Sunteți pe pagina 1din 223

MARGUERITEYOURCENAR MÉMOIRESD’HADRIEN suivideCarnetsdenotesde„Mémoiresd’Hadrien“

©ÉditionsGallimard,1971

Allrightsreserved.

Pecopertă:detaliudefrescă.Casacubrățaradeaur,Pompei

©HumanitasFiction,2015,pentruprezentaversiuneromânească(ediţiaprint)

©HumanitasFiction,2015(ediţiadigitală)

ISBN:978-973-689-927-0(epub)

EDITURAHUMANITASFICTION

PiaţaPreseiLibere1,013701Bucureşti,România

tel.021/4088350,fax021/4088351

Comenzionline:www.libhumanitas.ro Comenziprine-mail:vanzari@libhumanitas.ro

Comenzitelefonice:0372.743.382;0723.684.194

Cuprins

MEMORIILELUIHADRIAN

Animulavagulablandula

Variusmultiplexmultiformis

Tellusstabilita

Saeculumaureum

Disciplinaaugusta

Patientia

CarneteledenotelaMemoriileluiHadrian

Notă

Animulavagula,blandula, Hospescomesquecorporis, Quaenuncabibisinloca Pallidula,rigida,nudula,

Nec,utsoles,dabisiocos…1

1.Sufletmic,sufletblândşicălător/Tovarăşaltrupuluimeucarete-agăzduit,/Veicoborîpe

meleagurile/Livide,aspre,pustii,/Undenuveimaifijucăuşprecumobişnuiaiodinioară…

P.AeliusHadrianus,Imp.

Animulavagulablandula 2

2.Sufletmic,sufletblândşicălător.

DragulmeuMarcus,

ÎndimineaţaaceastaamcoborâtlamediculmeuHermogenes,abiareîntorsla VilădupăocălătoriedestuldelungăprinAsia.Pentrucăexamenulmedical trebuiesăaibălocpenemâncate,ne-amdatîntâlnireînprimeleorealedimineţii. M-amîntinspeunpatdupăcescosesemdepeminemantauaşitunica.Te scutescdedetaliileceţisevorpăreadeopotrivădeneplăcutecaşimieînsumi, precumşidedescriereatrupuluiunuiomînaintatînvârstă,carevamuride hidropizie la inimă. Îţi spun numai că am tuşit, am respirat şi mi-am ţinut răsuflareadupăcumcereaHermogenes,alarmat,înciudastăpâniriidesine,de rapidaînaintareaboliişigatasă-lînvinovăţeascăpetânărulIollascarem-a îngrijitînlipsalui.Înfaţamediculuiegreusărămâiîmpăratşietotatâtdegreu să-ţipăstrezicalitateadeom.Ochiulpracticianuluinuvedeaînminedecâto însumare de umori, jalnic amestec de limfă şi sânge. Pentru prima oară în această dimineaţă m-am gândit că trupul, credincios tovarăş, prieten mai de nădejdeşimaibinecunoscutmiedecâtsufletu-mi,nuestedecâtunmonstru prefăcutcareînceledinurmăîşivadevorastăpânul.Pace…Îmiiubesccorpul; m-aslujitbineşiîntoatefelurile,aşacănu-iprecupeţescîngrijirilenecesare.Dar nu mă mai bizui, cum Hermogenes încă pretinde că o face, pe însuşirile miraculoasealeplantelor,pedozajulexactdesărurimineralepecares-adussă-l cauteînOrient.Deşifoarteinteligent,omulacestami-adebitatvagiformule menitesămămângâie,preabanaleînsăpentruamaiamăgipecineva;ştiecât urăscacestgendeimpostură;apracticatoarecinevamedicinavremedemai binedetreizecideanifărăaaveacesă-şireproşeze?Îliertpebunulslujitor pentruîncercareadea-miascundemoartea.Hermogenesesteunsavant;este chiarunînţelept;probitatealuiestecumultsuperioarăceleiaunuioarecare medicdecurte.Vafisăfiucelmaiîngrijitdintretoţibolnavii.Darnimeninu

poatedepăşilimitelefirii;picioareleumflatenumămaiţinîntimpullungilor

ceremoniiromane;măsufoc;şiamşaizecideani.

Sănucrezialtminteri:nusuntîncăatâtdeslăbitcâtsămălasbântuitdeiluzia

fricii,aproapetotaşadeabsurdăcaşiceaasperanţeişineîndoielnicîncăşimai

penibilă.Dacăarfisămăautoamăgesc,aşprefera,dintoate,caleaîncrederii;

nici n-aş pierde prea mult şi aş suferi mai puţin. Sfârşitul apropiat nu este neapăratşiimediat;mămaiculcîncăînfiecarenoaptecusperanţadeaapuca dimineaţa.Înlăuntrullimitelordenetrecutdecareabiaîţivorbeam,îmipotapăra poziţiapascupasşichiarredobândicâtevadegetedinterenulpierdut.Cutoate acesteaamajunslavârstalacarepentrufiecareomviaţaînseamnăoînfrângere acceptată.Săspuncăzilele-misuntnumăratenuînseamnănimic;dintotdeaunaa fostastfel;pentrutoţielafel.Incertitudinealocului,amomentului,amodului, careneîmpiedicăsăzărimlimpedeţelulcătrecareînaintămfărăîncetare,devine pentru mine tot mai mică pe măsură ce înaintează boala mea necruţătoare. Oricinepoatemurisubit,darbolnavulştiecănuvamaifiînviaţăpestezeceani. Latitudineaezităriimelenumaipoatecuprindeani,cidoarluni.Şanseledea sfârşiprintr-oloviturădepumnalîninimăsaucăzânddepecaldevintotmai puţine,ciumapareimprobabilă,leprasaucancerulsevădescdefinitivexcluse. Numaipoatefivorbaderisculdeacădeapegraniţăsubsecureacaledoniană

saustrăpunsdeosăgeatăpartă;furtunilen-auştiutsăprofitedeocaziilecelile-

amoferit,iarghicitorulcaremi-apreziscănumăvoiînecaparesăfiavut dreptate.VoimurilaTibur,laRomasaucelmultlaNeapolis;unaccesde sufocaţieîmivapunecapătzilelor.Voisfârşilaazeceacrizăsaulaasuta?Aici stăîntrebarea.AidomacălătoruluicarenavigheazăprintreinsuleleArhipelagului şivedecătresearăridicându-seboarealuminoasă,descoperindîncetulcuîncetul liniaţărmului,euîncepsă-miîntrezărescconturulmorţii. Dejaanumitesectoaredinviaţăseamănăcusăliledezafectatealeunuipalat preamarepecareproprietarulsărăcitrenunţăsă-lmaiocupeînîntregime.Nu mai merg la vânătoare: de-aş fi doar eu să le tulbur rumegatul şi jocurile, căprioriidinmunţiiEtrurieis-arputeazbenguiînpace.Amavutdintotdeaunacu Dianapădurilorlegăturileschimbătoareşipasionatealeunuiomcuobiectul dragosteisale:adolescentfiind,vânătoareademistreţimi-aoferitîntâiaocazie deadapieptcuputereaşicuprimejdia;mădăruiamacesteiacufurie;excesele melel-aufăcutpeTraiansămămustrecuasprime.Hrănirea,într-unluminişdin Spania,acâinilorcumăruntaielevânatuluiaconstituitceamaivecheexperienţă ameaîncepriveştemoartea,curajul,milafaţădefiinţeşiplăcereatragicădea

levedeasuferind.Devenitbărbat,vânătoareamăodihneadeatâtealuptesecrete cu adversari rând pe rând prea rafinaţi sau prea obtuzi, prea slabi sau prea puternicipentrumine.Luptadreaptăîntreinteligenţaomeneascăşichibzuinţa sălbăticiunilor avea o stranie asemănare cu capcanele întinse de oameni oamenilor.Ajunsîmpărat,vânătoriledinToscanami-aufolositspreacântări curajulsauposibilităţileînalţilorfuncţionari:acoloamîndepărtatsauamales nenumăraţidemnitari.Maitârziu,înBitinia,înCapadocia,dinmarilevânători cugonaciamfăcutunpretextdesărbătoare,untriumfautumnalprinpădurile Asiei.Însătovarăşulultimelormelevânătoriamurittânărşigustulpentruatare plăceriviolentemi-ascăzutmultdelaplecarealui.Chiaraici,laTibur,fornăitul bruscalunuicerbpesubfrunzişestedeajunsspreafacesătresarăînmineun instinctmaivechidecâttoatecelelalteşigraţiecăruiamăsimttotatâtdebine ghepardcaşiîmpărat.Cineştie?Poateamcruţatcâtampututsângeleomenesc tocmaifiindcăl-amvărsatdinbelşugpecelalanimalelorpecare,uneori,le preferam, în adâncul meu, oamenilor. Oricum, amintirea sălbăticiunilor mă cutreierămaimultşicugreumăabţinsănumălasantrenatînnesfârşitepoveşti devânătoarecearpunelaîncercarerăbdareainvitaţilormeilacină.Desigur, evocareazileiadopţiuniimelemăumpledeîncântare,însăniciceaaleilorucişi înMauritanianuemaipuţinemoţionantă. Renunţarealacălărieeunsacrificiuşimaidureros:vânatulnuedecâtun adversar,darcaluleraunprieten.Dacămi-arfifostîngăduităalegereapropriei condiţii,aşfioptatpentruceaacentaurului.RaporturiledintreBoristeneşimine eraudeopreciziematematică:măascultanucapeunstăpân,cicapeînsuşi creierullui.Obţinut-amvreodatădelaunomatât?Pentrucelceoexercită,o astfeldeautoritatetotalăcomportă,caoricarealta,risculdeagreşi,darplăcerea deaîncercaimposibilulcâtpriveştesaltulpesteobstacolerapreamaresprea regretaunumărscrântitsauocoastăruptă.Calulmeuînlocuisesuteledenoţiuni privitoarelatitlu,funcţieşinume,carecomplicărelaţiiledintreoameni,prin simpla cunoaştere exactă a greutăţii mele ca om. Mergea la parte egală în avânturileceleluam;ştiaîntocmaişipoateîncămaibinecaminepunctulîn carevoinţa-miîntreceaputinţa.PeurmaşulluiBoristeneîlscutescdepovara bolnavuluicumuşchineputincioşi,preaslăbitsprea-imaisărisingurînspate. Aghiotantul meu, Celer, îl călăreşte acum pe drumul spre Praeneste; în ce priveşte galopul, mulţimea experienţelor mele de altădată îmi îngăduie să împărtăşesc deopotrivă plăcerea călăreţului şi a calului, să-mi dau seama de senzaţiileceluiavântatîngoanănebuneascăîntr-ozicusoareşivânt.Când

Celersaredepecal,euînsumiatingodatăcuelpământul.Totaşaşicuînotul:

amrenunţatacum,darmaiparticipîncăladesfătareaînotătoruluimângâiatde apă.Săalerg,chiarpedistanţaceamaiscurtă,mi-arfiastăziimposibilcaşiunei grelestatui,unuiCezardepiatră;îmiamintescînsădealergăturilecopilărieipe colinele uscate ale Spaniei, de jocul jucat cu mine însumi până la limitele epuizării,conştientdefaptulcăinimatânărăşiplămâniisănătoşivorreface echilibrul. Despre cel mai neînsemnat atlet care se antrenează în cursa pe stadion, am o cunoaştere pe care inteligenţa singură nu mi-ar fi putut-o da. Astfel,dinfiecareartăpracticatălavremeaeitragsevaştiinţeicaremăcarîn partecompenseazăplăcerilepierdute.Credeam,şimaicredînceasurilemele bune,căînacestchipeposibilsăfiipărtaşalexistenţeituturor:simpatiece constituiegenuldenemurirecelmaipuţinsupusrevocărilor.Auexistatclipe cândatarecomprehensiunesestrăduiasădepăşeascăomenescul,trecânddela înotătorlavalulînsuşi.Aiciînsă,nimicexactnemairelevându-mi-secunoaşterii, intruînlumeametamorfozelorvisului. A mânca mult este un viciu roman, dar eu am fost cu voluptate sobru. Hermogenesn-aavutnimicdeschimbatregimuluialimentarînafară,poate,de a-mitemperaaceanerăbdarecemăfăceasădevorezindiferentundesaulace orăprimulfeladus,caşicumaşfivrutsăpundintr-odatăcapătîndemnurilor foamei. Este de la sine înţeles că bogatul care a cunoscut doar lipsurile autoimpusesauafăcuttemporarfoame,caincidentmaimultsaumaipuţin excitant al războiului sau al călătoriei, n-are nici un drept să se laude cu abstinenţa.Ghiftuialaînzileledesărbătoareafostdintotdeaunaambiţia,bucuria şiorgoliulînnăscutalsărăcimii.Îmiplăceauaromelecărnurilorfripte,sunetul oalelorrăzuitelaprânzurilefestivealearmateişibancheteledintabere(sauceea ceîntr-otabărăsenumeştebanchet)careaveausăfie,aşacumîntotdeauna trebuiesăfie,oveselăşinepretenţioasărăsplatăaprivaţiunilordinzilelede lucru. Suportam destul de bine şi mirosul de prăjeală din pieţele publice în timpul Saturnaliilor. Festinurile Romei îmi provocau însă atâta repulsie şi plictiseală,încâtîmispuneam,spreamăconsola,atuncicânddecâtevaori crezusemcăvoipieriîncursulvreuneirecunoaşterisauexpediţiimilitare,căcel puţinnuvoimaiparticipalavreocină.Număjudecagreşit,luându-mădreptun resemnatderând:ooperaţiecarearelocdedouăsaudetreioripezişialcărei scopestealimentareavieţiimerită,desigur,toatăgrijanoastră.Amâncaunfruct înseamnăaintroduceîntineunobiectfrumos,viu,straniu,hrănitşioblăduitde gliecaşinoi;înseamnăsăîmplineştiojertfăprincarenoiînşinenepreferăm

lucrurilor. Ori de câte ori muşcam din pâinea soldăţească a cazărmilor mă minunam că această coptură masivă şi rudimentară ştia să se transforme în sânge,încăldură,poateîncuraj.Ah,decesufletulmeunuare,înzileleluicele maibune,putinţadeasimilareatrupului? La Roma mi s-a întâmplat să cuget, în cursul lungilor ospeţe oficiale, la obârşiilerelativrecentealeluxuluinostru,laacelpopordeţăranichibzuiţişide soldaţiausteri,săturaţicuusturoişiorz,dintr-odatătăvăliţi,graţiecuceririlor, princuhniileAsieişiînfulecând,cuprinşidelăcomieînbădărănialorţărănească, feluridebucatecomplicate.Romaniinoştriseîndoapăcupresuri,se-neacăcu sosuri,seotrăvesccumirodenii.Apiciussefăleacuartaalternăriimâncărurilor, cu suita de feluri picante sau dulci, grele sau uşoare ce alcătuiau savanta desfăşurareabanchetelorrecomandatedeelcititorilor;treacă-meargăîncădacă fiecare mâncare ar fi fost servită separat, înghiţită pe stomacul gol, savant degustatădecătregurmandcupapileleintacte.Oferiteînsăgrămadă,înmijlocul unei abundenţe banale şi cotidiene, ele produc în gura şi stomacul consumatoruluiocumplităconfuzieîncaremirosurile,savorileşisubstanţeleîşi pierdvaloareaproprieşiîncântătoarealoridentitate.BietulLuciusseamuzape vremuri,pregătindu-mibucaterare;pateurileluidefazan,cudozajanumede jambonşimirodeniieraudovadauneiartetotatâtdepreciseprecumceaa muzicianuluisauapictorului;preferamtotuşicarneasimplăafrumoaseipăsări. Greciasepricepeamaibinelaalegurii:vinuleirăşinos,pâineaeiparcăţintuită cususan,peştiieiperpeliţipegrătarlamalulmării,înnegriţidefocpealocurişi asezonaţiicişicolodescârţâitulîntredinţialcâteunuifirdenisippotoleauo poftăpură,fărăsăcomplicepreamultceamaisimplădintrebucuriilenoastre.În taverneledinEginasaudinFaleronamgustatbucateatâtdeproaspete,încât rămâneaudumnezeieştedecurate,înciudadegetelormurdarealebăiatuluicare le pregătea; porţii mici dar îndestulătoare părând a conţine în concentraţie maximăesenţaînsăşianemuririi.Şicarneafriptăseara,dupăvânătoare,avea aceeaşi calitate tainică amintind de îndepărtatele origini sălbatice ale raselor umane. Vinul ne iniţiază în misterele vulcanice ale pământului, în secretul bogăţiilormineraleascunse:ocupădevindeSamosbăutălaamiazăînplin soaresau,dimpotrivă,sorbităîntr-osearădeiarnădupăoobosealăcareteface să-i simţi imediat calda alunecare în stomac, dispersiunea ei implacabilă şi arzătoareprinartereesteosenzaţieaproapesacră,uneoripreaputernicăpentru capulomenesc,senzaţiecenumiseparetotatâtdepurăcândpărăsescpivniţele numerotatealeRomei,căcipedanteriamarilorcunoscătoriderecoltemăscoate

dinrăbdări.Cuîncăşimaiadâncăpietate,apabăutădinpalmăsauchiardela

izvorfacesăsescurgăînnoisareasecretăpământuluişiploaiacăzutădincer.

Darapaînsăşiesteundeliciudecarebolnavulcaresunttrebuieacumsănu

abuzeze.Ce-areaface:înagoniechiar,amestecatăcuamărăciuneaultimelor

medicamente,măvoistrăduisă-isimtpebuzeproaspăta-ipuritate.

Abţinereadelacarneamexperimentat-opentruscurtăvremeînşcolilede

filozofieundesecadesăîncerciodatăpentrutotdeaunafiecarefeldeconduită;

maitârziu,înAsia,i-amvăzutpegimnosofiştiiindieniîntorcându-şiprivireade

lamieiifripţişidelapulpeledegazelăserviteîncortulluiOsroes.Această

practicăpecaretinereascataausteritateogăseştepemăsuraeinecesităînsă

preocupărişimaicomplicatedecâtchiarlăcomia;eaneseparăpreamultde

restuloamenilorînfuncţiaaproapemereupublicăpecarehranaoîmbracăşide

carecelmaiadeseaprieteniaşifastulsuntinseparabile.Prefersămăhrănesc

toatăviaţacugâşteîndopateşibibilicidecâtsăfiuacuzatdefiecaredatădecătre

comeseniimeideparadădeascetism.Şi-aşacumultăgreutate,graţiecâtorva

fructeuscateşiconţinutuluiîndelungdegustataluneicupe,ampututuneori

ascundeinvitaţilorcămâncărurilesofisticaterealizatedeşefiimeibucătarierau

destinatemaidegrabălordecâtmiesaucăpropria-micuriozitatepentruaceste

felurisfârşeaînainteaaleilor.Principeluiîilipseşteînacestcazlibertateade

caredispunefilozoful:elnu-şipoatepermitesăsedeosebeascădeceidinjurîn

maimulteprivinţedeodată,iarzeiiştiucăfeluriledeosebirilorerauchiarprea

numeroase,deşiîmifăceamiluziicămultedintreelearfirămasneobservate.În

ce priveşte scrupulele religioase ale gimnosofistului, dezgustul său în faţa

cărnurilorsângerânde,aşfifostmultmaiînţelegătordacănumiseîntâmplasă-

mipunîntrebarea:princesedeosebeşteînesenţăsuferinţaierbiităiatedeceaa berbecilor înjunghiaţi şi dacă nu cumva scârba ce ne încearcă la vederea animalelor ucise nu ţine exclusiv de faptul că sensibilitatea noastră aparţine aceluiaşiregn?Darînunelemomentealevieţii,înperioadeledepostritual,de pildă, sau în cursul iniţierilor religioase, am cunoscut atât avantajele cât şi primejdiilepentrusufletalediferitelorformedeabstinenţă,chiardeinaniţie voluntară:stărileaceleavecineameţeliicândcorpul,uşuratînparte,intrăîntr-o lumepentrucarenu-ifăcutşicareprefigureazăzbaterilerecialemorţii.Înalte ocazii,alteexperienţemi-auîngăduitsăjonglezcuideeasinucideriitreptate,cu moarteaprininaniţielacareaurecursuniifilozofi,unfeldeexcesalimentar invers ce merge până la epuizarea substanţei umane. Mi-a displăcut însă dintotdeaunasăaderfărărezervelaunsistem,căcin-aşfivrutcavreunscrupul

să-miinterzicădreptuldeamăghiftuicucârnăţăraie,dacădinîntâmplareaşfi avutpoftăsaudacăastfeldehranăarfifostsinguraaccesibilă. Cinicii şi moraliştii sunt de acord în a socoti voluptăţile dragostei printre plăcerilezisegrosolane,întreceaabăutuluişisatisfacţiamâncării,declarându-le dealtfel,convinşicăneputemlipsideele,maipuţinnecesaredecâtultimele.De lamoralistmăaşteptlaorice,mămirînsăcăciniculse-nşală.Săadmitemcăşi unora,şialtoraleefricădedemoniiacestorvoluptăţi,fiepentrucăliseopun, fiepentrucăliselasăpradă;eisestrăduiescsă-şisuprimeplăcereaşiîncearcă să-idistrugăputereaaproapeteribilăsubimperiulcăreiaseprăbuşesc,precumşi straniaeitainăîncaresesimtpierduţi.Deidentificareadragosteicuplăcerilepur trupeşti(presupunândcăacesteaexistă)m-aşconvingeînziuaîncarevoivedea un gurmand plângându-şi deliciul în faţa mâncării sale preferate ca un îndrăgostitpeunumărtânăr.Dintretoatejocurile,celaldragosteiestesingurul careriscăsănetulburesufletulşitotsingurulîncarejudecătorulselasăînmod obligatoriupradăfrenezieicorpului.Nueneapăratnecesarcabăutorulsăse abatădelacalearaţiunii,celceiubeşteînsă,şiourmează,nu-şiascultăpânăla capătzeul.Abstinenţasauexcesulnuprivescdealtfeldecâtdoarpeomca individ,excepţiefăcândDiogene,alecăruilimiteautoimpuse,precumşinatura renunţărilorluicuminţisedefinescprineleînsele:oriceporniresenzualăne situeazăînprezenţaAltuia,neimplicăînexigenţeleşiservituţileînclinaţieifaţă deoanumităfiinţă.Nucunoscvreoaltăîmprejurareîncareomulsă-şideape faţăalcătuireaintimăpentrumotivemaisimpleşimaiinevitabile,încarefăptura aleasă ar fi mai precis cântărită cât priveşte greutatea ei în plăceri, în care amatoruldeadevăruriaraveamainumeroaseocaziisăjudececreaturaumanăîn toatăgoliciuneaei.Pornindu-sedeladespuiereaceegaleazăpeceaamorţii,de laumilinţacareîntrecepeceaaînfrângeriişiarugii,suntuimitdefiecaredată cândvădformându-sedinnoucomplicatelerefuzuri,responsabilităţi,contribuţii, jalnicelemărturisiri,şubredeleminciuni,compromisurileplinedepasiuneîntre plăcerilemeleşicelealeAltuia,totatâtealegăturiimposibilderuptşitotuşiatât derepededesfăcute.Joculacestamisterioscareîncepecudragosteapentrucorp şiajungelaceapentrufiinţămis-apărutdestuldefrumosîncâtsămeritesă-i dedicopartedinviaţă.Cuvinteleînşală,căciceldeplăcereacoperărealităţi contradictorii; el cuprinde deopotrivă noţiunile de căldură, de tandreţe, de intimitateatrupurilor,darşipeceledeviolenţă,deluptăşistrigăt.Micafrază obscenăaluiPoseidoniosdesprefrecareaadouăbucăţidecarnepecarete-am văzut copiind-o în caietele tale de şcolar cu sârguinţa unui copil cuminte

defineştetotatâtdemultfenomenuldragosteicaşicoarda,atinsăcudegetul, miracolul sunetelor. Nu voluptatea este astfel insultată, ci carnea, acest instrumentdemuşchi,desânge,deepidermă,acestnorroşualcăruifulgere sufletul.Mărturisesccăraţiunearămânestupefiatăînfaţamiracoluluiînsuşial dragostei,înfaţaciudateiobsesiicăînsăşicarnea,decarenepasăatâtdepuţin când e vorba de corpul nostru pe care ne preocupăm doar să-l spălăm, să-l hrănimşi,dacăeposibil,sănu-llăsămsăsufere,nepoateinspirapasiuneaatâtor mângâieripurşisimplupentrucăesteînsufleţitădeoindividualitatediferitădea noastrăşifiindcăposedăanumitetrăsăturialefrumuseţiidesprecare,dealtfel, judecătoriiceimaicompetenţinusepotpunedeacord.Înacestcaz,logica omeneascărămâne,caşiînprivinţarevelaţiilorMisterelor,cumintepeţărm. Astfeltradiţiapopularănus-aînşelatprivinddintotdeaunadragosteacapeo formădeiniţiere,unuldinpuncteledeîntâlnireataineicusacrul.Experienţa senzualăseaseamănăşieaMisterelorîntrucâtprimulcontactlasăneiniţiatului impresiaunuiritualmaimultsaumaipuţinînfricoşător,teribildeîndepărtatde funcţiileobişnuitealesomnului,băutuluişimâncatului,totodatămotivdeluare înderâdere,deruşinesaudespaimă.AidomadansuluiMenadelorsaudelirului Corybanţilor,dragosteanepoartăcătreolumedeosebită,încarealtădatănu putemajunge,tărâmundenerătăcimimediatceardereasestingesauplăcerease termină.Ţintuitpetrupuliubitcauncrucificatpecruce,amaflatsecreteale vieţiiceseştergdejadinamintirecaurmareaaceleiaşilegiconformcăreia convalescentul, odată însănătoşit, nu se mai identifică nicicum cu tainicele adevăruri ale bolii, prizonierul eliberat dă uitării tortura sau triumfătorul dezmeticit,gloria. Pevremurivisamsăîntocmescunsistemalcunoaşteriiomuluiîntemeiatpe erotică,oteorieacontactuluiîncaremisterulşidemnitateaceluilaltarconstitui pentrueulmeutocmaipunctuldesprijinaluneialtelumi.Încadrulacestei filozofii,voluptateaarfioformămaicompletă,darşimaispecializatăînce priveşteapropiereadeAltul,încăotehnicăpusăînslujbacunoaşteriiaceeace nu suntem noi, cei pururi zăvorâţi în sine. În contactele cele mai lipsite de senzualitate, emoţia ia naştere sau sfârşit tot prin atingere: mâna niţel dezgustătoareabătrâneicare-miîntindeojalbă,frunteajilavăatatăluimeuîn agonie,plagaspălatăaunuirănit.Chiarrelaţiilecelemaiintelectualesaucele maineutresestabilescprinintermediulacestuisistemdesemnalealcorpului; privireasubitdumirităatribunuluicăruiaîndimineaţauneibătăliiiseexplicăo anume manevră, salutul impersonal al unui subaltern înţepenit, la trecerea

noastră,înpoziţiededrepţi,prietenoasaocheadăasclavuluicândîimulţumesc pentrutavaadusăsauexpresiaapreciativăaunuivechiprietenînfaţacameei greceştiprimiteîndar.Celemaineimportanteşimaisuperficialedintrecontacte cumajoritateafiinţelornesatisfacdorinţasauchiaroîntrec.Darcâtdeinsistente şi numeroase devin ele în jurul făpturii unice, până când o împresoară în întregime;câtdeîncărcatădesemnificaţiirăscolitoare,aidomatrăsăturilorunui chip,neaparefiecareporţiuneacorpului;cumneobsedeazăcaomuzicăşine frământăcaoproblemăosingurăfiinţă,înlocsăneinspirecelmultmânie, plăceresauplictis;cumtreceeadelaperiferieîncentruluniversuluinostru, devenindu-nemainecesarădecâtnoiînşine,iaratunciarelocuimitoareaminune încarevădmaidegrabăonăpădireacărniidecătrespiritdecâtunsimplu capriciualcărnii. Atarepăreridespredragostem-arfipututducecătreoexistenţădeseducător. Den-amtrăit-o,înseamnăneîndoielniccăamfăcutaltceva,dacănucevamai bun.Înlipsageniului,astfeldeexistenţănecesităprecauţiişichiarstratageme pentru care mă simţeam puţin dotat. Cursele întinse, mereu aceleaşi, rutina mărginitălaveşniceapropierişilimitatăprinchiaractulposesiuniiausfârşitprin amădezgusta.Tehnicaseducătoruluiirezistibilpresupune,spreatrecedelao fiinţălaalta,oanumităuşurinţă,oindiferenţăfaţădeoamenicenu-mistăîn fire:oricum,amfostpărăsitmaimultdecâtampărăsit;n-amînţelesniciodată cumtepoţisăturadecineva.Dorinţadeasocoticupreciziebogăţiileadusede fiecarenouădragoste,deaoprivischimbându-se,deaopriviîmbătrânind, poate,nusepreapotriveştecunumărulmarealcuceririlor.Pevremuricredeam căpuţinameavocaţiepentrufrumuseţemi-arţinelocdevirtute,m-arimunizaîn faţaispitelorpreagrosiere.Măînşelamînsă.Iubitoruldefrumuseţesfârşeşte prinaogăsipestetot,capefilonuldeaurînstraturilecelemaisterile,prina simţi, mânuind aceste capodopere fragmentare, întinate sau sparte, plăcerea amatoruluimaniaccolecţionândolărieobişnuitădelutnears.Pentruomulde gust, un serios obstacol este poziţia de frunte în treburile publice, cu toate riscurilelinguşiriişiminciuniipecareputereaaproapeabsolutăleimplică.Ideea căunom,câtdeneînsemnat,seprefacefaţădeminemăfaceînstaresă-lplâng, să-ldispreţuiescsausă-lurăsc.Amsuferitdeastfeldeneajunsurialesorţiicaun săracdealesărăcieisale.Unpasmaimultşiaşfifostgatasăacceptminciuna constândînapretindecăfarmeci,cânddefaptseştiecăinspiriteamă.Dezgustul saupoateprostiaauneşansadeaîncepecuacelpas. În cele din urmă ajungi să preferi uşurelelor şiretlicuri ale seducerii

adevărurilesimplealedesfrâului,încazulcândniciacesteanuîncapsubdomnia

minciunii.Suntgatasăadmitînprincipiucăprostituţiaesteoartă,aşacumsunt

masajulşicoafura,darmăduccutotmaipuţinăplăcerelabărbierişimaseuri.

Nimicmaigrosolandecâtcomplicii.Căutăturaoblicăapatronuluitaverneicare-

mipunedeopartevinulcelmaibun,îndetrimentulaltuia,eradeajunsspreamă dezgustaîntinereţedeviaţadepetreceriaRomei.Îmidisplacecândcineva credecă-miîntâmpinădorinţa,căoprevede,adaptându-semecaniclaceeace bănuieştecăaşprefera.Reflectareaimbecilăşideformatăaeuluipecaremi-o serveşteînataremomenteominteomeneascămăfacesăregreturmăriletriste ale ascezei. Dacă legenda nu exagerează excesele lui Nero, rafinamentele savantealeluiTiberiu,aceştimariconsumatorideplăceretrebuiesăfiavut simţurile destul de tocite ca să recurgă la complicate artificii, precum şi un dispreţfaţădeoameniieşitdincomunspreaacceptasădevinăbătaiadejocşi sursalordeprofit.Şitotuşi,dacăaproapeamrenunţatlaformelepreamaşinale aleplăceriisaun-ammersniciodatăfoartedepartepecalealor,faptulîldatorez mai degrabă norocului decât acelei virtuţi incapabile să reziste la ceva. Îmbătrânind,m-aşfipututreîntoarcepedrumurilepărăsite,aşacumseîntâmplă în mai toate cazurile de devitalizare şi oboseală. Boala şi moartea relativ apropiată mă vor scăpa de repetarea monotonă a aceloraşi gesturi aidoma îngânăriiuneilecţiirăsştiutepedinafară. Dintretoateplăcerilecaremăpărăsescîncetulcuîncetul,somnulesteuna dintrecelemaidepreţ,dintrecelemaiobişnuitedealtfel.Cinedoarmepuţinşi prost,sprijinitpenumeroaseperne,mediteazăînvoieasupraacesteivoluptăţi deosebite. Sunt de acord că somnul perfect este în mod aproape necesar o premisăadragostei:reflexiearepausuluireflectatapoiîndouătrupuri.Darceea cemăintereseazăîncazulrespectivestetainaspecificăasomnuluigustatpentru elînsuşi,inevitabilacufundare,încercatăsearădesearădecătreom,singur,gol şidezarmat,într-unoceanîncaretotulseaflăînschimbare:culorile,densităţile, ritmulrespiraţieichiar,oceanîncare-iîntâlnimpeceimorţi.Încredereaînsomn neestedatădefaptulcăieşimdinelşicăieşimneschimbaţi,deoareceociudată interdicţieneopreştesăluămcunoitotce-amairămasdinvise.Neîncredinţăm luişipentrucănevindecătemporardeobosealăprincelmairadicaldintre procedee:făcândcaşicumn-ammaiexista.Înacestcaz,caşiînaltele,plăcerea constăînatelăsaconştientînvoiapreafericiteiinconştienţe,acceptândsădevii imperceptibilmaislab,maigreoi,maiuşor,maidetaşatdecâttuînsuţi.Voi revenimaitârziulalumeauluitoareaviselor.Prefersăvorbescacumdeanumite

experienţealesomnuluipur,alepureideşteptări,învecinatecumoarteaşicu reînvierea.Încercsărecaptezsenzaţiaexactăaunoratarifulgerătoaresomnuri aleadolescenţei,cândadormiîmbrăcatpecărţi,transportatdeodatădinlumea matematiciişidreptuluiînadâncurileunuisomnputernicşideplin,atâtdedens înenergienefolosită,încâtgustai,casăspunaşa,sensulînsuşialfiinţeiprin pleoapeleînchise.Îmiamintescdesomnulîncarecădeamimediatînpădure,pe pământulgol,dupăobositoareziledevânătoare;mătrezealătratulcâinilorsau labelelorpepiept.Eclipsafiinddesăvârşită,m-aşfipututregăsidefiecaredată dreptaltulşimămiram,iaruneorimă-ntristamdinpricinaangrenajuluifărăgreş cemăreaduceade-atâtdedeparteînstrâmtulţarcdeumanitatecaresunteu însumi.Ceeraucaracteristicilenoastrepropriilacareţinemcelmaimult,caele săreprezinteatâtdepuţinpentrudescătuşatulcaredoarmeşicare,pentruoclipă, înaintedeareintracupărerederăuînpielealuiHadrian,reuşeasăsavureze aproapeconştientpeacelomvid,aceaexistenţăfărătrecut? Pedealtăparte,boala,vârstaîşiauşielemiracolelelor,căpătânddelasomn altefeluridebinecuvântare.Cuaproapeunanînurmă,dupăozidincale-afară deobositoarelaRoma,mi-afostdatsăcunoscunadintreaceleformedeodihnă cândsecătuireaforţelorînfăptuiaminuniidenticesaumaidegrabăalteminuni decâtrezerveleinepuizatedepevremuri.Numămaiducdecâtrarîncapitalăşi atunciîmidausilinţasăîmplinesccâtmaimultetreburi.Ziuafuseseneplăcutde aglomerată: şedinţei de la senat i-a urmat alta la tribunal, apoi o discuţie interminabilă cu unul dintre chestori; a avut după aceea loc o ceremonie religioasă ce n-a putut fi scurtată cu toată ploaia care cădea. Eu însumi înghesuisem,lipisemunadealtaaceleactivităţidiferitesprealăsaîntreelecât maipuţintimpposibiltracasărilorsaulinguşelilorinutile.Drumulcălareafost unuldintreultimeledeacestfel.M-amreîntorslaVilăsleit,bolnav,înfriguratca atuncicândsângelenumaivreasăacţionezeprinartere.CelerşiHabriasnu ştiaucesămaifacă,darzelulpoatefiobositorchiaratuncicândesincer.Retras înîncăperilemele,amdatpegâtcâtevalinguridintr-ofierturăcaldăpecaremi-o preparameuînsumi,câtuşidepuţindinteamă,cums-arputeabănui,cifiindcă doaraşaîmipotpermiteluxuldeafisingur.M-amculcat.Somnulpărealafel dedepartedeminecasănătatea,tinereţeaşiforţa.Amadormit.Nisiparniţami-a confirmatcădormisemabiaunceas.Lavârstamea,unsomnscurt,darprofund echivaleazăcuunulcarealtădatăduracâtjumătatedinrotireaastrelor.Deaici înaintetimpulsemăsoarăpentrumineînunităţimultmaimici.Oorăînsăafost deajunspentrucamicaşiuimitoareaminunesăseproducă:căldurasângeluiîmi

încălzea din nou mâinile; inima, plămânii au reînceput să funcţioneze cu

oarecare bunăvoinţă; viaţa curgea ca un izvor subţire, dar constant. Într-un intervalscurt,somnulremediaseexceseledevirtutecuaceeaşinepărtinirecu carearfifăcut-oşipentrucelecontrarii.Mareadivinitateatuturorrefacerilor voieştecabinefacerileeisăseabatăasuprafiinţeicaredoarmefărăaţinecontde ceeea,aşacumapeivindecătoarenu-ipasăcinebeadinizvor. Dacănegândimatâtderarlaunfenomencareabsoarbecelpuţinotreimedin întreaga viaţă e pentru că o anumită modestie e necesară spre a-i aprecia

calităţile.Adormiţi,CaiusCaligulaşidreptulAristidesuntdeopotrivă;lăsându-

mideoparteimportanteleşivaneleprivilegii,numămaideosebescdearăpilă care doarme de-a curmezişul pragului meu. Ce este insomnia altceva decât maniacaîncăpăţânareainteligenţeideascornigânduri,şirurideraţionamente, dedefiniţiicare-isunttipice,refuzuleideaseînchinadivineistupidităţia ochilorînchişisauînţelepteinebuniiaviselor?Amavutdecâtevaluniîncoace preamulteocaziisăconstatcăomulcarenudoarmenupoate,maimultsaumai puţinconştient,sămaiaibăîncredereînoceanullucrurilorceneînconjoară. Frate al morţii… Isocrate se înşela, iar expresia lui nu-i decât o retorică exagerare.Începsăştiuceemoartea;eaarealtetaine,multmaistrăinecondiţiei noastreumane.Şitotuşiatâtdeîncâlcite,atâtdeprofundesuntmistereleabsenţei şialesemiuitării,încâtnedămseamacăundevaizvorulalbşicelîntunecatse întâlnesc. Niciodată de bunăvoie nu i-am privit dormind pe cei dragi; ei se odihneaudemine,îmiscăpauastfel.Fiecăruiaîieruşinedechipulsăucrâmpoţit desomn.Decâteori,sculatînzoripentrustudiusaupentruaciti,n-amaranjat pernele mototolite, cuverturile în neorânduială, probe evidente şi aproape obscenealeîntâlnirilornoastrecuneantul,dovezicănoaptedenoapteîncetăm deamaifi…

Aceastăscrisoareînceputăspreateinformadespreprogreseleboliiadevenit încetul cu încetul prilej de odihnă a celui ce nu mai are forţa necesară obositoarelortreburialestatului,meditaţiaconsemnatăînscrisaunuibolnav caredăaudienţăamintirilorsale.Îmipropunacumîncăşimaimult:amintenţia să-ţipovestescviaţa.Desigur,anultrecutamredactatodaredeseamăoficialăa activităţiimele,încapulcăreiasecretarulFlegonşi-aînscrisnumele.Amminţit câtmaipuţinposibil.Interesulpublicşidecenţam-auobligattotuşisăreaşez unelefapte.Adevărulpecareintenţionezsă-lexpunaicinueînchipspecial scandalossauestedoarînmăsuraîncareoriceadevărprovoacăscandal.Numă

aşteptcalaceişaptesprezeceani,câţiai,săînţelegiceva.Ţincutoateacesteasă

teinformez,darşisăteşochezdeopotrivă.Preceptoriităi,pecareeuînsumii-

amales,ţi-audatoeducaţieseveră,îngrijită,poatepreaocrotitoare,delacare aşteptrezultatebunepentrutineşipentrustat.Dreptcorectiv,îţioferaicio relatare lipsită de idei preconcepute şi de principii abstracte, extrasă din experienţaunuisinguromcaresunteu.Nuştiucătrececoncluziimăvaduce povestirea.Îmipunnădejdeaînexaminareafaptelorpentruamădefini,amă judecapoate,saucelpuţinpentruamăcunoaştemaibineînaintedeamuri. Ca toată lumea, nu dispun decât de trei mijloace spre a-mi da seama cât valorează existenţa omenească: cercetarea propriului eu, cea mai grea şi primejdioasămetodă,darşiceamaifecundătotodată;observareaoamenilor, carereuşesccelmaiadeseasăneascundăsecretelesausănefacăsăcredemcă leauîntr-adevăr;cărţile,cuspecificelelorgreşelideperspectivăcareiaunaştere printrerânduri.Amcititaproapetotceeaceauscrisistoricii,poeţiişichiar povestitoriinoştri,cutoatecăceidinurmătrecdreptsuperficiali:tuturorle datorez poate mai multe cunoştinţe decât am putut dobândi în împrejurările destuldefeluritealeproprieimelevieţi.Literascrisăm-aînvăţatsăascultvocea omenească,aşacummăreţeleatitudiniimobilealestatuilorm-aufăcutsăacord însemnătategesticii.Dimpotrivă,deatunciînainte,viaţam-afăcutsăînţeleg cărţile. Acesteamintînsă,chiarcelemaisincere.Scriitoriimaipuţinabili,lipsindu-le cuvinteleşifrazeleprincaresăopoatăcapta,reţindinviaţăoimagineamorfăşi săracă;unii,caLucan,oîngreuneazăşioîmpopoţoneazăcusolemnitateapecare nuoare.Alţii,caPetronius,dimpotrivă,ouşureazădeconţinut,făcânddineao minge săltăreaţă şi goală, lesne de prins şi de aruncat într-o lume căreia îi lipseşteponderea.Poeţiinetranspunîntr-ununiverspreavastsaupreafrumos, preamistuitorsaupreadulcefaţădecelceneestedat,diferitdeeltocmaiprin acesteaşiînpracticăaproapedenelocuit.Filozofiiimpunrealităţii,spreao puteastudiaînstarepură,aproapeaceleaşitransformăripecarefoculsaumaiul leaduccorpurilornaturale:nimicdincevamaterialsaudintr-unfapt,precumîl cunoscusem, pare să nu mai existe în atare cristale sau cenuşă. Istoricii ne înfăţişeazătrecutulînsistemepreacomplete,înseriidecauzeşiefecteprea exacteşiprealimpezipentruafifostvreodatăînîntregimeadevărate;eireaşază docila materie moartă şi eu ştiu că, chiar lui Plutarh, mereu îi va scăpa Alexandru. Povestitorii, autorii de picante anecdote milesiene, aidoma măcelarilor,atârnădetejgheabucăţimicidecarnepecaresebatmuştele.M-aş

împăcafoartegreucuolumelipsitădecărţi,realitateanuesteînsăconţinutăîn elepentrucănupoateintratoatăacolo. Observareadirectăaoameniloresteometodăîncăşimaiincompletă,limitată cel mai adesea la constatări destul de triviale din care se înfruptă răutatea omenească.Rangul,poziţia,totceniseîntâmplăîngrădescariadeinvestigaţiea cunoscătorului de oameni; sclavul meu dispune, spre a mă observa, de posibilităţicutotuldiferitedealemelefaţădeel;acesteasuntînsăreciproc limitate.BătrânulEuforionîmiaducededouăzecideaniflaconulcuuleişi buretele,darceeaceştiudespreelseopreştelaslujbasa,iarceştieeldespre mine, la baie: orice încercare de a te informa în plus produce de îndată împăratului,caşisclavului,impresiauneiindiscreţii.Aproapetotceştimdespre cinevaprovinedelaterţepersoane.Dacădinîntâmplareunomsedestăinuie, atunciîşipledeazăcauza;apologialuiegatapregătită.Dacăîlobservăm,nueste singur. Mi s-a reproşat că-mi place să citesc rapoartele poliţiei din Roma; descopărmereuînelemotivedesurprindere;prietenisaususpecţi,necunoscuţi saufamiliari,oameniiaceştiamăuimesc;slăbiciunilelorservescdreptscuze alormele.Numămaisatursăcomparpeomulînveşmintecuceldespuiat. Respectivelerapoarte,atâtdenaivamănunţite,seadaugăteanculuidedosare, fără să-mi folosească în vreun fel la întocmirea verdictului final. Faptul că magistratul cu aparenţă austeră a comis o crimă nu-mi uşurează cu nimic cunoaşterealui.Odatăinformat,voifipusînfaţaadouăproblemeînlocdeuna:

aparenţamagistratuluişicrimasa. Începriveşteobservareaproprieimelepersoane,stăruiîneafieşinumai pentruamăînţelegecuindividulalăturidecarevoifiobligatsătrăiescpânăla sfârşitulvieţii;ofamiliaritatedeaproapeşaizecideanicomportăîncădestule şanse de eroare. În străfunduri, cunoaşterea de mine este obscură, lăuntrică, neformulată,secretăcaocomplicitate.Lamodulimpersonal,eaestetotatâtde glacialăcaşiteoriilepecarelepotelaboradesprenumere:măfolosescdetotce dispuncainteligenţăpentrua-miprividedeparteşicâtmaidesusviaţacare devineatunciviaţaaltuia.Celedouăprocedeedecunoaşteresuntînsădificile, cerând, unul coborârea în sine, celălalt o detaşare de tine însuţi. În virtutea inerţieiînclin,catoatălumea,săleînlocuiesccumijloacedepurărutinăînstare sădeaoideedesprepropria-miviaţăparţialmodificatădeimagineapecare lumeaşi-oformează,deconcluziilegataformulate,adicărăuformulate,aidoma modelului dinainte întocmit pe care croitorul neîndemânatic se străduie să potriveascăstofacareneaparţine.Echipamentdevaloareinegală:uneltemai

multsaumaipuţintocite;nudispunînsădealtele:cuajutorullorîmifac,mai

binesaumairău,opăreredespredestinulmeucaom.

