Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Serviciul nominal – frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv sub tensiune.
1
- serviciul de 8 ore – contactele pricipale ale aparatului raman inchise si sunt
parcurse de curentul de serviciu un timp suficient de lung pentru a atinge
echilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore, dupa care circuitul principal este
interupt in sarcina;
- serviciul neintrerupt – regimul de lucru in care contactele principale ale
aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp mai
mare de 8 ore( saptamani, luni chiar ani );
- serviciul intermittent – regimul de lucru in care aparatul executa un numar
relativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora partile conducatoare
de curent , contactele si piesele in miscare sunt puternic solicitate termic si
mecanic.
-frecventa de conectare – numarul de cicluri, ( conectare+perioada de
functionare+ deconectare+ pauza),pe care aparatul le efectueaza intr-o
ora;
- durata relativa de conectare – arata in cadrul uni ciclu raportul dintre
perioada in care aparatul este parcurs de curent si durata totala a
ciclului.
Robustetea mecanica – numarul de cicluri in gol( operatii complete de inchidere si
deschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului), pe care un aparat il poate
efectua inainte de a fi necesare revizii sau inlocuiri de piese mecanice
1. Aparataj industrial;
Aparate de conectare manuale:
o Intrerupatoare-parghie;
o Intrerupatoare si comutatoare pachet;
o Intrerupatoare si comutatoare cu came;
o Prize si fise industriale.
Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:
o Comutatoare stea-triunghi;
o Autotransformatoare de pornire;
o Inversoare manuale de sens de mers
o Comutatoare de numar de poli;
o Reostate de pornire si reglare pentru motoare electrice;
o Reostate de excitatie pentru generatoare.
Aparate de comanda automata si protectie a
motoarelor electrice:
o Contactoare si ruptoare;
o Blocuri cu relee termice;
o Contactoare cu relee;
o Intrerupatoare automate in aer;
o Intrerupatoare stea-triunghi, inversoare si comutatoare
automate;
Aparate pentru actionari industriale si automatizari;
2
o Butoane de comanda;
o Chei de comanda;
o Lampi si casete de semnalizare;
o Intrerupatoare de sfarsit de cursa;
o Microintrerupatoare;
o Relee intermediare;
Aparate de protectie;
o Sigurante fuzibile de mare putere
o Aparate de protectie contra supratensiunilor;
Complete de aparate:
o Tablouri de distributie capsulate
o Celule de distributie de joasa tensiune.
2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):
o Prize si fise;
o Intrerupatoare comutatoare de instalatii;
o Intrerupatoare automate de instalatii;
o Automate de scara;
o Sigurante fuzibile;
o Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.
Intrerupatoare – parghie
3
Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:
1- placa de baza;2- contact fix; 3- contact mobil; 4 – borne de legare la retea; 5 – maner de
actionare; 6 – resort; 7- contact de rupere.
Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul ca
ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil de
elemente( pachet) de constructie similara( nu neaparat identice), fiecare element
cuprinzand o cale de curent.Pot functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratii
si socuri.Ele sunt folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, ca
intrerupatoare si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoare
capsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si 400 V
cc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A
a) b) c)
Fig.5. Intrerupator cu came.
a) - sistemul de contacte; b) – sistemul de sacadare; c) – vedere generala variante de baza
Sunt utilizate pentru comanda pornirii sau opririi, schimbarea sensului de rotatie sau
variatia vitezei motoarelor, precum si pentru reglarea excitatiei generatoarelor. Aceste
aparate sunt simple fara elemente de protectie.
Intrerupatoarele cu tambur
7
Fig. 10. Schema de conexiuni stea – triunghi realizata cu un intrerupator I si un comutator – parghie.
