Sistematica

Clasificarea organismelor vii - Toate organismele vii

sunt clasificate în diferite grupe în funcţie de morfologie,
anatomie, fiziologie, comportament etc. Naturalistul suedez
Carol Linné a introdus nomenclatura binară, adică fiecare
organism are un nume compus din două cuvinte în limba
latină. Primul se scrie cu litera mare si este numele genului ,
iar al doilea se scrie cu litera mica si reprezinta specia.
În biologie este utilizată o serie ierarhică de taxoni în
care sunt grupaţi îndivizii biologici: specia, genul, familia,
ordinul, clasa, filumul (încrengătura), regnul.
Avand in vedere ca virusurile sunt niste paraziti
intracelulari lipsiti de metabolism propriu, acestia nu sunt
considerati vii si prin urmare nu se incadreaza in nici unul
din cele cinci regnuri.
Caracterizarea generală a celor cinci regnuri:
Regnul Monera sau Procariota include organisme
procariote : bacteriile și cianobacteriile (alge albastre-verzi).
Mediu de viata este foarte variat: sunt raspandite in
sol, apa, aer, in corpul plantelor si animalelor, pot trai in
conditii extreme cum ar fi apele termale cu temperaturi de
peste 100O C sau gheturile vesnice cu temperaturi sub -
120O C, in soluri extrem de sarate sau extrem de alcaline,
ca si in lipsa totala de oxigen.
Modul de viata : procariotele sunt solitare si mai rar
coloniale, libere, dar si parazite.
Morfologia :
Bacteriile pot avea diferite forme:

 formă sferică, specifică cocilor, în cadrul careia se pot

deosebi și mai multe varietăți: sferică, ovoidală,
lanceolată, reniformă
 formă cilindrică sau alungită (baciliara), specifică bacililor

și bacteriilor nesporulate, ce pot avea capete drepte,

rotunjite sau ascuțite
 formă spiralat-elicoidală, cu aspect de virgulă, în forma

literei S, sau de resort, cu spire neregulate sau regulate

 formă de filament, care ajunge la zeci de microni

lungime, fără prezența unor diviziuni transversal

Există de asemenea pe lângă aceste forme principale de
observație și forme specifice și anume:
 pedunculate
 filamentoase neramificate
 filamentoase pseudoramificate
 filamentoase ramificate
Tipul de locomoţie:
Tipuri de nutritie:
După modul de nutriţie
1. autotrofe (îşi prepară singure hrana)
- bateriile fixatoare de N şi de S
- bacteriile cromozome purpurii
- bacteriile metanogene(cele mai vechi bacterii care trăiesc în condiţii anaerobe, trăiesc la
temperaturi ridicate)
- alge albastre-verzi (Oscilatoria, Nostoc comune)
- au pigmenţi verzi, roşii şi albaştri
- fac simbioza cu ciupercile şi cu unele plante superioare
2. heterotrofe (nu îşi prepară hrana singure)
a) saprofite
- bacterii care folosesc substanţe organice din organisme moarte sau din reziduri
- ajută la descompunerea materiei vii
- se mai numesc şi descompunători
b) parazite (trăiesc pe anumite organisme cărora le cauzează bacterioze)
- Diplococcus pneumoniae
- Neisseria gonoree
- Bacillus anthracis (antrax)
- Escherichia coli (provoacă infecţii urinare)
- Clostridium tetani (tetenic)
- Salmonella typhii (provoacă febra tifoidă)
- Bacilul kock (provoacă tuberculoza)
- Treponema pallidum (provoacă sifilisul)

Tipul de respiraţie:
1. bacterii aerobe (au nevoie de O2)
- Bacillus subtilis (bacilul fânului)
2. bacterii anaerobe (nu au nevoie de O2)
- Clostridium tetani
- bacterii fermentative
- Acetobacter aceti (acid acetic, oţet) – este folosită în fermentarea vinului sau obţinerea
oţetului
- Lactobacillus lactis – este folosită în fermentare laptelui pentru obţinerea brânzei
- Lactobacillus vulgaris – este folosită pentru obţinerea iaurtului
- Bacillus putrificus – asigură putrefacţia resturilor alimentare la nivelul intestinului