Cândîmiprivescviaţa,măîngrozesccâtdelipsitădeformăsearată.Existenţa

eroilor,ceapovestită,esimplă;eamergedirectlaţintă,caosăgeată.Majorităţii

oamenilorleplacesă-şirezumeviaţaîntr-oformulă,uneoriîntr-olăudăroşenie

sau văicăreală, cel mai adesea reproşând altora nereuşita lor; pentru propria

mulţumire,memorialeîntocmeşteoexistenţăargumentabilăşilimpede.Viaţa-

miarecontururimaipuţinsigure.Cumseîntâmplădeobicei,măpotdefinimai exactprinceeacen-amfost:bunsoldat,nuînsămarecapacitatemilitară,amator deartă,darnuartistulcaresecredeaNero,înclipamorţii,capabildecrime,dar nuacoperitdeele.Deseorimăgândesccăoameniisecaracterizeazătocmai printr-opoziţieextremă,eroismullorconstândînarămâneacoloîntreagaviaţă. Eisuntpoliinoştrisauantipozii.Încemăpriveşte,amtrecutrândperândprin toatepoziţiileextremefărăsăzăbovescînniciuna;viaţam-afăcutmereusă lunec.Şitotuşinicinumăpotlăuda,caunlucrătorsauhamalvirtuos,cuo existenţădusăpeliniademijloc. Peisajulzilelormeleparecompus,aidomaregiunilordemunte,dinmateriale diferiteaşezatecufurca.Printreelefirea-mi,dejacompozită,formatădinpărţi egaledeinstinctşicultură.Icişicoloieslaivealăgraniturileinevitabilului;peste totsurpăturileîntâmplării.Măstrădui,reparcurgându-miviaţa,să-iafluunplan, săurmărescovânădeplumborideaursaupatulunuirâusubteran,darplanul închipuitnuedecâtoiluzieaamintirii.Dintimpîntimp,credarecunoaşte mânafatalităţiiîntr-oîntâlnire,oprevestire,oserieanumitădeîntâmplări;prea multedrumurinuducînsănicăieri,preamultesumenupotfaceoadunare. Întrezăresc totuşi în această diversitate, în această dezordine, prezenţa unei persoane,formaeiînsăpareaproapeîntotdeaunaschiţatădeforţaîmprejurărilor; trăsăturileeisetulburăcaaleunuichipoglinditînapă.Nufacpartedintreceice susţincăfaptelenuliseaseamănă.Eletrebuiesămăreprezintepentrucăsunt unicameamăsură,singurulfelîncaremăpotînscrieînmemoriaoamenilorori chiarînameaînsămi;pentrucădeosebireaîntremortşicelviuconstăpoateîn neputinţadeateexprimaşitransformaprinfapte.Darîntremineşiacestefapte dincaresuntfăcutexistăungolimposibildedefinit.Dovadăcăsimtmereu nevoiasălecântăresc,săleexplic,să-midaumieînsumiseamadeele.Anumite treburi care durează puţin sunt neîndoielnic neglijabile, dar nici ocupaţiile împlinite pe tot cursul unei vieţi nu au mai mare importanţă. De pildă, în

momentulîncarescriuacesterânduriabiamisemaipareesenţialcăamfost împărat. Treisferturidinviaţăscapădealtfeldefiniriiprinfapte:mulţimeaveleităţilor, dorinţelor, chiar a proiectelor mele rămâne nebuloasă, destrămându-se ca o fantomă. Restul, partea palpabilă, mai mult sau mai puţin autentificată de realizări,abiaestecevamailimpede,înşiruireaevenimentelorfiindtotatâtde confuzăcaaviselor.Ampropriameacronologie,cuneputinţădesincronizatcu ceabazatăpeîntemeiereaRomeisaucueraolimpiadelor.Cincisprezeceaniîn frunteaarmatelorauduratmaipuţindecâtodimineaţălaAtena;existăoameni pecarei-amfrecventattoatăviaţaşipecarenu-ivoiîntâlniînInfern.Spaţiilese suprapunşiele:EgiptulşivaleaTempesuntfoarteapropiate,iareunusunt întotdeaunalaTiburchiarcândmăafluacolo.Câteodatăviaţaîmipareatâtde banală,încâtnudoarcănumerităsăfiescrisă,cinicimăcarprivităcuoarecare atenţie,cunimicmaiimportantăînochiimeidecâtaprimuluivenit.Alteoricred căeunicăşitocmaideaceealipsitădevaloare,inutilăpentrucăeimposibilde reduslaexperienţaoamenilorderând.Nimicnumăpoateexplica:viciile,caşi virtuţilemele,nusuntdeajuns;fericireaarface-ocevamaimult,darnumaipe intervale, fără continuitate şi mai ales fără motivaţii acceptabile. Omului îi repugnăînsăgânduldeaseştiieşitdinmâinileîntâmplării,deanufidecât rezultatultrecătoralunorşansenepusesubsemnulvreunuizeu,cuatâtmaipuţin subsemnulluiînsuşi.Dinfiecareviaţă,şichiardinfiecareviaţăcemerităprea puţin să fie analizată, o parte trece căutând raţiunile existenţei, punctele de plecare,originile.Neputinţadealedescoperimăfaceuneorisăînclincătre explicaţiilemagice,săcautîndelirurileocultuluiceeacebunul-simţnu-mipoate da.Cândtoatecalculelecomplicatesedovedescfalse,cândfilozofiiînşişinu maiaunimicsănespună,estedeiertatîntoarcereacătreciripitulîntâmplătoral păsărilorsaucătreîndepărtatacontrapondereaastrelor.

Variusmultiplexmultiformis 3

3.Felurit,complicat,multiform.

Buniculmeu,Marullinus,credeaînastre.Acestbătrânînalt,uscatşigălbejit devârstăîmiacordaaceeaşiafecţiunelipsitădetandreţe,desemneexterioare, aproape tăcută, pe care o purta animalelor gospodăriei lui, pământului său, colecţieidepietrecăzutedincer.Coboradintr-unşirlungdestrămoşiaşezaţiîn SpaniaîncădepevremeaScipionilor.Eraderangsenatorial,altreileapurtătoral acestuiadinfamilianoastrăcareaparţinusemaiînainteordinuluiecvestru.Luase parte,dealtfelmodestă,latreburilepublice,subTitus.Caprovincialceera,nu ştiagreceşte,iarlatinaovorbeacuacelaccentspaniolasprupecaremil-a transmisşicare,maitârziu,stârnearâsul.Cutoateacestea,spiritulluinuera întrutotullipsitdecultură;dupămoarteis-agăsitprintrelucruriuncufărplincu instrumentepentrumăsurătorimatematiceşicucărţidecarenusemaiatinsese dedouăzecideani.Cunoştinţeleluieraujumătateştiinţifice,jumătateţărăneşti, amestecdestrâmteprejudecăţişidestrăvecheînţelepciunece-lcaracterizasepe Cato cel Bătrân. Dar Cato fusese întreaga viaţă omul senatului Romei şi al războiului cu Cartagina, reprezentantul tipic al durităţii romane din vremea republicii.DuritateaaproapedenepătrunsaluiMarullinusveneaînsăşimaide departe,dinvremuriîncăşimaivechi.Eleraomultribului,încarnareauneilumi sacre şi aproape înfricoşătoare, ale cărei urme le-am descoperit uneori la necromanţiietruscidinzilelenoastre.Mergeaîntotdeaunacucapuldescoperit, faptcaredealtfelmis-areproşatşimie;picioareleluibătuciten-aveaunevoie desandale.Veşmintele-idetoatezileleabiasedeosebeaudealecerşetorilor bătrâni,dealepălmaşilortăcuţi,ghemuiţilasoare.Sespuneacăevrăjitor,iar sătenii căutau să-i ocolească privirea. Asupra animalelor avea însă puteri neobişnuite.Îivedeamcapulbătrânapropiindu-secugrijăşiafecţiunedecâteun cuibdevipereşidegetele-inoduroaseexecutândunfeldedansînfaţavreunei şopârle.Înnopţiledevarămăduceasăprivescceruldepevârfuluneicoline pietroase. Obosit de număratul meteoriţilor, adormeam prin vreun hârtop.

Rămâneaaşezat,cucapulridicat,întorcându-seimperceptibilodatăcustelele. Va fi cunoscut sistemele lui Filolaos şi Hiparhos, precum şi pe acela al lui AristarhdinSamos,pecaremaitârziueuînsumiîladoptasem;atarispeculaţii

nu-l mai interesau însă. Astrele erau pentru el puncte de flăcări, obiecte ca pietrele şi insectele zăbavnice din care aşijderea deducea prevestiri, părţi constitutivealeunuiuniversmagiccarecuprindeadeasemeneavoinţelezeilor, influenţa demonilor şi partea rezervată oamenilor. Lui i s-a năzărit ideea predestinăriimele.Într-onoapteavenitlamine,m-azgâlţâitcasămătrezească, anunţându-mistăpânirealumiicuacelaşibodogănitlaconiccucarearfiprezis muncitorilordelafermăorecoltăîmbelşugată.Apoi,cuprinsdeneîncredere,s-a dussăcauteunvreascaprinsînmăruntulfocdecurpen,păstratsăneîncălzească

înceasurilefriguroasedinspreziuă,mil-aapropiatdemânăşiacititînpalma-

migroasădecopildeunsprezeceaninuştiuceconfirmarealiniilorînscrisepe

cer.Pentruel,lumeaeradintr-osingurăbucată,omânăadeverindastrele.Vestea

pecaremi-odădum-atulburatmaipuţindecâts-arputeacrede:oricecopilse-

aşteaptălatot.Credcămaiapoişi-auitatpropria-iprofeţie,înaceaindiferenţă

faţădeevenimenteleprezenteşiviitoarececonstituietrăsăturavârsteiînaintate.

Într-odimineaţăafostgăsitînpădureadecastanidelamargineaproprietăţii,

dejareceşiatacatdepăsăriledepradă.Înaintedeamuriacăutatsămăînveţe

artaprevestirii.Zadarnic:curiozitateameanaturalăsăreadirectlaconcluzii,fără

săsemaiîncurceîndetaliilecomplicateşicamdezgustătoarealeştiinţeilui.Mi-

arămasînschimbcuprisosinţăgustulpentruanumiteîncercăriprimejdioase.

Tatălmeu,AeliusAferHadrianus,eraunomplindevirtuţi.Viaţais-ascurs

înadministrărilipsitedeglorie.Glasulluin-afostniciodatăluatînseamăîn

senat.Contrarcelorceseîntâmplădeobicei,postuldeguvernatoralAfriciinul-

a îmbogăţit. Acasă, în municipiul nostru spaniol Italica, se cheltuia în soluţionareaconflictelorlocale.N-aveaambiţii,nicibucuriişi,camulţicaredin anînandevintotmaişterşi,ajunseselaotipicăriemaniacăîntoatefleacurile cărora li se dedica exclusiv. Eu însumi am cunoscut onorabilele ispite ale minuţieişiscrupulului.Experienţaclădiseînsăîntatălmeuunscepticismfaţăde oameni ieşit din comun, în care mă cuprinsese şi pe mine încă de copil. Succeselemele,dacăi-arfifostdatsălefiemartor,nul-arfiuimitcâtuşide puţin;orgoliulfamilieieraatâtdemare,încâtseînţelegeadelasinecănui-aşfi pututadăuganimic.Aveamdoisprezeceanicândomulacestaobositne-apărăsit. Maică-mearămasepentrurestulvieţiiîntr-ovăduvieausteră;n-ammaivăzut-o dinziuaîncare,chematdetutorelemeu,amplecatlaRoma.Chipuluieiprelung

despaniolă,pecareseîntipăriseosuavitateuşormelancolică,i-ampăstrato amintireîntăritădebustuldecearădingaleriastrămoşilor.Aveapicioarelemici încălţate cu sandale strâmte ca ale fetelor din Gades, iar dulcea balansare a şoldurilordansatoarelordinacearegiuneoputeairegăsilatânăraşiireproşabila matroană. Amreflectatadesealagreşealapecareocomitemcândneînchipuimcăun om,ofamilieparticipăneapăratlaideilesauevenimentelesecoluluiîncarese întâmplăsăexiste.Ecoulintrigilorromaneabiaajungealastrămoşiimeidinacel colţalSpaniei,cutoatecăînvremearevolteiîmpotrivaluiNerobuniculmeul-a găzduitpentruonoaptepeGalba.Semaipăstreazăîncăamintireaunuioarecare FabiusHadrianusarsdeviudecartaginezilaasediulUticei,aunuialdoilea Fabius,soldatlipsitdenoroc,urmărindu-lpeMitridatepedrumurileAsieiMici, eroiobscuri,dearhivăaifastelorparticulare.Desprescriitoriitimpului,tatălmeu nuştiaaproapenimic:LucanşiSenecaîieraustrăinicutoatecăfuseseră,caşi

noi, originari din Spania. Unchiul meu Aelius, care avea cultură literară, îşi limitalecturilelaautoriiceimaicunoscuţiaiepociiluiAugustus.Dispreţul modelorcontemporaneîlcruţadenenumărateopţiunideprostgust,îlfăceasă eviteoriceemfază.ElenismulşiOrientuleraunecunoscutesauprivitededeparte cuseverăîncruntare;credcăîntoatăpeninsulanuexistaostatuiegreceascăde calitate.Economiafăceacasăbunăcubogăţia,felulrusticdeaficuungende

solemnitateaproapepompoasă.Soramea,Paulina,eragravă,tăcută,ursuzăşis-

amăritatdetânărăcuunbătrân.Cinsteaeraexemplară,darsclaviierautrataţicu severitate.Niciunfeldecuriozitatepentrunimic;toatălumeasegândeanumai lacesecuveneasăgândeascăuncetăţeanroman.Atâtorvirtuţi,dacăvirtuţierau acelea,eule-amfostrisipitorul. FicţiuneaoficialăvreacaunîmpăratromansăfienăscutlaRoma,eum-am născutînsălaItalica;acestuiţinutuscatşitotuşifertili-amsuprapusmaitârziu atâteaşiatâtearegiunialelumii.Ficţiuneaareşiparteaeibună:eadovedeştecă hotărârile luate de spirit şi voinţă sunt mai importante decât împrejurările. Adevăratullocdenaştereesteacelaundepentruprimadatăaiaruncatasuprata însuţioprivirepătrunzătoare:întâilemelepatriiaufostcărţile.Înmăsurămai micăşcolile.CeledinSpanialăsaudedoritdinpricinatihneiprovinciale.Şcoala lui Terentius Scaurus de la Roma preda mediocru filozofii şi poeţii, dar te pregătea destul de bine pentru vicisitudinile existenţei omeneşti: profesorii exercitau asupra şcolarilor o tiranie de care aş roşi impunând-o oamenilor; fiecaredintreei,închistatînlimiteleîngustealecunoştinţelorsale,îşidispreţuia

colegii care ştiau cu tot atâta mărginire altceva. Aceşti pedanţi răguşeau în disputedecuvinte.Certurileasupraîntâietăţii,intrigile,calomniilem-auobişnuit cuceeaceaveamsăîntâlnescmaiapoiîntoatemediileîncareamtrăit;celor dinainteliseadaugăînsăbrutalitateacopilăriei.Şitotuşimi-auplăcutuniidintre dascăliimei,aceleraporturistraniudeintimeşistraniudeelectivecareexistă între profesor şi elev, Sirenele care cântă în adâncul unei voci sparte ce-ţi reveleazăpentruîntâiaoarăocapodoperăsauîţidezvăluieoideenouă.Laurma urmelor,mareleseducătornuesteAlcibiade,ciSocrate. Metodelegramaticilorşiretorilorsuntpoatemaipuţinabsurdedecâtcredeam pecânderamobligatsălearătascultare.Gramatica,cuamesteculeidereguli logiceşiuzanţearbitrare,dăminţiitinerepredispoziţiagustuluipecarei-lvor satisface mai târziu ştiinţele comportării umane, dreptul sau morala, toate sistemele în care omenirea a codificat experienţa ei instinctivă. Cât priveşte exerciţiilederetoricăîncareeramsuccesivXerxesşiTemistocle,Octavianşi Marcus Antonius, ele mă exaltau; mă simţeam Proteu. Ele m-au învăţat să pătrundrândperândîncugetulfiecăruiom,săînţelegcăfiecaredecide,trăieşte şimoaredupăpropriilesalelegi.Lecturapoeţiloraavuturmăriîncăşimai tulburătoare:nusuntsigurdacădescoperireadragosteiesteneapăratmaidulce decâtapoeziei.Ceadinurmăm-atransformat:iniţiereaînmisterelemorţiinu măvapurtamaidepartepetărâmurilealteilumidecâtcutareapusdesoare virgilian. Mai târziu am preferat asprimea lui Ennius, atât de apropiat de obârşiilesacrealeneamului,saudoctaamărăciunealuiLucreţiu,sauumila simplitatealuiHesiodbogăţieigeneroasealuiHomer.Mi-auplăcutmaiales poeţiiceimaidificilişimaiabsconşi,care-miobligaumintealaogimnastică foartegrea,precumşiceivechicare-mideschideaucăiîntrutotulnoisaumă ajutau să regăsesc cărările pierdute. În acea vreme apreciam însă în arta versificăriicuprecădereadresareanemijlocitălasimţuri,metalullustruitallui Horaţiu, moliciunea cărnii la Ovidiu. Scaurus îmi luase orice speranţă asigurându-mă că nu voi fi niciodată altceva decât un poet dintre cei mai mediocri:îmilipseauharulşipriceperea.Multăvremecrezusemcăseînşelase:

ţinundevasubcheieunulsaudouăvolumedeversuridedragoste,majoritatea

imitatedupăCatul.Puţinîmipasădeaiciînaintedacăpropria-miproducţiee

proastăsaunu.

LuiScaurusîivoifirecunoscătorpânălamoartepentrucăm-apusdetânăr

să-nvăţgreceşte.Eramcopilîncăatuncicândprimaoarăamîncercatsătrasezcu

stilulcaractereleunuialfabetnecunoscut:începeammareameaînstrăinareşi

lungilecălătoriişisimţământuluneialegeritotatâtdedeliberateşiinvoluntare cadragosteaînsăşi.Amiubitaceastălimbăpentruflexibilitateatrupuluieibine alcătuit,pentrubogăţiavocabularuluidovedindlafiececuvântcontactuldirectşi variatcurealităţileşipentrucăaproapetotceoameniiauspusmaibineafost spusîngreceşte.Există,ştiu,şialtelimbi:uneledejapietrificate,alteleîncăîn stadiuldeasenaşte.Preoţiiegiptenimi-auarătatanticelelorsimboluri,semne mai degrabă decât cuvinte, străvechi încercări de clasificare a lumii şi a

lucrurilor, grai sepulcral al unei seminţii stinse. În timpul războiului iudaic, rabinulIosuami-aexplicatliterăculiterăanumitetextealeacesteilimbide sectariobsedaţiîntr-atâtdedumnezeullor,încâtauuitatdeceleomeneşti.În mijlocultrupelor,m-amfamiliarizatculimbajulauxiliarilorcelţi;mi-amintesc maialesdeunelecântece.Limbilebarbareaucelmultvaloareaderezerveale graiuluiomenescşifărăîndoialăsuntimportantepentruceeacevorexprimaîn viitor.Greaca,dimpotrivă,aredejaînspateleeitezaurelesaledeexperienţă umanăşistatală.DelatiraniiionienilademagogiiAtenei,delaausteritateapură a lui Agesilaos la excesele unui Dionisiu sau Demetrios, de la trădarea lui DemaratoslacredinţaluiFilopoimen–totcefiecaredinnoiarputeaîncerca sprerăulsaubinelesemenilorafost,celpuţinodată,făcutdeungrec.Acelaşi lucruşidespreopţiunilepersonale,delacinismlaidealism,delascepticismul luiPironlavisurilesacrealeluiPitagora;refuzurileşiasentimentelenoastreau fostdejaexprimate,viciileşivirtuţileaumodelegreceşti.Nimicnuegalează frumuseţeauneiinscripţiilatinevotivesaufunerare:celecâtevacuvintesăpateîn piatrărezumă,cuimpersonalămaiestate,totceeacelumeaarenevoiesăştie desprenoi.Imperiull-amadministratînlatineşte;epitafulmeuvaficioplitpe zidulmausoleuluidepemalulTibruluitotînlatină,darcagrecaşfivrutsă gândescşisătrăiesc. Aveamşaisprezeceani:măîntorceamdupăperioadadeinstrucţieefectuatăîn

rândulcadrelorLegiuniiaşaptea,cantonatăpeatunciînmijloculPirineilor,într-

oregiunesălbaticăaHispanieiCiterior,cutotuldeosebitădeparteameridională apeninsulei,undecrescusem.Tutorelemeu,AciliusAttianus,acrezutnimeritsă compensezeprinstudiucelecâtevalunideviaţăasprăşidevânătoriistovitoare. Afostînţeleptdinpartealuicăs-alăsatconvinsdeScaurussămătrimităla AtenapelângăsofistulIsaios,personalitatestrălucităşidotatăcuunrartalental improvizaţiei.Atenam-acuceritpedată;şcolarulpuţinstângaci,adolescentulcu sufletuladumbritgustapentruprimadatădinaerulviu,dinconversaţiilepripite, din hoinărelile în lungile seri roze, din plăcerea fără seamăn a discuţiei şi

voluptăţii. Matematicile şi artele îmi ocupau rând pe rând timpul în studii paralele;amavutdeasemeneaocaziasăurmezlaAtenauncursdemedicinăal luiLeotyhides.Profesiademedicmi-arfiplăcut;spirituleinusedeosebeşte fundamentaldecelîncareamîncercatsă-miexercitmeseriadeîmpărat.Mă pasionasempentruaceastăştiinţăpreaapropiatădenoipentruamaifiobiectivă, supusăpasiuniişierorii,darmereucorectatădecontactulcurealitateaimediată în toată goliciunea ei. Leotyhides privea lucrurile sub aspectul lor cel mai pozitiv:elaboraseunexcelentsistemderecuperareafracturilor.Neplimbam searapemalulmării:acestomuniversalerainteresatdealcătuireacochiliilorşi decompoziţiamâlurilormarine.Îilipseaumijloaceledeexperimentare;regreta laboratoarele şi sălile de disecţie ale Muzeului din Alexandria, pe care-l

frecventase în tinereţe, lupta de opinii, concurenţa plină de ingeniozitate a

oamenilor.Spiritpragmatic,elm-aînvăţatsăprefercuvintelorfaptele,sănumă-

ncredînformule,săobservmaimultdecâtsătragconcluzii.Rigurosulgrecmi-a imprimatmetoda. Înciudalegendelorcarecirculă,amiubitpreapuţintinereţea,peameaşimai puţin decât pe a altora. Privită în ea însăşi, mult lăudata tinereţe îmi părea deseoridreptvârstaceaprosteboşatăaexistenţei,operioadăopacăşiinformă, eschivantăşifragilă.Edelasineînţelescăreguleii-amaflatunnumărde încântătoareexcepţii,dintrecaredouăsautreiadmirabile,iarprintreceledin următu,Marcus,eşticeamaicurată.Încemăpriveşte,ladouăzecideanieram aproapeceeacesuntastăzi,darfărăconsistenţă.Nimicnuerarăuînmine,însă totulputeafi:binele,câtşirăulstăteaulatemeliadetestabilului.Măgândescnu fărăsăroşesclalipsameadecunoaşterealumiipecarecredeamcăocunosc,la nerăbdareamea,lafelulaceladeambiţieuşuraticăşidegrosolanăaviditate.Să mărturisescoare?Înplinăviaţădestudiu,laAtena,undetoateplăcerileîşiaflau cumăsurălocul,regretam,nuatâtRoma,ciaerulloculuiîncaresefacşise desfacneîncetatdestinelelumii,zgomotulscripeţilorşiroţilordetransmisieai maşiniiputerii.DomnialuiDomiţianerapesfârşite;vărulmeuTraian,acoperit degloriepefrontiereleRinului,deveniseopersonalitatefoartepopulară;tribul hispanicseimplantalaRoma.Comparatăcuaceastălumeaacţiuniiimediate, preaiubitaprovinciegreceascăpăreasăsomnolezeîntr-opulberedeideidemult respirată; pasivitatea politică a grecilor îmi apărea ca o formă ruşinoasă de renunţare. Pofta mea de putere, de bani, deseori la romani prima treaptă a acesteia,şideglorie,casădaunumeleuneifrumoasepasiunimâncărimiidea auzi vorbindu-se de noi, era de netăgăduit. Intra aici în chip confuz în joc

sentimentul că Roma, inferioară în atâtea privinţe, ar căpăta o mai aleasă strălucireprinintimitateamarilorproblemeîncare-şiimplicacetăţenii,celpuţin pe cei din ordinul senatorial sau ecvestru. Ajunsesem să-mi închipui că din discuţiaceamaibanalăpetemaimportuluidegrânedinEgiptaşînvăţamaimult despretreburilestatuluidecâtdintotStatulluiPlaton.Deja,câţivaaniînainte,ca tânărromanpătrunsdedisciplinămilitară,crezusemcă-midauseamacăaş înţelegemaibinedecâtprofesoriimeipesoldaţiiluiLeonidaşipeatleţiilui Pindar.AmpărăsitAtenauscatăşiauriepentruoraşulundeoameniicugreletogi trasepecapluptauîmpotrivavântuluidefebruarie,undeluxulşidesfrâulsunt lipsitedefarmec,darîncareluareacelormaineînsemnatedeciziiafectasoarta uneipărţidinlumeşiundeuntânărprovincialavid,însădelocobtuz,crezândla începutcădăascultaredoarunorgrosolaneambiţii,avea,încetulcuîncetul,săle piardăpeceledinurmă,realizându-le,şisăînveţeaţinepieptoamenilorşi evenimentelor,săcomandeşi,lucrucareînfinalestepoatemaipuţinzadarnic, săservească. Nu toate erau bune cât priveşte ridicarea virtuoasei clase mijlocii care se consolidaînvedereauneiapropiateschimbărideregim:onestitateapoliticăavea câştigdecauzăcuajutorulunorstratagemedestuldedubioase.Senatul,lăsând

treptat administraţia în mâinile protejaţilor lui Domiţian, desăvârşea izolarea acestuiapânălaasfixiere;oameniinoi,decaremăapropiautoatelegăturilede familie, probabil că nu se deosebeau prea mult de cei pe care aveau să-i înlocuiască;erauînoricecazmaipuţinmurdăriţideputere.Veriişinepoţiidin provincieseaşteptaucelpuţinlaposturisubalterne;lisecereasădeadovadăde integritate însă. Mi-am căpătat şi eu funcţia: am fost numit judecător la tribunalullitigiilordesuccesiune.Dinacestpostamasistatlaultimelefazeale lupteipeviaţăşipemoartedintreDomiţianşiRoma.Împăratulpierduseterenul înoraşulîncarenusemaimenţineadecâtprinexecuţiicare-igrăbeausfârşitul; toatăarmataîipunealacalepieirea.Înţelegeampreapuţindinduelulinfinitmai fatal decât cel din arenă; mă mulţumeam să nutresc pentru tiranul hăituit dispreţuluşorarogantalunuielevalfilozofilor.BinesfătuitdeAttianus,mi-am făcutmeseriafărăsămăocuppreamultdepolitică. Anulacelademuncănus-apreadeosebitdeceidestudiu:dreptulîmiera

necunoscut;amavutnoroculsă-mifiecolegdetribunalNeratiusPriscus,careşi-

a luat asupră-i pregătirea mea şi care a rămas până la moarte prietenul şi consilierulmeuoficial.Elaparţineaaceleicategoriidespirite,atâtderare,care, stăpânindtemeinicospecialitate,privind-o,cums-arspunedinăuntruşidintr-o

perspectivă inaccesibilă profanilor, păstra totuşi simţul valorii ei relative în ordinealucrurilor,aplicându-imăsuraomenescului.Versatcanimenialtuldintre contemporaniînuzanţelelegii,nuezitaniciodatăînfaţaînnoirilorfolositoare. Graţieluiamreuşit,maitârziu,săintroducunelereforme.Deocamdatăaveam depuslapunctaltetreburi.Păstrasemaccentulprovincial;primulmeudiscursla tribunalastârnitrâsul.Amprofitatdetovărăşiaactorilordincauzacăroraîmi scandalizasemfamilia;lecţiiledeexprimareauconstituitvremedelunidezile îndeletnicireaceamaidificilă,darşiceamaiplăcutădintreîndatoriri,secretul celmaitainicalvieţiimele.Desfrâulînsuşidevenise,înaceianigrei,obiectde studiu;încercamsăţinpasulcutineretulrăsfăţatalRomei;n-amreuşitpedeplin

niciodată. Datorită laşităţilor fireşti acelei vârste, a cărei temeritate exclusiv fizicăsecheltuiaaiurea,nuîndrăzneamsă-miacordîncrederedecâtpejumătate; însperanţadeasemănaaltora,îmiretezamsauîmiascuţeampornirile. Erampuţiniubit.Nuexistadealtfelniciunfeldemotivpentrucaresăfiu. Unele trăsături, de pildă gustul artistic, neremarcat la şcolarul de la Atena, urmând să fie mai mult sau mai puţin trecut cu vederea viitorului împărat,

supăraulaofiţerulşimagistratulaflatpeîntâiletreptealeierarhieiputerii.Filele-

nismul meu stârnea zâmbete cu atât mai mult cu cât pe rând îl etalam şi-l ascundeamcustângăcie.Însenatmisespunea„studentulgrec“.Începusemsă ampropria-milegendă,acestreflexsclipitor,straniu,produsjumătatedefaptele noastre, jumătate de ceea ce vulgul crede despre ele. Avocaţi neobrăzaţi îşi trimiteaunevestelesăintervinădacăaflaserăcumvadevreolegăturăde-amea cusoţiaunuisenator,saufiul,cândîmiafişamimprudentpasiuneapentrucutare tânărmim.Eraplăcutsă-iumileştiprinindiferenţă.Încăşimaijalnicierauceice sprea-mifipeplacîncepeausădiscutedespreliteratură.Tacticaelaboratădin experienţa acelor funcţii mediocre mi-a servit mai târziu pentru audienţele imperiale.Sătededicicutotulfiecăruiaînscurtulrăstimpalaudienţei,săfaci abstracţiedeîntreagalumeîncarepentrumomentnuexistădecâtacestbancher, acest veteran, această văduvă, să acorzi acestor persoane atât de diferite şi normal claustrate în limitele înguste ale unei speţe atenţia politicoasă şi concentratăpecareţi-oacorziţieîncelemaialeseclipeşisăleveziprofitând aproapefărăexcepţiedeasemeneafavoarecasăseumflecabroascadinfabulă, înfine,săconsacriuntimpdeserioasăreflectareproblemeisautrebiipentrucare au venit. Era întocmai ca în cabinetul medicului. Dezbrăcam la piele înspăimântătoareuristrăvechi,minciunaîntinsăcalepra.Soţiîmpotrivasoţiilor,

părinţicontracopiilor,colateraliînluptăcutoatălumea:puţinulrespectce-lmai aveampentruinstituţiafamiliein-amaipututdăinui. Nudispreţuiescoamenii.Dacăaşfifăcut-o,n-aşfiavutniciundrept,nici vreo raţiune să încerc să-i conduc. Ştiu că sunt vani, ignoranţi, avizi, fără astâmpăr,înstaredeaproapeoricecasăreuşească,săsearatecapabilichiarîn faţalorînşile,saupurşisimplupentruascăpadesuferinţă.Ştiu:şieusuntcaei, celpuţinuneori,sauaşfipututfi.Deosebirilepecareleobservîntrealtulşi minesuntpreaneglijabilecasăcontezeînsocotealafinală.Îmidaudecisilinţa capurtareasă-mifieegaldepărtatădesuperioritateareceafilozofului,câtşide aroganţacezarului.Ceimaiopacioameninusuntlipsiţidelicăriri:unasasin cântă bine din fluier, contramaistrul care sfâşie cu lovituri de bici spatele sclavilorpoatecăesteunfiubun,idiotulcelaşi-arîmpărţicumineultima-i bucatădepâine.Puţinisuntaceiapecarenu-ipoţiînvăţasăfacămulţumitor ceva.Mareanoastrăgreşealăestecăîncercămsăsolicitămfiecăruiaînparte virtuţilepecarenuleare,neglijândacultivapeceleceleposedă.Aşaplicaaici, îndepistareacalităţilorparţiale,ceeacespuneammaisusdesprevoluptuoasa căutareafrumuseţii.Amcunoscutfiinţeinfinitmainobile,maidesăvârşitedecât mine,cadepildăpărinteletăuAntoninus;amfrecventatomulţimedeeroişi chiarcâţivaînţelepţi.Lamajoritateaoameniloramîntâlnitslabăstăruinţăîn bine,darnicimaitenaceînrău;neîncrederea,indiferenţalor,maimultsaumai puţin ostile, cedau prea repede, aproape ruşinos, se schimbau prea uşor în recunoştinţă,înrespect,dealtminterifărădoarşipoatelafeldenedurabile;chiar egoismullorarputeafifolositînscopuriutile.Mămirîntrunacăatâtdepuţini m-auurât;n-amavutdecâtdoisautreiduşmaniînverşunaţi;camaitotdeaunaîn atarecazuripurtamşieuparteameadevină.Uniim-auiubit:aceiami-audăruit multmaimultdecâtaveamdreptulsăcersausăsperdelaei:moartea,câteodată viaţalor.Zeulcaresălăşluieşteîneisereveleazăadeseacândmor. Într-osingurăprivinţămăsimtsuperioroamenilorobişnuiţi:suntîngeneral mailiberşimaisupusdecâtîndrăznesceisăfie.Aproapenimeninu-şidăseama deopotrivădelibertateaceisecuvineşideadevărataluiservitute.Îşiblestemă lanţurile;uneoriparesăselaudecuele.Pedealtăparte,îşipierdetimpulîn zadarniceîngăduinţe;nusepricepesă-şifăureascăjugulcelmaiuşor.Încemă priveşte,amcăutatlibertateamaimultdecâtputereaşiputereanumaifiindcăîn parteînlesnealibertatea.Ceeacemăinteresanueraofilozofieaomuluiliber (toţicareîncearcăsăoînjghebezemăplictisesc),cioanumitătehnică:voiamsă găsescarticulaţiavoinţeinoastrecudestinul,modalitateaîncaredisciplinaajută

şi nu pune frâu naturii. Să fim bine înţeleşi: nu e vorba aici de voinţa de nezdruncinatastoiculuiacăreiputereţi-oînchipuinemăsurată,nicidenuştiuce opţiunesautăgăduinţăabstractăcaresănesocoteascăstărilelumiiacesteiapline, continue, alcătuită din obiecte şi corpuri. Visam la o acceptare mult mai profundăsaulaobunăvoinţămaisuplă.Luamviaţacapeuncalcualecărui mişcăritecontopeştidupăcel-aistrunitcâtmaibine.Totulfiindînceledin urmăhotărâreaspiritului,darlentă,imperceptibilăşicareatragedupăeaşi adeziuneatrupului,m-amstrăduitsăatingtreptataceastăstareaproapepurăde libertatesaudesupunere.Gimnasticami-eraacumdefolos;dialecticanu-mi prejudicia strădania. Am căutat mai întâi simpla libertate a vacanţelor, a momentelorderăgaz.Oriceviaţăbineîntocmitălearepealesaleşicinenuştie săşileacordenuştiesătrăiască.Ammersmaideparte;amimaginatolibertate însimultaneitate,graţiecăreiadouăacţiunisaudouăstăriarputeaavealoc concomitent;amînvăţat,depildă,luându-lcamodelpeCezar,sădictezmai multetexteînacelaşitimp,săvorbesccontinuândaciti.Aminventatunmodde viaţăprincaresarcinaceamaigreasăpoatăfiperfectîndeplinităfărăamă implicaintegral;într-adevăr,amîndrăznituneorisă-mipropuneliminareapână şianoţiuniideobosealăfizică.Alteoriexersamaplicarealibertăţiiînalternanţă:

trebuiasă-mipotînoricemomentîntrerupeşireluaemoţiile,ideile,activităţile;

certitudineadealeputeaalungasaurechemacapeniştesclavileprivadeorice

tendinţătiranică,mădegajadesentimentuloricăreiservituţi.Şimaimultîncă:

îmiorânduiamîntreagaziînjurulunuigândpreferatpecarenu-lpărăseam;tot

cem-arfipututîmpiedicasausustrage–proiecteoritreburidealtordin,cuvinte

fărăimportanţă,miiledefleacurialeuneizile–îşiaflaupeelsprijinul,ca

joardeledeviţăpefusuluneicoloane.Înaltedăţi,dimpotrivă,divizamlainfinit:

fiecaregând,fiecarefaptăledesfăceam,lesecţionamîntr-unfoartemarenumăr degândurişifaptemaimici,mailesnedestăpânit.Hotărârilegreudeluatse fărâmiţau într-o puzderie de deciziuni minuscule, adoptate una câte una, conducândunacătrecealaltă,devenindînacestchipinevitabileşilipsitede dificultate. Dartotlibertăţiiacceptării,ceamaispinoasădintrecâtesunt,m-amdedicatcu toată seriozitatea. Poziţia în care mă aflam, o voiam; în anii dependenţei subalternesupunereapierdeadinamărăciune,chiardinumilinţădacăacceptam săvădîneaunexerciţiufolositor.Alegeamceeaceaveam,străduindu-mădoar săposedînîntregimeşisăgusttotceeramaibuncuputinţă.Sarcinilecelemai ingrateserealizaufărăgreutatedacăledescopereamocâtdemicăatracţie.Când

cevaîmidisplăcea,făceamdinelobiectdestudiu;măstrăduiamcudibăciesăîl

transformînprilejdebucurie.Înfaţauneiîntâmplărineprevăzutesauaproape

disperate,într-oambuscadăsaufurtunăînlargulmării,odatăluatetoatemăsurile

privindsecuritateacelorlalţi,mălăsamînvoiaîntâmplării,bucurându-mădece-

mi putea aduce neprevăzut, şi atunci ambuscada ori furtuna se integra fără dificultateînplanurilesauvisărilemele.Chiarînsânulceleimaimarinenorociri îmidădeamseamademomentulîncarepropria-miepuizareîiestompaacesteia opartedingrozăvie,pecaremi-oînsuşeamacceptândsăoaccept.Dacăaşfi vreodatăsupustorturii,şineîndoielnicboalaîşivaluaasupră-isarcinadeamă supune, nu sunt sigur că voi obţine de la mine pentru timp îndelungat impasibilitatealuiTraseas;voiaveacelpuţinputereadeanumămanifestadecât prin gemete. Şi astfel, amestecând rezerva cu îndrăzneala, supunerea şi răzvrătirea armonizate cu grijă, exigenţa extremă şi concesiile prudente, am reuşitînceledinurmăsămăacceptpemineînsumi.

Prelungităpreamult,viaţadusălaRomam-arfiacrit,coruptşiuzatînmod sigur.M-asalvatîntoarcerealaarmată.Şiacoloexistăcompromiteri,darmai simple.Plecarealaarmatăînsemnacălătorie;ampornitcuentuziasm.Fusesem promovat tribun al Legiunii a doua Adiutrix: mi-am petrecut câteva luni de toamnăploioasăpemalurileDunăriiSuperioare,fărăaltătovărăşiedecâtun volumrecentapărutalluiPlutarh.ÎnnoiembrieamfosttransferatlaLegiuneaa cinceaMacedonica,peatunci(caşiacum)cantonatălavărsareaaceluiaşifluviu, pefrontiereleMoesieiInferioare.Zăpadacareblocasedrumurilemăîmpiedicase săcălătorescpeuscat.M-amîmbarcatlaPola;îndrumabiaamavuttimpsă vizitezAtenaunde,maitârziu,îmivafidatsătrăiescmultăvreme.Vestea asasinăriiluiDomiţian,anunţatălapuţineziledupăsosireameaîntabără,nua uimitpenimeni,ciabucuratpetoatălumea.Lascurtăvreme,Traianafost adoptat de Nerva; vârsta înaintată a noului principe făcea din succesiune o chestiunedecelmultcâtevaluni:politicadecuceririîncareseştiacăvărulmeu îşipropusesesăangajezeRoma,regrupăriledetrupeceîncepuserăsăaibăloc, întărireatreptatăadisciplineimenţineauarmataîntr-ostaredeefervescenţăşi aşteptare.Legiuniledanubienefuncţionaucupreciziauneimaşinideluptăde curândgresată;elenuseasemănaucâtuşidepuţincugarnizoaneleadormitepe carelecunoscusemînSpania;lucrulmaiimportantestecăatenţiaarmateia încetatsăsemaiconcentrezeasupracerturilordelapalatpentruaseconsacra problemelordepoliticăexternăaleimperiului;trupelenoastrenumaierauo

bandădelictorigatasăaclamesausăucidăpeoricineleaţineacalea.Ofiţeriicei maiinteligenţisestrăduiausăîntrevadăplanulgeneralalacestorreorganizărila careluauparte,săprevadăviitorul,şinunumaipropriullorviitor.Dealtfel, despreaceleaşievenimenteaflateînprimafazăaevoluţieisefăceaunupuţine comentariiridicole,iarplanuristrategicepecâtdegratuite,peatâtdeinepteerau mâzgălitesearapetăbliilemeselor.Patriotismulroman,autoritateaşimisiunea Romeideacârmuipopoareleluaulaaceştioamenidemeserieformebrutalecu carenumădeprinsesemîncă.Lafrontiere,undearfifostnecesară,celpuţin pentrumoment,tocmaiabilitateaindispensabilăreconcilieriicuimperiulaunor căpetenii nomade, soldatul îl eclipsa complet pe politician; corvezile şi rechiziţiileînnaturădădeauloclaabuzuricarenumaisurprindeaupenimeni. Graţieneînţelegerilorperpetuedintrebarbari,situaţiaînnord-esteraînmaretot atâtdefavorabilăpecâtputeafivreodată;măîndoiescchiarcărăzboaielecare auurmatauameliorat-oîntrucâtva.Incidenteledefrontierănecauzaupierderi puţinnumeroase,neliniştitoaredoarpentrucăeraucontinue;sărecunoaştemcă stareadeperpetuăalarmăserveacelpuţinascuţiriispirituluimilitar.Cuminime cheltuieli,susţinutedeunefortcogitativcevamaimare,eramtotuşiconvinscă s-arfiajunslasupunereaunorşefi,laîmbunareaaltora;atunci,m-amhotărâtsă măconsacruînspecialacesteidinurmăacţiuni,căreianimeninu-iacordanicio atenţie. În atare direcţie mă îmboldea pofta înstrăinării; îmi plăcea să-i vizitez pe barbari.VastulteritoriudintregurileDunăriişialefluviuluiBoristene,triunghi dincareamparcurscelpuţindouălaturi,senumărăprintreregiunilecelemai surprinzătoarealelumii,maialespentrunoi,oameniinăscuţipeţărmurileMării Interioare, obişnuiţi cu peisajele pure şi uscate ale sudului, cu colinele şi peninsulele.Mis-aîntâmplatsăvenerezacolopezeiţaTerra,aşacumaicio cinstimpezeiţaRoma;număreferînsălaCeres,cilaodivinitateşimaiveche, anterioară chiar apariţiei agriculturii. Solul nostru grecesc sau latin, susţinut pestetotdeosaturastâncilor,areeleganţaunuicorpmasculin:pământulscitic posedăabundenţaîntrucâtvagreoaieatrupuluiculcatdefemeie.Câmpialua sfârşit doar în cer. Mă minunam fără contenire de miracolul fluviilor: vasta întinderepustieerapentrueledoaropantă,unpat.Râurilenoastresuntscurte; niciodatănute simţidepartede izvoare.Enormascurgere seistoveaaiciîn estuarefărădemargini,cărândmâlurileunuicontinentnecunoscut,gheţurile regiunilornelocuibile.FrigulplatourilorînaltealeSpanieileîntrecepetoate,dar pentruprimaoarăînSciţiam-amaflatfaţăînfaţăcuadevărataiarnăcareîn

ţărilenoastrenu-şifacedecâtmaimultsaumaipuţinscurteapariţii;acoloînsă easeinstaleazăpentrulungiperioade,delunidezile,iarmailanordoghiceşti perpetuă,fărăînceputşifărăsfârşit.Însearasosiriimele,Dunăreaeraoimensă caledegheaţăroşie,apoidegheaţăalbastrăbrăzdatădeurmeadânci,cadecare, cauzate de acţiunea curentului de dedesubt. Ne apăram de frig cu blănuri. Prezenţa acestui duşman impersonal, aproape abstract, trezea o exaltare de nedescris,sentimentuluneienergiisporite.Luptaisă-ţipăstrezicălduraaşacum aiureatestrăduiaisănu-ţipierzicurajul.Înunelezile,înstepă,zăpadaştergea denivelărileşiaşapreapuţinobservabile;galopaiîntr-olumeaspaţiuluişia atomilorpuri.Lucrurilorcelormaiobişnuite,maifragile,gerulleconfereao transparenţăşiînacelaşitimpoduritatecerească.Oricetrestiefrântădeveneaun fluierdecristal.Assar,ghidulmeucaucazian,spărgeaînamurggheaţacasă adape caii. De altfel, aceste animale constituiau unul dintre cele mai utile mijloacedecontactalenoastrecubarbarii:seînfiripauaproapeprieteniidatorită mărfurilor,discuţiilorfărădesfârşitşirespectuluinutritreciprocpentrucineştie ceperformanţădecălărie.Seara,focuriletabereiluminausalturileextraordinare aledansatorilorînguştiînşolduri,brăţărilelorextravagantedeaur. Deseoriprimăvara,cândtopireazăpezilorîmiîngăduiasămăaventurezmai departecătreinterior,întorceamspateleorizontuluisudic,careînchideamărileşi insulelecunoscute,şiceluidinspreapus,cusoareleceselăsaundevapeste Roma,şimăgândeamsămăafundşimaiadâncînacelestepesaudincolode contraforturileCaucazului,cătrenord,orispreextremeleîndepărtatealeAsiei. Ceclime,cefaună,ceneamurideoameniaşfidescoperit,ceimperiineştiind nimicdesprenoicaşinoidespreele,saucunoscându-necelmultgraţiecâtorva bănuţitrecuţidinmânăînmânădeunlungşirdenegustorişitotatâtderari pentrueicapiperuldeIndiaşibucăţiledechihlimbardeBalticapentrunoi?La Odessos,unnegustorîntorsdintr-ocălătoriedemaimulţianimi-adăruitopiatră verde, semitransparentă, substanţă sacră pare-se în imensul regat căruia îi înconjurasedoarmarginile,fărăsă-iobserve,desubcrustagroasăaprofitului, niciobiceiurile,nicizeii.Ciudatagemăaavutasuprameaefectuluneipietre căzutedincer,meteorvenitdinaltălume.Nucunoaştemîncădestuldebine configuraţia pământului. În faţa acestei ignoranţe, resemnarea îmi pare de neînţeles.Îiinvidiezpeceicevorreuşisăfacăînconjuruladouăsutecincizeci demiidestadiigreceşti,atâtdebinesocotitedeEratostene,acărorparcurgere ne-ar aduce în locul din care am pornit. Mă închipuiam luând neînsemnata hotărâredeacontinuasămergînaintepeşleaulcaredejaînlocuisedrumurile

noastre. Îmi plăcea jocul cu această idee… Să fii singur, fără bunuri, fără prestigiu,fărăniciunuldinfoloaselevreuneiculturi,săteexpuiatâtoroameni noişiatâtorneînceputehazarduri.Delasineînţelescănueradecâtunvis,şicel mai scurt dintre toate. Libertatea pe care o inventam nu exista decât de la distanţă;mi-aşfifăuritrepede,dinnou,toatelucrurilelacareaşfirenunţat.Mai multchiar,aşfifostoriundeunromanabsent.DeRomamălegaunfelde cordonombilical.Poatecăînaceavreme,curanguldetribun,măsimţeamataşat şimaistrânslegatdeimperiudecâtsuntastăzicaîmpăratdinacelaşimotiv pentrucareosuldelaîncheieturamâiniiemaipuţinliberdecâtcreierul.Totuşi visulmonstruos,decares-arficutremuratstrăbuniiînţelepţeşteneclintiţipe pământullordinLatium,eul-amrealizat,iarfaptuldea-lfigăzduitoclipămă facepentrutotdeaunadeosebitdeei.