Autotransformatoare de pornire
Se utilizeaza numai acolo unde motorul a fost astfel proiectat incat, in functionare
bobinajul statoric sa fie conectat in stea si este absolut necesara reducerea curentului de
pornire. Cu ajutorul autotransformatorului se realizeaza reducerea curentului de pornire
prin reducerea tensiunii de alimentare deci se produce o scadere importanta a cuplului de
pornire.Aparatul este constituit dintr-un autotransformator cu ploturi si un comutator cu
cutite sau tip controler.
Cu ajutorul comutatorului, montat de obicei impreuna cu A.T. intr-o cuva cu ulei, se
pot realiza contactele I,II,III; inainte de pornire, in pozitia zero a controlerului, toate cele
trei contacte sunt deschise; pentru pornire se inchid mai intai contactele I, care pun in
scurtcircuit capetele de nul ale infasurarilor transformatorului( transformatorul este un
transformator trifazat in V , avand deci numai doua faze bobinate);in pozitia urmatoare
se inchid contactele II; motorul fiind pus astfel sub tensiune redusa, porneste; In
momentul in care motorul a atins turatia de regim( curentul absorbit de la retea nu mai
scade), se trece pe pozitia III functionare de regim cu motorul alimentat de la retea.
8
Inversoare de sens manuale
Sunt aparate de comutare care pot efectua operatii de inchidere sau deschidere a
circuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat, ci ca urmare a unei comenzi date de un
releu sau de un operator aflat la distanta.
Contactoare si ruptoare.
11
Tabel 1: Clasificarea contactoarelor dupa categoriile de sarcina si tipurile reprezentative de sarcina
Contactoare cu relee.
Caracteristici tehnice
Tensiunea nominala de izolare 660V c.a.
Tensiunea nominala de utilizare 220/230; 380/400; 500V
Frecventa nominala a curentului 50; 60 Hz
Frecventa de conectare 15 Con/h
Durata de actionare 40; 100%
Tensiunea de comanda a bobinei 28; 48; 110; 220/230; 380/400; 500V
Domeniul de reglaj al releelor termice (0,67...1)Ir
Rezistenta la uzura in regim AC3 la 380V c.a. 250.000 con
Grad de protectie IP44 Se pot livra in executie Normal; TIII Corespund
standardelor IEC 947; VDE 0660; NTR 4006/1-84
14
broasca; acesta blocheaza la sfarsitul cursei de inchidere contactele mobile, asigurand
presiunea necesara in contacte si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara
vreun consum suplimentar de energie. Intrerupatorul automat ramane in aceasta pozitie
pana cand, la comanda voita a unui operator sau automat la comanda unui releu de
protectie, se indeparteaza zavorul mecanic, eliberand contactele mobile care se deschid
cu mare viteza sub actiunea unor resoarte puternice.Are avantajul ca datorita resoartelor
puternice de declansare se pot obtine puteri de rupere importante.Este insensibil la
variatii de tensiune.Posibilitatea intreruperii unor curenti mari ( 2000…3000 A)
comparativ cu contactoarele( 200….400 A)Dezavantajele apar datorita folosirii zavoriri
mecanice si constau in faptul ca frecventa de conectare scade considerabil( cel mult
cateva manevre pe zi), durata de viata fiind de ordinal zecilor de mii de actionari. Fiind
un aparat complex are si cost de achizitie mare.
Intrerupatoarele automate se folosesc ca intrerupator principal pentru protectia liniilor si
instalatiilor electrice; ca aparat normal de conectare si protectie al unor consumatori cu
puteri de scurtcircuit importante; ca aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitata
deschiderea automata a aparatului la scaderi de tensiune sau la disparitia tensiunii; ca
aparat normal de conectare acolo unde acesta suporta vibratii si socuri mecanice
( poduri rulante, meanisme de ridicare).
Variante constructive:
o Intrerupatoare automate monopolare, folosite pentru
protejarea circuitelor de lumina din instalatiile interioare;
se executa pentru curenti de 6...25 A si sunt comandate
numai manual.
