Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curtea constată mai multe motive pentru care modificarea propusă a articolului 109
este neconstituţională. Toate aceste motive vizează corelarea celor două părţi ale adăugirii şi
efectul pe care cele două îl cauzează împreună.
În primul rând, norma constituţională nu delimitează noţiunea de act administrativ, iar
acest aspect, combinat cu adăugirea la textul constituţional a sintagmei „în condiţiile legii
contenciosului administrativ” lasă loc de interpretare în sensul în care s-ar înţelege că se poate
reglementa printr-o lege cu putere juridică mai mică decât a Constituţiei ce acte administrative
intră sub incidenţa controlului judecătoresc şi ce acte administrative sunt exceptate de la
acesta. Astfel se încalcă art. 1 alin. (5), ce prevede supremaţia Constituţiei.
De asemenea, dat fiind că e stabilit în normă numai domeniul de reglementare, se
înţelege şi că legiuitorul, deci, Guvernul (în calitate de legiuitor delegat) poate stabili prin
ordonanţă ce norme administrative sunt exceptate de la control judecătoresc. Or Guvernul este
şi emitent al acestor acte administrative. Astfel apare o suprapunere de calităţi, ce încalcă
principiul separaţiei puterilor în stat, stipulat de alin. (4) al art. 1 al Constituţiei.
Modificarea art. 133 (Rolul si structura CSM)
Forma initiala: Prevede că CSM este alcătuit din 19 membri, dintre care 9 judecători,
5 procurori, 2 reprezentanţi ai societăţii civile şi 3 membri de drept. De asemenea,
prevede că Preşedintele CSM e ales dintre membrii magistraţi (judecători sau
procurori) pe un an.
Forma propusa: Prevede că CSM e alcătuit tot din 19 membri, dintre care însă numai
10 sunt magistraţi, urmând ca 6 să fie reprezentanţi ai societăţii civile. De asemenea
prevede că preşedintele CSM poate fi ales nu numai dintre magistraţi, ci şi dintre
membrii reprezentanţi ai societăţii civile. Se adaugă un alineat (5) care prevede că
voturile iniţiate în cadrul Consiliului trebuie să nu fie secrete şi necesită motivare.
Curtea consideră că prevederile propunerii de modificare au consecinţe negative
asupra activităţii sistemului judiciar, întrucât CSM, conform legii 317/2004, este „un organism
independent”. Or, ponderea judecătorilor şi a procurorilor în componenţa acestei instituţii ar
trebui să fie în conformitate cu rolul acesteia din urmă. În cazul modificărilor propuse, Curtea
consideră că se creează un dezechilibru prin mărirea numărului reprezentanţilor societăţii
civile, mai ales că se poate ajunge ca aceşti membri numiţi de reprezentanţi ai celorlalte două
puteri să aibă un rol important în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi
procurorilor, putând chiar ajunge preşedinţi ai CSM, ceea ce ar însemna o imixtiune a
politicului în justiţie şi, în consecinţă, un atac la separaţia puterilor în stat.