TraianseaflaînfrunteatrupelordinGermaniaInferioară;armatadelaDunăre

m-adelegatsătransmitfelicitărileeinouluimoştenitoralimperiului.Măgăseam

pepământulGaliei,latreiziledemersdepărtaredeColonia,cândmoartealui

Nervaafostanunţatălapopasuldeseară.Amfostispititsăoiauînainteapoştei

imperialeşisă-idaueuînsumivăruluimeuvesteaurcăriiluipetron.Ampornit

în galop cale întinsă, fără să mă opresc nicăieri, în afară de Treviri, unde cumnatulmeu,Servianus,îşiaveareşedinţaîncalitatedeguvernator.Amcinat împreună.MinteaslabăaluiServianuseraplinădefumuriimperiale.Omul acestadubios,carecăutasă-mifacărăusaucelpuţinsămăîmpiedicesăfiupe

placulîmpăratului,s-agânditsămi-oiaînaintetrimiţândluiTraianuncurierde-

allui.Douăceasurimaitârziuamfostatacatînvadulunuirâu;agresoriimi-au omorâtordonanţaşine-auuciscaii.Amreuşittotuşisăpunemmânapeunul dintreatacatori,unfostsclavalcumnatului,careamărturisittot.Servianusarfi trebuitsă-şideaseamacăunomhotărâtnupoatefiîmpiedicataltfeldecât recurgândlaasasinat,înfaţacăruiaînsălaşitateasadădeaînapoi.Atrebuitsă facpejosdouăsprezecemileînaintedeaîntâlniunţărancaremi-avândutun cal. În aceeaşi seară ajung la Colonia cu puţin mai devreme decât curierul cumnatuluimeu.Acestgendeaventurăafostîncununatădesucces.Amfostcu atâtmaibineprimitdearmată.Împăratulm-apăstratpelângăelîncalitatede tribunalLegiuniiadouaFidelis. Vesteaveniriiluilaputereaprimit-ocuonaturaleţedemnădeadmiraţie.Se aşteptademultlaasta;planurilesalenus-auschimbatcunimic.Arămasceeace afostdintotdeaunaşicevafipânălamoarte:unconducătordearmate;calitatea

saconstaînafidobândit,graţieconcepţieiexclusivmilitareasupradisciplinei,o ideedespreceesteordineaînstat.Totulseorânduia,laînceput,înjurulacestei idei,chiarplanurileluiderăzboişiproiecteledecuceriri.Împărat-soldat,dar câtuşidepuţinsoldat-împărat.Nuşi-aschimbatcunimicviaţa;modestialuise dispensa de afectare ca şi de îngâmfare. În vreme ce armata se veselea, îşi preluasenoilerăspundericapeopartealucruluizilnic,arătându-şicusimplitate celorapropiaţimulţumirea. Personal,îiinspirampreapuţinăîncredere.Eravărulmeu,cudouăzecişi patru de ani mai vârstnic şi cotutore, de la moartea tatălui. Îşi îndeplinea obligaţiiledefamiliecuseriozitateprovincială;eragatasăfacăimposibilulspre amăavansa,dacămeritam,şisămătratezecumaimareseveritatedecâtpe altul, de m-aş fi arătat incompetent. Nebuniile tinereţii le primea cu acea indignarenulipsitădejustificarepecarenuoîntâlneştidecâtînfamilie;datoriile făcuteîlscandalizaudealtfelmultmaimultdecâtabaterile.Altetrăsăturiale meleîlnelinişteau:destuldepuţincultivat,aveapentrufilozofişioameniide litereunrespectînduioşător,darunaestesă-iadmiridedepartepemariifilozofi şialtasăaialăturiuntânărlocotenentpreainstruitînliteratură.Neştiindînce constauprincipiilemele,limitelepânăundeaşfimers,care-mieraufrânele,mă credealipsitdeeleşideresurseîmpotrivameaînsumi.Celpuţinnucomisesem greşealadea-mineglijaserviciul.Bunulmeurenumedeofiţereraoîncredinţare, darpentruelrămâneamîncontinuareuntânărtribuncutotviitorulînainte,care trebuiaînsăsupravegheatîndeaproape. Unincidentdinviaţaparticularăaveasămăducăîncurândlaunpasde nenorocire.Unchipfrumosmăcucerise.Mălegasemsufleteştedeuntânăr remarcat şi de împărat. Aventura era primejdioasă şi savurată ca atare. Un oarecareGallus,secretaralluiTraian,care-şifăceademultodatoriedina-l informa cu amănunţime asupra împrumuturilor mele băneşti, ne-a pârât. Supărarea împăratului atinsese culmea; a fost un moment greu de depăşit. Prietenii,AciliusAttianusprintrealţii,s-austrăduitcâtaupututsă-lîmpiedice deaseîncăpăţânaîntr-oranchiunăatâtderidicolă.Înceledinurmăacedat insistenţelorlorşiîmpăcarea,dealtfeldestuldepuţinsincerădeambelepărţi,a fost pentru mine încă şi mai umilitoare decât scenele anterioare de mânie. MărturisesccăluiGallusi-ampăstratourăfărăegal.Mulţianimaitârziuafost condamnatpentrufalsînactepublice;m-ambucuratnespuscăfusesemastfel răzbunat. Primaexpediţieîmpotrivadacilorafostdeclanşatăînanulurmător.Cafireşi

caviziunepoliticăm-amopusîntotdeaunasoluţieirăzboiului,daraşfifostmai

multsaumaipuţindecâtomdacămarileacţiunimilitareînceputedeTraiannu

m-arficuprinsînvârtejulentuziasmuluilor.Priviţiînmareşideladistanţă,

aceştianiderăzboisenumărăprintreaniimeifericiţi.Începutullorafostdur,

saumis-apărutafi.Atunciamocupatdoarposturisecundare,nedobândindîncă

pede-a-ntregulbunăvoinţaluiTraian.Cunoşteamînsălocurileşimăştiamutil.

Fărăsă-midauseama,iarnădupăiarnă,campaniedupăcampanie,bătăliedupă

bătăliesimţeamcrescândînmineobiecţiilefaţădepoliticaîmpăratului;peatunci

n-aveamnicidreptul,nicidatoriasărostescrăspicatatareobiecţii–dealtfel

nimeninum-arfiascultat.Situatmaimultsaumaipuţindeoparte,înalcincilea

sauînalzecelearang,îmicunoşteamcuatâtmaibinetrupele,participammai

intenslaviaţalor.Aveamoanumitălibertatedeacţiunesaumaidegrabăunfel

dedetaşarefaţădeacţiuneaînsăşi,lucrupecareţi-lpermiţicugreuodatăajuns

laputereşitrecutdetreizecideani.Existauşiavantajecare-mierauproprii:

interesulpentruţaraaceastacrâncenă,pasiuneapentruoricefelvoit,şidealtfel

intermitent,derenunţareşideausteritate.Erampoatesinguruldintreofiţerii

tinericarenuregretaRoma.Cucâtseînmulţeauaniidecampanieprinnoroaieşi

zăpezi,cuatâtîmiscoteaueiînevidenţăresursele.

Amtrăitacolooîntreagăperioadădeextraordinarăexaltaredatoratăînparte

influenţeiunuimicgrupdelocotenenţicareaduseserăcueiniştezeistraniidin

îndepărtatelegarnizoanealeAsieiMici.Măcucerisepentrumomentcultullui

Mithras,maipuţinrăspânditpeatuncidecâtdevenisedupăexpediţiilenoastre

contraparţilor,prinexigenţeleascetismuluisăuriguros,ceîncordaputernicarcul

voinţei, prin obsesia morţii, a fierului şi a sângelui, ridicând la rangul de explicaţiealumiiasprimeaobişnuităavieţiisoldatului.Nimicmaipotrivnicca mithraismul vederilor ce începusem să le am asupra războiului, dar riturile acesteabarbare,carecreeazăîntreadepţilegăturideviaţăşimoarte,măguleau năzuinţelecelemaiintimealeunuitânărnerăbdătorcuprezentul,nesigurcât

priveşteviitorulşitocmaiprinastaînclinatsă-iadorepezei.Amfostiniţiatîntr-

unturndelemnşitrestie,pemalulDunării,avânddreptchezaşpeMarcius

Turbo,tovarăşulmeudearme.Îmiamintesccăgreutateatauruluimurinderacât

pe-acisărupăpodeauadegrilajsubcaremăaflampentruaprimibotezulcu

sânge.Maitârziuamreflectatlaprimejdiilecele-arputeaconstituipentrustat

acestgendesocietăţiaproapesecrete,subdomniaunuiprincipeslab,şiamajuns

laconcluziacătrebuiesăiauatitudinedrasticăîmpotrivalor;mărturisescînsăcă

înfaţainamiculuieleinsuflăadepţiloroputereaproapedivină.Fiecaredintrenoi

credeacăarputeaieşidinstrâmtelelimitealecondiţieisaleumane,simţindu-se concomitentelînsuşişiduşmanulsău,asimilându-sezeuluidesprecarenuse maiştiebinedacămoaresubformaviteisacrificatesauucidesubchipullui omenesc.Acestevisăriciudate,careuneorimăîngrozescastăzi,nusedeosebeau dealtfelfoartemultdeteoriileluiHeraclitdespreidentitateaarculuicuţinta.Pe atunci mă ajutau să suport viaţa. Victoria şi înfrângerea se amestecau, se confundau,razediferitealeaceleiaşizilesolare.Pepedestraşiidacipecare-i zdrobeamsubcopitelecalului,pecălăreţiisarmaţidoborâţiapoiînluptelecorp la corp în care animalele de sub noi, ridicate în două picioare, îşi muşcau pectoralul harnaşamentului, îi loveam cu şi mai mare uşurinţă cu cât mă identificamcuei.Părăsitpecâmpuldeluptă,trupulmeudespuiatdeveşminte nus-arfideosebitpreamultdeallor.Loviturafatalădespadăarfifostaceeaşi. Îţimărturisescaicigânduriieşitedincomun,pecarelesocotescprintrecelemai secretealevieţiimele,precumşiaceastraniebeţieniciodatăregăsităexactsub aceastăformă. Maimulteacţiunistrălucite,cen-arfifostpoateremarcatelaunsoldatde rând,m-aufăcutvestitlaRomaşim-auacoperitdeunfeldeglorieînfaţa armatei. Majoritatea pretinselor mele isprăvi nu erau de altfel decât bravade inutile;descopărîneleastăzicuoarecarejenă,amestecatăcuexaltareaaproape sacrădesprecareabiavorbeam,dorinţaruşinoasădeaplăceacutotpreţulşidea atrageatenţiaasupramea.Astfel,într-ozidetoamnă,amtrecutcălareDunărea umflatădeploiavândpemineechipamentulgreoialsoldaţilorbatavi.Înaceastă faptă de arme, dacă aşa i se poate spune, calul a avut un merit mai mare. Perioadaacestornebuniieroicem-aînvăţatsădeosebescmaimultefeluride curaj. Cel pe care mi-ar plăcea să-l am întotdeauna ar trebui să fie rece, indiferent,lipsitdeoriceexcitarefizică,impasibilcaseninătateasufleteascăa unuizeu.Nu-mifaciluziicăl-aşfiatinsvreodată.Contrafacereadecarem-am folositulteriornueraaltceva,înzilelemelerele,decâtnepăsarecinicăfaţăde viaţă,iarîncelebune,sentimentuldatorieidecaremăagăţam.Repedeînsă,cât depuţinarfiduratprimejdia,cinismulsausentimentuldatorieifăceaulocunui deliralîndârjirii,straniespeţădeorgasmalomuluilegatdedestinulsău.La vârstalacaremăgăseampeatunci,beţiaacestuicurajnuaveasfârşit.Fiinţa îmbătatădeviaţănuprevedemoartea;eanuexistă,enegatădefiecegest.Dacă survine,faptulseproducepeneştiute,apărându-icaunşocsaucaunspasm. Surâd cu amărăciune, spunându-mi că astăzi din două gânduri unul îl dedic propriuluisfârşitcaşicumartrebuiatâteafasoanecasăîmpacacesttrupistovit

cu inevitabilul. Pe atunci însă, dimpotrivă, tânărul, care ar fi pierdut mult nemaitrăindcâţivaaniînplus,îşiriscazilnicviitorul. Arfiuşorsătransformiceledemaisusînistoriaunuisoldatpreacultivatcare vreasă-ifietrecutăcuvedereacultura.Astfeldeperspectivesimplificatesunt false.Personajediferitestăpâneaulăuntrulmeurândperând,niciunulpentru multăvreme;tiranulcăzutrecâştigaînsărepedeputerea.Găzduiamaşadarpe ofiţerulmeticulos,împătimitdedisciplină,darîmpărţindbucuroscuoameniisăi privaţiunilerăzboiului;pemelancoliculvisătorlaceledivine,peîndrăgostitul gatadeoricepentruunmomentderătăcire;petânărullocotonentmândrucarese retrăgeaîncort,îşicercetahărţilelaluminalămpiişinuascundeaprietenilorsăi dispreţulpentrufelulîncaremergeaulucrurile;peviitorulomdestat.Sănu uitămnicipelinguşitoruljosniccare,pentruanudisplăcea,acceptasăseîmbete lamasaîmpărătească;petânărulprizăritrezolvânddesustoateproblemelecuo siguranţădesineridicolă;pegureşulfrivolînstarepentruuncuvântdeduhsă-şi compromităunprieten;pesoldatulexecutândcupreciziedemaşinăîndatoririle-i murdaredegladiator.Săamintimşideacelpersonajabsent,fărănume,fărăloc înistorie,dardeopotrivăeucâtşitoţiceilalţi,simplăjucărieaîmprejurărilor, nicimaimult,nicimaipuţindecâtuntrup,culcatpepatulsăudecampanie, tulburatdeomireasmă,preocupatdeoadiere,uşoratentlaeternulzumzetal uneialbine.Unnou-venitintraînsăîncet-încetînacţiune,undirectordetrupă, unregizor.Ştiamnumeleactorilormei;lecreamintrărişiieşiriverosimile;tăiam replicileinutile;evitamtreptatefectelevulgare.Învăţam,înfine,sănuabuzezde monolog.Cuvremea,faptelemelemăformau. Izbânzilemilitarepersonalemi-arfipututatrageduşmăniaunuiommaipuţin marecaTraian.Curajuleraînsăsingurullimbajpecare-lînţelegeapedatăşiale căruicuvinteîimergeaudreptlainimă.Înceledinurmăaajunssăvadăînmine unsecund,aproapeunfiuşinimicdinceaveasăseîntâmplemaitârziunune-a pututseparadetot.Dinparte-mi,uneledintrecriticileprivitoarelaconcepţiile lui,criticicareabiaîncepuserăsăprindăcontur,aufostlăsatedeoparte,uitateîn prezenţa geniului admirabil de care dădea dovadă în fruntea armatelor. Întotdeaunami-aplăcutsăvădlucrândunmarespecialist.Împăratul,înmeseria lui,posedaopricepereşiomânăsigură,fărăegal.AflatînfrunteaLegiuniiîntâi Minervia,ceamaiglorioasădintretoate,amprimitordinsădistrugultimele întăririaleinamiculuiînzonaPorţilordeFieraleTransilvaniei.Dupăîncercuirea fortăreţeiSarmizegetusa,amintratcusuitaîmpăratuluiînsalasubteranăîncare sfetniciiregeluiDecebalseotrăviserăluândîmpreunăultimacină;delaTraian

amprimitînsărcinareasădaufocaceleiciudategrămezidemorţi.Înaceeaşi

seară,pepantelecâmpuluidebătaie,elmi-atrecutpedegetinelulcudiamante

pecare-laveadelaNervaşicarearămasmaimultsaumaipuţinchezăşia

succesiuniilacârmaimperiului.Înaceanoapteamadormitmulţumit.

Popularitateameaaflatălaînceputareflectatasupraceleide-adouaşederila Romacevadinacelsentimentaleuforieipecareaveamsă-lregăsescmaitârziu, într-omăsurăşimaimare,de-alungulanilordefericire.Traianîmidădusedouă milioane de sesterţi ca să fac daruri poporului, sumă care, fireşte, era insuficientă;dispuneamînsădeaiciînaintedeavereameaconsiderabilă,aşacă grijalipseidebaninumămaiprivea.Scăpasemînbunămăsurădefricadea

displăcea. O cicatrice la bărbie a fost pretextul de a purta barba scurtă a filozofilorgreci.Veşmintele-mieraudeosimplitatepecareamexagerat-oşi

maimultînaniiputeriiimperiale:timpulbrăţărilorşialparfumurilortrecuse.N-

areimportanţăcăataresimplitateînsemnaşioatitudine.Încetulcuîncetulm-am obişnuitcudezbărareadedraguldezbărării,cucontrastul,caremaitârziumi-a plăcut,întreocolecţiedepietrepreţioaseşimâinilegoalealecolecţionarului.Ca sărămânlacapitolulvestimentaţie,iatăoîntâmplarepetrecutăînanulcând funcţionam în calitate de tribun al plebei şi care a fost interpretată ca o prevestire.Într-ozi,trebuindsăvorbescînpublicpeovrememizerabilă,mi-am pierdutmantauadeploaiedelânăgalicăgroasă.Amfostnevoitsă-mirostesc cuvântarea în togă, ale cărei falduri se umpleau de apă ca jgheaburile unei streşini;îmitreceamfărăîncetaremânapestefruntecasăînlăturapace-miintra înochi.ArăciestelaRomaprivilegiulîmpăratuluipentrucăîiesteinterzis, indiferentdevreme,săpunăcevapestetogă:dinaceazi,vânzătoareadincolţşi negustoruldepepenicrezurăînnoroculmeu. Sevorbeştedesdesprevisuriletinereţii.Seuităînsăşimaidesdecalculele acesteia.Şiele suntvisuri,nu maipuţinnebuneştidecâtcelelalte.Nu eram singurulcarelefăureaîntimpulaceleiperioadedeserbăriromane:întreaga armată se avânta în goana după onoruri. Intram destul de bucuros în rolul ambiţiosului,pecarenul-amjucatînsăniciodatămultăvremecuconvingereşi nicifărăsăamnevoiedesprijinulneîntreruptalsufleorului.Amacceptatsă îndeplinesccuceamaiînţeleaptăscrupulozitateplicticoasafuncţiedecuratoral acelor senatului; am ştiut să fac toate serviciile utile. Stilul laconic al împăratului,admirabilînfaţaarmatelor,eranesatisfăcătorlaRoma;împărăteasa, alecăreigusturiliterareseapropiaudealemele,l-aconvinssă-miîngăduiesă-i

compundiscursurile.Afostprimuldintrebine-veniteleajutoarealePlotinei.Am reuşitcuatâtmaibinecucâtaveamdejaobişnuinţaacestuifeldeagreabile servicii.Învremeaînceputurilormeledificile,redactasemadeseapentrusenatori înpanădeideisaudemeşteşugităexprimarecuvântăripecare,înceledinurmă, credeaueiînşişicăle-auscris.LucrândpentruTraianînacestmod,aflamo bucurieîntrutotulasemănătoareceleiprilejuiteînadolescenţădeexerciţiilede retorică; singur în cameră, urmărind efectele în faţa oglinzii, mă simţeam împărat.Defaptînvăţamsăfiu;îndrăznelidecarenum-aşficrezutînstare deveneauuşoarecând altcinevaaveasă şileia asupra-i.Gândireasimplă a împăratului, lipsită de coerenţă şi tocmai de aceea obscură, îmi devenise familiară;mămăguleamcă-lcunosccevamaibinedecâtelînsuşi.Îmiplăceasă imitstilulmilitaralşefului,să-lascultrostindînsenatfrazecepăreaua-ifi caracteristice,daralcărorautorerameu.Înunelezile,cândTraiannuieşeadin casă,căpătamînsărcinareasăcitescchiareuacelediscursuridecarenicimăcar nuluacunoştinţă,iardicţiuneamea,devenităfărăreproş,făceacinstelecţiilor actoruluitragicOlympos. Acesteîndeletniciriaproapesecreteatrăgeaudeparte-miintimitateaşichiar încrederea împăratului, dar vechea antipatie nu dispăruse. Ea cedase doar momentanplăceriiîncercatedeunprincipebătrâncândvedeaunbărbattânăr din neamul său începând o carieră pe care şi-o imagina, niţel cam naiv, ca trebuindsăocontinuepeasa.Darentuziasmulaceladepecâmpuldeluptădela Sarmizegetusan-arfieruptcuaşaforţădacăn-arfiieşitlaluminăstrăbătând atâteastraturisuprapusedeneîncredere.Şicredîncă,începriveşteatarilucruri, căeravorbadecevamaimultdecâtoanimozitateireductibilăpricinuităde certuricugreuaplanate,dedeosebiritemperamentalesau,purşisimplu,de stărilesufleteştialeunuiomcareîmbătrâneşte.Împăratulîidetestadininstinct pesubalterniiindispensabili.Arfiînţelesmaibine,încemăprivea,unamestec dezelşidedelăsareînserviciu;îipăreamaproapesuspecttocmaifiindcăeram ireproşabilsubraportulîndatoririlorprofesionale.Lucruladevenitlimpedecând

împărăteasa a crezut că acţionează în sprijinul carierei mele aranjând să mă căsătoresccufiicanepoateiluiTraian.S-aopuscuneînduplecareacestuiplan invocând lipsa mea de calităţi matrimoniale, vârsta mult prea mică a

adolescentei,pânăşiuitatelenecazurialeîmprumuturilorbăneşti.Împărăteasas-

aîncăpăţânat;euînsumimăprinsesemînjoc;lavârstaaceeaSabinanueraîntru totul lipsită de farmec. Această căsătorie, moderată de o absenţă aproape permanentă,afostulteriorpentruminemotivneîntreruptdesupărareşigrijă,

încâtcugreuîmiamintesccăpentruambiţiosuldedouăzecişioptdeaniea

însemnaseuntriumf.

Maimultcaoricândfăceampartedinfamilie;amfostdeciîntr-ooarecare

măsurăobligatsătrăiescînsânulei.Totulînsăîmidisplăceaînacelmediu,cu

excepţiachipuluifrumosalPlotinei.IndivizidinSpania,veridinprovinciese

aflaudinbelşuglamasaimperială,aşacumaveamsă-iregăsescmaitârziu,în

răstimpulrarelorşederilaRoma,lacinelesoţieimele,fărăsăpotspunecă

îmbătrâniseră,căciîncădinaceavremetoatăaceastălumepăreacentenară.Ea

emanaoînţelepciunegreoaie,unfeldeprudenţărâncedă.Aproapetoatăviaţa,

împăratulşi-atrăit-olaarmată;cunoşteaRomainfinitmaipuţindecâtoştiam

eu.DădeadovadădeobunăvoinţăfărăseamănînaseînconjuracutotceOraşul

îiofereamaibun,saucutotceiseprezentasecaatare.Anturajuloficialera

formatdinoamenideadmirabilădecenţăşionorabilitate,darcuoculturăcam

învechită,iarfilozofialordestulderudimentarănupătrundeapânăînadâncul

lucrurilor.Numi-aplăcutniciodatăafabilitateaafectatăaluiPlinius;sublima

rigiditatealuiTacitîmipăreacăîncarneazăoconcepţiereacţionarădesprelume,

neevoluatădinvremeamorţiiluiCezar.Anturajulneoficialeradeogrosolănie

respingătoare,lucrucarem-afăcutsăevitpentrumomentnoiriscuri.Faţăde

toatăaceastălumeatâtdediferitădădeamdovadădepoliteţeaderigoare.Eram

deferentcuunii,suplucualţii,alăturicumitocănimeacânderanevoie,abilşinu

preaabil.Versatilitateaîmieranecesară;erammaimulţiîntr-unul,dincalcul;

unduitor,dinjoacă.Mergeampefrânghiaîntinsă.Nunumailecţiileunuiactor

îmieraudeajuns,mi-arfitrebuitşialeunuiacrobat.

Mi-aufostreproşateînaceaperioadăcâtevaadulterecuniştepatriciene.Două

sautreidintreacestelegăturiaşadecriticateauduratcampânălaînceputurile

principatuluimeu.Roma,atâtdeuşordăruibilădesfrâului,afăcutdintotdeauna

preamultcazdepasiunileeroticealecelorce-oconduceau.MarcusAntoniusşi

Titusauavutdeînvăţatcâteceva.Aventurilemeleeraumultmaimodeste,dar

nuştiuîncealtchip,încadrulobiceiurilornoastre,unbărbatpecarecurtezanele

l-audezgustatmereuşipecarecăsniciadejaîlincomodas-arfipututfamiliariza

cumulţimeafelurităafemeilor.Duşmanii,curespingătorulServianusînfrunte,

bătrânulmeucumnatcăruiaceitreizecideanice-iaveamaimultcamineîi

dădeaudreptulsăalăture,încemăprivea,preocupărilepedagogicecelorde

spion,pretindeaucăambiţiaşicuriozitateajucauînacestepasiuniunrolmult

maimaredecâtdragosteaînsăşi,căintimitateasoţiilormăintroduceaîncetulcu

încetul în secretele politice ale soţilor şi că mărturisirile metreselor valorau pentruminetotatâtcâtrapoartelepoliţieidecareaveamsămăamuzmaitârziu. Esteadevăratcăoricelegăturăpuţinprealungăîmiaduceaaproapeinevitabilşi prieteniasoţului,grassaufirav,pompossautimid,darcamîntotdeaunaorb;de obiceiînsăaflampreapuţinăplăcereşicuatâtmaipuţinprofit.Trebuiechiarsă mărturisesccăunelerelatăriindiscretealeamantelor,rostiteîntreperne,sfârşeau prinatreziînmineoarecaresimpatiepentruaceisoţiaşadebatjocoriţişide puţinînţeleşi.Legăturile,agreabilecândfemeileerauabile,deveneaumişcătoare cânderaufrumoase.Studiamartele;măfamiliarizamcustatuile;învăţamsă cunoscmaibinepeVenusdinCnidossaupeLedatremurândsubgreutatea lebedei.EralumealuiTibulşiProperţiu:melancolie,ardoarecamnefireascăce ţisesuialacapaidomauneimelodiicântateînmodulfrigian,sărutăripescări lăturalnice,eşarfeunduindpesâni,plecăriînzorişicununideflorilăsatepe praguri. Nuştiamaproapenimicdespreacestefemei;parteacemi-ofăceaudinviaţa lorţineacâtdouăuşiîntredeschise;dragosteadesprecarevorbeaufărăcontenire îmipăreacâteodatătotatâtdeuşoarăcaunadintreghirlandeleacelea,cao bijuterielamodă,podoabăcostisitoareşifragilă;lebănuiamcă-şiarborează pasiuneadimpreunăcufardulşicolierele.Propriameaexistenţănuleeramai

puţinmisterioasă,nudoreauînsăcâtuşidepuţins-ocunoască,preferândsăşi-o-

nchipuiecutotulanapoda.Înceledinurmăamînţelescăesenţajoculuicerea

ataricontinuedeghizări,mărturisirişilamentaţiiexcesive,plăcereacândmimată,

cândascunsă,întâlniricalculatecaniştefiguridedans.Chiarcândnecertam,mi

seaşteptareplicadinainteprevăzută,frumoasadezolatăfrângându-şimâinileca

pescenă.

Deseorim-amgânditcăamanţiipasionaţiaifemeilorselegaudetemplulşide

accesoriilecultuluicelpuţintotatâtcâtzeiţaînsăşi:erauîncântaţidedegetele

înroşitecucârmâz,depieleadatăcuparfumuri,demiiledesecretecaresporeau

frumuseţeaşiuneoriocreauînîntregime.Aceştiidolitandrisedeosebeauca

ceruldepământdefemelelebarbarecorpolentesaudeţărăncilenoastregreoaie

şigrave;eleieşeaudinvoluteleauritealemarilororaşe,dincăzilevopsitorului

saudinaburulemolientalbăiicaVenusdinspumavalurilorgreceşti.Cugreuţi

leputeaiînchipuidepartedefebradulceaunorserilaAntiohia,deincitaţia

dimineţilorromane,denumelevestitepecarelepurtau,deluxulînmijlocul

căruiaultimullorsecreteradeasearătanude,niciodatăînsălipsitedepodoabe.

Aşfidoritmaimult:creaturaumanădespuiată,singurăcueaînsăşi,aşacum

trebuiasăfifosttotuşiuneori,întimpulbolii,saudupămoarteaîntâiuluinăscut, ori când un rid se lăsa ghicit în oglindă. Un om care citeşte, gândeşte sau calculează aparţine speciei şi nu sexului; în clipele sale cele mai bune se elibereazăchiardincleştelecondiţieiumane.Amantelemelepăreaua-şifaceo gloriedinagândidoarcafemei:spiritulorisufletulpecare-lcăutamnueraîncă decâtunparfum. Trebuiasămaifiexistatşialtceva:ascunsdupăoperdeacaunpersonajde comedie aşteptând momentul intrării în scenă, pândeam cu interes şoaptele nelămuritealeunuiinteriornecunoscut,sunetulspecificsporovăielilorfemeieşti, izbucnireauneimâniisauaunuirâs,murmurulintimităţii,totceeaceînceta îndatăcemiseştiaprezenţa.Copiii,perpetuelepreocupărivestimentare,grijile băneştitrebuiausărecapeteînlipsameaimportanţacaremiseascundea;chiar soţul,atâtdeluatînderâdere,deveneaesenţial,poateşicaiubit.Îmicomparam amantele cu feţele posace ale femeilor familiei mele, econoamele şi ambiţioasele, mereu preocupate să verifice socotelile gospodăriei sau să supraveghezetoaletabusturilorstrămoşilor;măîntrebamdacăacestematroane recistrângeauşieleînbraţeunamantsubboltadeverdeaţădingrădinăsaudacă frumuseţilemeleuşuraticen-aşteptaudecâtsăplecsprease-ntoarcelaceartalor cuchelăreasa.Măstrăduiamcâtputeammaibinesăretencuiescîncheieturacelor douăfaţadealeuniversuluifeminin. Anultrecut,puţindupăconspiraţiadinpricinacăreiaServianusafostîncele din urmă executat, una dintre metresele de altădată s-a ostenit zadarnic deplasându-se la Vilă ca să-mi denunţe pe unul din ginerii ei. N-am reţinut acuzaţiaceputeaizvorîfiedintr-ourădesoacră,fiedindorinţadea-mifiutilă. Conversaţiaînsăm-ainteresat:numaieravorba,capevremurilatribunalul moştenirilor,doardetestamente,demaşinaţiitenebroaseîntrerude,decăsătorii neaşteptatesaunefericite.Regăseamcerculstrâmtalfemeilor,puternicullor simţpracticşicerulceledevineplumburiuîndatăceamorulîşiisprăveşterolul. Unelelacrimi,acelfeldelealitateaspră,mi-auamintitdeursuzameaSabină. Trăsăturilevizitatoareimelepăreauaplatizate,topite,caşicummânatimpului trecuseînsusşiînjos,fărămenajamente,pesteomascădecearămoale;ceeace launmomentdateramdispussăiaudreptfrumuseţenufuseseniciodatădecât floareafragileitinereţi.Artificiulîşipăstraîncălocul:pefaţaastaridatăsurâsul maijucacustângăcie.Amintirilevoluptuoase,dacăvorfiexistatvreodată,se şterseseră, în ce mă priveşte, de mult; mai rămânea un schimb de fraze curtenitoare cu o creatură marcată, ca şi mine, de boală sau vârstă, aceeaşi

bunăvoinţă puţin cam iritată pe care aş fi avut-o faţă de vreo verişoară împovăratădeani,dinSpania,de-orudăîndepărtatăsositădinNarbona. Măstrăduisăprinddinnoupentruoclipărotocoaledefum,globuriirizatede aeraleunuijocdecopii.Dareuşorsăuiţi…Atâteaautrecutdepevremea uşuraticeloramoruri,încâtfărăîndoialănulemaiştiugustul;îmiplacemaiales sănegcăelem-aufăcutvreodatăsăsufăr.Şitotuşi,printreacesteamantepecel puţinunaamiubit-ocuprinscadefarmec.Eradeopotrivămaifinăşimaitenace, maitandrăşimaidurădecâtcelelalte:torsulacelasubţireşirotundîţiamintea de-o trestie. Întotdeauna mi-a plăcut frumuseţea părului, partea mătăsoasă şi unduitoareaunuitrup,darpletelecelormaimultedintrefemeilenoastresunt adevărateturnuri,labirinturi,bărcisaughemedevipere.Aleeiselăsausăfie ceeace-miplacesăfie:ciorchineledestrugurealculesuluisauaripa.Culcatăpe spate,cucapulmicşimândrusprijinitdemine,îmivorbeadedragosteleeicu admirabilălipsădejenă.Iubeampasiuneaşidetaşareacucaresedădeaplăcerii, gustuldificilşifuriacucare-şisfâşiasufletul.Mi-avorbitdezecideamanţi;le pierduseşisocoteala;eunueramdecâtunfiguranttăcut,nepretinzândfidelitate. SeîndrăgostisedeundansatornumitBatylos,atâtdefrumos,cătoatenebuniile-i eraudinaintescuzate.Îirosteanumeleplângândînbraţelemele;consimţământul meuîidădeacuraj.Alteoriamrâsmultîmpreună.Amurittânărăîntr-oinsulă nesănătoasă,undeoexilasefamiliacaurmareaunuidivorţcestârnisescandal. Mă bucur pentru ea, căci se temea să-mbătrânească; atare sentiment nu-l încercămînsăniciodatăpentruceipecarei-amiubitîntr-adevăr.Aveaimensă nevoiedebani.Odatămi-acerutsă-iîmprumutosutădemiidesesterţi.I-am adusadouazi.S-aaşezatpejos,perfectăfigurinădejucătoaredearşice,a răsturnat punga şi a început să împartă în grămăjoare strălucitorul morman. Ştiamcăpentruea,caşipentrunoitoţiceirisipitori,pieseledeaurnueraubanii sunătorimarcaţicucapulcezarului,ciosubstanţămagică,omonedăpersonală bătutăcuefigiauneihimere,substanţadansatoruluiBatylos.Eunumaiexistam. Erasingură.Aproapeurâtă,încreţindu-şifrunteacudelicioasăindiferenţăpentru propria-ifrumuseţe,făceaşirefăceapedegete,mişcândşcolăreştedinbuze, adunărilecomplicate.Niciodatănum-afermecatmaimult.

VesteaincursiunilorsarmatesosilaRomaîntimpulcelebrăriitriumfuluidacic

alluiTraian.Aceastăsărbătoare,multăvremeamânată,duradeoptzile.Se

scurseseaproapeunanpânăsăfieadusedinAfricaşiAsiaanimalelesălbatice

careurmauafiuciseînmasăînarenă;masacruladouăsprezecemiidefiare,

omorâreametodicăazecemiidegladiatorifăceaudinRomaunlocblestematal morţii. În seara aceea mă aflam pe terasa casei lui Attianus, împreună cu MarciusTurboşigazdanoastră.Oraşuliluminaterainsuportabilsubbucuria zgomotoasă:războiuldacic,căruiaMarciusşicumineîiconsacrasempatruani detinereţe,devenisepentruplebeunpretextdechefuriscăldateînvin,untriumf brutalînreluare.Nueraoportunsăfacicunoscutpoporuluicămultlăudatele victorii nu erau definitive şi că un nou duşman trecuse frontierele noastre. Împăratul,preocupatdejadeproiectelesaledinAsia,sedezinteresamaimult saumaipuţindesituaţiadinnord-est,pecarepreferas-oconsidererezolvatăo datăpentrutotdeauna.Celdintâirăzboisarmatafostprezentatcaoexpediţiede pedepsire.AmfosttrimispefrontcutitluldeguvernatoralPannonieişicu puteridecomandant-şef. Războiuladuratunsprezecelunişiafostcrunt.Suntconvinsşiacumcă

nimicirea dacilor a fost aproape justificată: nici un şef de stat nu rabdă de bunăvoieexistenţaunuiinamicorganizat,instalatlaporţilesale.Darprăbuşirea regatuluiluiDecebalacreatînaceleregiuniodepresiunecătrecareserevărsau sarmaţii;hoardeieşitedenuştiiundepustiauoţarădevastatădeaniderăzboaie, arsăşirearsădenoişiîncareinsuficientelornoastreefectivemilitarelelipseau puncteledesprijin;invadatoriimişunaucaviermiiîncadavrulvictoriilordacice. Succesele recente au subminat disciplina: în avanposturi regăseam ceva din nepăsareagrosolanăasărbătorilorromane.Anumiţitribunidădeaudovadădeo încredereimbecilăînfaţaprimejdiei:izolaţiînmodpericulosîntr-ozonăacărei singură parte cunoscută bine era vechea noastră frontieră, ei contau, spre a

continuasăînvingă,pearmamentulpecare-lvedeamdinziînziîmpuţinându-

se,caurmareapierderilorsauuzurii,şipeîntăriricen-aşteptamsălevăd venind,ştiindcătoateforţelevorfideaiciînainteconcentrateînAsia. Altpericolîncepeasăseivească:patruaniderechiziţiioficialeauduslaruina satelordinspatelefrontului;începândcuprimelecampaniidacice,pentrufiecare turmădeboisaudeoicapturatăcupompădelainamic,amvăzutnenumărate şiruridevitesmulsedelalocuitori.Dacăatarestaredelucruriaveasăcontinue, nu era departe momentul în care populaţia ţărănească, istovită de efortul susţineriigreoaieinoastremaşinimilitare,vasfârşiprinani-ipreferapebarbari. Jafurilesoldăţimiiconstituiauoproblemăpoatemaipuţinimportantă,darmai vizibilă.Eramdestuldepopularcasănumătemsăimpuntrupelorrestricţiile celemaiaspre:amreuşitsăîncetăţenescoausteritatepecareopracticameu însumi; am creat cultul Disciplinei Auguste, extins de mine mai târziu, cu

succes,latoatăarmataromană.Peimprudenţişipeambiţioşi,care-miîngreunau sarcina,îitrimiteamînapoilaRomaşiinvers,aduceamdeacolotehnicieniicene lipseau.Autrebuitreparatedispozitiveledeapărarecaredinpricinaorgoliului recentelornoastrevictoriifuseserăcelmaimultneglijate;amabandonatpentru totdeauna pe cele care ar fi fost prea costisitor de menţinut. Administratorii civili,bineînfipţiîndezordineaurmândoricăruirăzboi,treceaupenesimţiteîn rândul şefilor semi-independenţi, capabili de orice exacţiune faţă de supuşii noştrişideoricetrădarefaţădenoi.Şiaicivedeampregătindu-se,într-unviitor maimultsaumaipuţinapropiat,revolteleşifărâmiţărileceurmausăvină.Nu credcăvomevitaacestedezastre,dupăcumnuvomputeaevitanicimoartea, dardenoidepindesăleamânămcucâtevasecole.Amalungatfuncţionarii incapabilişii-amexecutatpeceimairăi.M-amdescoperitnecruţător. Otoamnăbrumoasă,apoioiarnăfriguroasăauurmatuneiveriploioase.Am avutnevoiedecunoştinţelemelemedicale,întâidetoatespreamăîngrijipe mine.Viaţaastalafrontieremăaduceatreptatlanivelulsarmatului:barbascurtă afilozofuluigrecdeveneaceaaşefuluibarbar.Amrevăzuttotcevăzusemdeja până la saturaţie în timpul campaniilor dacice. Inamicul îşi ardea de vii prizonierii;noiamînceputsă-iucidempeceicapturaţi,dinlipsădemijloacede transportcucaresă-iexpediempepieţeledesclavidelaRomasaudinAsia. Pariipalisadelornoastreseumpleaudecapetetăiate.Inamicultorturaostatecii; maimulţiprietenimi-aupieritînacestfel.Unuldintreeis-atârâtpânăîntabără cupicioareleînsângerate;eraatâtdedesfigurat,cădupăaceean-ammaiputut să-miamintescchipulluiintact.Iarnaîşistrângeatributuldevictime:grupuride călăreţiprinsedegheţurisauluatedeviiturilefluviului,bolnaviroşidetuse gemândslăbiţisubcorturi,cioturiderăniţidegerate.Admirabilivoitoridebine s-austrânsînjurulmeu;micatrupă,puternicsudatăcăreiaîicomandamposeda ceamaiînaltăformădevirtute,singurapecareîncăosuport:hotărâreafermăde afiutil.Untransfugsarmatpecaremil-amfăcutinterpretşi-ariscatviaţasprea seîntoarceîntribulsăucasăunelteascărevoltesautrădări;amreuşitsăajungla tratativecuaceastăpopulaţieaicăreioameniaveausăluptedeaiciînainteîn avanposturi,protejându-ipeainoştri.Câtevalovituriîndrăzneţe,imprudenteîn ele însele, dar organizate cu pricepere au dovedit inamicului absurditatea faptuluideaatacaimperiul.Unadintrecăpeteniilesarmaţiloraurmatexemplul luiDecebal:afostgăsitmortîncortulluidepâslăalăturidenevestelesugrumate şideunmaldăroribilformatdincopiiiucişi.Dinaceazidezgustulmeupentru risipainutilăs-aextinsşiasuprapierderilorbarbare;regretamaceimorţipecare

Romai-arfipututasimilaşifolosicândvacaaliaţiîmpotrivaunorhoardeîncăşi

maisălbatice.Aşacumveniseră,dezorganizaţiinoştriagresoriauşidispărutîn

acearegiunenecunoscută,deundefărăîndoialăcăsevorstârniîncămultealte

furtuni.Darrăzboiulnusesfârşise.Aveamsă-lreiauşisă-lterminlacâtevaluni

dupăvenireamealaputere.Pentrumoment,peaceastăfrontierădomneacel

puţinordinea.M-amreîntorslaRomaacoperitdeonoruri.Îmbătrânisemînsă.