15
o Intrerupatoare automate capsulate, se construiesc pentru
intensitati nominale de ordinul sutelor de amperi si sunt
folosite pentru peotectia instalatiilor de pe nave sau in
instalatii industriale
16
In prezent toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate de
intrerupere in aer.
Elemente componente:
- circuitul principal de curent – contacte principale, contacte de rupere,
bobina de suflaj magnetic, coarne de suflaj si borne de record la circuitul
exterior;
- camerele de stingere a arcului electric;
- piese izolante – prntru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor;
- mecanismul de actionare si zavorare
- cutia aparatului;
- elemente de protectie- relee termice si electromagnetice;
- elemente si accesorii – bobine de declansare, relee, transformatoare de
curent, contacte auxiliare.
Sunt folosite pentru comanda automata sau de la distanta si comutarea corecta, din stea in
triunghi, a motoarelor asincrone mari cu rotorul in scurtcircuit, acolo unde conditiile din
retea nu permit pornirea directa, dar, in acelasi timp, este necesara comanda automata sau
de la distanta a pornirii motorului.
18
intre ele in mod corespunzator, astfel incat sa se asigure succesiunea dorita a fazelor de
pornire si blocaje necesare impotriva comenzii gresite.
Butoane de comanda
Au rolul de a inchide sau de a intrerupe un circuit electric. Poate fi prevazut cu mai multe
contacte, astfel incat, printr-o singura apasare, sa comande mai multe circuite, inchizand
unele deschizand altele.Au o singura pozitie stabila, la care revin indata ce a incetat
actionarea asupra butonului.Au curenti nominali mici 6A ( rar 10A )
Chei de comanda
19
- Casetele de semnalizare – sunt tot lampi de semnalizare, avad cutia de
dimensiuni mai mari si o placa frontala din sticla opaca, pe care se pot
aplica diferite inscriptii.
Sunt aparate de conectare, care intrerup sau stabilesc circuite sub actiunea unui element
mecanic al instalatiei, aflat in miscare
Ele pot fi directe – intrerup insusi curentul de alimentare al motorului, se executa ca
aparate de intrerupere in aer sau in ulei- si indirecte – intrerup numai curentul de
alimentare al bobinei unui contactor din circuitul de forta al motoarelor., se executa
numai in aer.
Microintrerupatoare.
20
Sunt utilizate ca elemente de comanda actionate mecanic, pentru comanda inchiderii si
deschiderii contactelor care deservesc instalatii complexe de mecanizare si automatizare.
Relee intermediare
Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.
Ele sunt formate, in principiu, dintr-un element fuzibil constand dintr-un fir sau o banda
subtire din metal, cu sectiunea aleasa incat, daca sunt strabatute de un curent mai mare
decat cel admis de instalatie, sa se topeasca, intrerupand astfel circuitul protejat in care
sunt montate in serie.
21
Avantaje. Principalele calitati ale sigurantelor fuzibile sunt: constructia foarte simpla si
proprietatea de a intrerupe curenti mari de scurcircuit intr-un timp foarte scurt, inca
inainte ca acestia sa fi atins valoarea maxima posibila.Se realizeaza deci o limitare a
curentilor de scurtcircuit care strabat instalatia, reducandu-se foarte mult solicitarile
termice si dinamice la care aceasta este supusa.
Dezavantaje: - timpul in care se produce topirea fuzibilului( cand siguranta este parcursa
de curenti de suprasarcina) variaza in limite foarte largi si este influentat
de mediul inconjurator; de aceea sigurantele fuzibile raman prin excelenta
aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor
- sunt aparate cu functionare monofazata; se intampla, uneori, ca la
suprasarcini repetate, sa se arda numai una din cele trei sigurante fuzibile
ale unui sistem trifazat, situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar
arderea motaoarelor electrice.
- sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in exploatare in scopul realizarii unei
caracteristici de protectie.