Primulmeuconsulatafostşielunandecampanie,deluptăsecretă,dar continuăînfavoareapăcii.Nuoduceamînsăsingur.Oschimbareparalelăde atitudineavuseselocînainteaîntoarceriimeleînce-ipriveştepeLiciniusSura, pe Attianus, pe Turbo, ca şi cum, în ciuda severei autocenzuri la care-mi supuneam scrisorile, prietenii mei m-ar fi înţeles deja, m-ar fi precedat sau urmat.Altădatăsuişurileşicoborâşurilepropriuluidestindeveneaupentrumine opreocuparedoarînfaţalor;temerilesaunerăbdareapecaresingurle-aşfi suportatcuinimauşoarăseschimbauînpovarăîndatăceeramobligatsăle ascundsolicitudiniilorsausă-ipedepsescmărturisindu-li-le.Îmieraciudăpe afecţiunea lor care-i făcea să se îngrijoreze pentru mine mai serios decât o făceameuînsumi,pefaptuldeanuîntrezăriniciodatăîndărătultulburărilor exterioarefiinţamultmaiseninăpecarenimicn-opoateprejudiciatotalşicare, prinurmare,esteînstaresăsupravieţuiascăoricăreiîntâmplări.N-aveaînsăsă mai fie timp nici să mă interesez, nici să mă dezinteresez de mine însumi. Persoanameaseestompatocmaipentrucăpunctulmeudevedereîncepusesă conteze.Ceeacecontaeracăcinevaseopuneapoliticiidecucerire,întrevedea consecinţeleşisfârşitulşisepregătea,pecâtposibil,săreparegreşelile. Misiunealafrontieremi-adezvăluitofaţăavictorieicarenufigureazăpe Columna lui Traian. Întoarcerea la administraţia civilă îmi oferea prilejul să alcătuiesc împotriva partidei militariste un dosar şi mai elocvent decât toate dovezilestrânseîncastrelearmatei.Cadrelelegiunilorşigardapretorianăîn întregime sunt formate exclusiv din elemente italice: războaiele îndepărtate secătuiaurezerveleItaliei,dejasăracăînoameni.Ceicarenumureaurămâneau pentrupatriapropriu-zisăînegalămăsurăpierduţideoareceerauîmpământeniţi cuforţaînteritoriilenoucucerite.Sistemulderecrutarepricinuiaînaceltimp serioasetulburărichiarînprovincie.Ocălătorieîntreprinsăcevamaitârziuîn Spaniaspreasupravegheaexploatareaminelordecuprualefamilieim-alămurit asupra dezordinii provocate de război în toate sectoarele economiei; mă convinsesemînceledinurmădetemeiniciaprotesteloroamenilordeafaceripe

care-i frecventam la Roma. N-aveam naivitatea să cred că evitarea tuturor războaieloraveasădepindăîntotdeaunadenoi,darvoiamcaelesăfieexclusiv defensive; visam o armată instruită care să menţină ordinea la frontiere, modificatedacăarfifostnevoie,însăsigure.Oricenouăcreştereavastului organismimperialîmiapăreadreptoexcrescenţămaladivă,uncancersauun edemaluneihidropiziicarevasfârşiprinchiarmoarteanoastră. Niciunadintreacestevederipoliticen-arfipututfiîmpărtăşităîmpăratului.El ajunsese la acea răscruce a vieţii, diferită pentru fiecare individ, când fiinţa omeneascăseabandoneazăpropriuluidemonsaugeniu,urmândotainicălege care-iporunceştefiesăsedistrugă,fiesăseautodepăşească.Înansamblu,opera principatului său era admirabilă, dar întreprinderile paşnice către care l-au îndemnat cu chibzuinţă cei mai buni dintre consilierii lui, marile realizări arhitectoniceşilegislativealeguvernării,auînsemnatîntotdeaunapentruelceva maipuţindecâtovictorie.Ofurieacheltuielilorpusesestăpânirepeacestom parcimoniosînmodexemplarcânderavorbadenevoileluipersonale.Aurul barbarpescuitdesubalbiarâuluiSargetia,miiledelingourialeregeluiDecebal auajunsdoarsăacoperedonaţiilefăcuteplebei,darurilemilitare,decaream avutşieuparte,luxulnesăbuitaljocurilor,precumşiceledintâiinvestiţiiale mariloraventuridinAsia.Bogăţiileacesteaderăuaugureraunumaioiluzie cândveneavorbadeadevăratasituaţieafinanţelor.Câştigulprovenitdinrăzboi îlînghiţeadinnourăzboiul. ÎntretimpamuritLiciniusSura.Eracelmailiberaldintreconsilieriiprivaţiai împăratului.Moartealuiaînsemnatpentrunoiobătăliepierdută.Faţădeminea datdovadăîntotdeaunadeogrijăpărintească;decâţivaani,puţineleputeripe careilemailăsaseboalanu-ipermiteauîndelungieforturiconsacrateambiţiei personale;elei-aufostînsămereusuficientespreaslujiunomalecăruivederii sepăreausănătoase.Arabiaafostcucerităînpofidasfaturilorsale;dacăarfi trăit,elsingurarfipututcruţastatuldeeforturileşicheltuielileuriaşedecareera nevoieîncampaniaîmpotrivaparţilor.Omulacestarosdefebrăîşipetrecea ceasurile de insomnie discutând cu mine planuri care-l sfârşeau, dar a căror reuşităîlinteresamaimultdecâtfirimituriledeexistenţăcele-arfidobânditîn plus.Lacăpătâiulluiamtrăitcuanticipaţie,pânăîncelemaimicidetaliiale administraţiei,anumitefazealeviitoareimeleguvernări.Criticilemuribundului îlcruţaupeîmpărat;eraînsăconştientdefaptulcăodatăcuelaveasădisparăşi restuldeînţelepciunecemairămăseseregimului.Dacăarmaifitrăitdoisautrei ani,aşfifostscutitdeuneleocolişurilegatedevenireamealaputere;arfireuşit

să-lconvingăpeîmpăratsămăadoptemaidevremeşiînmodpublic.Ultimele cuvintealeacestuiomdestatcare-milăsamoştenireproprialuisarcinăpolitică auconstituitunadintreînvestiturilemeleimperiale. Dacăgrupulpartizanilormeicreştea,creşteaşicelalduşmanilor.Celmai primejdiosdintreadversarieraLusiusQuietus,romanmetisatcuarab,alecărui escadroanenumideaujucatunrolimportantînaldoilearăzboidacicşicarea susţinutmultexpediţiadinAsia.Detestamtotullaacestindivid:luxulluibarbar, fluturareapretenţioasăavăluriloralbestrânsecuunşnurdeaur,ochiiaroganţişi falşi,cruzimeaincredibilăfaţădeînvinşişidesupuşi.Şefiipartideimilitaristese decimauînlupteintestine,darceicarerămâneauîşiîntăreauşimaimultputerea, iareueramcuatâtmaiexpusbănuielilorluiPalmasauuriiluiCelsus.Din fericire,propria-mipoziţieeraaproapeinatacabilă.Cârmuireacivilăsesprijinea totmaimultpeminedecândîmpăratulseconsacraexclusivproiectelorsalede război.Prietenii,căcidoareimi-arfipututlualocul,graţieaptitudinilorsau cunoaşterii treburilor publice, vădeau o elegantă modestie preferându-mă lor înşile.NeratiusPriscus,încareîmpăratulaveaîncredere,selimitazidezi,tot maideliberat,laspecialitateasajuridică.Attianusîşiaranjaviaţaînaşafelîncât să-mifiedefolos;dispuneamdeprudentaaprobareaPlotinei.Cuunanînainte de începerea războiului, am fost promovat în postul de guvernator al Siriei, căruiais-aadăugatmaitârziuşiceldeinspectorgeneralalarmatei.Însărcinatsă controlezşisăorganizezbazelenoastre,deveneamdeciunadintrepârghiilede comandăaleuneiacţiunipecareosocoteamnesăbuită.Ovremeamezitat,apoi am acceptat. A refuza însemna să-mi barez drumurile spre putere într-un momentîncareputereamăinteresamaimultcaoricând.Însemna,deasemenea, sărenunţlasinguraocaziedeajucaroluldemoderator. Înceicâţivaanicareauprecedatmareacriză,amluatohotărârecarei-afăcut peduşmaniimeisămăconsideredefinitivneserios,efectcalculatşicare,în parte,urmasămăapereastfeldeoriceatac.Amplecatsăpetrecmaimulteluni în Grecia. Politica n-avea, cel puţin în aparenţă, nici un amestec în atare călătorie.Eraoexcursiedeplăcereşidestudiu:amadusdeacolocâtevapiese deceramicăarhaicăpictatăşicărţipecarele-amîmpărţitcuPlotina.Dintretoate onorurileoficiale,aiciamfostînvestitcuaceeapecareamprimit-ocubucuria ceamaipură:amfostnumitarhontealAtenei.Mi-amacordatlunidestudiuşi deuşoareplăceri,deplimbări,primăvara,pecolinelepresăratecuanemone,de intimcontactcumarmuragoală.LaCheroneea,undem-amdusdinduioşie pentrustrăvechileprieteniicarealcătuiserăBatalionulSacru,amfostdouăzile

oaspeteleluiPlutarh.ŞieuavusesemBatalionulmeuSacru,dar,aşacummise întâmplăadesea,propria-miviaţămăemoţioneazămaipuţindecâtistoria.Am luatpartelavânătoriînArcadia;m-amrugatlaDelfi.LaSparta,pemalulrâului Eurotas,nişteciobanim-auînvăţatsăzicdinfluieromelodiestrăveche,straniu cântecdepasăre.AproapedeMegaraavealoconuntăţărăneascăceadurat toatănoaptea;tovarăşiimeişicumineamîndrăznitsăluămparteladansuri, lucruinterzisdeobiceiurileseverealeRomei. Urmelefărădelegilorromanerămăseserăpestetotvizibile:zidurileCorintului dărâmatedeMummiusşilocurilelăsategoaleînadânculsanctuarelordinpricina jafuluidestatui,organizatîncursulscandaloaseicălătoriialuiNero.Grecia sărăcitădăinuiaîntr-oatmosferădegraţiemeditativă,delimpedesubtilitate,de voluptate cuminte. Nimic nu se schimbase de când elevul retorului Isaios a respiratpentruîntâiaoarăacelparfumdemierecaldă,desareşiderăşină;în fond,nimicnuseschimbasedesecole.Nisipulpalestrelorrămăsesetotatâtde blondcapevremuri;FidiasşiSocratenulemaifrecventau,dartineriicare făceauexerciţiisemănauîncăfermecătoruluiHarmides.Uneorimisepăreacă spiritulgrecn-aîmpinspânălaultimelelorconsecinţepremiselepropriuluisău geniu:secerişulurmasăsefacă;spicelecoaptelasoareşidejatăiateeraunimic pe lângă promisiunea eleusină a grăuntelui ascuns în acest pământ minunat. Chiarlasălbaticiimeiinamicisarmaţiamgăsitvasecuprofilulpur,ooglindă împodobităcuchipulluiApollo,luminigreceştiasemeniunuisoarepalidpe zăpadă.Întrevedeamposibilitateadea-ielenizapebarbari,deaatticizaRoma, de a impune lumii, încetul cu-ncetul, singura cultură care s-a separat la un momentdatdemonstruos,deinform,deimobil,careainventatodefiniţiea metodei,oteorieapoliticiişiafrumosului.Număofensacâtuşidepuţinuşorul dispreţ al grecilor pe care-l simţeam întotdeauna sub cele mai călduroase omagieri;îlgăseamfiresc;oricarearfifostvirtuţilecemădeosebeaudeei, ştiamcăvoifimereumaipuţinsubtildecâtunmatelotdinEgina,maipuţin înţelept decât o vânzătoare de verdeţuri din agora. Acceptam fără iritare gentileţea uşor arogantă a acestei rase mândre; acordam unui întreg neam privilegiiletotdeaunalesnedăruitecelorîndrăgite.Darpentrualelăsagrecilor timpulsăcontinueşisă-şidesăvârşeascăoperaeranevoiedecâtevasecolede paceşidetihnitelerăgazuri,delibertăţileprudentepecaredoarpacealepoate oferi. Grecia se bizuia pe noi spre a-i fi pavăză fiindcă, într-un cuvânt, ne pretindeama-ifistăpâni.Mi-ampropussăveghezasuprazeuluidezarmat.

DeţineamdeunanpostuldeguvernatoralSirieicândTraianmis-aalăturatla Antiohia.VenisesăsupraveghezepunerealapunctaexpediţieiînArmenia,care, înconcepţiasa,urmasăconstituiepreludiulataculuiîmpotrivaparţilor.Cade obicei, Plotina îl însoţea, precum şi nepoata lui, Matidia, soacra mea cea cumsecade, ce-l urma în campanie în calitate de intendentă. Celsus, Palma, Nigrinus,vechiimeiduşmani,făceauîncăpartedinconsiliuşidominaustatul major. Toţi aceştia se înghesuiau în palat, aşteptând începutul războiului. Intrigiledecurteauredevenitşimaivirulente.Fiecareîşiaranjajoculînaintede afiaruncatepentruprimaoarăzarurileîncleştăriiarmate. Legiuniles-aupusaproapeimediatînmişcareşiaupornitsprenord.Odatăcu elevedeamîndepărtându-seimensagloatăamarilorfuncţionari,aambiţioşilorşi ainutililor.ÎmpăratulşisuitaluiaupopositcâtevazileînComagenepentru festivităţidejatriumfale;miciiregiaiOrientuluiîntruniţilaSatalas-auîntrecut îna-idaasigurăriîncepriveştelealitatealor,asigurăripecare,înlocullui Traian,m-aşfibizuitpreapuţinpentruviitor.LusiusQuietus,primejdiosulmeu rival,plasatînfrunteaavanposturilor,aocupatmalurilelaculuiVanîncursul uneilungiplimbăriarmate;parteanordicăaMesopotamiei,evacuatădeparţi,a fost anexată fără nici o dificultate; Abgar, regele Osroenei, a făcut act de supunerelaEdesa.Împăratulşi-arestabilitpetimpdeiarnăcartierulgeneralla Antiohia,amânândpentruprimăvarăinvadareaimperiuluipartpropriu-zis,decis însăsănuacceptedeschidereaniciunortratativedepace.Totuldecursesedupă planurilesale.Bucuriadeasevedea,înfine,angrenatînaceastăaventură,atâta vremeamânată,îidădeaomuluideşaizecişipatrudeaniunfeldeaertineresc. Pronosticurilemelerămâneausumbre.Elementeleevreiescşiaraberaudince încemaiostilerăzboiului;mariiproprietariprovincialisearătaunemulţumiţide sarcinaacopeririicheltuielilorprilejuitedetrecereatrupelor;oraşelesuportaucu greu supunerea la noi taxe. Imediat după întoarcerea împăratului o primă catastrofăaveasăleprevesteascăpeceleurmătoare:cutremuruldeclanşatla miezuluneinopţidedecembrieatransformatîncâtevaclipeînruineunsfertdin Antiohia.Traian,lovitdeprăbuşireauneigrinzi,acontinuatsăseocupeeroicde răniţi;înanturajulsăuimediatsenumăraucâţivamorţi.Mulţimeasirianădejos începusedejasă-icautepevinovaţiidezastrului:renunţândpentrusinguradată laprincipiileluidetoleranţă,împăratulacomisgreşealadealăsasăfiemasacrat ungrupdecreştini.Euînsumiamdestuldepuţinăsimpatiepentruaceastăsectă, darspectacolulbătrânilorbătuţicuvergileşialcopiilorexecutaţiacontribuitla agitareaspiritelor,făcândşimaiodioasăsinistraiarnă.Baniipentruremedierea

imediată a efectelor seismului lipseau; mii de oameni fără adăpost dormeau noaptea în pieţe. Călătoriile mele de inspecţie îmi dezvăluiau existenţa unei nemulţumiri surde, a unei uri secrete de care marii demnitari care umpleau palatulhabarn-aveau. Înmijloculruinelor, împăratulîşicontinua pregătirile pentrucampaniaapropiată:opădureîntreagăafostîntrebuinţatălaconstrucţia podurilorşiapontoanelorpentrutrecereaTigrului.Primisecubucurieoserie întreagădenoititluridecernatedesenat;eranerăbdătorsăterminecuOrientul spre a se întoarce să triumfe la Roma. Cele mai neînsemnate întârzieri îi declanşaufuriacare-lcutremuracaunacces. Omul care parcurgea cu nerăbdare sălile vaste ale palatului construit pe vremurideSeleucizişipecareeuînsumiîldecorasem(ceplăcere!)încinsteasa cuinscripţiielogioaseşicupanopliidacicenumaieracelcarecumaibinede douăzecideaniînurmămăprimiseîncastruldelaColonia.Chiarcalităţilelui îmbătrâniseră. Jovialitatea puţin din topor, ce altădată ascundea o bunătate autentică, nu mai era decât rutină vulgară; fermitatea se transformase în încăpăţânare;aptitudinileluipentruconcretşipractic,înrefuztotaldeagândi. Respectultandruce-lpurtaîmpărătesei,afecţiuneamustrătoarepentrunepoata-i Matidiasemetamorfozaserăîndependenţăsenilăfaţădeacestefemeilasfaturile căroraseopuneatotuşidinceîncemaimult.Crizeleluideficatîlnelinişteaupe Criton, medicul său personal; în ce-l privea, nu le dădea nici o importanţă. Dintotdeaunaplăcerilorsalelelipsiserărafinamentul;nivelullorscădeaşiel odatăcuvârsta.Aveapreapuţinăimportanţăcăîmpăratul,dupăterminareazilei delucru,sededapetrecerilorcazoneîntovărăşiatinerilorcare-ieraupeplacsau pecare-isocoteaadmirabili.Eradimpotrivădestuldegravcănusuportavinul decareabuzaşicăaceacurtedesubalternidinceîncemaimediocri,triaţişi manipulaţi de liberţi suspecţi, putea asista la toate convorbirile noastre, raportându-leadversarilormei.Întimpulzilei,îlvedeampeîmpăratdoarla întrunirilestatului-major,ocupatpânăpestecapcudetaliileplanurilorşiunde niciodată nu s-a ivit prilejul exprimării deschise a unei păreri. În orice altă împrejurareevitadiscuţiaîntrepatruochi.Vinulpunealaîndemânaacestuiom puţin subtil un arsenal întreg de şiretlicuri grosolane. Susceptibilităţile-i de altădată dispăruseră: insista să mă alătur plăcerilor lui; hărmălaia, râsetele, glumelecelemainesăratealetinerilorerauîntotdeaunabineprimitecatotatâtea mijloacedea-miatrageatenţiacănusunaseceasultreburilorserioase;pândea momentulcândocupăînplusmi-arfiluatminţile.Totulse-nvârteaînaceasală undecapeteledezimbrualetrofeelorbarbarepăreaua-mirâdeînnas.Amforele

nuîncetausăsosească;uncântecdepaharrăsunaicişicolosaurâsulneobrăzat şi încântător al vreunui paj; împăratul, sprijinindu-şi pe masă mâna tot mai tremurătoare,retrasdupăziduluneibeţiipoatepejumătatesimulatăşipierdut hăt-departepedrumurileAsiei,secufundagravînvisurilelui… Din nefericire acele visuri erau frumoase. Aceleaşi care odinioară mă ispitiserăsăpărăsesctotulşisăapuc,dincolodeCaucaz,pedrumurilesprenord, către Asia. Fascinaţia căreia împăratul îmbătrânit i se lăsa pradă ca un somnambul,Alexandruoîncercaseînaintealui;acestarealizaseaproapeaceleaşi idealurişimuriselatreizecideani.Pericolulcelmainefastalacestorplanuri măreţeîlconstituiaodatămaimultînţelepciunealor:caîntotdeauna,raţiunile practiceseiveaudinplinspreajustificaabsurdulşiavizaimposibilul.Problema Orientuluinepreocupadesecole;păreafirescsăfierezolvatăodatăpentru totdeauna. Schimburile noastre de mărfuri cu India şi cu misterioasa Ţară a Mătăsiidepindeauînîntregimedenegustoriievreişideexportatoriiarabicare aveau acces în porturile şi pe drumurile parte. După desfiinţarea vastului şi imprecisuluiimperiualcălăreţilorarzacizi,vomintradirectînlegăturăcuaceste bogatemarginialelumii;Asia,însfârşitunificată,nuvamaifipentruRoma decât o provincie în plus. Portul Alexandriei din Egipt era singurul nostru debuşeuspreIndia carenudepindea debunul-placalparţilor;şiacoloînsă aveam să ne lovim fără încetare de pretenţiile şi de revoltele comunităţilor evreieşti.SuccesulexpediţieiluiTraianne-arfipermissăignorămaceloraşpe caresepoatecontapreapuţin.Deşierauatâtdemulte,motivelen-aureuşit niciodată să mă convingă. Ar fi fost mai mulţumitoare temeinice tratate comercialeşiîntrevedeamdejaposibilitateareduceriiroluluiAlexandrieiprin creareauneiadouametropolegreceştiînvecinătateaMăriiRoşii,ceeaceam făcut mai târziu când am întemeiat Antinoe. Începusem să cunosc lumea complicatăaAsiei.SimpleleplanuridecolonizaretotalăcarereuşiserăînDacia nuputeaufiaplicateînaceastăregiuneclocotinddeviaţăînformemultmai variateşimaibineînrădăcinateşidecaredepindeadealtfelbogăţiaîntregii lumi.OdatătrecutEufratul,începeapentrunoitoţiţarariscurilorşiamirajelor,a nisipurilorîncareteîmpotmoleşti,adrumurilorcareseînfundăfărăaduce nicăieri.Celmaimicinsuccesarfiavutcarezultatodiminuareaprestigiuluice puteafiurmatădetoatecatastrofele;nueravorbanumaideaînvinge,cidea învingemereu,iarforţelenoastres-arfiepuizatînaceastăluptăfărăsfârşit. Făcusemdejaoîncercare:măgândeamcugroazălacapulluiCrassusaruncat dinmânăînmânăcaomingeîncursulreprezentăriiBacantelorluiEuripidepe

careunregebarbar,mândrudespoialasadeelenism,odădeaînsearaunei

victoriiobţinuteasupranoastră.Traianintenţionasărăzbunevecheaînfrângere,

eumaialessă-mpiedicrepetareaei.Prevedeamdestuldeexactviitorul,lucru

întrutotulposibilcândeştiinformatasupramultorelementealeprezentului:

câtevavictoriilipsitedeimportanţăvorantrenapreadepartearmatelenoastreîn modimprudentretrasedepealtefrontiere;împăratul,pemoarte,sevaacoperi deglorie,iarnouă,ceicareaveamsă-isupravieţuim,urmasănerevinăsarcina dearezolvatoateproblemeleşideareparatoategreşelile. Cezaraveadreptatesăprefereloculdefrunteîntr-unsatunuilocsecundla Roma.Nudinambiţiesaudindorinţădeşartădeglorie,cifiindcăaldoileaîn ierarhien-aredealesdecâtîntreprimejdiilesupunerii,aceleaalerevolteişicele şimaigravealecompromisului.EunueramnicimăcaraldoilealaRoma.Gata să pornească într-o expediţie primejdioasă, împăratul nu-şi desemnase încă urmaşul:fiecarepasînainteînsemnaoşansăînpluspentruşefiidinstatulmajor. Acestomaproapenaivîmiapăreaacummaicomplicatdecâtmineînsumi.Doar asprimileluimămailinişteau:împăratulursuzmătratacapeunfiu.Alteorimă aşteptamca,îndatăcen-armaififostnevoiedeserviciilemele,săfiueliminat dinPalmasaulichidatdeQuietus.Eramlipsitdeputere:nureuşisemnicimăcar săobţinoaudienţăpentrumembriiinfluenţiaisanhedrinuluidinAntiohiacare setemeaularândullordeatacurileagitatorilorevreişicarel-arfilămuritpe Traianasupraintrigilorcoreligionarilorlor.PrietenulmeuLatiniusAlexander, coborâtordintr-ovechefamilieregalădinAsiaMicăşialecăruinumeşiavere aveaumaregreutate,n-afostnicielascultat.Plinius,trimisînBitiniacupatru animaiînainte,muriseacolofărăsăfiavutvremesă-linformezepeîmpăratde stareaexactăaspiritelorşiafinanţelor,presupunândcăincurabilulluioptimism i-arfipermissăofacă.RapoartelesecretealenegustoruluilicianOpramoas,care cunoşteabineproblemeleAsiei,aufostluateînrâsdePalma.Liberţiiprofitaude zileledeboalăceurmauserilordebeţiespreamăîndepărtadeapartamentul imperial:ordonanţaîmpăratului,unanumeFoidimos,dedouăorinum-alăsatsă intru fiindcă, deşi cinstit dar obtuz, fusese montat împotrivă-mi. Consulul Celsus,duşmanulmeu,s-aînchisînsăîntr-osearăcuTraianpentruoconsfătuire careaduratoreîntregişiînurmacăreiam-amcrezutpierdut.Îmicăutamaliaţi undeputeam;corupeamcuaurpefoştisclavipecarei-aşfitrimisbucurosla galere; mângâiam respingătoare capete frizate. Diamantul lui Nerva nu mai aruncaniciunfoc. Şi atunci apăru cel mai înţelept dintre geniile mele bune: Plotina. Pe

împărăteasă o cunoşteam de aproape douăzeci de ani. Aparţineam aceluiaşi mediu;aveamaproapeaceeaşivârstă.Amvăzut-oducândcucalmoexistenţă

aproapetotatâtdeîncorsetatăcaamea,baîncăşimailipsitădeperspective.M-

asusţinutînmomentelegrelefărăsăparăcă-şidăseamacăoface.Darabiaîn zilelecumplitedelaAntiohiaprezenţaeimi-adevenitindispensabilă,aşacum aveasă-mifiestimaeimereu,pânălamoarte.Măobişnuisemcuaceastăfigură înveşmintealbe,simplecâtputeauficelealeuneifemei,cutăcerileei,cu vorbele-i măsurate care nu erau decât răspunsuri, cele mai clare cu putinţă. Înfăţişareaeinudistonacunimicînacestpalatmaivechidecâtsplendorile Romei:fiicaunorparveniţisearătacuprisosinţădemnădenobleţeaSeleucizilor. Eramdeacordaproapeînoriceprivinţă.Amândoiaveampasiuneaîmpodobirii şidezgoliriisufletului,supuneriispirituluioricăreipietredeîncercare.Eaînclina cătrefilozofiaepicureică,patîngust,darcuratpecaremi-amodihnitcâteodată gândurile.Mistereledivinecaremăobsedaunu-icreaunelinişti;n-aveanici pasiuneagustuluimeupentrucorpuri.Eracastădinrepulsiefaţădeuşurinţă, generoasăînmoddeliberatmaimultdecâtdinfire,înţelepţeşteneîncrezătoare, dargatasăînţeleagătotullaunprieten,chiarinevitabileleluigreşeli.Prietenia erapentrueaoopţiuneîncareseimplicapede-a-ntregul;isedăruiafărărezerve cumdoardragosteimădăruisemeu.M-acunoscutmaibinecanimenialtul;am lăsat-osăîntrezăreascătotce-amascunscugrijăaltcuiva:depildălaşităţile tăinuite.Îmiplacesăcredcădinparte-inuatrecutnimicsubtăcere.Intimitatea trupurilorcaren-aexistatniciodatăîntrenoiafostcompensatădecontactula douăspiritestrânsîmpletiteunulcucelălalt. Înţelegereanoastrăn-aveanevoiedemărturisiri,deexplicaţiisaudereţineri:

faptelesingureeraude-ajuns.Ealeobservamaibinecamine.Subîmpletitura

greaapărului,cerutădemodă,frunteanetedăeraceaaunuijudecător.Memoria

eipăstrafiecăruilucruamprentaexactă;nuiseîntâmplaniciodată,camie,să

ezitemultăvremesausăsehotărascăprearepede.Dintr-oprivireîmidescoperea

adversariiceimaiascunşi;pepartizaniîicântăreajudecându-ilarece.Înfapt

eramcomplici,urecheaceamaifinăînsăn-arfipututdepistaîntrenoisemnele

unuiacordsecret.N-acomisniciodatăînfaţameaeroareagrosolanădease

plângedeîmpărat,nicipeceamaisubtilădea-lscuzasaudea-llăuda.Din

parte-milealitateanuintraîndiscuţie.Attianus,caretocmaisosisedelaRoma,

s-aalăturatîntrevederilornoastrecedurauuneoriîntreaganoapte;nimicînsănu

păreas-ooboseascăpeaceastăfemeieimperturbabilăşifragilă.Eareuşisesă

facăînaşafelîncâtfostulmeututoresăfienumitîncalitateadeconsilierprivat,

eliminându-l astfel pe duşmanul Celsus. Neîncrederea lui Traian sau imposibilitateadeagăsiunaltulcaresăocupepostulmeuînspatelefrontului măreţineaînAntiohia;măbizuiampeeicasăaflutotceeacenucomunicau buletinele.Încazdedezastru,eiarfiştiutsăraliezeînjurulmeufidelitateaunei părţiaarmatei.Adversariitrebuiausăţinăsocotealădeprezenţaacestuibătrân rosdegutăcarepărăsiseRomadoarpentrua-mifidefolosşideceaafemeii capabilesă-şiimpunăîndelungaputerederezistenţăasoldatului. I-amvăzutîndepărtându-se,împăratulcălare,ferm,admirabildecalm,grupul răbdătoralfemeilorînlitieră,gărzilepretorieneamestecatecucercetaşiinumizi aitemutuluiLusiusQuietus.ArmatacareiernasepemalurileEufratuluisepuse în mişcare îndată după sosirea comandantului: războiul partic începuse cu adevărat. Primele veşti au fost sublime. Babilonul cucerit, Tigrul trecut, Ctesifonulcăzut.Catotdeauna,totulcedauimitoareisuperiorităţiaacestuiom. PrinţulArabieiHaraxenes-adeclaratsupus,deschizândastfelflotilelorromane întregulcursalTigrului:împăratuls-aîmbarcatcudestinaţiaHarax,portuldin fundul Golfului Persic. Ajunsese pe ţărmurile de poveste. Temerile mele dăinuiau, dar le ascundeam ca pe nişte crime; înseamnă să greşeşti când ai dreptatepreadevreme.Maimultîncă,măîndoiamdemineînsumi:eramvinovat demeschinalipsădeîncredereceneîmpiedicăsărecunoaştemmăreţiaunuiom pe care-l ştim prea bine. Uitasem că unele fiinţe mută hotarele destinului, schimbăistoria.HulisemGeniulîmpăratului.Măchinuiamînpostulmeu.Dacă dinîntâmplareimposibilulserealiza,s-arfipututsăfiuîndepărtat?Oricefiind maiuşordecâtînţelepciunea,măîncercadorinţasăreîmbraccămaşadezalea războaielorsarmatice,săapelezlainfluenţaPlotineispreafirechematpefront. Îlinvidiampeceldinurmădintresoldaţiinoştripentruprafuldepedrumurile Asiei,pentruşarjaescadroanelordecavaleriepersane.Dedataaceastasenatula votatdreptulîmpăratuluideacelebranuuntriumf,cioseriedetriumfuriextinse petoatăduratavieţii.Încemăpriveşte,amfăcutcesecuvenea:amdatordinsă fieorganizatefestivităţi;m-amdussăsacrificpevârfulmunteluiCassios. Deodată,incendiulcaremocneaînpământulOrientuluiaizbucnitpestetotîn acelaşitimp.LaSeleucia,negustoriievreiaurefuzatsăplăteascăimpozitul; Cirene s-a răsculat imediat, populaţia orientală masacrând-o pe cea greacă; drumurileceduceaupânălatrupegrâuldinEgiptaufosttăiatedeobandăde zeloţi din Ierusalim; în Cipru, rezidenţii greci şi romani au fost ridicaţi de populaţiaevreiascăşiobligaţisăseomoareîntreeiînluptedegladiatori.Am reuşitsămenţinordineaînSiria,darînochiicerşetoriloraşezaţipepragurile

sinagogelorzăreamfulgereşirânjetemutepebuzelegroasealecelorcemânau dromaderele,urăpecarelaurmaurmeinuomeritam.Delabunînceputevreiişi arabiiaufăcutcauzăcomunăîmpotrivaunuirăzboiceameninţasăleruineze negoţul;Israelaprofitatînsăspreasearuncaasupralumiice-irămâneaînchisă din pricina delirurilor lui religioase, a riturilor ciudate, a intransigenţei dumnezeului său. Revenit în grabă la Babilon, împăratul l-a însărcinat pe Quietus cu pedepsirea oraşelor revoltate: Cirene, Edesa, Seleucia, marile metropoleelenisticealeOrientuluiaufostdatepradăflăcărilorpentruispăşirea trădărilorpremeditateînrăstimpulpopasurilorcaravanelorsauuneltitedecătre jidovimeafiecăreia.Maitârziu,vizitândacesteoraşecetrebuiaureconstruite,am păşit pe sub colonadele în ruină, printre şirurile de statui sparte. Împăratul Osroes,carefinanţaseatarirevolte,aluatimediatofensiva;Abgars-arăzvrătitşi areintratînEdesatransformatăîncenuşă;aliaţiinoştriarmeni,pecareTraian crezuse că poate conta, dădură ajutor militar satrapilor. Împăratul s-a trezit deodatăîncentrulunuiimenscâmpdeluptăundetrebuiasăfacăfaţăasaltului dintoatepărţile. Iarnaşi-airosit-oasediindHatra,întăriturăaproapeinexpugnabilăsituatăîn plindeşert,acţiunecareacostatarmatamiidemorţi.Încăpăţânarealuieradince încemaimultoformădecurajpersonal:omulacestabolnavrefuzasărenunţe. De la Plotina ştiam că Traian, în ciuda avertismentului unui scurt atac de paralizie,seîncăpăţânasănu-şinumeascăsuccesorul.Dacăacestimitatorallui Alexandrumureaşieldefrigurisaudeexceseîncineştiececolţnesănătosal Asiei,războiuluidecucerireis-arfiadăugatunulcivil;oluptăpeviaţăşipe moartearfiizbucnitîntrepartizaniimeişiceiailuiCelsussauPalma.Deodată ştirileauîncetataproapecutotul;slabaliniedecomunicareîntreîmpăratşimine eramenţinutădoardebandelenumidealeceluimaiînverşunatduşman.Atunci i-amporuncitprimaoarămediculuimeusă-miînsemnepepieptcucerneală roşieloculinimii:dacăvreonenorocireaveasăseîntâmple,nuţineamsăcadviu înmâinileluiLusiusQuietus.Sarcinadificilădeapacificainsuleleşiprovinciile limitrofeseadăugaatribuţiilorpostuluimeu,darmuncaistovitoaredintimpul zilei era nimic pe lângă lungimea nopţilor de insomnie. Toate problemele imperiuluimăcopleşeauînacelaşitimp,darameapropriemăapăsaşimaigreu. Voiamputerea.Ovoiamsprea-miimpuneplanurile,casăîncercremedieri,să restabilescpacea.Ovoiammaialespentruafieuînsumiînaintedeamuri. Urmasăîmplinescpatruzecideani.Dacămureamlaaceavârstă,n-arfirămas după mine decât un nume într-un şir de înalţi funcţionari şi o inscripţie în

greceşte în cinstea arhontelui Atenei. Ulterior, de fiecare dată când vedeam dispărândunomaflatlamijloculvieţiişidesprecarelumeacredecă-ipoate măsuracuexactitatereuşiteleşieşecurile,îmireaminteamcălaaceavârstănu existamdecâtînpropriiimeiochişiînceiaicâtorvaprietenicaretrebuiecăse vorfiîndoituneorideminecumofăceameuînsumi.Mi-amdatseamacăpuţini oameni se realizează înainte de a muri; începusem deci să judec munca lor întreruptăcumaimultăînţelegere.Obsesiauneivieţidefrustrareîmiimobiliza gândirea într-un punct, o fixa ca un abces. Cu dorinţa mea nestrămutată de putereseîntâmplaprecumcuceaadragosteicarenu-llasăpecelceiubeştesă mănânce,sădoarmă,săgândeascăşichiarsăiubeascăatâtavremecâtanume

ritualuri nu au fost îndeplinite. Sarcinile urgente îmi păreau zadarnice din momentcenu-mieraîngăduitsăiauhotărâriprivindviitoruldincalitateade stăpân;aveamnevoiesăfiuasiguratcăvoidomnisprea-mirecăpătapoftadea fiutil.PalatuldinAntiohiaîncarepestecâţivaaniaveamsătrăiescunfelde frenezieafericiriinumaierapentruminedecâtoînchisoareşipoateînchisoarea unui condamnat la moarte. Trimiteam mesaje secrete oracolelor, lui Jupiter Ammon,Castaliei,luiJupiterDolichenus.Chemasemmagii;ammerspânălaa aducedintemniţeleAntiohieiuncriminalcondamnatlacrucificarecăruiaun vrăjitori-atăiatînfaţameaberegataînsperanţacăsufletul,plutindoclipăîntre viaţăşimoarte,mi-ardezvăluiviitorul.Nefericitulscăpasedeolungăagonie, darîntrebărilemeleaurămasfărărăspuns.Noaptea,mătâramdelaofereastrăla alta,dinbalconînbalcon,de-alungulsălilorpalatuluicuzidurileîncăcrăpatede cutremur,făcândicişicolo,pedale,calculeastrologice,chestionândstelele tremurătoare.Pepământînsătrebuiasăcautsemneleviitorului. Însfârşit,împăratulridicăasediulHatreişisehotărîsătreacăînapoiEufratul cen-arfitrebuitniciodatătraversat.Călduriledejatorideşihărţuialaarcaşilor parţiaumăritşimaimultdezastrulacesteiamareîntoarceri.Într-ofierbinteseară demai,m-amdussăîntâmpinînafaraporţilororaşului,pemalulOrontelui, miculgrupistovitdefriguri,denelinişti,deoboseală:împăratulbolnav,Attianus

şifemeile.Traianţinusăparcurgăcălaredrumulpânălaintrareapalatului:de-

abiasemaiţinea;omulacestaatâtdeplindeviaţăpăreaschimbatdeapropierea

morţiimaimultdecâtoricarealtul.CritonşiMatidial-auajutatsăurcescările,l-

audussăseîntindă,s-auinstalatlacăpătâiulsău.AttianusşiPlotinami-au

istorisitaceleîntâmplărialecampanieicenu-şiputuserăaflaloculînscurtelelor

mesaje.Unadintreelem-amişcatînaşamăsură,încâtaveasărămânădefinitiv

printreamintirilemelepersonale,printresimbolurilemele.AbiasositlaHarax,

împăratul,ostenitfiind,s-adussăseaşezepeplajăînfaţaapelorgreleale GolfuluiPersic.Erapetimpulcândnuseîndoiadevictorie,darpentruprima oarăîlcopleşiseimensitatealumii,sentimentulvârsteişicelallimitelorcene constrângpetoţi.Lacrimimariserostogoleaupeobrajiibrăzdaţiaiomuluipe carenimeninu-lcredeacapabilsăplângăvreodată.Comandantulcepurtase vulturiiRomeispreţărmurineexploratepânăatunciînţelesesecăniciodatănuse va îmbarca pe marea aceasta atât visată: India, Bactria, întregul Orient necunoscut,decareseîmbătasedeladistanţă,vorrămânepentrueldoarnumeşi visuri.Chiarde-adouazi,ştirileproastel-auobligatsăseîntoarcă.Larându-mi, oridecâteoridestinulmi-aspusnu,mi-amamintitdelacrimilevărsateîntr-o searăpeunţărmîndepărtatdecătreunombătrâncare-şipriveapoatepentru întâiadatăviaţaînfaţă. Îndimineaţaurmătoareamurcatlaîmpărat.Aveamfaţădeelsimţăminte filiale,frăţeşti.Omulcaretottimpulîşifăcuseogloriedinatrăişiagândica oricaredintresoldaţiiarmateiluisfârşeaîndeplinăsingurătate:întinspepat, continuasăeşafodezeplanurigrandioasedecarenimeninusemaiinteresa.Ca deobicei,limbajulluisecşităiosîiurâţeagândirea;articulândcugreucuvintele, îmivorbeadespretriumfulceisepregătealaRoma.Negaînfrângereadupăcum negamoartea.Douăzilemaitârziuaavutaldoileaatac.Amreluatconsfătuirile îngrijoratecuAttianusşiPlotina.Graţieprevederiiîmpărătesei,vechiulmeu prietenafostpromovatînfuncţiaatotputernicădeprefectalpretoriului,garda imperialăfiindastfelpusăsubordinelenoastre.Matidia,carenupărăseacamera bolnavului,sesituase,dinfericire,departeanoastră;aceastăfemeiesimplăşi caldă era de altfel de ceară în mâinile Plotinei. Însă nici unul din noi nu îndrăznea să-i amintească împăratului că problema succesiunii rămăsese nerezolvată.Poate,caşiAlexandru,hotărâsesănu-şinumeascăsingururmaşul, poatecăfaţădepartidaluiQuietusîşiluaseangajamentedoardeelştiute.Sau

purşisimplurefuzasă-şiîntrevadăsfârşitul:prinfamiliiseîntâlnescataribătrâni

careseîncăpăţâneazăsănu-şifacătestamentul.Încazulacestora,nuevorbaatât

dea-şipăstrapânălasfârşitcomoarasauputereadecaredegeteleloramorţites-

audesprinsdejapejumătate,câtdefaptuldeanusepunepreadevremeîn situaţia postumă a omului ce nu mai are de luat hotărâri, nici de provocat surprize,nicidefăcutpromisiunişiproferatameninţăricelordecareurmeazăsă sedespartă.Îldeplângeam:nedeosebeampreamultcasă-lpoatăaflaînminepe continuatoruldocil,dinaintesortitaceloraşimetodeşichiaraceloraşigreşeli, căutat cu disperare pe patul morţii de majoritatea oamenilor care au deţinut

putereaabsolută.Printreceidinjurulsăunuseaflaunsinguromdestat:eram singurul pe care-l putea alege fără să abdice de la îndatoririle sale de bun administratorşimareprincipe–comandantulobişnuitsăcântăreascăstatelede serviciueraaproapeobligatsămăaccepte.Oexcelentăocazie,dealtfel,sămăşi urască.Încetulcuîncetul,şi-arestabilitsănătateanumaicâtsă-ifieîngăduitsă părăseascăîncăperea.Vorbeadespreorganizareauneinoicampanii;nicielnu maicredeacespunea.MediculsăuCriton,caresetemea,înce-lpriveşte,de căldurilecanicularegatasăînceapă,areuşitînceledinurmăsă-ldeterminesăse îmbarcepentruRoma.Însearadinainteaplecăriipusesăfiuchematlabordul corabieişimănumicomandant-şefînloculsău.Doaratâtseangaja.Esenţialul nufuseseînsărezolvat. Împotrivaordinelorprimite,amînceputimediat,darînsecret,convorbirilede pacecuOsroes.Mizampefaptulcăprobabilnuvoimaiaveadedatsocoteală împăratului.Nicizecezilemaitârziu,amfosttrezitînmijloculnopţiidesosirea unuicurier:amrecunoscutîndatăpeunuldintreoameniideîncredereaiPlotinei. Acestaîmiaduceadouăscrisori.Una,oficială,măinformacăTraian,carenu putusesuportacălătoriapemare,afostdebarcatlaSelinuntînCilicia,undese aflagravbolnavîncasaunuinegustor.Ceade-adouascrisoare,secretă,îmi anunţamoartealui,pecarePlotinaîmipromiteasăoascundăcâtvaputeamai mult,dându-miastfelavantajuldeafiprimulinformat.Amplecatîndatăspre Selinuntdupăceamluattoatemăsurilenecesarespreafisigurdegarnizoanele siriene. Abia pornit la drum, un nou mesager îmi dădea de ştire oficial de moartea împăratului. Testamentul său, care mă desemna drept urmaş, fusese trimislaRomaînmâinisigure.Totceeacevremedezeceanifusesevisatcu pasiune,combinat,discutatsautrecutsubtăceresereducealaomisivădedouă rânduriscriseîngreceştedemânasigurăşicucaligrafiamăruntăauneifemei. Attianus,caremăaşteptapecheilaSelinunt,afostceldintâicarem-asalutatcu titluldeîmpărat. Aicideci,înrăstimpuldintredebarcareabolnavuluişimomentulmorţiisale, s-a desfăşurat una dintre acele suite de evenimente ce-mi va rămâne pentru totdeaunaimposibildelămuritşipecaretotuşis-aclăditdestinulmeu.Cele câtevazilepetrecutedeAttianusşidefemeiînaceacasădenegustoraufost hotărâtoareasupravieţiimele,darvafipentruveşniciedatcadespreelecâtşi, maitârziu,despreoanumedupă-amiazăpeNilsănupotştiniciodatănimic, tocmai fiindcă mă interesa să aflu tot. Ultimul pierde-vară de la Roma are părerealuidespreacesteepisoadealevieţiimele,înprivinţalorînsăeusuntcel

mai puţin dumirit dintre oameni. Duşmanii au învinovăţit-o pe Plotina că a profitatdeagonia împăratuluicasă-lfacăpemuribund săscriecele câteva cuvinteprincareîmiîncredinţaputerea.Calomniatorişimaivulgarivorbeau despreunpatcuperdele,despreluminaincertăaunuiopaiţ,despremedicul CritondictândultimeledorinţealeluiTraiancuovocecareoimitapeceaa mortului. S-a invocat faptul că ordonanţa Foidimos, care mă ura şi căruia prieteniinui-arfipututcumpăratăcerea,asucombatfoarteoportundefriguri acuteadouazidupădecesulstăpânuluisău.Existăînatareimaginideviolenţăşi intrigăunnuştiucecareaţâţăînchipuireamulţimilorşichiarpeamea.Numi-ar fidisplăcutcaomânădeoamenicumsecadesăfifostînstaresămeargăpentru minepânălacrimă,nicicadevotamentulîmpărăteseisăofiîmpinsatâtde departe.Eacunoşteaprimejdiilelacareohotărâreneluatăputeaexpunestatul; suntsigurcăocinstesccumsecuvinecrezândcăarfiacceptatsăcomităo fraudănecesarădacăînţelepciunea,bunul-simţ,interesulpublicşiprieteniaarfi obligat-o la aceasta. Am avut de nenumărate ori de atunci în mână acel documentatâtdeviolentcontestatdeadversariimei:număpotpronunţapentru sauîmpotrivaautenticităţiiacestuiultimdicteualunuibolnav.Desigur,prefer să-mi închipui că Traian însuşi, călcând înaintea morţii peste prejudecăţi personale,alăsatdebunăvoieimperiulceluipecareîlsocotea,unapestealta, celmaidemn.Trebuiesămărturisescînsăcăînacestcazrezultatulmăinteresa maimultdecâtmijloacele:esenţialestecăomulajunslaputereadoveditulterior cămerităsăoexercite. Trupulafostincineratpeţărm,lapuţinăvremedupăsosireamea,învederea funeraliilortriumfaleceurmausăfiecelebratelaRoma.Aproapenimeninua asistat la foarte simpla ceremonie care a avut loc în zori – ultim episod al casniceişiîndelungateigrijimanifestatedefemeifaţădepersoanaluiTraian. Matidiaplângeaculacrimifierbinţi;vibraţiaaeruluiînjurulruguluiestompa trăsăturilePlotinei.Calmă,distantă,slăbitădefriguri,rămânea,cadeobicei, într-o limpezime impenetrabilă. Attianus şi Criton vegheau ca totul să se desfăşoarecubinepânălacapăt.Fumulsubţireseîmprăştiaînaerulalburiual dimineţiidifuze.Niciunuldintreprieteniimein-amaiadusvorbadesprecele petrecuteînpuţineleziledinainteamorţiiîmpăratului.Cuvântullordeordine era,evident,tăcerea;almeu,afostsănupunîntrebăriprimejdioase. Înaceeaşiziîmpărăteasavăduvăşiapropiaţiieis-aureîmbarcatpentruRoma. Eu m-am întors în Antiohia, însoţit de-a lungul drumului de aclamaţiile legiunilor.M-amsimţitcuprinsdeuncalmextraordinar:ambiţiaşiteamapăreau

afifostuncoşmaraparţinândtrecutului.Orices-arfiîntâmplat,eramdemult

hotărâtsă-miapărpânălacapătşanseledeaajungelatron;actuladopţiuniia

simplificatînsătotul.Propriaviaţănumămaipreocupa:puteamsă-miîntorcdin

nougândurilecătrerestuloamenilor.

Tellusstabilita 4

4.Pământferm.

Viaţameareintraseînnormal,darnuşiceaaimperiului.Lumeapecareo moştenisem se asemăna unui om în puterea vârstei, încă robust, care, deşi prezenta,pentruochiulmedicului,abiaperceptibilesemnedeuzură,trecusede curând prin convulsiile unei boli grave. Negocierile au fost reluate, de data aceastaînmodoficial;amfăcutsăcirculepestetotversiuneacăînsuşiTraian mă însărcinase înainte să moară. Am anulat dintr-un condei cuceririle primejdioase:nunumaiMesopotamia,undenune-amfipututmenţine,cişi Armenia,prealăturalnicăşiîndepărtată,pecareampăstrat-ocuranguldestat vasal.Douăsautreidificultăţi,carearfifăcutsădurezeanidezileoconferinţă depacedacăprincipaliiinteresaţiarfiavutvreunavantajsăolungească,aufost rezolvate prin intermediul negustorului Opramoas, ascultat de satrapi. Am încercat să transfer în cadrul convorbirilor ardoarea păstrată de alţii pentru câmpuldeluptă;amforţatpacea.Dealtfel,partenerulmeuodoreacelpuţincât o doream şi eu însumi: parţii nu se gândeau decât la redeschiderea căilor comercialedintreIndiaşinoi.Puţinelunidupămareacriză,amavutbucuriasă văd formându-se din nou pe malurile Orontelui şirul caravanelor; oazele se repopulau cu negustori care comentau ştirile la lumina focurilor la care-şi pregăteaucina,încărcândînfiecaredimineaţă,odatăcumărfuriletransportateîn ţinuturinecunoscute,şimulteidei,cuvinteşiobiceiuricenesuntpropriişicare, încetulcuîncetul,puneaustăpânirepepământcumaimultăsiguranţădecât legiunile în marş. Circulaţia aurului, fluxul ideilor, subtil asemenea celui al aerului vital în artere, reîncepeau înlăuntrul marelui trup al omenirii; pulsul pământuluipornisedinnousăbată. Pârjolulrevolteisestingealarându-i.ÎnEgiptelfuseseatâtdeviolent,încâta fostnevoiesăserecrutezeîngrabămiliţiileţărăneştipânălasosireatrupelor noastredeîntărire.L-amînsărcinatdeîndatăpecamaradulmeuMarciusTurbo sărestabileascăacoloordinea,ceeaceaşifăcutcuînţeleaptăfermitate.Dar

ordineapestrăzinumăsatisfăceadecâtpejumătate;doream,dacăseputea,ca easăfiereinstauratăînspiritesaumaidegrabăs-ofacemsădomneascăde-acum înainte. Şederea de o săptămână la Pelusium s-a scurs în întregime ţinând cumpănadreptăţiiîntregrecişievrei,veşnicincompatibili.N-amvăzutnimic dinceaşfivrutsăvăd:nicimalurileNilului,niciMuzeuldinAlexandria,nici statuiletemplelor;abiaamgăsitrăgazulsăconsacruonoapteîncântătoarelor plăceri de la Canopus. Şase zile interminabile le-am petrecut în cazanul clocotitoraltribunalului,apăratdecălduradeafarădelungiperdelederafiecare pocneau în vânt. Noaptea, ţânţari imenşi zumzăiau la lumina lămpilor. Am încercatsăledemonstrezgrecilorcănuîntotdeaunaerauceimaiînţelepţi,iar evreilorcănueraucâtuşidepuţinceimaipuri.Cântecelesatiricecucareelenii aceştia de joasă speţă îşi hărţuiau adversarii păreau tot atât de idioate ca şi imprecaţiilegroteştialejidovimii.Celedouăneamuricaretrăiaupoartăînpoartă deveacurin-auavutniciodatăcuriozitateasăsecunoască,nicidecenţadease tolera.Pledanţiiepuizaţicareseretrăgeaunoapteatârziumăregăseauînzoripe banca mea, ocupat tot cu trierea grămezii de murdărie a falselor mărturii; cadavrelestrăpunsedelovituridepumnalcemiseînfăţişaucapieseprobatorii erauadeseacelealebolnavilormorţiînpaturilelorşifuratedelaîmbălsămători. Darfiecareorădeacalmieînsemnaovictorie,precarăcumsunttoatevictoriile; fiecaredisputăarbitrată,unprecedent,ochezăşiepentruviitor.Puţinîmipăsacă împăcareaobţinutăeraformală,impusădinafară,probabiltemporară:ştiamcă bineleşirăulsuntchestiuniderutină,căprovizoriulseprelungeşte,căexteriorul seinfiltreazăînăuntruşicămasca,cutimpul,devinefaţă.Deoareceura,prostia, delirul au urmări durabile, nu vedeam pentru ce luciditatea, dreptatea, bunăvoinţa n-ar avea şi ele. Ordinea la frontiere nu însemna nimic dacă nu reuşeamsă-iconvingpeevreulnegustordehainevechişipecârnăţarulgrecsă trăiascăînbunăpaceunullângăcelălalt. Paceaerapentrumineunţel,nicidecumunidol;însuşicuvântulidealîmi displace,fiindpreaîndepărtatderealitate.Măgândisemsăducpânălacapăt refuzuloricăreicuceriri,abandonândDacia,şiaşfifăcut-odacăaşfipututrupe total,fărăniciunrisc,cupoliticapredecesorului;eraînsămaibinesăfolosesc câtmaiînţeleptcuputinţăcuceririleanterioareguvernăriimeleşicarefuseseră deja înregistrate de istorie. Admirabilul Iulius Bassus, primul guvernator al acesteiprovinciirecentorganizate,muriselapost,cumerasămiseîntâmpleşi mieînanulpetrecutpefrontierelesarmatice,cândaşfipututfiucislaacea datorielipsitădegloriecareestepacificareacontinuăauneiţăriconsiderate

cucerite.Amdispussă-ifieorganizatelaRomafuneraliitriumfalerezervatede

obiceidoarîmpăraţilor;omagiulacestaadusunuibunslujitorsacrificatînchip

obscuraconstituitprotestulmeuultimşidiscretîmpotrivapoliticiidecucerire:

numaieracazulsăodezavuezpublicdinmomentcedeminedepindeasă-ipun capăt.Orepresiunearmatăseimpunea,dimpotrivă,înMauritania,undeagenţii lui Lusius Quietus instigau la tulburări; ea nu necesita însă prezenţa mea imediată. De acelaşi lucru era nevoie şi în Britannia, unde caledonienii profitaseră de retragerea trupelor pentru războiul din Asia ca să decimeze garnizoanele insuficiente lăsate pe frontieră. Iulius Severus şi-a luat îndată asupră-iaceastămisiune,pânăcearanjareatreburilorlaRomami-arfipermis efectuarealungiicălătorii.Îmistăteaînsălainimăîncheiereachiardecătremine arăzboiuluisarmaticrămasînsuspensie,dedataaceastaaruncândînluptătot efectivultrebuincioslichidăriipentrutotdeaunaaprădăciunilorbarbarilor.În atareproblemă,caşiînoricarealta,refuzamsămăpliezpeunsistem.Acceptam războiulcaocalecătrepace,dacănegocierilenuputeauducelanimic,aidoma mediculuicarerecurgelacauterizaredupăceaîncercatremediimaisimple.Aşa decomplicatesunttreburileomeneşti,încâtdomniameapaşnicăîşivaaveaşiea perioadeleeiderăzboi,dupăcumviaţaunuimarecomandantemarcată,devoie, denevoie,deintervaledepace. Înaintedeamăreîntoarceînnordpentrureglementareafinalăaconflictului sarmatic,l-amrevăzutpeQuietus.CălăuldinCirenerămâneaprimejdios.Prima meamăsurăafostdizolvareaunităţilorluidecercetaşinumizi;îirămânealocul însenat,postulînarmataregulatăşiimensuldomeniualnisipurilorapusene,din care-şi putea face după plac o trambulină sau un refugiu. M-a poftit la o vânătoareînMisia,înplinăpădure,şiapuslacalecupricepereunaccidentîn care,cumaipuţinnorocsauagilitatetrupească,mi-aşfilăsatfărăîndoialăviaţa. Eramaibinesăparcănubănuiescnimic,săamrăbdare,săaştept.Puţinăvreme dupăaceea,înMoesiaInferior,înmomentulîncarecapitulareaprinţilorsarmaţi îmipermiteasăîntrevădreîntoarcereaînItalialaodatăapropiată,printr-un schimbdedepeşecifratecufostulmeututore,amaflatcăQuietus,reîntors grabniclaRoma,seşialăturaseluiPalma.Duşmaniinoştriîşiîntăreaupoziţiile, îşirefăceautrupele.Niciosiguranţănueraposibilăatâttimpcâtîivomfiavut împotrivă-nepeceidoi.I-amscrisluiAttianussăacţionezerepede.Bătrânula lovitcatrăsnetul.Mi-adepăşitinstrucţiunileşim-adebarasatdintr-osingură loviturădetoţiduşmaniideclaraţi.Înaceeaşizi,laintervaldecâtevaore,Celsus afostexecutatlaBaiae,PalmaînvilaluidelaTerracina,NigrinuslaFaventia,

pepragulcaseisaledeagrement.Quietusapieritîntimpulcălătoriei,laieşirea

delaoîntrunirecucomplicii,petreaptatrăsuriiceurmasă-lreaducălaRoma.O

uşoarăteroares-arăspânditasupraUrbei.Servianus,bătrânulcumnat,careîn

aparenţăseresemnaseîncemăpriveşte,darcareaşteptacuaviditateviitoarele

mele mişcări greşite, trebuie să fi tresăltat de bucurie, fără îndoială unica senzaţiedevoluptatepecarevafisimţit-oîntoatăexistenţalui.Sumedeniade zvonurisinistrecarecirculaupeseamameapăreausăseadevereascădinnou.

Acesteveştimi-auparvenitpepunteacorabieicaremăreaduceaînItalia.M-

aupuslapământ.Întotdeaunatesimţibinecândeştidebarasatdeadversari, tutorele meu dovedise însă o indiferenţă de bătrân faţă de consecinţele îndepărtatealeactuluisău:uitasecăeuvoiaveadetrăitcuurmărileacestor asasinatevremedemaibinededouăzecideani.Măgândeamlaproscrierilelui Octavian,careaumurdăritcunoroiamintirealuiAugustus,laîntâilecrimeale luiNero,urmatedealtecrime.ÎmireaminteamultimiianiailuiDomiţian,omul mediocru,numairăudecâtaltul–căruiafricace-oinspiraşidecaresufereai-au răpitînfăţişareaomenească–,murindînmijloculpalatuluicaojivinăhăituită prinpăduri.Viaţameapublicăîncepusedejasă-miscapedesubcontrol:primul rândalinscripţieicuprindea,adânctăiateînpiatră,câtevacuvintepecarenule voimaiputeaşterge.Senatul,acestimpunătororganismatâtdedebil,darcare deveneaputernicîndatăceerapersecutat,nuvauitaniciodatăcăpatruoameni dinrândurileluiaufostexecutaţisumardinordinulmeu;treiintriganţişiobrută ferocevorfaceastfelfigurădemartiri.L-amînştiinţatîndatăpeAttianussămă întâmpinelaBrundisiumspreadasocotealădefaptelesale. Măaşteptaladoipaşideport,într-unadintrecamerelehanului,orientatăcătre Răsărit, unde pe vremuri murise Vergilius. A ieşit şchiopătând pe prag în întâmpinareamea;sufereadeocrizădegută.Rămassingurcuel,amizbucnitîn reproşuri:odomniepecareovoiammoderată,exemplară,începeaprinpatru execuţii,dintrecareunasingurăeraindispensabilăşicărorale-afostînchip primejdiosneglijatărespectareaformelorlegale.Acestabuzdeputereîmivafi cu atât mai mult reproşat, cu cât ulterior mă voi strădui să fiu îngăduitor, scrupulossaudrept;elvaservicadovadăcăpretinselemelevirtuţinueraudecât unşirdemăştişitotelvafiinvocatlaconfecţionareabanaleilegendedetiran caremăvaînsoţipoatepânălasfârşitulIstoriei.Îmimărturiseamteama:numă maisimţeamscutitdecruzimeşideniciunadintretareleomeneşti;acceptam loculcomundupăcarecrimaatragecrima,imagineaanimaluluicareadatodată degustulsângelui.Unvechiprietenacăruifidelitateîmipărusetemeinicăse

emancipadeja,profitânddeslăbiciunilepecarecrezusecăleremarcălamine;a făcuttotce-aputut,chipurilecaşicumm-arfislujit,casă-şiîncheiesocotelile personalecuNigrinusşiPalma.Elîmicompromiteaoperadepacificare;îmi pregăteaceamaiîntunecatădintreîntoarcerilelaRoma. Bătrânulceruvoiesăseaşeze,şi-apotrivitpeuntaburetpiciorulbandajatîn feşe.Întimpcevorbeam,i-amreaşezatcuverturapepiciorulbolnav.Mi-aprimit gestul cu surâsul unui profesor de gramatică care-şi ascultă elevul cum se descurcădestuldebineîntr-orecitaredificilă.Cândamterminat,m-aîntrebatcu calmcumsocotisemsăprocedezcuduşmaniiregimului.Dacăvafinevoie,seva ştisăsefacădovadacăceipatrumi-aucomplotatmoartea;întotcazulaveau interesuls-ofacă.Oricetreceredelaodomnielaaltaantreneazăatarioperaţiide curăţire;elşi-aasumat-opeaceastasprea-milăsamâinilecurate.Dacăopinia publicăcereaovictimă,nimicmaisimpludecâtsă-iretragpostuldeprefectal pretoriului.Prevăzuseataremăsurăşimăsfătuiasăoadopt.Iardacăpentrua împăcasenatuleranevoiedeşimaimult,eradeacordsămergpânăladomiciliu forţatsauexil. Attianusafosttutorelecăruiaiseputeaucerebani,sfătuitordezilegrele, agentdeîncredere,darpentruprimaoarăîipriveamatuncicuatenţiechipulcu fălcilerasecuîngrijire,mâiniledeformatereuniteliniştitpemânerulbastonului de abanos. Ştiam destul de bine diversele aspecte ale existenţei sale de om prosper:soţiacare-ieradragăşiacăreisănătatenecesitaîngrijiri,fiicelelui căsătoriteşicopiiilorpentrucareaveaambiţiitotodatămodesteşitenace,cum

au fost de altfel şi ale sale; pasiunea lui pentru mâncărurile rafinate, gustul nedezminţitpentrucameelegreceştişidansatoareletinere.Faţădetoateacestea mi-adatnecontenitîntâietate:detreizecideani,primaluigrijăafostsămă apere,apoisămăservească.Mie,carenumăataşasemîncădecâtdeidei,de proiectesaucelmultdeviitoareaimagineameaînsumi,unastfeldedevotament simplu,delaomlaom,misepăreaextraordinar,denepătruns.Nimeninue vrednicdeelşicontinuusănumi-lexplic.I-amurmatîndemnul:şi-apierdut postul.Surâsulsăuabiaperceptibilîmiarătacăseaşteptasăfieluatînserios.

Ştiapreabinecăniciosolicitareintempestivăfăcutăcaunuivechiprietennum-

arfiîmpiedicatvreodatăsăadoptsoluţiaceamaiînţeleaptă;acestfinompolitic nicinum-arfivrutaltfel.Duratadizgraţieisalenutrebuiaînsăexagerată:după câtevalunideeclipsă,amreuşitsăfacsăfieadmisînsenat.Eraceamaimare cinstepecare-aşfiputut-oacordaomuluideobârşieecvestră.Aavutobătrâneţe uşoară, de bogat cavaler roman, plin de influenţa pe care i-o conferea

cunoaştereaperfectăafamiliilorşiproblemelor;adeseorii-amfostoaspeteîn

viladinMunţiiAlbani.Cesă-ifaci:caşiAlexandruînainteauneibătălii,mă

supusesemşieuFriciiînaintedeaintraînRoma–câteodatăîlsocotescşipe

Attianusprintreofrandeleomeneştiînchinateaceleidivinităţi.

Attianusvăzusejust:aurulpuralrespectuluiarfifostpreamoalefărăun anumealiajdeteamă.Cuasasinareacelorpatruconsulis-aîntâmplatcaşicu povesteatestamentuluinăscocit:sufletelecinstite,inimilevirtuoaseaurefuzatsă măcreadăimplicat;ciniciibănuiaucevamultmairău,darmăadmiraucuatât maitare.Romas-acalmatîndatăces-aştiutcăpusesemcapătranchiuniimele; bucuriafiecăruiadeasesimţiînsiguranţăafăcutcamorţiisăfierepededaţi uitării.Lumeasemiradeblândeţeamea,fiindcăosocoteadeliberată,voită, preferată în fiecare zi unei violenţe ce nu mi-ar fi fost mai lesnicioasă; simplitateameaeralăudatăpentrucătoţicredeaucăîntrezărescîneauncalcul. Traianposedasemajoritateavirtuţilormodeste;alemelesurprindeauşimaimult –încăpuţinşis-arfivăzutîneleunrafinamentalviciului.Eramacelaşiomca altădată,darceeacesedispreţuiselaminetreceaacumdreptsublim;extrema politeţe,încarespiritelegrosolanevăzuserăoformădeslăbiciune,poatede laşitate,apăreacaînvelişulnetedşilustruitalforţei.Miseînălţapânălacer răbdarea faţă de solicitanţi, desele vizite la bolnavii din spitalele militare, familiaritatea prietenească cu veteranii întorşi la casele lor. Nimic din toate acesteanusedeosebeadefelulîncareîntreagaviaţăîmitratasemservitoriişi coloniidepefermelemele.Fiecarearemaimultecalităţidecâtcrede,darnumai succesullepuneînvaloare,poateşipentrucăseaşteaptăatuncisărenunţămla practicarealor.Fiinţeleomeneştiîşimărturisescindirectslăbiciunilecelemai relecândsuntuimitecăunstăpânallumiinuestedeoindolenţăprostească, prezumţiossaucrud. Amrefuzattoatetitlurile.Înprimalunădeguvernare,senatulmi-adecernat fărăsăştiuolungăseriedenumeonorificecare,caunşalcufranjuri,atârnăde gâtul unor împăraţi. Dacicul, Particul, Germanicul: lui Traian îi plăcuseră zgomotelefrumoasealeacesteimuzicirăzboinice,aidomacimbalelorşitobelor regimentelorpartice;elesuscitaserăînelecouri,răspunsuri.Le-amrefuzatpe toate;amrespins,deasemenea,provizoriu,admirabilultitludePărintealPatriei, pecareAugustusnul-aacceptatdecâttârziuşidecarenumăsocoteamîncă demn. Acelaşi lucru şi cu triumful: ar fi fost ridicol să fiu de acord cu sărbătorirealuipentruunrăzboiîncaresingurulmeumeriteraaceladea-ifipus

capăt.Ceicevedeauungestdemodestieîntr-oastfeldeatitudineseînşelauîn egalămăsurăcuceicaremăacuzaudeorgoliu.Socotealameaserefereamai puţinlaefectulprodusasupraaltuiaşimaimultlaavantajelepecareleaveameu însumi.Voiamcaprestigiulsă-mifiepersonal,lipitdepiele,măsurabilpelocîn termenideagilitateaminţii,deforţăsaudeacteîmplinite.Titlurile,dacăaveau săvină,urmausăvinămaitârziu,altetitluri,mărturiialeunortainicevictoriila carenuputeamîncăaspira.Pentrumomentaveamdestuledefăcutcasădevin, sausăfiucâtmaimultposibilHadrian. SuntacuzatcăiubescpreapuţinRoma.Erafrumoasătotuşi,înrăstimpulcelor doianiîncarestatulşicuminene-amdibuitunulpecelălalt,cetateacustrăzile înguste, cu pieţele aglomerate, cu cărămizile de culoarea pielii îmbătrânite. RevăzutădupăOrientşiGrecia,Romaîmbrăcaunanumeaerstraniudecarenu şi-ar putea da seama romanul născut şi crescut tot timpul în oraş. Mă reobişnuiam cu iernile ei umede şi pline de funingine, cu verile ei africane temperatederăcoareacascadelordelaTiburşideLaculAlban,cupopulaţia aproaperusticăşiprovinciallegatădeceleşaptecoline,pestecareambiţia,pofta decâştig,hazardulcuceririlorşialînrobirilorvarsăîncetulcuîncetulaproape toate rasele lumii: negrul tatuat, germanul păros, grecul subţire şi orientalul masiv. Începusem să mă lipsesc de anumite delicateţuri: frecventam băile publiceînoreledeaglomeraţie;amînvăţatsăsuportJocurile,încarepânăatunci nuvăzusemdecâtcumplitărisipă.Părereameanuseschimbase:detestamaceste masacreîncarefiaranuarenicioşansă;îmidădeamînsătreptatseamade semnificaţialorrituală,deefecteledepurificaretragicăpecareleauasupra mulţimiiinculte;voiamca,prinsplendoare,sărbătorilesăleegalezepecele organizatedeTraian,dânddovadătotuşidemaimultăartăşimaimultăordine. Îmiimpuneamsăgustscrimaprecisăagladiatorilor,cucondiţiaînsăcanimeni sănufifostobligatsăpracticeataremeserieîmpotrivavoinţeilui.Învăţam,dela înălţimeatribuneiCircului,săparlamentezcugloataprinintermediulcrainicilor, sănu-iimpunliniştedecâtcuaceadeferenţăpecaremi-oîntorceaînsutit,sănu-i acordniciodatădecâtceeaceaveadreptulsăspereşisănu-irefuznimicfărăsă-i explicmotivul.Nu-miluamcatinecărţileînlojaimperială:înseamnăsă-iinsulţi peceilalţilăsândsăsevadăcăelledispreţuieştebucuriile.Dacăspectacolulmă plictisea,efortuldea-lsuportaerapentrumineunexerciţiumaifolositordecât lecturaluiEpictet. Moralaeoconvenţieparticulară,decenţa,ochestiunepublică;oricelicenţă preabătătoarelaochiafostîntotdeaunapentrumineindiciulproasteicalităţi.

Am interzis băile mixte, motiv aproape nesfârşit de certuri; am pus să se topeascăşisăintreîntezaurulstatuluicolosalulserviciudeplatouricomandatde lăcomialuiVitellius.Primiinoştriîmpăraţişi-audobânditdetestabilafaimăde vânătoridemoşteniri:mi-amfăcutoregulădinanuacceptapentrustatşinici pentruminevreomoştenireasupracăreiaurmaşidirecţiarputearidicapretenţii. Amîncercatsăreducnumărulexorbitantdesclaviaicaseiimperialeşimaiales îndrăznealaacestoradatorităcăreiadevinegaliicelormaibunicetăţenişiadesea îiterorizează:într-oziunuldintreoameniimeis-aadresatînmodimpertinent unuisenator–amordonatcaindividulsăfiepălmuit.Urameafaţădedezordine mergeapână-ntr-acoloîncâtampussăfiebiciuiţiînplinCircrisipitoriiînglodaţi îndatorii.Pentruanu-iegalizapeoameni,aminsistatasupraportuluiînoraşal togiisauallaticlavei,veşminteincomode,catotceesteonorific,şilacareeu însuminurecurgeamdecâtlaRoma.Cândîmiprimeamprieteniimăridicamîn picioare; în timpul audienţelor, de asemenea, ca reacţie împotriva lipsei de consideraţienotificatădepoziţiaşezândsauculcat.Amredusnumărulatelajelor insolenteşistânjenitoarepestrăzi,luxdevitezăceseautoanulează,căcipietonul avanseazămairepededecâtosutădetrăsuriblocateînşirde-alungulcotiturilor CăiiSacre.Câtpriveştevizitelemele,amluatobiceiulsămergculitierapânăîn interiorulcaselorparticulare,scutindu-miastfelgazdadecorvoadaaşteptăriisau deamăconduceafară,subsoareleorivântulmuşcătoralRomei. I-amregăsitpeaimei:dintotdeaunaavusesemanumeslăbiciunepentrusora Paulina, iar Servianus însuşi părea mai puţin odios ca altădată. Soacra mea, Matidia, venise din Orient cu întâile simptome ale unei boli incurabile: mă străduiamsăosustragsuferinţelor,organizândsărbătorifrugalesauameţind-o nevinovatcuundegetdevinpematroanacunaivităţidecopilă.Absenţasoţiei mele,refugiatălaţarăîntr-unuldinacceseleeideproastădispoziţie,nuştirbea cunimicacesteplăceridefamilie.Dintretoatefiinţele,eaesteprobabilcea căreiaamreuşitsă-ifiucelmaipuţinpeplac:eadevăratcănicinumi-amprea dat interesul. Frecventam casa micuţă în care împărăteasa văduvă se deda plăcerilorserioasealemeditaţieişilecturii.RegăseamtăcereaplăcutăaPlotinei. Easeestompacublândeţe;grădina,încăperileluminoasedeveneaupezicetrece totmaimultlăcaşuluneimuze,templuluneiîmpărătesedejadivine.Prieteniaei rămâneatotuşiexigentă,daracesteexigenţeerau,unapestealta,înţelepte. Mi-amrevăzutprietenii;amcunoscutplăcereaaleasădeareluacontactedupă îndelungiabsenţe,dearecântărişideafirecântărit.Tovarăşuldealtădatăde petrecerişidepreocupăriliterare,VictorVoconius,murise;amluatasupră-mi

compunerea necrologului său; când printre virtuţile defunctului am pomenit desprecastitateapecareodenegaupropriileluipoeme,unsurâstrecupebuzele adunăriiîndoliatelacareparticipaşiTestyliscubucleledemiere,căreiaVictor îispuneapevremurichinulluidulce.Ipocriziaeramaipuţingrosolanădecât părea;oriceplăcereconsumatăcugustîmipăreacastă.GospodăreamRomaca peocasăpecarestăpânulsegândeştecăovaputeapărăsifărăcaeasăaibăde suferitînabsenţa-i:noiicolaboratorifăceau dovadacalităţilorlor;adversarii reveniţilasentimentemaibuneluaucinapePalatinalăturideprieteniidinzilele grele.NeratiusPriscusschiţaîntimpulmeseiplanurileluilegislative;arhitectul Apollodor ne explica epurele sale; Ceionius Commodus, patrician putred de bogatprovenitdintr-ostrăvechefamilieetruscădesângeaproaperegal,bun cunoscătordevinurişioameni,făceaîmpreunăcuminecombinaţiiînvederea apropiateimelemanevreînsenat. Fiulsău,LuciusCeionius,învârstăatuncideabiaoptsprezeceani,înveselea aceleospeţe,celedoreamaustere,cufarmeculşirâsulluidetânărprinţ.Avea dejaniştemaniiabsurdeşidelicioase:pasiuneadeapregătiprietenilorbucate

rare,gustulrafinataldecoraţiilorflorale,plăcereanebuneascăpentrujocurilede

norocşipentrutravestiuri.MarţialeraVergiliulsău:îirecitapoeziilelascivecu

oîncântătoareneruşinare.Amfăcutpromisiunicarem-austânjenitmultdupă

aceea;tânăruluifaundansândi-amconsacratşaselunidinviaţa-mi.

Încursulanilorceauurmat,peLuciusl-ampierdutdeseoridinvedere,apoil-

amregăsit;riscastfelsăpăstrezdespreeloimagineconstituitădinamintiri suprapusecarenucorespund,adunate,niciuneifazeascurteisaleexistenţe. Arbitrulpuţincamisolentaleleganţelorromane,oratorulaflatlaînceputurile sale,aplecatcusfiiciuneasupraexemplelordestilşicerându-mipărereadespre câteunpasajdificil,tânărulofiţergrijuliu,chinuindu-şibarbarară,bolnavul scuturatdetusepecarel-amvegheatpânălaagonien-auexistatdecâtmultmai târziu.ImaginealuiLuciusadolescentseînvecineazăcuungherelemaitainice aleamintirii:unchip,untrup,alabastrulunuitenpalşiroz,echivalentulexactal uneiepigramededragostealuiCallimah,alcâtorvaversurilimpezişidirecteale poetuluiStraton. DarmăgrăbeamsăpărăsescRoma.Pânăacum,predecesoriimeilipseaude obicei din capitală doar când plecau la război: marile proiecte, activităţile paşniceşichiarviaţameaîncepeaupentrumineînafarazidurilor. Mairămâneadeîndeplinitoultimăîndatorire:eravorbadea-iacordalui Traian triumful ce obsedase visurile lui de bolnav. Triumful se cuvine cu

adevăratnumaimorţilor.Înviaţăfiind,segăseştetotdeaunacâtecinevacaresă nereproşezeslăbiciunile,capevremuriluiCezarcheliaşiaventurileamoroase. Unmortareînsădreptullaacestgendeinaugurareamormântului,lacâteva ceasuridepompăzgomotoasăcaresăpreceadăsecoleledeglorieşimileniilede uitare.Soartaunuimortescutitădevicisitudini;chiarînfrângerileluiîmbracă splendoareavictoriilor.UltimultriumfalluiTraiannucomemoraunsuccesmai multsaumaipuţinîndoielnicasupraparţilor,ciacelefortdemndecinstecarea fostîntreagasaviaţă.Ne-amreunitsăcelebrămpecelmaibunîmpăratpecare Romal-acunoscutdinvremeasenectuţiiluiAugustus,pecelmaidevotatmuncii sale,pecelmaicinstitşimaipuţinnedrept.Scăderileluiînselenueraudecât particularităţile graţie cărora recunoşti perfecta asemănare a unui bust de marmurăcuchipulpecare-lreprezintă.Sufletulîmpăratuluiurcalacerpurtatde spiralaimobilăaColumneiTraiane.Părintelemeuadoptiveraacumzeu:elşi-a ocupatloculînşirulîncarnărilorrăzboinicealeeternuluiMartecarevindinsecol însecolsăzguduieşisăînnoiascălumea.Înpicioare,pebalconulPalatinului, măsuramdistanţeleceneseparau;îmiorchestramviaţaînvedereaceluimai liniştitsfârşit.Începeamsămeditezlasuveranitateaolimpiană.

RomanumaiedoarRoma:eatrebuiesăpiarăsausăseconfundede-aici înaintecujumătatedeomenire.Acoperişurile,terasele,cvartalurilecaselorpe care lumina apusului le aureşte c-un roz atât de frumos nu mai sunt, ca pe vremearegilornoştri,înconjurate,cuteamă,demetereze;euînsumiamrefăcuto bunăpartealorde-alungulpădurilorgermaniceşipeîntinsullandelorbretone. De fiecare dată când am privit de departe, la cotitura unui drum însorit, o acropolăgreacăşioraşuleiperfectcaofloare,legatdepropria-icolinăprecum caliciuldetijalui,mi-amdatseamacăatareplantăfărăegaleralimitatăde însăşiperfecţiuneaei,realizatăîntr-unpunctalspaţiuluişiîntr-unsegmental timpului.Singuraeiposibilitatedecreştere,caşiceaaplantelor,erasămânţa:

sămânţaideilorcucareGreciaafecundatlumea.Romaînsă,maigreoaie,mai

informă,maineprecisîntinsăpecâmpiadepemalulfluviuluisău,seorganizaîn

vedereaunorcreşterimaivaste:cetateadeveniseimperiu.Aşfivrutcastatulsă

se lărgească încă, să devină orânduire a lumii, ordine a lucrurilor. Virtuţile suficiente micului oraş al celor şapte coline aveau să se mlădieze, să se diversificespreafipepotrivapământuluiîntreg.Roma,pecareeuceldintâiam

îndrăznits-onumesceternă,sevaasimiladinceîncemaimultcudivinităţile-

mumealecultelorAsiei:procreatoarealetinerilorşialerecoltelor,strângândla

pieptleişistupidealbine.Daroricecreaţie umanăcarevizează eternitatea trebuiesăseadaptezeritmuluischimbătoralmarilorrealităţialefirii,să-şipună deacordtimpulcualastrelor.Romanoastrănumaietârguşorulpastoralal legendaruluiEvandru,plinădeunviitorînpartedejaconsumat;Romadepradă arepubliciişi-ajucatrolul;capitalauşuraticăaprimilorcezaritindedelasinesă secuminţească;alteRomevorurma,alcărorchipnumi-limaginezexact,darla formarea căruia voi fi contribuit eu însumi. Când vizitam oraşele străvechi, sacre, care-şi trăiseră însă traiul, fără nici o valoare prezentă pentru neamul omenesc,îmijuramsăevitpentruRomameadestinulpietrificataluneiTebe,al unuiBabilon,alunuiTir.Eavaieşidintrupuleidepiatrăşiîşivafăuridin cuvântulstat,dincuvântulcetăţenie,dincuvântulrepublicăonemuriremultmai temeinică.Înţăriacumîncăinculte,pemalurileRinului,aleDunăriisauale MăriiBatavilor,fiecaresatapăratdecâteopalisadădepariîmiaminteştecoliba detrestie,grămadadepaiepecaregemeniinoştriromanidormeausătuide laptele lupoaicei: aceste metropole ale viitorului vor reîntrupa Roma. Peste trupurile fizice ale neamurilor şi raselor, peste accidentele geografiei şi ale istoriei,pestefelurimeazeilorşiobiceiurilorstrămoşeşti,noivomsuprapune pentru eternitate, dar fără a distruge nimic, unitatea conduitei umane, pragmatismulînţelepteiexperienţe.Romasevaperpetuaîncelmaimicuţoraşîn caremagistraţiiîşidausilinţasăverificecântarelenegustorilor,săcureţeşisă-şi lumineze străzile, să se opună dezordinii, nepăsării, fricii, nedreptăţii, să reinterpreteze raţional legile. Ea nu va pieri decât odată cu ultima aşezare omenească. Humanitas,Felicitas,Libertas:frumoaselecuvintecefigureazăpemonedele domnieimele,nueule-aminventat.Oricefilozofgrec,aproapeoriceroman cultivat are despre lume aceleaşi gânduri ca şi mine. Pus în faţa unei legi nedreptepentrucăerapreaseveră,l-amauzitpeTraianexclamândcăaplicarea einumaicorespundeaspirituluivremii.Daracestuispiritalvremiivoififost poateceldintâicarei-amsubordonatcubunăştiinţătoatefaptelemele,făcând dinelaltcevadecâtvisulnebulosalunuifilozofsauaspiraţiapuţincamvagăa unuiprincipebun.Şimulţumeamzeilorpentrucămi-afostdatsătrăiescîntr-o epocăîncaresarcinace-mireveneaconstaînareorganizacuprudenţăolumeşi nuascoatedinhaosomaterieîncălipsitădeformăsauînamăculcapeun cadavrupentruaîncercasă-lreaduclaviaţă.Măbucuramcătrecutulneera destuldelungspreagăsiexempleşinupreaîmpovărătorcasănestrivească;că dezvoltarea tehnicilor noastre ajunsese în punctul în care uşura igienizarea

oraşelor,prosperitateapopoarelor,neatingândexcesulprincarel-arstânjenipe om datorită realizărilor inutile; că artele noastre, pomi puţin cam obosiţi de abundenţaroadelor,puteauîncăproducefructesavuroase.Măbucuramfiindcă religiilenoastrenedogmaticeşivenerabile,curăţatedeoriceoprelişte,deorice rituricrude,nelegautainicdevisurilestrăvechialeomuluişipământuluifărăsă neopreascădelaexplicarealaicăafenomenelor,delaperspectivaraţională asupracomportamentuluiuman.Îmiplăcea,înfine,căînseşicuvinteleOmenie, Libertate,Fericirenusedevalorizaserăîncăprinridicoleîntrebuinţări. Osingurăobiecţiepoatefiridicatăîmpotrivaoricăruiefortdeaîmbunătăţi condiţia umană: că oamenii sunt poate nevrednici. O îndepărtez însă fără dificultate: câtă vreme visul lui Caligula va rămâne nerealizabil, iar neamul omenescînîntregimenusevareducelaunsingurgrumazîntinscuţitului,va trebui să-l tolerăm, să-l ţinem în frâu, să-l folosim pentru scopurile noastre; interesulnostruvafi,bineînţeles,să-lservim.Procedeulmeusebazapeoserie de observări întreprinse de multă vreme asupra propriei persoane: orice explicaţie lucidă m-a convins întotdeauna, orice politeţe m-a cucerit, orice bucurie m-a făcut aproape mereu mai înţelept. Nu dădeam crezare decât pe jumătate celor bine intenţionaţi care afirmă că fericirea aţâţă, că libertatea moleşeşte,căomeniacorupeindiviziiasupracăroraacţionează.Sepoate,dar,în stareafireascăalucrurilor,înseamnăsărefuzihranaîndestulătoareunuiomsleit, deteamăcadupăcâţivaanisănuajungăasuferideobezitate.Cândvorficât maimultuşurateservituţileinutile,evitatesuferinţeleinutile,varămâneîncă, spreaţinetrezevirtuţileeroicealeomului,lungulşiraladevăratelornăpaste, moartea, bătrâneţea, bolile nevindecabile, dragostea neîmpărtăşită, prietenia respinsăoritrădată,mediocritateauneivieţimaistrâmtedecâtplanurilecenile făcusemşimailipsitădestrăluciredecumovisasem:toatenefericirilepricinuite denaturadivinăalucrurilor. Trebuiesămărturisesccănupreacredînlegi.Preadure,elesuntcălcate,şipe bunădreptate.Preacomplicate,ingeniozitateaomeneascăgăseşteuşorcumsăse strecoareprintreochiurileacesteiplasetârşâindeşifragile.Respectulvechilor legi corespunde pietăţii omeneşti celei mai adânci; el foloseşte şi de pernă inerţieijudecătorilor.Legilecelemaivechiizvorăscdinaceeaşisălbăticiepe caresestrăduiescs-o-nfrâneze;celemaivenerabilesuntşielerezultatalforţei. Majoritatealegilornoastrepenalenulovesc,poatedinfericire,decâtomică parteavinovaţilor;celecivilenuvorfiniciodatăsuficientdesuplesprease adaptaimenseişimereuschimbătoareivarietăţiaspeţelor.Elesemodificămai

încetdecâtobiceiurile;periculoasecândîntârzieînurmaacestora,suntşimai primejdioasecândîncearcăsăle-oiaînainte.Şitotuşi,dingrămadadeinovaţii riscantesauderutineînvechite,apar,icişicolo,caînmedicină,uneleformule utile. Filozofii greci ne-au învăţat să cunoaştem puţin mai bine natura omenească;ceimaibunijuriştiainoştrilucreazădecâtevageneraţiiîndirecţia bunului-simţ.Euînsumiamefectuatuneledinacelereformeparţialecaresunt singurele durabile. Orice lege prea des încălcată înseamnă că nu e bună:

legislatorului îi revine sarcina să o abroge sau să o modifice, ca nu cumva dispreţuldecares-aacoperitatarenesăbuităprevederesăseextindăşiasupra legilor mai echitabile. Îmi propuneam ca scop prudenta abţinere de la orice legiferareinutilă,limitarealaunmicgrupdedeciziiînţelepte,promulgatecu fermitate.Păreacăsosisemomentulreevaluării,înfavoareaomeniei,atuturor prescripţiilorlegalevechi. În Spania, în împrejurimile Tarraconei, într-o zi în care vizitam singur o exploatareminierăpejumătatepărăsită,unsclav,acăruiviaţădejalungăse scurseseaproapetoatăînacelegaleriisubterane,s-aaruncatasuprameacuun cuţit.Gestîntrunimiclipsitdelogică,omulrăzbunându-sepeîmpăratpentrucei patruzeci şi trei de ani de sclavie. L-am dezarmat uşor; l-am dat în grija mediculuimeu–furiais-apotolit;aredevenitceeaceeracuadevărat:ofiinţă nu mai puţin înţelegătoare ca altele şi mult mai credincioasă decât mulţi. Vinovatul,pecarelegeasălbaticaplicatăl-arfiexecutatpeloc,adevenitpentru mineunslujitorfolositor.Majoritateaoamenilorseaseamănăacestuisclav:ei suntmultpreasupuşi;lungilelorperioadedeîndobitociresuntîntreruptede câtevarevoltebrutaleşideopotrivăinutile.Voiamsăvăddacăolibertatebine înţeleasăn-arficumvamaifolositoareşimămircăatareexperienţăn-afost câtuşi de puţin încercată de principi. Barbarul condamnat la muncă în mină devenisepentrumineemblematuturorsclavilornoştri,atuturorbarbarilor.Nu misepăreacuneputinţăsăfietrataţiaşacumm-ampurtateucuacelom,săfie făcuţiinofensiviprinforţabunătăţiişisăştiedelabunînceputcămânacare-i dezarmeazănuezită.Popoarelecare-aupieritpânăacumaupieritdinlipsăde generozitate:Spartaarfisupravieţuitmultmaimultdacăi-arficointeresatpe hiloţiînsupravieţuireaei;Atlasînceteazăîntr-obunăzisăsusţinăimensitatea ceruluişirevoltaluizguduiepământul.Aşfivrutsăamânpecâtposibil,săevit, dacăecuputinţă,clipaîncarebarbariidinafară,sclaviidinăuntrusevornăpusti asuprauneilumipecareliseceresăorespectedeladistanţăsausăoslujească dejos,daralecăreibinefacerinusuntpentruei.Ţineamcaceamainăpăstuită

dintrecreaturi,sclavulcarecurăţăhaznaleleoraşelor,barbarulînfometatcaredă târcoalelafrontiere,săaibătotinteresulcaRomasădureze. Măîndoiesccătoatăfilozofialumiivareuşisădesfiinţezesclavia:celmulti sevaschimbanumele.Potsă-miînchipuiformedeservitutemaireledecâtale noastrepentrucăsuntmaiînşelătoare:fiecăs-arreuşitransformareaoamenilor înmaşinistupideşimulţumitecaresecredlibereînvremece-saservite,fiecăli s-ardezvolta,eliminândrăgazurileşiplăcerileomeneşti,opoftădelucrutotatât defurioasăcapasiuneapentrurăzboilaneamurilebarbare.Acesteiservituţia spirituluisauaimaginaţieioamenilorîipreferdedepartestareadesclaviereală. Oricumarstalucrurile,cumplitulfaptprincareomulepusladiscreţiaaltuiom necesităsăfiereglementatcugrijăprinlege.Amvegheatcasclavulsănufie marfaanonimă,vândutăfărăaseţineseamadelegăturiledefamiliepecareşi le-acreat,obiectuldemndedispreţcăruiajudecătorulnu-iînregistreazămărturia decâtdupăcel-asupustorturii,înlocsăi-oprimeascăsubjurământ.Aminterzis săfieconstrânslameseriidezonorantesauprimejdioase,săfievândutpatronilor caselor de prostituţie sau şcolilor de gladiatori. Cei cărora le convin atare profesiisălepracticedebunăvoie:elevorficuatâtmaibineprestate.Înce priveştefermele,aceiacarerăspunddeeleabuzeazădeforţafizicăasclavului; deaceeaamînlocuitpecâtposibilsclaviicucoloniliberi.Culegerilenoastrede anecdotesuntplinedepovestiricugurmeţicare-şiaruncăservitoriimurenelor, darcrimelescandaloaseşilesnedepedepsitsuntnimicpelângăpreţulmiilorde monstruozităţibanalefăptuitezilnicdeoamenidelumecuinimadepiatrăşipe care nimeni nici nu visează să-i tragă la răspundere. S-a protestat când am alungatdinRomaopatricianăbogatăşistimatăcare-şimaltratasclaviibătrâni; cel din urmă ingrat ce-şi neglijează părinţii infirmi impresionează mai mult conştiinţapublică,euînsănuvădpreamaredeosebireîntreceledouăformeale lipseideomenie. Condiţia femeii e determinată de obiceiuri stranii: ele sunt deopotrivă subordonateşiprotejate,slabeşiputernice,preadispreţuiteşiprearespectate.În acesthaosdeuzanţecontradictorii,socialulsesuprapunenaturalului:şinue uşordelocsă-lseparipeunuldecelălalt.Atareconfuzăstaredelucrurieste pestetotmaistabilădecâtpare:înansamblu,femeilesevoraşacumşisunt,ele seopunschimbăriisauofolosescexclusivtocmaiînscopurilelor.Libertatea femeilordeastăzi,maimaresaucelpuţinmaivizibilădecâtînvremurilevechi, nu e nimic altceva decât unul dintre aspectele vieţii mai uşoare a epocilor prospere; principiile şi chiar prejudecăţile de altădată n-au fost considerabil