Exista doua categorii de sigurante de joasa tensiune (in functie de necesitatea de a
suporta supracurenti de scurta durata fara deteriorari):
- sigurante fuzibile rapide – la care timpul pana la topire este foarte scurt,
chiar si in cazul unor supraintensitati care depasesc cu putin curentul
nominal al fuzibilului.Firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal
( cupru, argint). Sunt cele mai utilizate, avand o constructie simpla si o
mare putere de rupere.
- Sigurante fuzibile inerte – care suporta un timp relativ lung ( secunde,
minute ), supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul lor
nominal.Au o functionare intarziata numai la supraintensitati mici; la
scurtcircuite ele actioneaza practic tot atat de repede ca si sigurantele
rapide.
Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva sigurnatele
fuzibile de joasa tensiune se grupeaza in:
- sigurante cu intrerupere in aer;
- sigurante cu intrerupere in nisip.
Sigurante cu intrerupere in nisip- Sunt sigurante cu puteri de rupere superioare celor cu
intrerupere in aer datorita umplerii tubului de portelan cu nisip pur si uscat de o anumita
granulatie.Efectul favorabil al nisipului are doua explicatii si anume:
- conductibilitatea termica foarte buna a nisipului permite sa se foloseasca,
la acelasi curent nominal fire de cupru sau argint cu sectiune mult mai
mica decat in aer reducandu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsi
in timpul topirii;
- nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electric, limitand
atat valoarea cat si durata curentului de scurtcircuit.
o Sigurantele cu filet – sunt cele mai simple si mai folosite sigurante de joasa
tensiune cu stingere in nisip.Se utilizeza in instalatii pentru protectia circuitelor
de lumina si forta de intensitati mijlocii( 6….200 A ) si sunt formate din patru
elemente:
- soclul din portelan;
22
- patronul fuzibil – alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita forma,
umplut cu nisip si inchis la capete cu capace de contact. Firele fuzibile
sunt intinse in masa de nisip intre capacele de contact;
- piesele de contact – cu diametrul interior calibrat cu rolul de a permite
introducerea numai a patroanelor pana la o anumita intensitate,
corespunzatoare circuitului protejat, si de a impiedica introducerea unor
patroane de intensitate nominala mai mare.
- capacul filetat- inchide patronul si realizeza presiunea necesara de contact
o Sigurante de joasa tensiune cu mare putere de rupere – sunt sigurante fuzibile de
constructie speciala putand intrerupe curenti de scurtcircuit de ordinul zecilor de
kiloamperi. Sunt formate dintr-un tub foarte rezistent de portelan sau steatita,
umplut cu nisip fin si inchis ermetic la capete prin capace metalice. Fuzibilele din
benzi sau fire de argint, sunt trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudate
de acestea.Se construiesc pentru intensitati nominale de 60……1000 A se
utilizeaza de regula in retelele de distributie urbana si in instalatiile industriale.
Valoarea maxima a curentului care poate fi intrerupt variaza intre 25 si 100 kA.
Sunt puncte de alimentare de joasa tensiune si, in general, sunt formate din:
- unul sau mai multe cabluri de alimentare cu energie electrica;
- un sistem de bare colectoare, pe care debiteaza cablurile de alimentare;
- un numar de plecari in cablu, care leaga consumatorii la barele colectoare;
- aparate de manevra si protectie, aparate de masurat etc.
Toate acestea sunt grupate in tablouri si celule de distributie, care, in functie de mediu si
de conditiile de exploatare, pot fi executate in diferite grade de protectie:
- tablouri de distributie neprotejate;
- tablouri de distributie capsulate;
- tablouri de distributie prefabricate, cu elemente debrosabile
26
Aparate electrice in constructie antiexploziva si antigrizuroasa.In costructia aparatelor
electrice folosite in medii cu atmosfera exploziva, se iau in primul rand masuri care sa
limiteze temperaturile diferitelor piese la valori suficient de joase si sa evite ca arcul
electric, produs in functionarea normala a aparatelor, sa provoace explozii in instalatii.
27
Separatoare
28
Intrerupatoare automate de inalta tensiune
29
30