ştirbite. Sincere sau nu, elogiile oficiale şi inscripţiile funerare continuă să atribuiematroanelornoastreaceleaşicalităţicapriceperea,castitatea,austeritatea ce li se cereau pe vremea republicii. Schimbările reale sau presupuse n-au modificatdealtfelcunimicslobozeniamoravurilorpoporuluidejos,nicieterna bună-cuviinţăprefăcutăaorăşenimiiînstărite;doartimpulsingurlevaconfirma durabilitatea.Slăbiciuneafemeilor,caşiceaasclavilor,ţinedestatutullorlegal; forţalorîşiiaînsărevanşaînmărunţişuriundeputereapecareoexercităe aproapefărălimită.Raramvăzutcasăîncarefemeilesănuconducă;adeseaam văzut conducând intendentul, bucătarul sau libertul. În ce priveşte aspectul financiar,elerămânsupuseprinlegeuneianumeformedetutelă;înpractică,în fiecaredugheanădinSuburradeobiceivânzătoareadepăsărisaudefructese instalează drept stăpână la tejghea. Soţia lui Attianus administra bunurile familieicuunextraordinartalentdeomdeafaceri.Legilen-artrebuisăse deosebeascăpreamultdepractică:amacordatfemeiiolibertatesporităîna-şi gospodăriavutul,posibilitateadealăsaprintestamentsaudeamoşteni.Am insistatcaniciofiicăsănufiecăsătorităfărăconsimţământulei:violullegaleste totatâtderespingătorcaşicelălalt.Căsătoriaestemarealortranzacţie;estecu totuldreptsănuoîncheiedecâtîndeplinasentiment. O parte din relele societăţii provin din faptul că prea mulţi oameni sunt ruşinosdebogaţiorisăracipânăladisperare.Dinfericire,înzilelenoastre,epe calesăsestabileascăunechilibruîntreceledouăextreme:averilecolosaleale împăraţilorşiliberţilorsuntdedomeniultrecutului:TrimalhioşiNeroaumurit. Totulrămâneînsădefăcutîncepriveşteînţeleaptareaşezareeconomicăalumii. Ajuns la putere, am renunţat la contribuţiile voluntare ale oraşelor destinate împăratuluişicarenusuntdecâtunfurtdeghizat.Tesfătuiescsărenunţişitu. Anulareacompletăadatoriilorparticularecătrestateraomăsurămairiscantă, darnecesarăpentruarupedefinitivcuceizeceanideeconomiederăzboi.Deun secol,monedanoastrăs-adevalorizatînmodprimejdiosşitotuşicuvaloarea monedelordeaursecântăreşteeternitateaRomei:nouănerevinesarcinasăle redămputereadecumpărareşigreutateatemeiniccorespunzătoareînbunuri. Pământurile noastre sunt cultivate la întâmplare: doar regiuni privilegiate ca Egiptul,Africa,Toscanaauştiutsă-şicreezecomunităţiţărăneştideosebitde experimentateînculturagrâuluisauaviţei-de-vie.Unadintrepreocupărilemele eradeaîncurajaaceastăclasădincaresăpotcăpătainstructoripentrupopulaţiile săteşti mai înapoiate sau mai rutinate, mai puţin dibace. Am pus capăt scandaloaseisituaţiiapământurilorlăsateînparaginădemariiproprietaricărora

lepăsapreapuţindebinelepublic:oricelotnecultivatdecincianiaparţineîn viitorceluiceseobligăsă-llucreze.Aproapelafelamprocedatşiîncazul exploatărilor miniere. Majoritatea bogătaşilor fac imense donaţii statului, instituţiilorpublice,principelui.Mulţiprocedeazăaşadininteres,uniidincurate convingeri,preapuţininudobândescînsăînceledinurmăvreuncâştig.Daraşfi vrutcagenerozitatealorsăîmbracealtehainedecâtpecelealepomeniide paradă,să-iînvăţsăfiechibzuiţi,să-şisporeascăavutulîninteresulsocietăţii, aşacumaufăcut-opânăacumdoarsprea-şiîmbogăţicopiii.Înaceastăintenţie amluateuînsumiînmâiniadministrareadomeniilorimperiale:nimenin-are dreptulsă-şiţinămoşiilecaavaruloalaluicugalbeni. Negustorii sunt câteodată cei mai buni geografi ai noştri, cei mai buni astronomi, cei mai docţi naturalişti. Bancherii trec drept foarte pricepuţi cunoscătoriaioamenilor.M-amfolositdeataricompetenţe;amluptatdintoate puterilecontrapiedicilorridicatedeactivităţiuneleîmpotrivaaltora.Sprijinul acordatarmatoriloraînzecitvaloareaschimburilorexterne;amreuşitastfelsă sporesc, cu minime cheltuieli, costisitoarea flotă imperială: în ce priveşte importuriledinOrientşidinAfrica,Italiapareoinsulădependentădenegustorii degrânedecândeaînsăşinulemaiproducepentrupropria-ihrană;singurul mijlocdeaevitaprimejdiileacesteistăridefaptestedeatepurtacuaceşti oameni de afaceri indispensabili precum cu nişte funcţionari supravegheaţi îndeaproape.Vechilenoastreprovinciiauajunsînultimiianilaunstadiude prosperitatecepoatefiîncămărit,daresteimportantcaatareprosperitatesăfie înfolosultuturor,şinunumaiîncelalbănciiluiHerodesAtticussaualmicului speculantcareacapareazătotuleiulîntr-unsatgrecesc.Niciolegenueprea durăcândevorbadeareducenumărulintermediarilorcaremişunăprinoraşe, categorie neruşinată şi pântecoasă, rezemată de toate tejghelele şi gata să subminezeoricepoliticăcenu-ioferăavantajeimediate.Repartizareajudicioasă adepozitelorstatuluiajutălastăvilireainflaţieiscandaloaseapreţurilorînvreme de foamete, dar contam mai ales pe organizarea agricultorilor înşişi, a viticultorilor Galiei, a pescarilor din Pontul Euxin a căror sărmană hrană e înghiţitădeimportatoriidecaviarşidepeştesărat,careseîngraşădinmuncaşi primejdiilelor.Unadinzilelemelecelemaifrumoaseafostceaîncaream convinsungrupdemarinaridinArhipelagsăseasociezeşisătratezedirectcu proprietariidemagazinedinoraşe.Num-amsimţitniciodatăprincipeîntr-un chipmaifolositor. Preaadeseapaceaestepentruarmatăoperioadădeturbulentătrândăvieîntre

douăcampanii:alternativafaţădeinactivitateoridezordineestepregătireaîn vederea unui război pus la cale, apoi războiul însuşi. Am rupt cu aceste obiceiuri;necontenitelemelevizitedelucruîncentrelemilitaredepefrontiere eraudoaromodalitate,printremultealtele,deamenţinearmatapepiciorde paceînstaredeactivitatefolositoare.Pestetot,încâmpie,caşilamunte,la margineapăduriisauînplindeşert,legiuneaîşidesfăşoarăsauconcentrează clădirilemereuaceleaşi,câmpuriledeinstrucţie,barăcileconstruitecasăreziste zăpezilor, la Colonia, furtunilor de nisip, la Lambaesis, magaziile al căror

material inutil am ordonat să fie vândut, cercul ofiţerilor dominat de statuia principelui.Atareuniformitateedoaraparentă;castreleidenticecuprindfiecare mulţimeadiferităatrupelorauxiliare;toateneamurileaducarmateicalităţileşi armamentulspecific,talentullordepedestraşi,călăreţioriarcaşi.Amregăsitîn starebrutădiversitateaînunitatecareafostţelulmeuimperial.Amîngăduit soldaţilorfolosireastrigătelordeluptăînlimbalor,caşidareacomenzilor;am

legalizatcăsătoriileveteranilorcufemeilebarbareşile-amlegitimatcopiii.M-

amstrăduitastfelsăîndulcescasprimeavieţiidetabărăşisă-itratezpeaceşti oamenisimplidreptoameni.Curisculdealefacemaipuţinmobile,voiamca unităţilesăprindărădăciniîncolţuldeimperiupecareseînsărcinaserăsă-l apere;n-amşovăitsăprovincializezarmata.Speramsărestabilescpescarămare echivalentulmiliţiilortinereirepublici,cândfiecareomîşiapăraogorulşiferma sa.Măstrăduiammaialessădezvolteficacitateatehnicăalegiunilor;înţelegeam sămăfolosescdecentrelemilitarecadeopârghiecivilizatoare,cadeuncapde podsuficientdesolidspreapătrundeîncetulcuîncetulacoloundeuneltelemai fragilealevieţiicivilesetociseră.Armatadeveneaotrăsăturădeunireîntre neamurile pădurii, ale stepei şi ale mlaştinii şi locuitorul rafinat al oraşelor, şcoală primară pentru barbari, şcoală de călire şi răspundere pentru grecul cultivat ori tânărul cavaler obişnuit cu plăcerile Romei. Cunoşteam personal părţilegrelealeacesteivieţi,câtşipecelelesnicioase,subterfugiileei.Am anulat privilegiile, am interzis concediile prea dese, acordate ofiţerilor, am curăţat castrele de săli de ospeţe, de pavilioane de agrement şi de grădinile costisitoare.Amtransformattoateconstrucţiileinutileîninfirmieriişiînazile pentruveterani.Serecrutausoldaţiilaovârstămultpreafragedăşierauţinuţi subarmepânăîmbătrâneaupreatare,lucrudeopotrivăneeconomicosşilipsitde omenie. Am schimbat radical atare situaţie. Disciplina augustă trebuia să contribuieşiealablândeţeaomeneascăaveacului. Nu suntem cezari, ci funcţionari ai statului. Avea dreptate cea care,

solicitându-micevaşirefuzândsăoascultpânălacapăt,mi-astrigatcădacăn-

amtimpsă-miplecurechea,n-amvremenicisădomnesc.Iertareapecarei-am cerut-o n-a fost doar de formă. Şi totuşi timpul îmi lipseşte: cu cât creşte imperiul,cuatâtseconcentreazăînmâinilefuncţionaruluisupremtotmaimulte aspectediferitealeautorităţii;omulacestagrăbittrebuieneapăratsătreacăaltora oparteaîndatoririlorlui;geniulsăuvaconstadinceîncemaimultînase înconjuradeoamenidenădejde.MareavinăaluiClaudiussauNeroafostlenea cu care şi-au lăsat liberţii ori sclavii să pună mâna pe funcţiile de agenţi, consilierişireprezentanţiaistăpânului.Opartedinviaţaşicălătoriilemeles-a cheltuit în alegerea şefilor de sectoare ai noii birocraţii, în instruirea lor, în potrivireacâtmaijudicioasăcuputinţăacapacităţilorcuposturile,încreareade utilelocuride muncăpentruclasa mijlociedecare depindestatul.Văd clar primejdia acestor armate civile: ea constă în încetăţenirea obiceiurilor. Angrenajele construite pentru secole se vor deteriora dacă nu sunt supravegheate;stăpânularedatoriasălereglezemereumişcările,săprevadăsau să repare stricăciunile. Experienţa demonstrează că, în ciuda grijii noastre deosebiteînalegereaurmaşilor,împăraţiimediocrivorcontinuasăconstituie majoritatea,într-unveacdomnindcelpuţinunnesăbuit.Învremuriledecriză, birourilebineorganizatearputeaţinelocautorităţiifundamentale,completând interimatuluneorifoartelungîntreunprincipeînţeleptşiurmătorulprincipe înţelept.Uniiîmpăraţitârăscdupăeişiruridebarbariînlanţuri,interminabile defilărideînvinşi.Elitafuncţionariloracărorformareampus-olacaleîmi alcătuieştecutotulaltcortegiu.Consiliulprincipelui:graţiecelorce-lcompun, ampututlipsidinRomaanidezile,întorcându-mădoarîntrecere.Corespondam cueiprincurieriiceimaiiuţi;încazdeprimejdie,prinsemnalelesemafoarelor. Larândullor,aceştiaşi-auformatajutoareutile.Competenţaloresteoperamea, iaractivitatea-lebinepusălacalemi-apermissămăconsacrualtorprobleme.Ea îmivaîngăduisălipsescfărăpreamultetemeripentrueternitate. Dindouăzecideanideputere,doisprezecei-ampetrecutfărădomiciliustabil. OcupamrândperândpalatelenegustorilordinAsia,echilibratelecasegreceşti, frumoaseleviledotatecubăişiîncălzirecentralăalerezidenţilorromanidin Galia,colibesauferme.Dintretoate,rămâneamereupreferatcortuluşorcu arhitecturaluidepânzăşifrânghii.Corăbiilenueraumaipuţindiversedecât domiciliiledepeuscat:aveamunaamea,înzestratăcugimnaziuşibibliotecă, darmăfereampreamultdeoricefixarecasămălaslegatdevreolocuinţă,chiar mobilă. Ambarcaţiunea de plăcere a unui milionar sirian, vasele cu copastie

înaltăalefloteioricaiaculpescaruluigrecmămulţumeaudeopotrivă.Singurul luxconstaînvitezăşiîntotceeaceocondiţiona:ceimaibunicai,trăsurilecu optimăsuspensie,bagajelecâtmaipuţinstânjenitoare,veşminteleşiaccesoriile cele mai potrivite climatului. Resursa cea mare era, înainte de toate, starea perfectăacorpului:unmarşforţatdedouăzecidemilenuînsemnanimic,o noaptenedormităosocoteamprilejdecugetare.Pentrupuţinioamenicălătoria constituieoplăceredurabilă,eafiindînesenţănegareatuturorobişnuinţelor, zdruncinareaperpetuăaoricărorprejudecăţi.Măstrăduiamdarsănuamnicio prejudecată şi cât mai puţine obişnuinţe. Savuram adâncimea delicioasă a paturilor,precumşiasprimeaşimireasmapământuluigol,denivelărilefiecărui segmentalcircumferinţeilumii.Eramfăcutpentrudiversitateamâncărurilor, fierturăbritanicădeuruialădegrâusaupepeneafrican.Într-ozimis-a-ntâmplat săgustdintr-unvânatpejumătatedescompusceconstituiesupremadelicatesă pentru unele populaţii germanice: am vomitat, însă încercarea fusese făcută. Foartehotărâtîncepriveştepreferinţelemeleamoroase,mătemeamderutină chiarşiînaceastăprivinţă.Suitamealimitatălastrictulnecesarorilastricta calitate mă izola prea puţin de restul lumii; aveam grijă ca mişcările să-mi

rămână libere, abordarea lesnicioasă. Provinciile, aceste mari unităţi oficiale căroraeuînsumile-amalesemblemele:BritanniaşezândpestâncăsauDaciacu sabia ei curbă se detaliau pentru mine în păduri umbroase unde căutasem răcoarea,înfântânidincarebăusem,înoameniîntâlniţiîntâmplătorlapopasuri,

în chipuri cunoscute, câteodată îndrăgite. Ştiam fiecare milă a drumurilor

noastre,poatecelmaifrumosdarpecareRomal-afăcutpământului.Momentde

neuitateraînsăcelîncareşoseauaseopreaîntr-ocoastădemunte,cândtrebuia

sătesalţipesteprăpastiilarând,dinţancînţanc,casăpriveştirăsăritulsoarelui

depeunpiscalPirineilororialAlpilor.

Câţivaoameniînainteameastrăbătuserăpământul:Pitagora,Platon,oduzină

deînţelepţişiunnumărapreciabildeaventurieri.Darpentruîntâiaoarăcălătorul

eraînacelaşitimpşistăpânul,deplinlibersăvadă,săreformeze,săcreeze.Era

noroculmeuşi-midădeamseamacăvortrecepoateveacuripânăsăaibădinnou

locfericitapotriviredintrefuncţie,temperamentşilume.Şiampriceputatunci

avantajuldeafiunomnouşiunomsingur,preapuţincăsătorit,fărăcopii,

aproapefărăstrămoşi.UlisefărăaltăItacădecâtcealăuntrică.Trebuiesăfacaici

o mărturisire pe care n-am împărtăşit-o nimănui: niciodată n-am avut

sentimentulcăaparţinpede-a-ntregulniciunuiloc,nicimăcarAteneimele

preaiubite,nicichiarRomei.Străinpestetot,număsimţeamnicăieriizolat.Pe

drum exersam diferitele profesiuni din care e alcătuită meseria de împărat:

duceamviaţamilitarăcaşicumaşfiîmbrăcatohainădevenităcomodăprin purtare.Mărepuneamlacurentfărădificultateculimbajulcastrelor,culatina deformată de presiunea limbilor barbare, presărată cu sudălmi de rigoare şi glumeieftine;măreobişnuiamcuechipamentulstânjenitoralzilelordemanevre, cuschimbareadeechilibruprodusăînîntregulcorpdepurtareascutuluigreupe braţulstâng.Răbdătoareamuncădecontabilmăasaltadinceîncemaimult pestetot,fiecăeravorbasăverificsocotelileprovincieiAsiasaucelealeunui micorăşelbritanicînglodatîndatoriidinpricinaconstruiriiuneibăipublice.Am vorbitdejademeseriadejudecător.Îmiveneauînminteasemănărişicualte profesii: mă gândeam la medicul peregrin, vindecând bolnavii din poartă în poartă,lamuncitoruldelaîntreţinereadrumurilor,chematsărepareoşoseaori sălipeascăoconductădeapă,laşefulechipajuluicarealeargădelauncapla altulalpunţiivâslaşilor,încurajându-işifolosindbiciulcâtmaipuţincuputinţă.

Şi astăzi, privindu-i pe sclavi tăind pe terasele Vilei ramurile copacilor sau plivindbrazdelecuflori,măducegândulmaialeslachibzuituldu-te-vinoal grădinarului. Meşteriipecare-ipurtamcumineîncălătoriiîmidădeaupuţinăbătaiedecap:

poftalordeschimbareoegalapeamea.Aveamînsăgreutăţicuoameniide litere.IndispensabilulFlegonaredefecteleuneibabe,daresingurulsecretarcare a rezistat ritmului: se află încă la post. Poetul Florus, căruia i-am oferit secretariatuldelimbălatină,sevăicăreapestetotcăn-arfivrutsăfieCezarşisă aibădeînduratgerurilesciticeşiploilebretone.Lungileplimbăricupiciorulnu-i spuneaunicielenimic.Încemăpriveşte,l-amlăsatbucurosplăcerilorvieţii literareromane,tavernelorîncareaveaulocîntâlnirilespreaschimbaînfiecare searăaceleaşivorbededuhşiasesupunecufrăţeascărăbdareînţepăturilor aceloraşiţânţari.LuiSuetoniusi-amoferitslujbadecustodealarhivelor,cei-a permis să ajungă la documentele secrete de care avea nevoie pentru Vieţile Cezarilor.Peacestompriceput,atâtdebinesupranumitLiniştitul,nuţi-lputeai imaginadecâtînlăuntrulbibliotecii:arămaslaRoma,undedeveniunuldintre familiariisoţieimele,membrualaceluimiccercdeconservatorinemulţumiţi

careseîntrunealaeasăcriticefelulîncaremergealumea.Acelgrupnupreami-

erapeplac:l-ampensionatpeTranquillus,cares-aretrasîncăsuţaluidinMunţii SabinispreavisaînliniştelaviciileluiTiberius.FavorinusdinArelateadeţinut pentruuntimpsecretariatulgrecesc:piticulcuvoceafluierătoarenuvădealipsă de fineţe. Era unul dintre spiritele cele mai false pe care le-am întâlnit; ne

contraziceam,darerudiţialuimădelecta.Râdeamdeipohondriacare-lfăceasă sepreocupedesănătatecaunîndrăgostitdefemeiaiubită.Servitorulsăuhindus îipregăteaorezuladuscumaricheltuielidinOrient;dinnefericire,acelbucătar exoticvorbeafoarteprostgreceşteşifoartepuţinînindiferentcelimbă:delael n-amaflatnimicdespreminunileţăriiluinatale.Favorinusselăudacăarealizat înviaţătreilucruridestulderare:gal,s-aelenizatmaibinecanimenialtul;om mărunt,secertaneîncetatcuîmpăratul,iarpentruastanuaveanimicdesuferit, ciudăţeniecaredealtfelîmicădeaintegralînseamă;impotent,plăteamereu amendăpentruadulter.Şipebunădreptate,căciadmiratoareleluidinprovincie îicreauîncurcăturidincarenuodatăatrebuitsă-lscot.Înceledinurmăm-am săturatşil-amînlocuitcuEudemon.Îngeneralînsă,amfostsurprinzătordebine slujit.Respectulmiculuigrupdeprietenişifuncţionariasupravieţuit,doarzeii ştiucum,intimităţiibrutaleacălătoriilor;discreţiaacestoraafost,dacăsepoate spuneastfel,şimaisurprinzătoaredecâtlealitatealor.Suetoniiviitoruluivor aveapreapuţineanecdotedepovestitdespremine.Ceeacelumeacunoaştedin viaţa mea sunt faptele dezvăluite de mine însumi. Prietenii mi-au păstrat secretele,pecelepoliticeprecumşipecelelalte;edreptcălarându-miamfăcut deseoriacelaşilucrupentruei. Aconstruiînseamnăacolaboracupământul,apunepeceteaumanăasupra unuipeisajcevafitransformatpentruvecie,acontribui,deasemenea,laacea lentăschimbarecareesteviaţaoraşelor.Câtăbătaiedecapcereamplasarea optimăaunuipodsauauneifântâni,găsireacurbeiceleimaieconomiceşiîn acelaşitimpceleimaipureauneişoseledemunte!LărgireaDrumuluiMegarei transformaprivelişteastâncilorscironiene;celeaproximativdouămiidestadii decalefăţuităcudaledepiatrăşiprevăzutăcucisterneşiposturimilitarecare uneaAntinoecuMareaRoşiefăceaucaîndeşertereiprimejdieisă-iurmeze epocadeplineisiguranţe.Nueracâtuşidepuţincostisitorsistemuldeapeducte din Troada, pentru care s-a cheltuit venitul a cinci sute de oraşe din Asia; apeductulCartagineidespăgubea,într-omăsură,grelelepierderialerăzboaielor punice. A ridica fortificaţii este, în ultimă instanţă, acelaşi lucru cu a înălţa diguri:înseamnăsăgăseştiliniapecareunţărmsauunimperiupoatefiapărat, punctulîncareasaltulvalurilororialbarbarilorvafioprit,stăvilit,sfărâmat.Să sapi porturi înseamnă să fecundezi frumuseţea golfurilor. Să întemeiezi biblioteciesteîncăunfeldeaconstruigrânarepubliceîncaresăsedepună rezerveînvedereavreuneiierniaspirituluipecare,înciudavoinţeimele,o întrezăresc,dupăanumitesemne,apropiindu-se.Amreclăditmult:amcolaborat

cutimpul,subchipulsăudetrecut,prinzându-isautransformându-ispiritul, slujindu-lcaotrăsurădeunirecătreunviitorîncămailung;amregăsitsub pietretainaizvoarelor.Viaţanoastrăescurtă:vorbimmereudesecolelece-l precedăsauurmeazăpecelîncaretrăimcaşicumne-arficutotulstrăine;şi totuşileatingeamînjocurilemelecupietrele.Zidurilepecareleconsolidezsunt caldeîncădeatingereatrupurilorceaupierit;mâinicarenuexistăîncăvor mângâiafusurileacestorcoloane.Cucâtmăgândeammaimultlamoarteamea, darmaialeslaaaltuia,cuatâtîncercamsăadaugvieţilorprelungirileacelea aproapeindestructibile.LaRomafoloseamdepreferinţăcărămidaeternă,care nusereîntoarcedecâtfoarteîncetînpământuldincareefăcutăşiacăreitasare sauimperceptibilămăcinareseproduceînaşafelîncâtedificiulrămânemunte chiardupăceaîncetatsămaifiepentruprivirecetate,circorimormânt.În Grecia,înAsiafoloseammarmuradebaştină,frumosulmaterialcareodatătăiat rămânecredinciosmăsuriiomeneşti,astfelcăplanulîntreguluitemplueîncifrat înfiecarefragmentdetamburspart.Arhitecturaesteplinădeposibilităţimai variatedecâtarlăsasăsecreadăcelepatruordinealeluiVitruvius;blocurilede caredispunem,caşitonurilemuzicale,suntsusceptibiledeinfinitecombinări. Pentru Panteon m-am adresat străvechii Etrurii a prorocilor şi haruspiciilor; sanctuarul Venerei, dimpotrivă, rotunjeşte în soare forme ionice, mulţimi de coloane albe şi roze în jurul zeiţei cărnii din care a ieşit neamul lui Cezar. Olimpeionul din Atena trebuia să fie exact contraponderea Partenonului, etalându-seîncâmpieaşacumcelălaltseînalţăpecolină,imensacolounde celălalt e perfect, pasiunea la genunchiul calmului, splendoarea la piciorul frumuseţii.CapeleleluiAntinousşitemplelelui,încăperimagice,monumente alemisterioaseitreceridinviaţăînmoarte,lăcaşealedureriişifericiriisufocante eraulocuriderugăciuneşiapariţieundemăabandonamdoliuluimeu.Mausoleul de pe malul Tibrului reproduce la scară uriaşă vechile morminte de pe Via Appia, dar înseşi proporţiile lui îl transformă, făcându-te să te gândeşti la Ctesifon,laBabilon,lateraseleşiturnurilegraţiecăroraomulseapropiede astre.Egiptulfuneraraaliniatobeliscurileşialeiledesfincşialecenotafuluicare impune unei Rome vag ostile memoria unui prieten niciodată îndeajuns de regretat.Vilaconstituiecimitirulcălătoriilor,ultimulcantonamentalnomadului, echivalentulconstruitînmarmurăalcorturilorşipavilioanelorprinţilorAsiei. Aproapetotceeacegustuletentatsăîncerceafostdejaîncercatîndomeniul formelor;treceamîncelalculorilor:jaspulverdecaadâncurilemării,porfirul grunjos,bazaltul,întunecatulobsidian.Roşulintensaltapiseriilorseîmpodobea

cubroderiidinceîncemaisavante;mozaicurilepavimentelorsaualepereţilor nuerauniciodatăsuficientdevii,dealbesaudesumbre.Fiecarepiatrăînsemna straniaconcreţiuneauneivoinţe,auneiamintiri,câteodatăauneisfidări.Fiecare edificiueraplanulunuivis. Plotinopolis, Hadrianopolis, Antinoe, Hadrianoterai. Am înmulţit pe cât posibilaceştistupiaialbineiumane.Tinichigiulşizidarul,inginerulşiarhitectul vegheazănaşterileacestororaşe;operaţiuneanecesitădeasemeneaşianume înzestrăridedescoperitordeizvoare.Într-olumeîncămaimultdejumătate stăpânitădepăduri,dedeşerturi,decâmpiinedesţelenite,ostradăpavată,un templuînchinatnuimportăcăruizeu,niştebăişiniştelatrinepublice,prăvăliaîn carebărbieruldiscutăcuclienţiiştiriledelaRoma,odugheanădeplăcintar,de negustordesandale,poatedelibrar,ofirmădemedic,unteatruîncaresejoacă dincândîncândopiesădeTerenţiuconstituieoprivelişteminunată.Rafinaţii noştriseplângdeuniformitateaoraşelor:suferăcăîntâlnescpestetotaceeaşi statuie a împăratului şi aceeaşi conductă de apă. N-au dreptate. Frumuseţea oraşuluiNemausussedeosebeştedeceaaArelatei.Daruniformitateaînsăşi, întâlnită pe trei continente, produce aceeaşi mulţumire călătorului ca cea a stâlpilormiliari:celemaiobişnuitedintreoraşelenoastreîşiauşieleimportanţa lor, asigurând schimbul de cai pentru deplasări, poştă, ori oferind locuri de popas.Oraşul:cadrul,construcţiaomenească,monotonădacăvrei,dartotatâtde monotone sunt şi celulele de ceară pline cu miere, centrul contactelor şi al schimburilor,undevinţăraniisă-şivândăprodusele,zăbovindapoisăprivească cuguracăscatăpicturileunuiportic.Oraşeledragis-aunăscutdinîntâlnirile melecucolţuridelume,celealeplanurilorîmpăratuluicesunt,dinpropriile întâmplărialevieţiimeledeom.Plotinopolissedatoreazănevoiideadeschide în Tracia noi pieţe agrare, dar şi dorinţei pioase de a o cinsti pe Plotina. Hadrianoteraitrebuiasăîndeplineascăroluldetârgpentruexploatărileforestiere dinAsiaMică:ulterioradevenitrefugiulmeudevară,pădureaplinădevânat, pavilionuldintrunchiuricioplitedelapoalelecolineiluiAtis,torentulîncununat despumăîncaretescalziînfiecaredimineaţă.HadrianopolisînEpirredeschide uncentruurbanînsânuluneiprovinciisărăcite,născutînurmauneivizitela sanctuaruldinDodona.HadrianopolisînTracia,aşezareţărăneascăşimilitară, centru strategic la marginea ţinuturilor barbare e populat cu veterani ai războaielorsarmatice;cunoscpersonalpuncteleslabeşitarialeaceloroameni, numelelor,numărulanilordeserviciuşialrănilor.Antinoe,întemeiereaceamai dragă,afostînălţatăpeloculnefericirii,peofâşiedeterenaridcuprinsăîntre

fluviuşistâncă.Nudoreamdecâts-oîmbogăţescşimaimultgraţieunornoi resurse:comerţulcuIndia,transporturilefluviale,rafinamentelesavantealeunei metropolegreceşti.Nuexistălocpepământpecaresăvreaumaipuţinsă-l revăd;raresuntînsăaceleacărorale-amacordatomaimareatenţie.Acestoraş esteunperistilcontinuu.Corespondezcuguvernatorulei,FidusAquila,despre propileeletemplului,desprestatuiledinarcaacestuia;euînsumiamalesnumele cvartalelorurbane,aledemelor,simboluridestăinuiteşisecrete,catalogprea completalamintirilormele.Toteuamtrasatplanulcoloanelorcorinticecarefac faţăşiruluiegalritmatalpalmierilordepemaluri.Demiideoriamparcurscu minteapatrulaterulaproapeperfect,tăiatdestrăziparaleleşidespărţitîndouăde oarterătriumfalăcareducedelaunteatrugreclaunmormânt. Suntemcopleşiţidestatui,sătuidedesfătărilepicturiişisculpturii,daratare abundenţă e doar o iluzie: în fond, reproducem necontenit câteva duzine de capodoperepecarenuvommaifiînstaresălecreăm.Şieuampussăse copiezepentruVilăHermafroditulşiCentaurul,NiobidaşiVenus.Ţineamsă trăiesc cât mai mult în mijlocul acestor melodii ale formelor. Încurajam experienţelecutrecutul,unarhaismsavantcaresăredescoperesensulintenţiilor şitehniciloruitate.Încercamvariaţiunilececonstauînatranscrieînmarmură roşiejupuirealuiMarsiasrealizatăînmarmurăalbă,restituind-oastfellumii figurilor pictate, sau a transpune în tonalitatea Parosului granulaţia neagră a statuilor Egiptului, schimbând idolul în fantomă. Arta noastră este perfectă, adicăîmplinită,darperfecţiuneaeiesusceptibilădemodulaţiitotatâtdevariate caşicelealeuneivocipure:înseamănerămânejoculdificildeaneapropiasau îndepărtamereudesoluţiagăsităodatăpentrutotdeauna,deafiriguroşioria abuzapânălacapăt,deacuprindenenumăratenoiconstrucţiiînlăuntrulacestei frumoasesfere.Eunavantajsăaiînspateletăuomiedetermenidecomparaţie, săpoţicontinuadupăbunul-plac,înmoddeliberat,peScopasorisă-lcontrazici cuvoluptatepePraxitele.Contacteleavutecuartelebarbarem-aufăcutsăcred că fiecare seminţie se limitează la anume teme, la anume modalităţi printre modalităţile posibile; fiecare epocă operează încă o triere a posibilităţilor deschise fiecărei etnii. În Egipt am văzut zei şi regi uriaşi; la încheieturile mâinilorprizonierilorsarmaţiamdescoperitbrăţăricerepetălainfinitacelaşical îngalopsauaceiaşişerpidevorându-seunulpealtul.Darartanoastră(înţelegpe ceaagrecilor)apreferatsărămânălaom.Noisinguriamştiutsăfacemvizibile, într-untrupimobil,forţaşiagilitatealatentă;doarnoiamştiutechivalafruntea netedăcugândireaînţeleaptă.Suntaidomasculptorilornoştri:umanşimulţumit;

în această lume găsesc totul, până şi eternitatea. Pădurea preaiubită se concentrează, pentru mine, în imaginea centaurului; furtuna nu se manifestă nicăierimaibinedecâtîneşarfabalonatăauneizeităţimarine.Obiecteledin natură,emblemelesacren-aupreţdecâtîncărcatedesemnificaţiiumane:conul de pin falic şi funebru, vasul cu hulubi care sugerează siesta pe marginea fântânilor,grifonulcare-lducepecelmaiiubitcătreceruri. Artaportretuluinumăinteresaaproapedeloc.Portreteleromanen-aualtă valoaredecâtdecronică:copiibrăzdatederiduriexactesaudenegisingulari, decalcurialeunormodelecucareteciocneştiînviaţăfărăsălebagiînseamăşi pe care le uiţi îndată ce-au murit. Grecilor, dimpotrivă, le-a plăcut într-atât perfecţiunea umană, încât le-a păsat prea puţin de varietatea chipurilor oamenilor. Nu aruncam decât o privire fugară propriului portret, faţa aceea bronzată,denaturatădealbeaţamarmurei,ochiilargdeschişi,guramicăşitotuşi cărnoasă,strunităpânălatremur.Maimultm-apreocupatînsăchipulaltuia. Îndatăceacelaîncepusesăcontezeînviaţamea,artaîncetăsămaifielux, devenind resursă, modalitate de ajutorare. Am impus lumii chipul cel tânăr:

existăastăzimaimulteportretealeminunatuluicopildecâtaufostsculptate cândvaîntrucinstireavreunuiomdeseamă,avreuneiregine.Întâiamavutgrijă castatuarasăînregistrezeetapelefrumuseţiiuneiformeînschimbare;artaa devenitapoiunfelderitmagicînstaresăevocechipuldispărut.Imaginile colosalepăreauafiunmijlocdeexpresieaadevăratelordimensiunipecare dragostealedăfiinţelor;levoiamenormeacestestatui,caofaţăvăzutăde aproape,înalteşisolemnecaviziunileşiapariţiiledincoşmaruri,strivitoareca însăşi amintirea rămasă. Pretindeam un finisaj perfect, o perfecţiune pură a zeuluicare,pentruceicel-auiubit,esteoricefiinţămoartăladouăzecideani;şi deopotrivăasemănareaexactă,prezenţafamiliară,fiecetrăsăturăneregulatăa chipuluimaidragădecâtfrumuseţea.Câtediscuţiispreapăstraliniagroasăa sprâncenei, rotunjimea puţin tumefiată a buzei… Contam cu disperare pe eternitatea pietrei, pe fidelitatea bronzului în dorinţa de a perpetua un corp perisabil, ori deja distrus, insistând totodată ca marmura, unsă zilnic cu un amestecdeuleişiacizi,săprindăfineţeaşiaproapemoliciuneacărniitinere. Regăseampestetotfaţaaceeaunică:amalgamampersonajeledivine,sexeleşi atributeleeterne,peduraDianăapădurilorcumelancoliculBachus,pevigurosul Hermesalpalestrelorcuzeulbivalentaliubirii,dormindcucapulpebraţpeun maldărdeflori.ConstatamcâtdemultseamănăvirileiAtenauntânărcăzutpe gânduri.Sculptoriimeinuerautotdeaunalaînălţime;ceidetotmediocricădeau

icişicoloînmoliciunesauemfază,deşicutoţiiparticipaulavisînmaimicăori maimaremăsură.Existăstatuileşitablourilereprezentându-lpetânărînviaţă, celecareredauvastulşivariatulpeisajcuprinsîntrecincisprezeceşidouăzecide ani:profilulseriosalcopiluluicuminte–aceastatuieîncareunsculptordin Corintaavutîndrăznealasăimortalizezedegajareabăiatuluice-şiumflăpieptul trăgându-şiumerii,cubraţulsprijinitpeşoldcaşicumarurmări,lacolţulunei străzi, o partidă de zaruri. Există marmura din care Papias din Afrodisias a desprinsuntrupmaimultdecâtnud,lipsitdeapărare,deofragedăprospeţime de narcisă. Şi Aristeas a sculptat, sub supravegherea mea, într-o piatră cam grunjoasă,miculcapporuncitorşimândru.Existăportretelededupămoarte, pestecaremoarteaatrecut,chipurileaceleamari,cubuzelesavantlucrate,pline de secrete ce nu-mi mai aparţin fiindcă nu mai sunt ale vieţii. Mai e şi basorelieful carianului Antonianos, care a scăldat în graţie elizeană pe culegătoruldestruguriînveşmântatînborangicşibotulprietenosalcâineluilipit de-opulpăgoală.Şimascaaceeaaproapeinadmisibilă,operăaunuisculptordin Cirene,încareplăcereaşidurereaseamestecăşiseînfruntăpeacelaşichipca două valuri pe aceeaşi stâncă. Şi micile statuete de lut utilizate pentru propagandaimperială:Tellusstabilita,GeniulplaneteiPământpacificate,sub înfăţişareaunuitânărculcatţinândînmâinifructeşiflori. Trahitsuaquemquevoluptas.Fiecarecuchemareasa,fiecarecuţelulsău,cu ambiţialui,dacăvrei,cudorinţaluiceamaitainicăşicuidealulsăucelmai luminos.Almeueracuprinsîncuvântulfrumuseţe,atâtdegreudedefinitîn ciuda tuturor evidenţelor simţurilor şi ochilor. Mă simţeam răspunzător de frumuseţealumii.Voiamcaoraşelesădăinuiascăsplendide,aerisite,alimentate deapelimpezi,populatedefiinţeomeneştialcărortrupsănufievătămatde peceţilemizerieisausclaviei,dediformitateagrăsimiiuneivulgarebunăstări;ca şcolariisărecitepetonpotrivitlecţiidelocstupide;cafemeileîncaselelorsă vădească în mişcări un fel de demnitate maternă, de calm nezdruncinat; ca gimnaziile să fie frecventate de tineri iniţiaţi într-ale jocurilor şi artelor; ca livezilesăseumpledefructesănătoase,iarogoarelederecoltebogate.Doream ca maiestatea imensă a păcii romane să cuprindă totul, imperceptibilă, dar omniprezentăprecummuzicauniversuluiînrostogolirealui;cacelmaiumil călător să poată colinda dintr-o ţară sau continent într-altul, fără formalităţi jignitoare,fărăprimejdii,pestetotfiindu-iasiguratunminimumdelegalitateşi decultură;casoldaţiinoştrisă-şicontinuelafrontiereveşnicullordansmilitar; catoatesămeargăfărăpoticniri;camareasăfiebrăzdatădecorăbiifrumoase,

iar drumurile străbătute de numeroase atelaje; ca într-o lume bine orânduită filozofii,darşidansatoriisă-şiaflelocullor.Atareideal,înfondmodest,ar puteafiuneoriatinsdacăoameniişi-arpuneînslujbaluiopartedinenergia cheltuităînacţiuninesăbuitesaucumplite;unfericitprilejmi-aîngăduitsă-l realizezînparteînrăstimpulacestuisfertdesecol.LuiArriandinNicomedia, unul dintre spiritele cele mai alese ale vremii, îi place să-mi amintească frumoaseleversuriprincarebătrânulTerpandrosdefineaîntreicuvinteidealul spartan,modulde viaţăperfectla careLacedemonaa visat,fărăsă-latingă vreodată:Puterea,Dreptatea,Muzele.Forţaeralabază,rigoarefărădecarenu existăfrumuseţe,fermitatefărădecarenuexistădreptate.Dreptateaconstituia echilibrulpărţilor,ansamblulproporţiilorarmonioaseneclintitdeniciunexces. Forţa şi Dreptatea nu erau altceva decât un instrument bine acordat aflat în mâinileMuzelor.Oricemizerii,oricebrutalităţitrebuiauinterzisecatotatâtea insulteadusefrumosuluitrupalomenirii.Oricenedreptateeraonotăfalsă,de evitatînarmoniasferelor.

Aproape un an m-au reţinut în Germania renovarea sau construirea fortificaţiilorşicastrelor,deschidereadedrumuriorirepararealor;noibastioane

ridicate pe un traseu de şaptezeci de mile au întărit frontierele noastre de-a lungulRinului.Ţaraaceeadeviişiderâuriclocotitoarenu-miofereanimic imprevizibil:regăseamacolourmeletânăruluitribunceaduseseluiTraianvestea urcăriisalepetron.Regăseamdeasemenea,dincolodeultimulfortconstruitdin trunchiuri tăiate în pădurile de brazi, acelaşi orizont monoton şi întunecat, aceeaşilumecene-arămasînchisădepevremeacândseaventurarăimprudent într-însalegiunileluiAugustus,unoceandecopaci,omulţimedeoameniblonzi şi cu pielea albă. Odată încheiată reorganizarea, am coborât până la gurile Rinului,de-alungulşesurilorbelgiceşibatave.Dunetristealcătuiauunpeisaj nordic presărat cu ierburi şuierând în bătaia vântului; casele portului Noviomagus,construitepepiloni,sesprijineauparcădecorăbiileancoratela

pragurilelor;păsăridemarepoposeaupeacoperişuri.Îndrăgeamacelelocurice-

ţistrângeauinimaşicarepăreaucumpliteadjutanţilormei,cerulacelarăscolit,

fluviilemâloasemuşcânddintr-unpământinformşifărăvlagăcăruianiciunzeu

nus-a-nvrednicitsă-iplăsmuiascăunrelief.

Oambarcaţiunecufundulaproapeplatm-atransportatîninsulaBritanniei.De

maimulteorivântulne-aîmpinsînapoisprecoastadecarene-amdesprins:

aceastătraversarepotrivnicăm-afăcutpărtaşlauluitoareceasuridevid.Nori

uriaşiseiveaudinmareaîntunecată,alecăreiapeerauplinedenisipşicarese zbăteaneîncetatînpatulei.Caaltădatăladacişilasarmaţi,contemplamcu religiozitatePământul,întrevăzândpentruprimaoarăaiciunNeptunmaihaotic decât al nostru, o lume lichidă nesfârşită. Citisem în Plutarh o povestire marinărească despre o insulă de prin părţile astea, învecinate cu Marea Întunericului,şiundeolimpieniivictorioşii-arfiizgonitdeveacuripetitanii învinşi.Mariicaptiviaistânciişiaifurtunii,eternbiciuiţideneostoitulocean, incapabilidea închideochii,dar neîncetatbântuiţide vise,vorcontinua să opună ordinii olimpice violenţa, neliniştea, dorinţele lor pe vecie răstignite. Reîntâlneamînmitulacestadelamarginilelumiiteoriilefilozoficepecaremile însuşisem:fiecareomtrebuienecontenitsăaleagăîncursulscurteisalevieţi întreneobositasperanţăşiînţeleaptalipsădesperanţă,întreplăcerilehaosuluişi celealestabilităţii,întretitanşiolimpian.Săalegiîntreeisausăreuşeştisă-i împaciîntr-obunăziunulcucelălalt. Reformele civile înfăptuite în Britannia aparţin operei mele administrative desprecareamvorbitînaltăparte.Importantdesubliniataiciestefaptulcăeram primulîmpăratcares-aaşezatpaşnicpeaceainsulăsituatălamarginilelumii cunoscute,undesingurClaudiuss-aaventuratcâtevazileîncalitatedegeneral comandant.PentruoiarnăîntreagăLondiniumdevenise,înurmahotărâriimele, centrulefectivallumii,aşacumfuseseAntiohiaînvremearăzboiuluipartic. Fiecarecălătoriedeplasaaşadarcentruldegravitaţiealputerii,situându-lpentru untimppemalurileRinuluisaupemarginileTamisei,permiţându-miastfelsă evaluez avantajele sau dezavantajele cutărei reşedinţe imperiale. Şederea în Britanniam-afăcutsămăgândesclaipotezaorganizăriiunuistatcucentrulîn Occident,auneilumiatlantice.Atarespiritdeimaginaţieelipsitdevaloare practică:totuşielînceteazădeamaifiabsurdîndatăcerespectivulprevăzător acordăcalculelorsaleunconsiderabilcoeficientviitorologic. Abiacutreiluniînainteasosiriimele,LegiuneaaşaseaVictorioasaafost transferatăpeteritoriulbritanic.EaînlocuianefericitaLegiuneanouamăcelărită decaledonienicuocaziatulburărilorceauconstituitînBritanniacontralovitura expediţieinoastreîmpotrivaparţilor.Spreaîmpiedicarepetareaunuiasemenea dezastru,seimpuneaudouămăsuri.Trupelenoastreaufostîntăriteprincrearea unuicorpauxiliarindigen:laEboracum,dinvârfuluneicolineverzi,amvăzut pentruprimaoarăcumsecomportălainstrucţieaceaarmatăbritanicădecurând înfiinţată.Ridicareaînacelaşitimpaunuizid,tăindîndouăinsulaînparteaei ceamaiîngustă,aveasăasigureprotecţiaregiunilorfertileşicivilizatedinsud

împotrivaatacurilortriburilordelanord.Euînsumiaminspectatobunăpartea lucrărilordeschiseconcomitentpeîntregultraseualuneipantelinedeoptzecide mile:găsisemprilejulsăexperimentez,peacelspaţiuprecisdelimitatcarese întindedelaocoastălaalta,unsistemdeapărareces-arfipututulterioraplica peste tot. Această operă eminamente militară începuse deja să-şi vădească efectelepacificatoare,mărindprosperitateapărţiiastfeladăpostiteaBritanniei; luaufiinţăsate;secreaomişcaredeafluxcătrezoneledefrontieră.Geniştii legiunii erau ajutaţi în munca lor de echipe de băştinaşi; ridicarea zidului constituiapentrumulţidintreaceştilocuitoridelamunte,pânămaiieriîncă rebeli,primadovadădenetăgăduitdespreputereaproteguitoareaRomei,banii pe care-i primeau ca plată, prima monedă romană ce le trecea prin mână. Fortificareafrontiereibritaniceadevenitemblemarenunţăriimelelapoliticade cuceriri:lapicioareleceluimaiînaintatbastionampussăfieînălţatuntemplu zeuluiTerminus. Totulmăîncântapeacestpământumezitdeploi:franjuriledeceaţălapoalele colinelor, lacurile consacrate unor nimfe încă şi mai capricioase decât ale noastre,oameniimelancolicicuochiilorcenuşii.Aveamdreptcălăuzăuntânăr tribundincorpulauxiliarbritanic:acestzeublondînvăţaselatineşteşirupea cevagreacă,limbăîncaresestrăduia,plindetimiditate,săcompunăversuride dragoste.Într-onoapterecedetoamnă,l-ampussă-mifieinterpretpelângăo sibilă.Aşezaţiîncolibaafumatăaunuicărbunarceltşiîncălzindu-nepicioarele apăratedepantalonigroşidelânăaspră,văzurămtârându-secătrenoiocreatură bătrână,leoarcădeploaie,despletitădevânt,roşcatăşitemătoarecaojivinăa pădurii.Searuncăasuprapâinişoarelordeovăzcesecoceauînvatră.Călăuza meaareuşitsăcâştigebunăvoinţaprofetesei:eaconsimţisăcercetezepentru mine rotocoalele fumului, scânteile aruncate când şi când de foc, fragilele arhitecturialevreascurilorşicenuşii.Vedeacetăţicareseconstruiau,mulţimi pline de bucurie, dar şi oraşe incendiate, şiruri jalnice de învinşi, ceea ce contraziceadorinţameadepace;unchiptânărşiblândpecare-lluasedrept femeieşiîncarerefuzasemsăcred;unspectrupalidcenuerapoatedecâto statuie,obiectîncăşimaideneexplicat,pentruaceastălocuitoareapădurilorşi landelor,decâtofantomă.Şi,laodepărtaredecâţivaanipustii,propria-mi moartepecareaşfiprevăzut-ofoartebineşifărăea. Galiaprosperă,Spaniabogatăm-aureţinutmaipuţintimpdecâtBritannia.În GaliaNarbonezăregăseamGreciacareatrimispânăacolofrumoaseleeişcolide elocinţăşiporticurileritmatesubuncerpur.M-amopritlaNemausussprea

hotărîasupraplanuluiuneibazilicidedicatePlotineişidestinatesădevinăîntr-o zitemplulei.Amintiridefamilieolegaupeîmpărăteasădeacestoraş,lucru care-mifăceaşimaidragpeisajuluscatşiscăldatînaur. Dar revolta din Mauritania mai fumega încă. Mi-am scurtat călătoria prin Spania, neglijând chiar, între Cordoba şi mare, să mă opresc un moment la Italica,oraşulcopilărieişialstrămoşilormei.M-amîmbarcatpentruAfricala Gades. FrumoşiirăzboinicitatuaţidinmunţiiAtlasdădeauîncădefurcăoraşelor africanedepecoastă.Amtrăitacolovremedecâtevazileechivalentulnumidal luptelorsarmate;amrevăzuttriburiledomoliteunulcâteunul,supunereamândră aşefilorprosternaţiînplindeşertînmijloculuneiharababuridefemei,baloturi şianimalelăsateîngenunchi.Nisipulînlocuiaînsăzăpada. Mi-arfiplăcut,măcarodată,săpetrecprimăvaralaRoma,sămăreîntorcla Vilaîncepută,lamângâierilecapricioasealeluiLucius,laprieteniaPlotinei. Şedereaînoraşafostaproapeimediatîntreruptădealarmantezgomotedearme. Paceacuparţiiseîncheiaseabiadetreianişidejaincidentegraveizbucnirăpe Eufrat.AmplecatimediatspreOrient.

Eramhotărâtsăpuncapătacestorincidentedefrontierăprintr-unprocedeu

maipuţinobişnuitdecâtmărşăluitullegiunilor.Afostaranjatăoîntrevedere

personalăcuOsroes.DuceamcumineînOrientpefiicaîmpăratului,făcută

prizonierălaovârstăfragedă,învremeaîncareTraianocupaseBabilonul,şi

apoipăstratăcaostatecălaRoma.Eraocopilăfiravă,cuochiimari.Prezenţaei

şiafemeilorcareoînsoţeaum-astânjenitîntrucâtvaîntimpulaceleicălătoriice

trebuia efectuată mai ales fără nici o zăbavă. În cursul traversării deşertului sirian, grupul de creaturi ascunse sub văluri a fost clătinat pe spinarea dromaderilor într-un mic cort cu perdelele bine închise. Seara, la popasuri, trimiteamsăseîntrebedacăprinţesaarenevoiedeceva. ÎnLiciam-amopritoorăsă-lconvingpenegustorulOpramoas,carefăcuse dovadacalităţilorsaledenegociator,sămăîntovărăşeascăpeteritoriulpartic. Lipsatimpuluil-aîmpiedicatsă-şietalezeluxulobişnuit.Acestommoleşitde opulenţănueraunmaipuţinadmirabiltovarăşdedrum,familiarizatcutoate situaţiileneprevăzutealedeşertului.

LoculdeîntâlnireseaflapeparteastângăaEufratului,nudepartedeDura-

Europos. Am traversat fluviul pe o plută. Soldaţii gărzii imperiale parte, în armurideaurşicălarepecainumaipuţinstrălucitoridecâteiînşişi,formaude-a

lungulmaluluiolinieorbitoare.InseparabilulFlegonerafoartepalid.Ofiţerii caremăînsoţeauresimţeauşieioarecareteamă:întâlnireaputeafiocapcană. Opramoas,obişnuitsămiroasăatmosferaAsiei,eraînapelesale,încrezătorîn amestecul de linişte şi tumult, de nemişcare şi galopuri neaşteptate, de lux aruncatpestedeşertcauncovorpenisip.Încemăpriveşte,caprintr-unmiracol, fricanuselipeademine;precumCezarînbarcalui,măîncredinţasemplutei care-mipurtasoarta.Dreptdovadăaacestuioptimism,amordonatcadelabun începutprinţesapartăsăfieredatătatăluiei,înlocsăopăstrezînrândurile noastrepânălareîntoarcereamea.Ampromisdeasemeneasărestituitronulde auraldinastieiarzacide,răpitdeTraian,troncucarenuaveamceface,dar căruiasuperstiţiaorientalăîiacordaomareînsemnătate. Fastul întrevederilor cu Osroes nu a fost decât de suprafaţă. Nimic nu le deosebeadeconvorbirileadoivecinicaresestrăduiausăreglementezeînbună înţelegerechestiuneaunuiziddespărţitor.Aveamde-afacecuunbarbarrafinat, vorbindgreceşte,delocstupid,nuneapăratmaiperfiddecâtmine,totuşidestul deoscilantcasătepoţibizuifărărezerve.Bizarelemeledisciplinemintalemă ajutau să captez acea gândire alunecătoare: aşezat în faţa împăratului part, învăţamsă-iprevădşimaiapoisă-iorientezrăspunsurile;intramînjoculsău; îmi închipuiam că sunt Osroes târguindu-mă cu Hadrian. Mi-e groază de tratativeleinutileîncarefiecareştiedinaintecăvacedasaunuvaceda:adevărul înoricefeldetreabăîmiplacemaialescamijlocdesimplificareşideprocedură rapidă. Parţii se temeau de noi; noi de ei; războiul avea să izbucnească din conjugareacelordouătemeri.Satrapiiîndemnaularăzboidininterespersonal:

mi-am dat repede seama că Osroes avea şi el ai săi Quietus şi Palma. Farasmanes,celmaiturbulentdintreprincipiisemiindependenţidelafrontiere, eramaiprimejdiospentruimperiulpartdecâtpentrunoi.Amfostacuzatcăam neutralizatprinacordaredesubsidiiatareanturajmolaticşipusperele:erau baniinvestiţicuchibzuinţă.Erampreasigurdesuperioritateaforţelornoastreca sămăîmpiedicdeunorgoliuimbecil,gatalatoatevaneleconcesiicareţinde domeniulprestigiuluişilanimicaltceva.Celmaigreuafostsă-lconvingpe Osroescă,făcândpuţinepromisiuni,înţelegeamsălerespect.M-acrezuttotuşi, saus-afăcutcămăcrede.Acordulîncheiatîntrenoiîncursulacesteivizitee încăînpicioare;decincisprezeceani,nimic,nicideoparte,nicidealta,nua tulburatpacealafrontiere.Contezpetinecaaceastăstaredelucrurisăcontinue şidupămoarteamea. Într-oseară,încortulimperial,întimpuluneipetreceridatedeOsroesîn

cinsteamea,amobservatînmijloculfemeilorşipajilorcugenelelungiunbărbat gol,descărnat,completimobil,aicăruiochilargdeschişipăreausănuvadă mulţimeadetalgereîncărcatecucărnuri,deacrobaţişidansatoare.I-amadresat cuvântulprinintermediulinterpretului:nicin-acatadixitsărăspundă.Eraun înţelept. Discipolii lui se arătau însă mult mai vorbăreţi; aceşti vagabonzi cuminţi veneau din India şi învăţătorul lor aparţinea puternicei caste a brahmanilor.Amînţelescămeditaţiileluiîlîndreptăţeausăcreadăcăîntreg universul nu era decât o ţesătură de iluzii şi de înşelăciuni: austeritatea, renunţarea, moartea erau pentru el unicul mijloc de a se sustrage valului schimbătorallucrurilor,decare,dimpotrivă,Heraclitalnostrus-alăsatdus,dea sereintegra,dincolodelumeasimţurilor,sfereidivinităţiipure,acelfirmament fixşigollacareavisatşiPlaton.Înciudapuţineipriceperiainterpreţilormei, întrezăream idei ce n-au fost complet străine înţelepţilor noştri, dar pe care indianulleexprimaîntr-unchipmaicategoricşimaidirect.Brahmanulajunsese în stadiul în care nimic în afara corpului nu-l mai separa de dumnezeul intangibil,lipsitdesubstanţăşiformăşicucarevoiasăseunifice:hotărâsesăse ardădeviuadouazi.Osroesm-apoftitlaaceastăsolemnitate.Afostînălţatun rugdinlemnmirositor;individuls-aaruncatşiadispărutfărăniciunţipăt. Discipoliiluin-aumanifestatvreopărerederău:faptulnuînsemnapentrueio ceremoniefunebră. Înnoapteacareaurmat,m-amgânditmultlaceleîntâmplate.Stăteamculcat peuncovordelânădepreţ,subuncortdinstofegrelefăcândape-ape.Unpaj îmimasapicioarele.Deafarăîmiparveneauzgomotelerarealeaceleinopţi asiatice:convorbireasclavilorşuşotindlaintrare,foşnetuluşoralunuipalmier; Opramoassforăinddupăunparavan,loviturauneicopitedecalîmpiedicat;de maidedeparte,dinsprecartierulfemeilor,uguitulmelancolicalunuicântec. Brahmanulledispreţuisepetoate.Acestombeatderefuzs-aaruncatînflăcări caunamantînadânculpatului.Dăduselaopartelucrurile,apoifiinţele,apoipe sineînsuşicatotatâteaveşmintecare-iascundeauaceaprezenţăunică,centrul acelainvizibilşividpecare-lpreferarestului. Eueramdintr-altăplămadă,gatapentrualteopţiuni.Austeritatea,renunţarea, refuzulnu-mieraucutotulstrăine:amgustatdineleladouăzecideani,aşacum seîntâmplăaproapefiecăruia.Aveammaipuţindecâtvârstaamintităcând,pe atuncilaRoma,amfostdusdeunprietensă-lvădpeEpictetîncocioabaluidin Suburra,cucâtevazileînaintecaDomiţiansă-lexileze.Fostulsclavcăruiaun stăpânbrutalîirupsesepevremuripiciorulfărăsăreuşeascăsă-ismulgăvreun

geamăt,bătrânulfiravsuportândcurăbdarelungilecrizederinichi,misepărea că posedă o libertate aproape divină. Am privit cu admiraţie cârjele acelea,

salteaua de paie, opaiţul de lut, lingura de lemn într-o strachină – ustensile

simplealeuneivieţipure.Epictetrenunţaînsălapreamultelucruri,iareumi-

amdatrepedeseamacănimicnuerapentruminemaiprimejdiosdeuşordecât renunţarea.Indianul,mailogic,respingeaviaţaînsăşi.Aveammultedeînvăţat delaaceştifanaticipuri,cucondiţiasădeviezînsădelasensullorlecţiilecemi leofereau.Eisestrăduiausăregăseascădivinitateadincolodeoceanulformelor, săoreducălacalitateadeunic,deintangibil,denecorporallacareearenunţase înmomentulcândavrutsădevinăunivers.Altmintericoncepeameuraporturile cudivinul.Măvedeamajutându-lînefortulsăudeadaformăuneilumişideao orândui,deadezvoltaşiînmulţicircumvoluţiunile,ramificaţiile,sinuozităţile. Eramunuldintresegmenteleroţii,unuldintreaspecteleacesteiforţeunicecare străbate lucrurile fără de număr, vultur şi taur, om şi lebădă, falus şi creier deopotrivă,ProteuşiJupitertotodată. Camînaceaperioadăamînceputsămăsimtzeu.Sănumăînţelegigreşit:

eramîncontinuare,erammaimultdecâtoricândacelaşiomcaresehrăneacu fructeşianimalepământene,restituindglieirămăşiţeleacestoralimente,plătind vamăsomnuluiînfiecarenoapte,neliniştitpânăladisperarecândcaldatovărăşie adragosteiîilipseapreamult.Forţaşiagilitateatrupuluişiaminţiieraucugrijă întreţinuteprintr-ogimnasticăfunciarmenteomenească.Darcumsăspundecât că toate acestea le trăiam într-un fel divin? Experienţele la întâmplare ale tinereţiiluaserăsfârşit,caşigrabaeideasebucuradetimpulcaretrece.La patruzecişipatrudeanimăsimţeamcurăţitdenerăbdare,sigurdemine,perfect pecâtîmiîngăduiapropria-mifire,etern.Înţelege-măbinecăevorbaaicideo concepţiepurintelectuală,delirurile,dacătrebuiesălenumescastfel,auvenit maitârziu.Eramzeupurşisimplupentrucăeramom.Titluriledivinepecare Greciamile-aacordatmaiapoin-aufăcutdecâtsăproclameceeacedemultă vremeconstatasemeuînsumi.Credcămi-arfifostcuputinţăsămăsimtzeu chiar în închisorile lui Domiţian sau înlăuntrul unui puţ de mină. Dacă am îndrăznealas-oafirmestefiindcăataresentimentnueîntr-atâtdeextraordinarşi câtuşidepuţinunic.Şialţiiînafarădeminel-auavutşi-lvoraveaînviitor. Spuneam că titlurile nu adăugau prea mult acestei uimitoare certitudini:

dimpotrivă,eaîşiaflaconfirmareaînobişnuinţeleelementarealemeserieimele

deîmpărat.DacăJupiterestecreatorullumii,omulînsărcinatsăorganizezeşisă

punămăsurăîntreburileomeneştipoate,pebunădreptate,săseconsidereparte

aminţiicarediriguieştetotul.Înmodgreşitsaunu,omenireaşi-aconceput aproapemereuzeulsubformaprovidenţei;funcţiunilemelemăobligausăfiu pentruomareparteaneamuluiomenescaceastăprovidenţăîncarnată.Cucât statulsedezvoltămaimult,înlănţuindu-ipeoameniînverigileluiexacteşireci, cu atât mai mult încrederea omenească tinde să situeze la celălalt capăt al lanţuluiuriaş,înimagineaadoratăaunuiomproteguitor.Fiecăaşfivrutsaunu, populaţiileorientalealeimperiuluimăconsiderauzeu.ChiarînOccident,chiar laRoma,undesuntemoficialdeclaraţidivininumaidupămoarte,pietateade neînţelesapoporuluisecomplacetotmaimultsănezeificeîncădintimpul vieţii.Încurândrecunoştinţaparţiloraduslaridicareadetempleîmpăratului roman care a instaurat şi menţinut pacea; mi-am avut astfel sanctuarul la Vologesia,însânulaceleivastelumistrăine.Departedeavedeaînacestedovezi deadoraţieprimejdianebunieisauaatotputernicieipentrucelceleacceptă,am descoperitîneleofrână,obligaţiadeateconformaunuimodeletern,deaasocia puteriilumeştioparteaînţelepciuniisupreme.Afizeuteobligă,îngenere,la maimultevirtuţidecâtafiîmpărat. Optsprezecelunimaitârzium-aminiţiatînmistereledelaEleusis.Într-unfel, vizitalaOsroesaconstituitocotiturăînviaţamea.ÎnlocsămăîntorclaRoma, amhotărâtsăconsacrucâţivaaniprovinciilorgreceştişiorientalealeimperiului:

Atenadeveneatotmaimultpatriamea,centrulmeu.Ţineamsălefiupeplac grecilorşitotodatăsămăelenizezcâtmaimultcuputinţă,daraceastăiniţiere, motivată în parte de considerente politice, a însemnat totuşi o experienţă religioasă fără egal. Marile rituri de la Eleusis nu fac decât să simbolizeze evenimentele vieţii omeneşti, dar simbolul merge mai departe decât fapta, explicăfiecaregestalnostruîntermeniimecaniciieterne.Învăţăturaprimită acolotrebuiesărămânăsecretă:dealtfel,suntpuţineşansesăfiedivulgată, fiind, prin natura ei, inefabilă. Formulată în cuvinte, ea nu exprimă decât evidenţaceamaicomună;tocmaiînaceastaconstăprofunzimeaei.Gradelecele maiînaltecemi-aufostulteriorconferite,încursulconvorbirilorparticularecu hierofantul,n-auadăugataproapenimicşoculuiiniţialsimţitdeopotrivădecel maiignorantpelerincareiapartelaabluţiunileritualeşibeadinizvor.Amauzit disonanţeletopindu-seînarmonie;pentruoclipăm-amsimţitimplantatpealtă sferă,contemplânddedeparte,darşifoartedeaproape,procesiuneaomenească şidivinăîncare-miaveamlocul,lumeaîncaredurereaexistăîncă,darnuşi eroarea. Destinul omului, acel drum confuz în care ochiul cel mai puţin experimentatdescoperăatâteagreşeli,scânteiaaidomaconstelaţiilorcereşti.

Acum e momentul când se cuvine să amintesc obiceiul care m-a călăuzit întreagaviaţăpecăimaipuţintainicedecâtceledelaEleusis,darcare,în genere, le este paralel: mă refer la studiul astrelor. Dintotdeauna am fost prietenulastronomilorşiclientulastrologilor.Ştiinţacelordinurmăesteincertă, falsă în detaliu, poate adevărată în ansamblu: întrucât omul, părticică a universului,estesupusaceloraşilegicareacţioneazăşiîncosmos,nueabsurdsă

cauţiîntăriileceruluirosturilevieţiloromeneşti,recilesimpatiicaresuntpărtaşe

alesucceselorşiinsucceselornoastre.Înfiecaresearădetoamnăîmiaminteam

săsalutVărsătorul,lasud,paharniculceresc,împărţitorulsubsemnulcăruiam-

amnăscut.NuuitamsăcautpeJupiterşipeVenuslafiecaredintrecerilelor, astrecare-miordoneazăviaţa,şisăcântărescinfluenţaprimejdiosuluiSaturn. Dacă atare stranie reflectare a omenescului pe bolta înstelată ocupa deseori ceasurile mele de veghe, mă interesam încă şi mai asiduu de matematicile cereşti,despeculaţiileabstractecăroraledaunaşteremarilecorpuriarzânde. Înclinamsăcred,caşiuniidintreceimaiîndrăzneţiînţelepţiainoştri,căşi pământulluapartelamişcareanocturnăşidiurnăalcăreisimulacruomenesc suntînultimăinstanţăprocesiunilesacredelaEleusis.Într-olumeîncaretotul estevârtejdeforţe,dansalatomilor,încaretoatesuntsimultansusşijos,la margineşiîncentru,nu-miputeamînchipuiexistenţaunuiglobimobil,aunui punct fix care în acelaşi timp să nu fie şi în mişcare. Alteori, calculele precesiuniiechinocţiilor,efectuateodinioarădeHiparhosdinAlexandria,mă obsedauînorelemeledenesomn:regăseamînele,subformademonstraţiilor,şi nuapovestirilorşisimbolurilor,acelaşimistereleusinaltreceriişireîntoarcerii. SpiculFecioareinusemaiaflăastăziînpunctuldepehartăîncarel-aînsemnat Hiparhos,aceastădeplasareesteînsăîmplinireaunuiciclu,chiarschimbareaîn sine confirmând ipotezele astronomului. Încet, inevitabil, firmamentul va redeveniaşacumerapevremealuiHiparhosşiapoivafidinnoucapevremea luiHadrian.Dezordineaseintegraordinii:schimbareafăceapartedintr-unplan pecareastronomuleracapabilsă-lsesizezedinainte;spiritulomenescîşivădea aiciparticiparealuilauniversprinstabilireadeteoremeexacte,întocmaicumse întâmplalaEleusisprinstrigăriritualeşidansuri.Omulcarepriveşteşistelele privite alunecau implacabil către ţinta lor situată undeva pe cer. Dar fiecare momentalacesteicăderieraînacelaşitimpooprire,unreper,segmentulunei curbetotatâtdesolidecaunlanţdeaur.Fiecarealunecarenepurtaîntr-unpunct încarepuraîntâmplaredeanefiaflatnedădeailuziacănegăsimîncentru. Depevremeanopţilorcopilăriei,cândbraţulridicatalluiMarullinusîmiarăta

constelaţiile,curiozitateapentrufenomenelecereştinum-amaipărăsit.Întimpul gărzilorobligatoriidintabere,priveamlunaalergândprinnoriicerurilorbarbare; maitârziu,sublimpezilenopţiattice,ascultampeastronomulTerondinRodos explicându-misistemulsău;întinspepunteauneicorăbiiînlargulMăriiEgee, priveamlinaoscilaţieacatarguluicesedeplasaprintrestele,delaochiulroşual TauruluilalacrimaPleiadelor,delaPegaslaLebădă:răspundeamcâtputeam maibineîntrebărilornaiveşigravealetânăruluicarecontemplaîmpreunăcu mineacelaşicer.Aici,laVilă,amconstruitunobservatoralecăruitrepteboala măîmpiedicăacumsălemaiurc.Osingurădatăînviaţăamoferitconstelaţiilor sacrificiuluneinopţiîntregi.EradupăvizitalaOsroes,întimpultraversării deşertuluisirian.Culcatpespate,cuochiibinedeschişi,lăsândpentrucâteva ceasurideopartegrijileomeneşti,m-amabandonatdesearapânăînzorilumii acesteiadescânteierişidecristal.Afostceamaifrumoasăcălătorieamea. MareleastrudinconstelaţiaLirei,steapolarăacelorcevortrăidupăcenoinu vommaiexistadecâtevazecidemiideani,străluceadeasupracapuluimeu. Gemeniiluceauslabînultimeleapedeluminăaleasfinţitului;şarpeleprecedape Săgetător;Vulturulurcasprezenitcuaripiledeschise,iarlapicioarelesaleacea constelaţieîncănebotezatădeastronomişicăreiai-amdatdeatuncicelmaidrag dintrenume.Noaptea,niciodatăîntrutotulîntunecată,dupăcumcredceice trăiescşidormînîncăperi,sefăcusemaiadâncă,apoimailimpede.Focurile, lăsatesăardăspreasperiaşacalii,sestinseseră.Resturiledejăratecaprinsîmi aminteaudebuniculînpicioareînmijloculvieiluişideprofeţiilesaledevenite ulteriorprezent,care,curând-curând,sevaprefaceîntrecut.Subnenumărate formeamîncercatsămăunesccudivinitatea;amcunoscutmulteextaze,unele cumplite,altelerăscolitordedulci.Celalnopţiisirieneafostdeosebitdelucid. Elaîncifratînminemişcărilecereşticuopreciziepecarenicioobservare parţialănumi-arfiîngăduitvreodatăs-oating.Ştiuexact,laceasulcândîţi scriu,cesteletrecaicilaTiburpedeasupraplafonuluiîmpodobitcustucaturişi picturidepreţşiîntr-altăparte,acolo,pesteunmormânt.Câţivaanimaitârziu moartea va constitui obiectul neîntreruptei mele contemplaţii, gândul căruia aveamsă-iconsacrutoateforţelespiritualeneabsorbitedetreburilestatului.Şi cinespunemoartespunetotodatălumeaplinădemistereîncareintripoateprin moarte.Dupăatâteagândurişiexperienţe,uneoricondamnabile,nuamaflatîncă cesepetreceînspateleacesteinegreperdele.Noapteasirianăreprezintăînsă parteameaconştientădenemurire.

Saeculumaureum 5

5.Veacdeaur.

VaraceaurmatîntâlniriimelecuOsroesampetrecut-oînAsiaMică;m-am opritînBitiniaspreasupravegheaeuînsumiîncepereatăieriiunorpăduriale statului. M-am instalat la Nicomedia, oraş luminos, civilizat, cultivat, la guvernatorul provinciei, Cnaeus Pompeius Proculus, în vechea reşedinţă a regeluiNicomede,plinădevoluptuoaseamintirilăsatedetânărulIuliusCezar. BrizaPropontideiaeriseasălilerăcoroaseşiîntunecate.Proculus,omdegust, organizăpentrumineşezătoriliterare.Sofiştiîntrecere,micigrupuridestudenţi şideamatorideliteraturăsestrângeauîngrădini,pemalulunuiizvorînchinat luiPan.Dincândîncând,unsclavcufundaunvasmaredeargilăporoasă, scoţândoapăpură,pelângăcareversurilecelemailimpezipăreauopace. Însearaaceeas-acititunpoemdestuldeobscuralluiLycofron,autorcare-mi placepentruexcentriceleluijuxtapuneridesunete,dealuziişideimagini,pentru complicatulsăusistemdereflexeşiecouri.Unbăiattânăr,stândmailaoparte, asculta dificilele strofe cu atenţia deopotrivă distrată şi meditativă, gândul ducându-mădeîndatălapăstoruldinadânculpădurilor,abiaauzindstrigătul pierdutalvreuneipăsări.Nu-şiadusesenicităbliţe,nicistil.Aşezatpemarginea bazinului,atingeacudegetelefrumoasasuprafaţănetedă.Amaflatcătatălsău ocupaseunlocneînsemnatînadministraţiamarilordomeniiimperiale;lăsatde mic în seama unui bunic, şcolarul fusese trimis la o gazdă a părinţilor săi, armatorlaNicomedia,carepăreabogatacesteifamiliisărace. L-amreţinutdupăplecareacelorlalţi.Erapuţincultivat,ignoraaproapetotce trebuia să ştie, era dus pe gânduri şi credul. Cunoşteam oraşul său natal, Claudiopolis: am reuşit să-l fac să vorbească despre casa părintească de la marginea marilor păduri de pini din care se fac catargele corăbiilor noastre, despretemplulluiAtisaşezatpecolină,acăruimuzicăstridentăîiplăcea,despre caiifrumoşiaipatrieiluişidesprezeiieistranii.Vocea-ipuţinvoalatăpronunţa greaca cu accent asiatic. Deodată, simţindu-se ascultat, sau poate privit, s-a

tulburat,aroşitşiarecăzutîntr-unadintretăcerileaceleaobstinatecăroraaveam încurândalecăpătaobişnuinţa.Intimitateas-aînfiripat.Ulteriorelm-aînsoţit întoatecălătoriilemele,şiceicâţivaanifabuloşiauînceput. Antinous era grec: am reuşit să cobor în amintirile acestei străvechi, dar obscurefamiliipânăînvremeaîntâilorcoloniştiarcadieniaşezaţipeţărmurile Propontidei.Asiaaprodusasupraaceluisângeniţelcamacruefectulpicăturiide mierecaretulburăşiparfumeazăvinulcelpur.Înelregăseamsuperstiţiileunui discipolalluiApolloniosşicredinţamonarhicăaunuisupusorientalalMarelui Rege.Prezenţa-ieradeosebitdetăcută:m-aurmatcaunanimalsaucaungeniu familiar.Cauncăţelandru,aveanesfârşitedisponibilităţidejoacăşinepăsare, erasălbaticşiîncrezător.Frumosulogar,aviddemângâierişideporunci,s-a culcatpeviaţa-mi.Admiramindiferenţaaproapesemeaţăpentrutotcenuera plăcere sau cult personal: ea îi ţinea loc de dezinteres, de scrupul, de toate virtuţilestudiateşiaustere.Măminunamdeataredurădulceaţă,deîncrâncenatul devotamentcareangajaîntreagafiinţă.Şitotuşiaceastăsupunerenueraoarbă; pleoapele,atâtdedeslăsateînsemndeîncuviinţareoridevisare,seridicau; ochiiceimaiatenţidinlumemăpriveauînfaţă;măsimţeamjudecat.Aşacum unzeuejudecatdeadoratorullui:asprimilemele,acceseledeneîncredere(căci le-amavutmaitârziu)erauprimitecurăbdare,cugravitate.Stăpânabsolutn-am fostdecâtosingurădatăşidoarasuprauneifiinţe. Dacăn-amspusîncănimicdesprefrumuseţeaatâtdeevidentă,nutrebuiesă seînţeleagădeaicireţinereaunuiompede-aîntregulcucerit.Darnescapăacele chipuripecarelecăutămcudisperare:niciodatănule-ntrezărimmaimultde-o clipă…Îmiamintescdecapulînclinatsubabundenţanoptoasăapărului,de ochiipecarepleoapelealungiteîifăceausăparăoblici,defaţatânără,largă,ca şi cum ar fi culcată. Fragedul corp s-a schimbat fără încetare, aidoma unei plante, iar unele dintre aceste schimbări se datorează timpului. Copilul s-a transformat;acrescut.Osăptămânădeindolenţăajungeasă-lmoleşească;o după-amiazădevânătoareîiredarobusteţea,agilitateaatletică.Oorădesoareîl făceasătreacădelaculoareaiasomieilaceaamierii…Picioarele,puţingreoaie, alemânzuluis-aualungit;obrajiişi-aupierdutdelicatarotunjimeacopilărieişi s-auadâncituşorsubpomeţiiproeminenţi;toracelebombatdeaeraltânărului alergător de cursă lungă a căpătat curbura domoală şi netedă a unui gât de bacantă.Expresiabosumflatăabuzelors-aumplutdearzătoareamărăciune,de saţietatetristă.Într-adevăr,acestchipsetransformacaşicuml-aşfisculptatfără încetare.

CândîmireamintescdeaniiaceiaecaşicumatunciaşfiregăsitVârstade Aur.Totulerauşor:eforturiledealtădatăcăpătaurăsplatastăriidemulţumire aproapedivine.Călătoriaeraunjoc:plăcerestăpânită,cunoscută,exploatatăcu pricepere.Muncaneîncetatădeveneaunaltfeldevoluptate.Viaţamea,căreia oriceiseîmplineacuîntârziere,putereacaşifericirea,căpătasesplendoarea amieziidepline,însorireaorelorsiestei,cândtotulsescaldăîntr-oatmosferăde aur, obiectele din încăpere, trupul întins de alături. Pasiunea cu prisosinţă satisfăcutăîşiareinocenţaei,aproapetotatâtdefragilăcaoricarealta:restul frumuseţiiomeneştitreceaîndomeniulspectacolului,încetasămaifievânatulal cărui vânător fusesem. Aventura începută banal îmi îmbogăţea, dar îmi şi simplifica viaţa: viitorul conta prea puţin; încetasem să mai pun întrebări oracolelor, stelele nu mai erau decât splendide desene pe bolta cerească. Niciodată nu observasem, pătruns de atâta încântare, paloarea zorilor pe orizontulinsulelor,răcoareagrotelorconsacratenimfelorşibântuitedepăsări călătoare,zborulgreoialprepeliţelorînamurg.Reciteampoeţi:uniimis-au părutmaibunicaaltădată,ceimaimulţimaislabi.Scriamversuricesearătau cevamaipuţindeficientecadeobicei. Existaacolomareadecopaci:păduriledestejarideplutăşiceledepiniale Bitiniei;pavilionuldevânătoarecugaleriiledingrilajedelemnundebăiatul, cuprins din nou de moliciunea ţării lui de baştină, îşi semăna la întâmplare săgeţile,pumnalul,centuradeaur,serostogoleacucâiniipedivanuriledepiele. Câmpiile înmagazinaseră căldura din tot timpul verii; o boare se înălţa din păşuniledepemalulrâuluiSangariosundegalopauhergheliidecaisălbatici;în faptul zilei coboram să ne scăldăm în râu, călcând în mers ierburile înalte încărcate de roua nopţii, sub cerul de care atârna îngustul corn al lunii ce serveşteBitinieidreptemblemă.Aceastăţarăafostacoperitădefavoruri;eaşi-a luatchiarnumelemeu. Iarnane-asurprinslaSinope;acoloaminaugurat,peunfrigaproapescitic, lucrăriledelărgireaportului,întreprinsesubordinelemeledecătremarinarii flotei.PedrumulspreBizanţ,notabilităţileaudispusaprinderea,laintrareaîn fiecaresat,aunoruriaşefocuriînfaţacărorasăseîncălzeascăgărzilemele.A fost frumoasă trecerea Bosforului sub furtuna de zăpadă; au urmat apoi cavalcadele în pădurile Traciei, vântul tăios cuibărindu-se prin faldurile mantalelor, răpăitul nenumăratelor tobe ale ploii pe frunze şi pe acoperişul cortului, oprirea în tabăra lucrătorilor, unde avea să se ridice Adrianopol, ovaţiunileveteranilorrăzboaielordacice,pământulmoaledincarevorieşiîn

curândzidurişiturnuri.OvizitălagarnizoaneledepeDunărem-aîndreptat, odată cu primăvara, şi spre orăşelul prosper care este astăzi Sarmizegetusa; copilulbitinianpurtalaîncheieturamâiniiobrăţarăaregeluiDecebal.Ne-am reîntorsînGreciaprinnordulei:amîntârziatîndelungînValeaTempescăldată toatădeizvoare;EubeeaceablondăaprecedatAtticadeculoareavinuluiroz. Atena a fost doar atinsă; la Eleusis, în cursul iniţierii mele în Mistere, am petrecuttreizileşitreinopţiamestecatîngloatapeleriniloradmişişieicuocazia aceleiaşisărbători:singuraprecauţieluatăafostsăseinterzicăbărbaţilorportul cuţitului. L-amduspeAntinousînArcadiastrămoşilorsăi:pădurilerămăseserăacolo totatâtdenepătrunscaşiînvremurilecândtrăiserăstrăvechiivânătoridelupi. Uneori, ca o lovitură de bici, un călăreţ speria câte o viperă; pe vârfurile pietroasesoareleardeacaîntoiulverii;tănărulbăiat,sprijinindu-şispatelede stâncă,moţăiacucapulînpiept,cupărulrăvăşitdevânt,unfeldeEndimional amiezeimari.Uniepure,pecaretânărulvânătorîldomesticisecumaregreutate, afostsfâşiatdecâini,unicaîntâmplarenefericităaacelorzilefărădeumbră. Oamenii din Mantineea şi-au descoperit legături de rudenie, până atunci necunoscute,cufamiliadecoloniştibitinieni:acestoraş,încarecopilulşi-aavut maitârziutemplelesale,afostîmbogăţitşiîmpodobitdemine.Imemorialul sanctuar al lui Neptun, căzut în ruină, era atât de sacru, încât intrarea era interzisătuturor:înspateleuşilorveşnicînchiseseperpetuaumisteremaivechi decâtneamulomenesc.Amconstruitunnoutemplu,multmaimare,îninteriorul căruiaanticuledificiustă,deacumînainte,caunsâmbureînmijloculfructului. Pedrum,nudepartedeMantineea,amrenovatmormântulundeEpaminonda, ucisînmijloculbătăliei,odihneştealăturideuntânărcamaraddoborâtlângăel:

ocoloanăpecares-aînscrisunpoemafostînălţatăîntrucomemorareaamintirii unor vremuri în care totul, privit de departe, pare a fi fost nobil şi simplu:

tandreţea,gloria,moartea.ÎnAhaia,Jocurileistmiceaufostcelebratecuunfast nemaivăzutdintimpurilestrăvechi;restabilindacestemarisărbătoripanelenice, speramsărefacunitateaorganicăaGreciei.Vânătorilene-aupurtatpânăîn ValeaHeliconului,auritădeceadinurmăruginăatoamnei.Ne-amopritpe malulunuiizvoralluiNarcis,aproapedesanctuarulluiEros:blanajupuităa uneiursoaice,trofeuţinutcucuiedeaurpezidultemplului,afostoferităacestui zeu,celmaiînţeleptdintretoţi. Barcazul împrumutat de negustorul Erastos din Efes spre a naviga în ArhipelagaaruncatancoraîngolfulFaleron:m-aminstalatlaAtenacaomul

careseîntoarceacasă.Îndrăzneamsăatingatarefrumuseţe,săîncercsăfacdin acest oraş admirabil unul perfect. Pentru prima oară Atena se repopula, reîncepeasăcreascădupăolungăperioadădedeclin:i-amdublatsuprafaţa;am proiectatde-alungulIlisosuluionouăAtenă,oraşulluiHadrianlângăcelallui Tezeu.Totuleradesistematizat,deconstruit.Şaseveacurimaiînainte,marele templuconsacratluiZeusOlimpianulfuseseabandonatîndatădupăînceperea lucrărilor.Lucrătoriimeis-aupuspetreabă:Atenacunoşteadinnoumunca plinădeveseliepecarenuomaigustasedepetimpulluiPericle.Terminam ceeaceunSeleucidaîncercatzadarnicsăisprăvească;reparampelocjafurile romanuluiSylla.Inspectarealucrărilornecesitaundu-te-vinozilnicprintr-un labirint de maşini, de scripeţi complicaţi, de fusuri de coloane pe jumătate ridicateşideblocurialbe,clăditeneglijentsubunceralbastru.Regăseamaici cevadinnervulşantierelordeconstrucţiinavale:ocorabiedespotmolităgatasă navighezespreviitor.Seara,arhitecturacedaloculmuzicii,eaînsăşiinvizibilă construcţie. Am practicat, mai mult sau mai puţin, toate artele, dar cea a sunetelor este singura pe care am exersat-o fără întrerupere şi în care îmi revendicoanumităpricepere.LaRoma,ascundeamastfeldeînclinaţie:laAtena măputeamdăruieicudiscreţie.Muzicanţiiseadunauîncurteaîncareera plantatunsingurchiparos,lapicioareleuneistatuialuiHermes.Şasesauşapte, numaioorchestrădeflauteşilirecăreiaisealăturacâteodatăunvirtuozal citarei.Celmaiadeseacântamlamareleflauttransversal.Interpretammelodii vechi, aproape uitate, dar şi melodii noi, compuse pentru mine. Îmi plăcea sobrietateavirilăaariilordorice,fărăsădispreţuiescînsămelodiilevoluptuoase oripasionale,artificiilepateticesausavantepecarepersoanelegrave,acăror virtuteconstăînasetemedetoate,lerespingcatulburătoarepentrusimţurisau inimă.Printrestrunezăreamprofilultânăruluimeutovarăş,cumintepreocupat să-şi îndeplinească rolul în ansamblu, degetele mişcându-i-se cu grijă de-a lungulcoardelorîntinse. Frumoasaiarnăafostbogatăînîntâlniriprieteneşti:arhibogatulAtticus,a căruibancăîmifinanţalucrările–nufărăatrage,dealtfel,profit–,măpofteaîn grădinilesaledinKefisia,undetrăiaînconjuratdeocurtedeimprovizatorişi scriitori la modă; fiul lui, tânărul Herodes, avea o conversaţie deopotrivă antrenantă şi subtilă; el a devenit comeseanul indispensabil supeurilor mele ateniene.Pierdusecutotultimiditateacare-lfăcusesărămânăîmpietritînfaţa meaatuncicândefebiaatenianăl-atrimisîndelegaţiepefrontierasarmaticăspre amăfelicitapentruvenireamealaputere;vanitatealuicrescândăîmipăreacel

multdeundulceridicol.RetorulPolemon,mareleomalLaodiceei,carerivaliza cuHerodesînelocinţăşimaialesînbogăţie,m-aîncântatcustilulsăuasiatic, ampluşisclipitorcaundeleunuiPactol:acestabilpotrivitordecuvintetrăia precumvorbea–cufast.Darîntâlnireaceamaipreţioasădintretoateafostcea cuArriandinNicomedia,prietenulmeucelmaibun.Maitânărdecâtminecu aproximativdoisprezeceani,începusedejafrumoasacarierăpoliticăşimilitară încarecontinua săsefacăonoratşisă aducăservicii.Experienţa treburilor importante,cunoaştereacailor,acâinilor,atuturorexerciţiilortrupuluiîlsituau cumultdeasuprasimplilorfăcătoridefraze.Întinereţecăzusepradăuneistranii pasiuniaspiritului,fărădecareadevărataînţelepciune,niciadevăratamăreţienu potexista:doianidinviaţăşii-apetrecutlaNicopolisînEpir,încămăruţarece şisărăcăcioasăîncareagonizaEpictet;îşiluasecasarcinăsăculeagăşisă transcrie cuvânt cu cuvânt ultimele gânduri ale bătrânului filozof bolnav. Aceastăperioadădeentuziasmşi-apuspeceteaasupră-i:arămascuadmirabile deprinderimorale,unfeldegravăcandoare.Însecret,practicaabstinenţedecare nimeninuseîndoia.Lungaucenicieadatorieistoicenul-aosificatînsăîntr-o atitudinedefalsăînţelepciune:eramultpreafinpentruanu-şidaseamacă existălimitealevirtuţii,caşicelealedragostei,alcărormeritconstătocmaiîn raritatea lor, în caracterul acestora de capodoperă unică, de splendid exces. Inteligenţasenină,onestitateaireproşabilăaluiXenofoni-auservitulteriordrept model.Ascrisistoriapatrieisale,Bitinia.Amtrecutaceastăprovincie,multă vremefoarterăuadministratădeproconsuli,subpropriameajurisdicţie:elm-a sfătuit cât priveşte planurile de reforme ce urmau a fi întreprinse. Lectorul asiduualdialogurilorsocraticecunoşteatotuldesprepotenţialuldeeroism,de devotament şi uneori de înţelepciune cu care Grecia a ştiut să înnobileze pasiunea pentru un prieten: îl trata deci pe tânărul meu favorit cu tandră deferenţă. Cei doi bitinieni vorbeau dulcele dialect al Ioniei, cu desinenţe aproapehomerice,pecarel-amdeterminatmaitârziupeArriansă-lutilizezeîn operelesale. ÎnvremeaaceeaAtenaîşiaveafilozofiaeideviaţăfrugală:Demonaxducea într-obaracădinsatulColonosoexistenţăexemplarăşiveselă.Demonaxnuera Socrate, nu avea nici subtilitatea, nici focul sacru al aceluia, dar îmi plăcea bonomialuizeflemitoare.ActorulcomicAristomenos,careinterpretacuvervă vecheacomedieattică,eraşielunuldintreaceiprietenicuinimadeschisă.Îl numeampotârnicheameagreacă:scurt,gras,veselcauncopilsaucaopasăre, erainformatcanimenialtuldespreriturile,poezia,reţetelebucătărieidealtădată.

M-aveselitşimi-afostmultăvremedeînvăţătură.Antinouss-aapropiatînacea perioadă de filozoful Habrias, platonician penetrat de orfism, omul cel mai inocent,caredădeadovadăfaţădecopildedevotamentulunuicâinedepază, transferat, mai târziu, asupră-mi. Unsprezece ani de viaţă la curte nu l-au schimbat: e aceeaşi fiinţă candidă, cucernică, preocupată de vise în chip dezinteresat,oarbălaintrigişisurdălaclevetiri.Câteodatămăplictiseşte,darnu măvoidespărţideeldecâtlamoarte. RaporturilemelecufilozofulstoicEufratesaufostdemaiscurtădurată.După strălucite succese la Roma, s-a retras la Atena. L-am angajat ca lector, dar suferinţelepricinuitedemultăvremedeoboalădeficat,precumşislăbiciunea cedecurgeadinacesteal-auconvinscăpropria-iviaţănu-imaiofereanimiccare sămeriteafitrăit.Mi-acerutîngăduinţasăpărăseascăserviciulprinmoarte voluntară;euînsumimăgândisemlaataresfârşit,posibilînmomentuldecriză ceaprecedatmoartealuiTraian.Problemasinuciderii,carem-aobsedatmai apoi, îmi părea pe atunci lesne de rezolvat. Eufrates a căpătat permisiunea cerută;i-amtrimis-oprintânărulmeubitinian,poatepentrucămi-arfiplăcut mieînsumisă primescdinmâna unuiastfelde mesageracelultimrăspuns. Filozofuls-aprezentatînaceeaşisearălapalatpentruoconversaţiecenuse deosebeacunimicdeceleprecedente;adouazis-aomorât.Demaimulteoria venitvorbadespreacestincident:copilularămasîntristatcâtevazile.Frumoasa fiinţăsenzualăaveaoroaredemoarte;numi-amdatseamacădejasegândea multlaea.Încemăpriveşte,nupreaînţelegeamdecesăpărăseştidebunăvoieo lumecare-mipăreafrumoasă,decesănuepuizezicâtţi-estedatsătrăieşti,în ciudatuturorrelelor,ultimaposibilitatedeagândi,deaatinge,deavedea.De atunciînsă,m-amschimbatmult. Dateleseamestecă:memoriameaseconstituieînunicăfrescăpecarese aglomerează incidentele şi călătoriile mai multor anotimpuri. Corabia luxos amenajatăanegustoruluiErastosdinEfesşi-aîntorsprovaspreOrient,apoispre sud,înfine,cătreItalia,caredevenisepentrumineOccident.Rodosulafostatins dedouăori;Delosul,orbitordealb,afostvizitatîntâiîntr-odimineaţădeaprilie, iarmaitârziusublunaplinăasolstiţiului;vremeareadepecoastaEpiruluimi-a înlesnitprelungireauneivizitelaDodona.ÎnSicilia,amîntârziatcâtevazilela SiracuzaspreacercetamisterulizvoarelorAretuzaşiKyane,frumoasenimfe albastre. Am închinat un gând lui Licinius Sura, care-şi dedica pe vremuri vacanţelesaledeomdestatstudiuluimiraculoaselorfenomenealeapelor.Am auzitvorbindu-sedespresurprinzătoareleirizăriprodusedeaurorăpesuprafaţa

MăriiIoniceprivitădesus,depeEtna.Amhotărâtsăîntreprindemascensiunea

muntelui;dinzonaviiloramtrecutînceaalavei,apoiînazăpezilor.Copilul,ale

căruipicioaredansauparcă,alergapepantelepieptişe;învăţaţiicaremăînsoţeau

urcau pe spatele catârcelor. Pe vârf a fost construit un refugiu ca să putem aşteptazorile.Elesosiră–oimensăeşarfăaluiIsissedesfăşurăîntreunorizont şicelălalt;straniifocuristrălucirăpegheţuriledinvârf;pământulşimarease deschideaupriviriipână-nAfricaceseîntrezăreaşi-nGreciaceselăsaghicită. Afostunuldintrepiscurilevieţiimele.Nimicn-alipsit,nicifranjulauritalunui nour,nicivulturii,nicicelcetoarnă-ncupenemurirea. Anotimpuri alcionice, solstiţiul zilelor mele… Departe de a-mi proslăvi fericireatrecută,trebuiesăluptcaeasănu-şipiardăgustul;chiarşiacumdoar amintirea-i e pentru mine mult prea tare. Mai sincer decât marea parte a oamenilor,mărturisescfărăînconjurcauzeletainicealeacesteifericiri;calmul atâtdeprielnicmunciişipreocupărilorspirituluiîmiaparedreptunadintrecele maifrumoaseurmărialedragostei.Şisuntsurprinscăataribucuriinesigure,aşa

derardeplineîncursuluneivieţideom,indiferentîncefelle-amcăutatorile-

amdobândit,suntprivitecuatâtaneîncrederedepretinşiiînţelepţicaresetemde obişnuinţaşideexcesullacarei-arputeaîmpinge,înlocsăseteamădelipsaori pierdereaacestora,şicareconsacrămortificăriisimţurilorloruntimpcel-ar puteafolosimaibinesprea-şimodelaşiînfrumuseţasufletul.Înaceavreme consacram consolidării fericirii – degustării, cât şi cercetării ei – atenţia constantăpecareodădeamîntotdeaunacelormaimicidetaliialefaptelormele; şicealtcevaevoluptateaînsăşidacănuoclipădepasionatăatenţieatrupului? Oricefericireeocapodoperă:ceamaimicăgreşealăofalsifică,ceamaimică ezitare îi schimbă gustul, infima stângăcie-i ştirbeşte frumuseţea, prostia neînsemnatăofacedeocară.Ameanu-icâtuşidepuţinvinovatădepropriile-mi imprudenţecare,maitârziu,ausfărâmat-o:atâtatimpcâtamacţionatînsensul ei,amfostînţelept.Şitotuşi,credcăunuiamaiînţeleptdecâtminei-arfifostcu putinţăsăfiefericitpânălamoarte. Doar câtva timp mai târziu, în Frigia, la hotarul unde Grecia şi Asia se amestecă, am avut despre această fericire viziunea cea mai completă şi mai lucidă.Cantonasemîntr-unlocdeşertşisălbatic,înîmprejurimilemormântului luiAlcibiade,caresfârşiseacolocavictimăaintrigilorsatrapilor.Pemormântul datuităriidesecoleamaşezatostatuiedinmarmurădeParos,imagineaunuia dintre oamenii pe care Grecia i-a iubit cel mai mult. Am dat de asemenea dispoziţiesăsecelebrezeînfiecareananumerituricomemorative;locuitoriidin

satul vecin s-au alăturat membrilor escortei mele pentru prima dintre aceste ceremonii;untăuraşafostsacrificat;opartedincarneafosthărăzităospăţului deseară.Aavutlocşiocursădecaiimprovizatăpecâmpie,dansurilacare bitinianulparticipăcugraţienăvalnică;cevamaitârziu,înjurulultimuluifoc, dându-şipespatefrumosu-igâtrobust,acântat.Îmiplacesămăîntindlângăcei dispăruţisprea-miaflamăsura;înaceasearămi-amcomparatviaţacuceaa mareluiiubitordedesfătări,pecalesăîmbătrâneascăşicarecăzustrăpunsde săgeţiînacestloc,apăratdeuntânărprietenşiplânsde-ocurtezanădinAtena. TinereţeameanunăzuielaprestigiulceleialuiAlcibiade:diversitateameao egalasauoîntreceapeasa.M-amdesfătatcâtşiel,ammeditatmaimult,am muncitcumultmaimult;posedam,caşiel,extraordinarafericiredeafiiubit. Alcibiadeasedustotul,chiarşiIstoria,şitotuşialăsatînurmaluigrămezide morţiatenienipărăsiţiîncariereledinSiracuza,opatrieceseclătina,pezeiide larăspântiiprosteştemutilaţidemâinilesale.Amguvernatolumeinfinitmai vastădecâtceaîncaretrăiseatenianul;ammenţinutpacea;amarmatimperiulca peocorabiefrumoasă,căreiai-amîntinspânzelepentruocălătoriecevadura secole;amluptatcâtampututmaibinespreafavorizasensuldivinuluiînom, fărăa-isacrificatotuşiomenescul.Fericireameaeraorăsplată.

MaiexistaşiRoma.Numaieramînsăobligatsămenajez,săcreezîncredere, săplac.Operaprincipatuluiseimpunea;porţileTempluluiluiIanus,carese deschid în vreme de război, rămâneau închise; intenţiile îşi arătară roadele; prosperitateaprovinciilorserevărsaasuprametropolei.N-ammairefuzattitlul dePărintealPatrieice-mifuseseoferitlaînceputuldomniei. Plotinanumaitrăia.ÎntimpulprecedenteişederiînOraş,amrevăzut-opentru ultima oară pe această femeie cu surâsul puţin obosit pe care nomenclatura oficialămi-odădeadreptmamăşicarefusesecumultmaimult:unicamea prietenă.Dedataaceasta,dinean-ammairegăsitdecâtomicăurnădepusăsub Columna Traiană. Am asistat eu însumi la ceremoniile apoteozei; contrar protocoluluiimperial,ampurtatdoliuvremedenouăzile.Moarteaaduceaînsă preapuţinăschimbareacesteiintimităţicareaniînşirsedispensasedeprezenţa fizică;împărăteasarămâneaceeacefuseseîntotdeaunapentrumine:unspirit,un gândcucareseînfrăţisealmeu. Uneledintremarilelucrărideconstrucţieluausfârşit:Colosseumulreparat, spălatdeamintirealuiNerocarebântuiaîncăacelelocuri,eraîmpodobitnucu imagineaacestuiîmpărat,cicuostatuiecolosalăaSoarelui,Helios-Rege,drept

aluzielanumelemeugentildeAelius.Sefăceauultimelefinisajelatemplul

VenereişiRomei,construitşielpeloculscandaloaseiCasedeAurîncareNero

desfăşurasefărăgustunluxprostasimilat.Roma,Amor:divinitateaOraşului

EternseidentificapentruprimadatăcuMamaDragostei,inspiratoareaoricărei

bucurii.Eraunadintreideilevieţiimele.Înacestchip,puterearomanăîmbrăca

uncaractercosmicşisacru,formapacificăşitutelarăpecareaveamambiţiasăi-

o dau. Uneori mi se întâmpla s-o asimilez pe împărăteasa decedată cu acea Venusînţeleaptă,sfătuitoaredivină.

Dinceîncemaimult,toatezeităţileîmiapăreauînmodmiraculostopiteîntr-

un Tot, emanaţii variind la infinit, manifestări egale ale aceleiaşi forţe:

contradicţiilelornueraudecâtoaltăfaţăaarmonieidintreele.Construireaunui templualTuturorZeilor,aunuiPanteon,seimpusesespirituluimeu.I-amales amplasarea pe ruinele vechilor băi publice oferite poporului roman de către Agrippa, ginerele lui Augustus. Din vechiul edificiu nu mai rămăsese nimic altceva decât un portic şi placa de marmură a unei dedicaţii către locuitorii Romei: ca atare, cea din urmă a fost replasată cu grijă pe frontonul noului templu.Puţinîmipăsadacănumelemeulipseadepeacestmonumentce-mi materializasegândul.Dimpotrivă,îmifăceaplăcerecaoinscripţievechedemai binedeunsecolsă-lasociezeînceputuluiimperiului,domnieidomolitealui Augustus.Chiaracoloundeinovam,îmiplăceaînaintedeoricesămăsimt continuator. Prin Nerva şi Traian, deveniţi oficial tatăl şi bunicul meu, mă alăturam celor doisprezece cezari înşişi, atât de maltrataţi de Suetonius:

luciditatealuiTiberius,maipuţinduritatealui;erudiţialuiClaudius,maipuţin slăbiciunea sa; gustul pentru artă al lui Nero, dar dezbărat de orice stupidă vanitate;bunătatealuiTitus,maipuţinaerulluianost;economialuiVespasian, fără cărpănoşenia lui ridicolă, alcătuiau tot atâtea exemple pe care mi le propuneammieînsumi.Aceştiprincipişi-aujucatrolullorîntreburileomeneşti; mieîmireveneadeaiciînaintesarcinadeaalegedintrefapteleacestorapecele ceestebinesăfiecontinuate,săconsolidezpecelebune,săcorectezpecele rele,pânăînziuaîncarealţioameni,maimultsaumaipuţincalificaţi,dar deopotrivăresponsabiliîşivorasumadatoriasăprocedezeînacelaşichipcuale mele. ConsacrareatempluluiVenereişiRomeiafostunfeldetriumfînsoţitde cursedecare,despectacolepublice,dedistribuţiidemirodeniişideparfumuri. Cei douăzeci şi patru de elefanţi care au adus pe şantier blocurile enorme, uşurândînmaremăsurămuncaforţatăasclavilor,auluatlocîncortegiucanişte

monoliţivii.Dataaleasăpentruaceastăsărbătoareeraaniversareaîntemeierii Romei,aoptazidupăideleluiaprilieaanuluioptsuteoptzecişidoidela fundareaOraşului.Primăvararomanăn-afostniciodatămaidulce,maiviolentă, nicimaialbastră.Înaceeaşizi,cuosolemnitateşimaigravă,parcăînsurdină,a avut loc în interiorul Panteonului o ceremonie dedicatorie. Eu însumi am corectatplanurilepreatimidealearhitectuluiApollodor.Folosindu-mădeartele Grecieicadeosimplăornamentare,cadeunadaosluxos,amrecurspentru structuraînsăşiaedificiuluilavremurileprimitiveşifabuloasealeRomei,la templele rotunde ale Etruriei antice. Voisem ca sanctuarul Tuturor Zeilor să reproducă forma globului terestru şi a sferei stelare, a globului în care sunt închiseseminţelefoculuietern,asfereigoalecareconţinetotul.Eradeasemenea formacolibelorancestraledincarefumulcelormaivechivetreomeneştiieşea printr-unorificiusituatînvârf.Cupola,construitădinlavărezistentăşiuşoară, carepăreaşieacăparticipălamişcareaascendentăaflăcărilor,comunicacu cerul printr-o deschidere mare, alternativ neagră şi albastră. Acest templu deschisşisecretfuseseconceputcauncadransolar.Oreleseînvârteauîncercpe casetoanelelustruitecugrijădemeşterigreci;disculzileirămâneasuspendat deasupra, ca un scut de aur; ploaia forma pe paviment o băltoacă pură; rugăciuneaseînălţacafumulcătregolulîncareneaşezămzeii.Pentrumine aceastăsărbătoareaînsemnatunuldintreaceleceasuriîncaretotuldevenise convergent.Înpicioare,lacapătulacesteizileatâtdeîncărcate,aveamînjuru-mi personalulprincipatuluimeu,materialeledincaremisealcătuiadestinuldeom matur,clăditdejamaimultdejumătate.Treceamînrevistăenergiaausterăalui MarciusTurbo,slujitorcredincios;demnitateamustrătoarealuiServianus,ale căruicritici,şoptitecuvocedinceîncemaiscăzută,numămaiatingeau; eleganţa regală a lui Lucius Ceonius; şi, ceva mai la o parte, în limpedea penumbrăcesepotriveşteapariţiilordivine,chipulvisătoraltânăruluigrecîn caremi-amîntrupatSoarta.Soţiamea,şieaprezentă,tocmaiprimisetitlulde împărăteasă. Demultăvremedeja,preferampoveştileprivitoarelaamorurileşicerturile zeilorcomentariilorstângacealefilozofilordesprenaturadivină;acceptamsăfiu imagineaterestrăaacestuiJupiter,cuatâtmaimultzeucucâtesteom,sprijinal lumii, întruchipare a dreptăţii, ordine a lucrurilor, amant al Ganimezilor şi Europelor,soţneglijentaluneiamarniceIunone.Sufletulmeu,dispusînaceazi săsituezetotulîntr-oluminăfărădeumbră,ocomparapeîmpărăteasăcuzeiţa înonoareacăreia,întimpuluneirecentevizitelaArgos,amconsacratunpăun

deaurbătutînnestemate.Aşfipututscăpaprindivorţdeaceastăfemeiepecare n-oiubeamdeloc;caparticularn-aşfiezitats-ofac.Eaînsămăstânjeneaprea puţinşinimicdinconduita-inujustificaoinsultăatâtdepublică.Catânără nevastă,sesupăradeabaterilemelecamtotatâtcâtsenecăjeaşiunchiuleide datoriilecelefăcusem.Acum,asista,fărăsăparăcăobservă,lamanifestările uneipasiuniceseanunţadelungădurată.Camultefemeipuţinsensibilela dragoste,înţelegeagreşitputerea;atareignoranţăexcludeadeopotrivăindulgenţa şigelozia.Nusenelinişteadecâtdacătitlurileorisiguranţaeierauameninţate, ceeacenueracazul.Nu-imairămăsesenimicdingraţiaadolescentinăcemă interesase,pentruscurttimp,altădată:aceastăspaniolăîmbătrânităprematurera gravăşidură. Eramrecunoscătorrăceliieidinpricina căreianu-şiluaseun amant;îmiplăceacăaştiutpurtacudemnitatevălurileeidematroană,careerau aproapeniştevăluridevăduvă.Ţineammultcaunprofildeîmpărăteasăsă figurezepemonedeleromane,avândpespateoinscripţiededicatăcândPudorii, cândLiniştii.Miseîntâmplasămăgândesclacăsătoriafictivăcare,înseara sărbătorilordelaEleusis,aavutlocîntremareapreoteasăşihierofant,mariajce nuesteounire,nicichiaruncontact,ciunritualsacramentatcaatare. Înnoapteacareaurmatacestorcelebrăriamprivitdepeînălţimeauneiterase cumardeRoma.FocuriledebucurieegalauincendiileaprinsedeNero:erau aproapetotatâtdeînfricoşătoare.Roma:creuzetuldarşicuptorul,fierulbătut, ciocanuldarşinicovala,probavizibilăaschimbărilorşireluăriloristoriei,unul dintrelocuriledinlumeîncareomulatrăitşivatrăiîncelmaitumultuoschip. IncendiereaTroiei,dincareunfugarascăpatducându-şicusinetatăl,copilulşi Larii,aveadreptrezultatînaceasearămarilefocurialeserbării.Măgândeamde asemenea,cuunfeldeteroaresacră,laincendiileviitorului.Milioaneledevieţi trecute,prezenteşiviitoare,edificiilerecente,născutedinedificiivechişiurmate larândullordeedificiicevorluafiinţă,îmipăreauasesuccedaîntimpca valurile;dinîntâmplare,înaceanoapteînaltelevalurisespărgeaulapicioarele mele.Trecpestemomentelededelircândpurpuraimperială,veşmântulsacrupe careatâtderaramconsimţitsă-lport,afostaruncatăpeumeriicreaturiicare deveneapentrumineGeniulmeu;îmiconvenea,desigur,săcontrastezroşul profundcuaurulpalaluneicefe,darmaialessă-misilescFericirea,Soarta, entităţi nesigure şi vagi, să capete căldura şi greutatea liniştitoare a cărnii. ZidurilesolidealePalatinului,deminelocuitpreapuţin,darpecareabiaîl reconstruisem,selegănaucamarginileuneicorăbii;storuriledatelaopartespre alăsasăintrenoaptearomanăeraucelealeunuipaviliondelapupă;strigătele

mulţimii,zgomotulvântuluiprintreparâme.Stâncaenormăcesezăreadeparte

înumbră,asizelegiganticealemormântuluimeuceîncepeaatuncisăfieridicat

pemalurileTibruluinu-miinspiranicigroază,niciregret,nicivanămeditaţie

asuprascurtimiivieţii.

Încetul cu încetul, lumina s-a schimbat. De mai bine de doi ani, trecerea timpuluieramăsuratădeprogreseleuneitinereţiînformare,caresepârguieşteşi urcăsprealeizenit:voceagravăseobişnuiasăstrigeordinelepiloţilorsau maeştrilordevânătoare;deschidereamaimareapasuluialergătorului;pulpele

călăreţului stăpânindu-şi calul mai bine; şcolarul care învăţase pe de rost la ClaudiopolislungifragmentedinHomersepasionadepoezievoluptuoasăşi savantă,sedesfătacuunelepasajedinPlaton.Tânărulmeupăstordeveneaun

tânărprinţ.Numaieracopilulplindezelcaresăreadepecallapopasuricasă-

mioferedebăutdinapaizvoarelorîncăuşulpalmelor:dăruitorulcunoşteaacum valoareaimensăadarurilorsale.Întimpulvânătorilororganizatepedomeniile luiLuciusdin Toscana,mi-atrecutprinmintesă amestecchipulperfectcu figurilegreoaieşipreocupatealemarilordemnitari,cuprofilurileascuţiteale orientalilor, cu mutrele pocite ale maeştrilor de vânătoare, barbari, să-l obişnuiescpemultadoratulcudificilulroldeprieten.LaRomaauînceputsăse înnoadeintrigiînjurultânăruluicap,auexistatjosnicestrădaniidecaptarea acesteiinfluenţesaudeînlocuirecuoalta.Refugiereaîntr-ununicgânddădea lăstarului de optsprezece ani o putere de indiferenţă ce lipseşte celor mai înţelepţi:ştiusesăledispreţuiascăorisăleignorepetoate.Guraceafrumoasăa căpătatînsăocutăamarăpecaresculptoriiauobservat-o. Moraliştilorleoferaiciprilejuldeatriumfauşorîncepriveştepersoanamea. Cenzoriiîşidausilinţasăaratecăpropria-minefericireesteconsecinţarătăcirii mele,rezultatulexcesului:îmiestecuatâtmaigreusă-icontrazic,cucâtnuvăd limpedeînceconstărătăcireaşiundeseaflăexcesul.Măstrăduisădaucrimei mele, dacă a fost într-adevăr o crimă, justele ei dimensiuni: îmi spun că sinucidereanuesteoraritateşicăeunlucruobişnuitsămoriladouăzecideani. MoartealuiAntinousnuconstituieoproblemăşiocatastrofădecâtpentrumine singur.Sepreapoatecaataredezastrusăfifostinseparabildeunprea-plinde bucurie,deunsurplusdeexperienţădecaren-aşficonsimţitsămăprivezeu însumi,şinicisă-lprivezpetovarăşulmeudeprimejdie.Chiarremuşcărilemele audevenitîncetulcuîncetuloformăamarădeposesiune,unmoddeamăîntări încredinţacăamfostpânălacapătjalniculstăpânaldestinuluisău.Darştiu

foartebinecătrebuiesăseţinăseamadehotărârilefrumosuluistrăincene rămâne,înciudatuturor,fiecarefiinţăiubită.Luându-miasupraîntreagavină, reducpetânărulerouladimensiunileuneistatuetedeceară,demineplăsmuităşi deminestrivităînmână.N-amdreptulsădepreciezstraniacapodoperăcarea fostplecareasa;trebuiesălasacestuicopilmeritulproprieiluimorţi. Seînţelegedelasinecănuincriminezpreferinţasenzuală,întrutotulbanală, careadeterminatalegereameaîndragoste.Pasiuniasemănătoaremi-autraversat deseori viaţa; aceste frecvente amoruri nu costaseră până atunci decât un minimumdejurăminte,deminciunişideurmărineplăcute.Scurtu-miinteres pentruLuciusnum-adusdecâtlacâtevareparabilenebunii.Nimicnuîmpiedica săsepetreacăacelaşilucruşiîncazulacesteisupremetandreţe;nimic,dacănu tocmaicalitateaunicăceodeosebeadecelelalte.Obişnuinţane-arficondus cătreacelsfârşitfărăglorie,darşifărădezastru,pecareviaţaîloferătuturor celorcenurefuzădulceatocireaepuizării.Aşfivăzutcumpasiuneaseschimbă înprietenie,precumvormoraliştii,sauînindiferenţă,ceeaceemaifrecvent.O fiinţătânărăs-arfidespărţitdemineînmomentulîncarelegăturilenoastrearfi începutsămăapese;alteobişnuinţesenzuale,oriaceleaşisubalteforme,s-arfi instalatînviaţasa;viitoruli-arfirezervatocăsătorie,nicimairea,nicimaibună decâtoricarealta,unpostînadministraţiaprovincială,gestiuneaunuidomeniu ruralînBitinia;înîmprejurăridiferite,inerţia,continuareavieţiidecurteîncine ştie ce poziţie subalternă; în cel mai rău caz, o carieră de favorit căzut în dizgraţie care devine confident sau mijlocitor. Înţelepciunea, dacă în atare privinţăsuntînstaresăpricepceva,constăînanutrececuvedereaniciunul dintrehazardurilecarereprezintăînsăşiviaţa,îndatoriaceoaideatestrăduisă îndepărtezipecelemairele.Darniciacestcopil,nicieunuamfostînţelepţi. N-amaşteptatprezenţaluiAntinousspreamăsimţizeu.Succesulînmulţea însăînjurulmeuriscurileameţelii;anotimpurilepăreauacolaboracupoeţiişi muzicanţiiescorteimelespreafacedinexistenţanoastrăosărbătoareolimpiană. ÎnziuasosiriimelelaCartaginaaluatsfârşitosecetăcareduradeşaseani; mulţimea delirând sub aversa de ploaie m-a aclamat ca distribuitor al binefacerilor divine; marile lucrări din Africa n-au fost ulterior decât o modalitatedeacanalizaacestbelşugceresc.Puţintimpmaiînainte,încursul uneiescaleînSardinia,ofurtunăne-aobligatsăcăutămrefugiuîntr-ocolibăde ţărani;Antinousoajutapegazdăsăîntoarcăpejăratecniştefeliideton;mă credeam Zeus vizitându-l pe Filemon în tovărăşia lui Hermes. Tânărul cu picioareleîndoite,şezând pepat,era chiarHermesdeznodându-şisandalele;

Bachusculegeaacestciorchinesaugustapentruminecupacuvinroz;degetele întăritedecoardaarculuieraucelealeluiEros.Printreatâteatravestiuri,însânul atâtorprestigii,mis-aîntâmplatsăuitpersoanaumană,copilulcaresechinuia zadarnicsăînveţelatineşte,careîlrugapeinginerulDecrianussă-idealecţiide matematică,apoirenunţalaeleşicare,lacelmaimicreproş,seduceaîmbufnat laprovacorabieideundepriveamarea. CălătoriaînAfricas-aîncheiatînplinsoaredeiulie,încastrulnou-nouţdela Lambaesis;tovarăşulmeuîmbrăcăcupuerilăbucuriearmuraşitunicamilitară; pentrucâtevazileamfostMartecelnudşicucascăceparticipălainstrucţieîn tabără,atleticulHerculeameţitdesentimentulvigoriisaledefiinţăîncătânără. Înciudacălduriişiaîndelungilorlucrărideterasamentefectuateînainteasosirii mele,armatafuncţiona,caşirestul,cuouşurinţădivină:arfifostimposibilsă obligipecutarealergătorsăsarăunobstacolmaimult,pecutarecălăreţsă executeovoltijăînplusfărăsădăunezieficacităţiiînseşiaacestormanevre,fără sărupiundevajustulechilibrudeforţecareleconstituiefrumuseţea.Amatras atenţiaofiţerilorasuprauneisingureeroriimperceptibile–ungrupdecailăsat descoperitîntimpulsimulăriiunuiatacîncâmpdeschis;prefectulCornelianus m-a mulţumit întru totul. O ordine inteligentă domnea peste aceste mase de oameni,deanimaledetracţiune,defemeibarbareînsoţitedecopiirobuşticare seînghesuiaulamarginilepretoriuluisprea-misărutamâinile.Aceastăascultare nueraservilă;sălbaticulentuziasmcontribuialasusţinereaprogramuluimeude securitate;nimicnucostasepreascump,nimicnufuseseneglijat.Măgândeam să-lpunpeArriansăscrieuntratatdetactică,precisaidomaunuitrupbine făcut. LaAtena,dedicareaOlimpeionuluiprilejui,treilunimaitârziu,sărbătoricare aminteausolemnităţileromane,darceeacelaRomasedesfăşurasepepământ avealocacoloînplincer.Într-obălaiedupă-amiazădetoamnăamluatlocsub porticul conceput la scara supraomenească a lui Zeus; templul de marmură, ridicatpeloculîncareDeucalionavăzutsfârşindu-sePotopul,păreaa-şipierde greutateaşiaplutiasemeneaunuigreunoralb;veşmântulmeuritualsepotrivea cu tonurile înserării pe Himetul apropiat. L-am însărcinat pe Polemon cu discursulinaugural.Acolomi-adecernatGreciaaceleapelativedivineîncare vedeamdeopotrivăunizvordeprestigiuşiscopulcelmaitainicalrealizărilor vieţii mele: Evergetul, Olimpianul, Epifanul, Stăpânul Totului. Şi cel mai frumos,celmaigreudemeritatdintretoatetitlurile:Ionianul,Filelenul.Polemon aveacevadinfireaunuiactor,darjoculfizionomieiunuimarecomediantdă

câteodatăexpresieemoţieilacareparticipăolume,unsecol.Îşiridicăochii,se reculeseînainteaexordiului,părucăadunăînsinetoatedarurilecuprinseînacea fracţiune a timpului. Eu colaborasem cu epocile, cu însăşi viaţa grecească; autoritatea pe care o exercitam nu era atât putere, cât misterioasă putinţă, superioarăomului,darcarenuacţioneazăeficacedecâtprinintermediulfiinţei umane; logodna Romei cu Atena era fapt împlinit; trecutul regăsea faţa viitorului; Grecia pornea din nou la drum, simţind iarăşi în pânze suflarea vântului ca o corabie pe care lipsa oricărei adieri o lăsase mult timp în nemişcare.Atunci,oclipădemelancolieîmistrânseinima;măgândeamcă vorbeleterminareperfecţiuneconţinîneleşicuvântul,sfârşit:poatenufăcusem decâtsăoferTimpuluidevoratoropradămaimult. Am pătruns apoi în interiorul templului în care sculptorii trebăluiau încă:

uriaşa eboşă a lui Zeus de aur şi fildeş lumina vag penumbra; la picioarele eşafodajului,marelepiton,căutatşiadusdinordinulmeudinIndiaspreafi consacrat în acest sanctuar grec, se odihnea în coşul său de filigran, bestie divină, emblema târâtoare a duhului pământului, asociată dintotdeauna cu tânărulnudcaresimbolizeazăgeniulîmpăratului.Antinous,intrânddinceînce maimultînacestrol,serveaelînsuşimonstruluiporţialuidepiţigoicuaripile frânte.Apoi,ridicândbraţul,seruga.Ştiamcărugăciunea,făcutăpentrumine,se adresanumaimie,darnueramînaşamăsurăzeusprea-ighicisensul,nicisprea cunoaştedacăvafiîmplinităvreodată.Afostouşurarecândamieşitdinacea tăcere,dinaceapaloarealbastră,reintrândpestrăzileAtenei,undeseaprindeau felinareleşisimţeaifamiliaritateapoporuluidejos,strigăteleînaerulprăfosal serii.Tânărafigurăcareîncurândaveasăînfrumuseţezeatâtdemultemonede alelumiigreceştideveneapentruoameniiderândoprezenţăprietenoasă,un semn. Iubeamnumaipuţin,cimaimult.Darpovaradragostei,caşiceaabraţului aşezat tandru de-a curmezişul unui piept, se făcea încetul cu-ncetul greu de suportat. Figuranţii reapărură: îmi reamintesc de tânărul dur şi fin care m-a întovărăşitîntimpuluneişederilaMilet,darlacareamrenunţat.Revădsearade la Sardes când poetul Straton ne-a plimbat dintr-un loc deocheat într-altul,

înconjuraţi de îndoielnice cuceriri. Acest Straton, care preferase curţii mele obscuralibertateatavernelorAsiei,eraunomdegust,zeflemitor,dornicsă dovedeascăzădărniciaoricăruilucruînafaraplăceriiînseşi,poatepentrua-şi

scuzafaptulcă-isacrificasetotul.ŞiaexistatşiaceanoaptedelaSmirnacândl-

amobligatpeceliubitsăsuporteprezenţauneicurtezane.Copilulîşifăcea

despredragosteoideefunciarmenteausterăpentrucăeaeraexclusivă;dezgustul săumergeapânălagreaţă.Apois-aobişnuit.Vaneletentativeseexplicăfoarte bineprinpoftadedesfrâu;acesteiaiseadaugăsperanţagăsiriiuneinoiintimităţi în care tovarăşul de plăcere să nu înceteze de a fi totodată fiinţa iubită şi prietenul,şidorinţadeainiţiapealtul,deafacecatinereţeasasătreacăprin experienţeidenticecucelealetinereţiimele;şipoate,încăşimainemărturisită, intenţiadea-lcoborîîncetulcuîncetulînrânduldesfătărilorbanalecarenu angajeazăcunimic. Îndorinţameadeapunefrâuacesteitandreţiadumbritoarecareriscasă-mi stânjeneascăviaţa,intraşioarecareangoasă.ÎncursuluneicălătoriiînTroada, amvizitatcâmpiaScamandrului,subuncerverdedecatastrofă:inundaţia,ale căreiravagiivenisemsăleconstatlafaţalocului,prefăcuseîninsuliţetumulii mormintelor antice. Mi-am rezervat câteva momente spre a mă reculege pe mormântulluiHector;Antinouss-adussăvisezepecelalluiPatrocle.Nu ştiusem să recunosc în tânărul admirator care mă întovărăşea pe emulul prietenuluiluiAhile:amluatînderâderepasiunilepentrufidelitatecareînfloresc maialesîncărţi;insultată,frumoasacreaturăaroşitpânălasânge.Francheţea eradinceîncemaimultsinguravirtutecăreiamăconsacram;îmidădeam seamacădisciplineleeroicecucareGreciaînconjuraseataşamentulunuiom matur pentru un tovarăş mai tânăr sunt adesea în ochii noştri doar ipocrită afectare.MaisensibildecâtcredeamafilaprejudecăţileRomei,îmiaminteam căacesteaîşifacpartealorîncepriveşteplăcerile,darconsiderădragosteao ruşinoasămanie;măcuprinsesedinnoufuriadeanudepindeînchipexclusivde niciofiinţă.Măsăturasemdecurmezişuriletinereţilormele,inseparabile,ca atare,depropria-mialegere;sfârşisemprinagăsiînaceastăpasiunediferitătot ce mă iritase la metresele romane: parfumurile, afectările, luxul rece al podoabelor îşi reluaseră locul în viaţa mea. Temeri aproape nejustificate se strecurarăînacestsufletsumbru;l-amvăzutneliniştindu-secăvaaveaîncurând nouăsprezeceani.Primejdioasecapricii,mâniiagitândpefrunteaîncăpăţânată cârlionţiiMeduzeialternaucuomelancolieasemeneastuporii,cuodulceaţădin ceîncemaifrântă.Mis-aîntâmplatsă-llovesc:îmivoiamintiîntotdeaunade aceiochiîngroziţi.Daridolulpălmuitrămâneaidol,iarsacrificiileexpiatorii începură. Toate Misterele Asiei măreau, cu muzicile lor stridente, voluptuoasa dezordine.VremuriledelaEleusistrecuserăcutotul.Iniţieriîncultesecreteori bizare,practicimaidegrabătoleratedecâtadmise,pecarelegislatoruldinmine

lepriveacuneîncredere,sepotriveauacestuimomentalvieţiiîncaredansul devineameţeală,iarcânteculseterminăînstrigăt.ÎninsulaSamotraceamfost iniţiat în misterele Cabirilor, străvechi şi obscene, sacre precum carnea şi sângele;şerpiisătuidelaptedinvizuinaluiTrofoniosmisefrecaudeglezne; sărbătorile tracice ale lui Orfeu dădeau naştere la sălbatice ritualuri de fraternizare.Omuldestatcareinterzisesesubpedepselecelemaisevereorice formădemutilareconsimţisăasistelaorgiileZeiţeiSiriene:amvăzutcumplitul vârtejaldansurilorînsângerate;fascinatcauniedînfaţăcuoreptilă,tânărul meutovarăşpriveacugroazăpeceicepreferauadacerinţelorvârsteişisexului unrăspunstotatâtdedefinitivcaşimoartea,baîncăpoateşimaiatroce.Dar culmeaororiiafostatinsăîncursuluneişederilaPalmira,undenegustorularab Meles Agrippa ne-a găzduit vreme de trei săptămâni într-un lux splendid şi barbar.Într-ozi,dupăces-abăut,acestMeles,maredemnitaralcultuluimitriac, luând destul de puţin în serios îndatoririle sale de pastofor, i-a propus lui Antinoussăiapartelataurobolium.Tânărulştiacăeuînsumim-amsupusodată uneiceremoniideacelaşifel;seofericuentuziasm.N-amcrezutcătrebuiesă mă opun acestei fantezii pentru îndeplinirea căreia nu se cerea decât un minimumdepurificărişiabstinenţă.Amprimitsăfiuchiareucelcestadrept chezaş,împreunăcuMarcusUlpiusCastoras,secretarulmeudelimbăarabă.La orastabilită,amcoborâtîngrotasacră;bitinianuls-aîntinsspreaprimibotezul sângelui.Darcândamvăzutieşinddinşanţcorpuldungatcuroşu,părulpâslos, năclăitdenoroilipicios,faţastropitădepetecenuseputeauspăla,trebuindsă fielăsateaseştergedelasine,dezgustulmis-aurcatîngât,caşiscârbapentru acestecultesubteraneşisuspecte.Câtevazilemaitârziu,aminterzistrupelor cantonatelaEmesasămaicalceînnegrulmitreu. Amavutprevestirilemele:caşiMarcusAntoniusînainteaultimeibătălii,am auzitîndepărtându-seînnoaptemuzicaschimbăriigărzilorzeilorprotectoricare plecau… O auzeam fără să-i acord importanţă. Siguranţa mea era cea a călăreţuluipecareuntalismanîlapărăsănucadă.LaSamosataaavutlocsub auspiciilemeleuncongresalmicilorregiaiOrientului;întimpulvânătorilorîn munţi,Abgar,regeleOsroenei,m-aînvăţatelînsuşiartavânătoriicuşoimul; hăitaşii,manevraţicalateatru,aruncarăînplaseledepurpurăturmeîntregide antilope.Antinoussearcuiacutoatăputereaspreareţineelanulcelordouă panterecaretrăgeauîngroaselelorzgărzideaur.Subfaţadatuturoracestor splendori,s-auîncheiatacorduri,tratativelefiindu-mi,fărăexcepţie,favorabile; rămâneamjucătorulcarecâştigălafiecaremână.Ampetrecutiarnaînpalatuldin

Antiohia, unde, pe vremuri, cerusem vrăjitorilor să mă lumineze asupra viitorului.Darviitorulnumaiputeasă-miaducănimic,celpuţinnimiccaresă treacădreptdar.Culesulmeuluasesfârşit,mustulvieţiiumplusezăcătoarea. Încetasem,eadevărat,să-mimaiorânduiescpropriuldestin,dardisciplinele,cu grijăelaborate,dealtădatăîmiapăreaudoarcaprimătreaptăavocaţieideom;

ele erau ca lanţurile cu care un dansator se înfăşoară spre a zvâcni şi mai puternicatuncicândsedezbarădeele.Înanumiteprivinţeausteritateapersista:

continuamainterzicesăseserveascăvinînainteaceleide-adouaveghede noapte; îmi aminteam că văzusem, pe aceleaşi mese de lemn lustruit, mâna tremurătoarealuiTraian.Existăînsăşialtefeluridebeţie.Nicioumbrănuse profilapezilelemele,nicimoartea,niciînfrângerea,niciderutamaisubtilăpe carene-oprovocămnoiînşine,nicivârstacaretotuşivasfârşiprinaveni.Cu toate acestea, mă grăbeam ca şi cum fiecare oră ar fi fost totodată cea mai frumoasăşiultima. FrecventelemeleviziteînAsiaMicăm-aupusîncontactcuunmicgrupde savanţicareseconsacraserăcuseriozitateştiinţelormagice.Fiecaresecolîşiare îndrăznelilelui:spiritelecelemaialesealeveaculuinostru,sătuledefilozofia devenitădinceîncemaimultdeclamaţieşcolărească,suntispititesăbântuie acelehotareinterziseomului.LaTir,FilondinBiblosmi-arelevatcâtevasecrete alevechiimagiifeniciene;elm-aurmatlaAntiohia.Numeniosdădeamiturilor luiPlatondesprenaturasufletuluiointerpretarecerămâneatimidă,darcarearfi dusdeparteunspiritmaiîndrăzneţdecâtalsău.Discipoliiluiinvocaudemonii:

eraunjoccaoricarealtul.Înfumuldesmirnăîmiapăreaufiguristraniicearătau

afifăcutedinînsăşimăduvaviselormele;eleoscilau,setopeau,nelăsându-mi

decâtsentimentuluneiasemănăricuunchipcunoscutşiviu.Totulnuerapoate

decâtoperformanţădemăscărici:înacestcaz,măscăriciulîşicunoşteameseria.

M-amreapucatdestudiulanatomieiabiaîncercatîntinereţe,darnupentrua

meditacuînţelepciuneasuprastructuriicorpului.Măcuprinsesecuriozitateaîn

privinţaacelorregiuniintermediareîncareseamestecăsufletulşicarnea,unde

visuldevineecoualrealităţii,undeviaţaşimoarteaîşischimbăînsuşirileşi

măştile.Mediculmeu,Hermogenes,dezgropaatariexperienţe;m-apustotuşiîn

legăturăcuunmicnumărdepracticienicarelucrauasupraacestordate.Am

încercatîmpreunăcueisălocalizezadăpostulsufletului,să-iaflulegăturilecare-

lunesccutrupulşisămăsortimpulîncareelsedesprindedecorp.Pentruastfel

decercetăriaufostsacrificatecâtevaanimale.ChirurgulSatyrosm-adusîn

clinicaluispreaasistalaagonii.Visamcuglastare:oaresufletulnuestedecât

supremarealizareatrupului,manifestaregingaşăadureriişiplăceriideafi? Esteel,dimpotrivă,maivechidecâttrupulmodelatdupăchipulluişicare,de bine,derău,îiserveştepentrumomentdreptinstrument?Poatefielrechemat înlăuntrulcărnii,restabilindu-seîntreamândouăstrânsaunire,aceacombustiepe careonumimviaţă?Dacăsufleteleposedăidentitatealorproprie,sepotele schimbatrecânddelaofiinţălaaltaaidomabucăţilordefruct,înghiţituriidevin pecaredoiamanţişi-otrecîntr-unsărut?Oriceînvăţatîşischimbădedouăzeci deoripărereaînprivinţaacestorlucruri.Scepticismulseluptaînminecudorinţa deaşti,iarentuziasmulcuironia.M-amconvinsînsăcăinteligenţanoastrănu lasăsăseinfiltrezepânălanoidecâtunsubţirereziduudefapte:măinteresam dinceîncemaimultdespreuniversulobscuralsenzaţiei,noapteneagrăîncare fulgeră şi se rotesc sori orbitori. Cam în aceeaşi perioadă, Flegon, care colecţionapoveşticustrigoi,ne-aistorisit-oîntr-osearăpeceaaLogodniceidin Corint,garantândpentruadevărulei.Întâmplareaîncaredragosteareaduceaun sufletpepământ,redându-ipentruovremeuncorp,ne-amişcatpefiecare,dar la profunzimi diferite. Mulţi au încercat să înceapă o experienţă analoagă:

Satyrossestrăduiasăevocepemaestrulsău,Aspasios,careîncheiasecuelunul dintreacelepacteniciodatăţinute,princareceicemorpromitsă-iinformezepe ceiviidespremoarte.Antinousmi-afăcutopromisiunedeacelaşigen,pecare n-amluat-oînserios,neavândniciunmotivsăcredcăacestcopilnu-miva supravieţui. Filon încerca să facă să apară soţia sa moartă. Am îngăduit ca numele tatălui şi al mamei mele să fie rostite, dar un fel de pudoare m-a împiedicatsăoinvocpePlotina.Niciunadintreacestetentativen-areuşit.Dar s-audeschisporţistranii. CupuţinezileînaintedeapărăsiAntiohia,m-amdussăsacrific,caaltădată, pevârfulmunteluiCassios.Ascensiuneas-afăcutnoaptea:caşipeEtna,amluat cumineunmicnumărdeprietenicupicioarezdravene.Scopulmeunuera numaideaîndeplini,înacestsanctuarmaisacrudecâtoricarealtul,unritual aducătordeprosperitate:voiamsărevăddeacolo,desus,fenomenulaurorei, minunezilnicăpecareoridecâteoriamprivit-onumi-ampututreţineunstrigăt lăuntricdebucurie.Pevârf,soarelefacesăstrăluceascăornamenteledearamă aletemplului,feţeleluminatesurâdînplinsoare,învremececâmpiileAsieişi alemăriisuntscufundateîncăînumbră;pentrucâtevaclipe,celcareseroagăîn vârfestesingurulbeneficiaraldimineţii.Totulfusesepregătitpentrusacrificiu; amurcatlaînceputcucaii,apoicupicioarele,de-alungulcărărilorpericuloase, mărginitededrobiţăşidemasticceserecunoşteauşinoapteadupămiros.Aerul

eraapăsător;primăvaraardeacavaraîntr-altăparte.Pentruprimaoarăîncursul uneiascensiunipemuntemis-aopritrespiraţiaşiatrebuitsămăsprijinoclipă peprietenosulumăr.Furtuna,prevăzutădejadeHermogenes,caresepricepela meteorologie,aizbucnitlaosutădepaşidevârf.Preoţiiauieşitsăneîntâmpine laluminafulgerelor;miculgrupudatpânălaossestrânseînjurulaltarului rostuitpentrusacrificiu.Acestaerapecalesăaibăloccândtrăsnetulceseabătu asupranoastrăomorîsubaceeaşiloviturăpesacrificatorşipesacrificat.Odată trecutăprimaclipădegroază,Hermogenes,curios,camedicceera,seaplecă asupra celor două cadavre; Habrias şi marele preot scoteau exclamaţii de admiraţie: omul şi puiul de cerb sacrificaţi de sabia divină se uneau cu eternitateaGeniuluimeu–celedouăvieţisubstituiteoprelungeaupeamea. Antinous,agăţatdebraţu-mi,tremura,nudegroază,cumcredeamatunci,cide gândulcare-lstrăbătuşipecareaveamsă-lînţelegmaitârziu.Ofiinţăîngrozită dedecădere,adicădeîmbătrânire,trebuiasă-şifipropusdeobunăbucatăde vremesămoarălaprimulsemndedeclinsauchiarcumultînainte.Amajunssă credastăzicăatarehotărâre,pecareatâţiadintrenoioiaufărăînsăaorespecta, datalaeldefoartetimpuriu,depevremeaNicomedieişiaîntâlniriipemalul izvorului.Eaexplicaindolenţalui,ardoareaplăcerii,tristeţea,totalaindiferenţă faţădeviitor.Maitrebuiaînsăcaastfeldeplecaresănuaibăaeruluneirevolteşi sănucuprindăniciunreproş.TrăsnetuldepemunteleCassiosîiindicaseo ieşire:moarteaputeadeveniultimaformădeaaduceunserviciu,celdepeurmă, darşisingurulcaresărămână.Iluminarearăsărituluieranimicpelângăsurâsul ceînfloreapeacelchiprăvăşit.Câtevazilemaitârziuamrevăzutacelaşisurâs, darmaiascuns,voalatdeambiguitate:lacină,Polemon,amatordechiromanţie, vru să vadă mâna tânărului, palma în care pe mine însumi mă speriase o uimitoarecăderedestele.Copilulşi-oretrase,închizând-ocuungestmolatic, aproapepudic.Ţineasăpăstrezesecretuljoculuişialsfârşituluisău.

PoposirămlaIerusalim.Amstudiatlafaţaloculuiplanulunuinouoraşpe care-mipropuneamsă-lconstruiescpeloculaşezăriievreieştidărâmatedeTitus. Buna administrare a Iudeii, progresele comerţului cu Orientul necesitau la această răspântie de drumuri dezvoltarea unei mari metropole. Prevedeam obişnuitacapitalăromană:AeliaCapitolinaîşivaaveatempleleei,pieţele,băile publice,sanctuarulVenereiromane.Gustulmeurecentpentrucultelepasionale şiblândem-afăcutsăalegpemunteleMoriahgrotaceamaipotrivităcelebrării Adoniilor.Astfeldeproiecteauindignatpopulaţiaevreiască:aceştidezmoşteniţi

preferauruinelelorunuimareoraşcaresăleoferetoateposibilităţiledecâştig, decunoaştere,deplăcere.Lucrătoriicaredădurăprimelelovituridetârnăcopîn zidurilecestăteausăseprăbuşeascăaufostatacaţidemulţime.Ammersmai departe:FidusAquila,carepestepuţintimpaveasă-şiîntrebuinţezetalentulde organizatorlaconstrucţiaAntinoei,s-aapucatdetreabălaIerusalim.Refuzam săvăd,pemormanulderuine,creştereavertiginoasăaurii.Olunămaitârziu sosirămlaPelusium.AmluatmăsurisăsereconstruiascămormântulluiPompei. CucâtmăafundamîntreburileOrientului,cuatâtmaimultadmiramgeniul politicaleternuluiînvins,almareluiIulius.Pompei,cares-astrăduitsăpună ordineînaceastănesigurălumeaAsiei,păreauneoricăalucratmaicufolos pentruRomadecâtCezarînsuşi.Operaderestaurareafostunadintreultimele mele ofrande aduse morţilor Istoriei: aveam în curând să mă ocup de alte morminte. Sosirea la Alexandria a fost discretă. Intrarea triumfală fusese amânată până la venirea împărătesei. Soţia mea, care călătorea puţin, fusese convinsăsă-şipetreacăiarnaînclimamaidulceaEgiptului;Lucius,nupreabine restabilitdupăotuseîndărătnică,trebuiasăîncerceacelaşiremediu.Oflotilăde corăbiiseadunapentruocălătoriepeNil,alcăreiprogramcuprindeaoseriede inspecţii oficiale, de festivităţi, de banchete ce promiteau a fi tot atât de obositoarecacelealeunuianotimppetrecutpePalatin.Euînsumiorganizasem totul:luxul,prestanţauneicurţiaveauovaloarepoliticăînaceastăstrăvecheţară obişnuităcumanifestărilefastuluiregal. Cuatâtmaimultîmistătealainimăsăconsacruvânătoriicelecâtevazile dinainteasosiriioaspeţilormei.MelesAgrippaorganizasepentrunoilaPalmira partideîndeşert;nune-amavântatînsăatâtdedepartespreaîntâlnilei.Cudoi animaiînainte,Africaîmioferisecâtevafrumoasevânătorialeimperialeifeline; Antinous,preatânărşiprealipsitdeexperienţă,n-aprimitpermisiuneadea figurapeprimulloc.Aveamdecipentruellaşităţilacarenum-aşfigânditînce mă priveşte. Cedând ca întotdeauna, i-am promis rolul principal în această vânătoaredeleu.Numaieratimpulsă-ltratezcapeuncopilşierammândrude forţaluitânără. PlecarămspreoazaluiAmmon,lacâtevaziledemersdeAlexandria,aceeaşi în care Alexandru aflase odinioară din gura preoţilor secretul obârşiei sale divine.Indigeniisemnalaserăprinlocurileaceleaprezenţauneifiareextremde periculoase care atacase deseori omul. Seara, în jurul focului de tabără, ne comparamplinideveselieviitoarelefaptecucelealeluiHercule.Înprimelezile însă,n-amdatdecâtdegazele.Dedataaceastane-amhotărâtsămergemsăne

postămamândoilângăobaltănisipoasă,năpăditătoatădetrestii.Pe-acolotrecea

leulcândveneasăbeaînamurg.Negriieraupuşisă-labatădindrumcătrenoi

cuzgomoteputernicedincochiliimarine,dintalgeredearamăşicuţipete;restul

escorteinoastrefuseselăsatlaoarecaredistanţă.Aeruleraapăsătorşicalm;nici

măcarnueranevoiesănepreocupămdedirecţiavântului.Săfitrecutabiade

ceasulalzecelea,căciAntinousîmiarătăpeapăniştenuferiroşiiîncălarg

deschişi.Fiararegalăapărudeodatăîntr-unfoşnetdetrestiicălcateînpicioare,

îşiîntoarsecătrenoifrumosulsăubotînfricoşător,unadintreînfăţişărilecele

maidivinepecareopoateluaprimejdia.Situatpuţinmaiînurmă,nul-amputut

opripecopil,careîşiîndemnăcalulfărănicioprudenţă,aruncălancea,apoicele

douăsuliţe,cupricepere,darpreadeaproape.Jivina,străpunsăpringât,se

prăbuşibătândpământulcucoada;nisipulstârnitneîmpiedicasăvedemaltceva

decâtomasăneclarădincareseridicaurletulfiarei;înfine,leulserepusepe

picioare,îşiadunăforţelespreasearuncaasupracaluluişicălăreţuluidezarmat.

Prevăzusemriscul;dinfericire,calulluiAntinousnuseclinti:animalelenoastre

erauadmirabildresatepentruacestgendejoc.Mi-aminterpuscalul,expunându-

miflanculdrept;aveamobişnuinţaacestorexerciţii;numi-afostgreusădau

leului,dejalovitmortal,lovituradegraţie.S-aprăbuşitpentruadouaoară,botul

iserostogoliînnoroi;oşuviţădesângenegrusescurgeaînapă.Uriaşapisicăde

culoareadeşertului,demiereşisoare,îşidădusufletulcuomaiestatemaimult

decâtomenească.Antinoussearuncădepecalulsăuacoperitdespumăşicare

tremuraîncă;tovarăşiine-auajunsdinurmă;negriiautârâtîntabărăimensa

victimămoartă.

Afostimprovizatunfeldefestin;culcatpeburtăînfaţauneităvidearamă,

tânărulneîmpărţeacumâinileporţiiledemielfriptînspuză.S-abăutîncinstea

savindepalmier.Exaltarealuicreşteacauncântec.Exagerapoatesemnificaţia

ajutoruluicei-ldădusem,uitândcăaşfiprocedatlafelcuoricarevânătoraflat

înprimejdie;nesimţeamtotuşireintraţiînacealumeeroicăîncareprieteniimor

unulpentrualtul.Recunoştinţaşiorgoliulalternauînbucurialuicastrofeleîntr-

oodă.Negriiaufăcutminuni:seara,pieleajupuităselegănasubstele,atârnată

dedoiparilaintrareacortuluimeu.Înciudaaromelorcucarefusesestropită,

mirosuleidesălbăticiunene-abântuittoatănoaptea.Adouazi,dupăomasă

constândnumaiînfructe,ampărăsittabăra;înmomentulplecării,amzăritîntr-

unşanţceeacerămăsesedinanimalulregaldinajun:numaieradecâtunschelet

roşuacoperitdeunnordemuşte.

Ne-amîntorslaAlexandriacâtevazilemaitârziu.PoetulPancratesorganizăla

Muzeu o sărbătoare în cinstea mea; într-o sală de muzică a fost adunată o colecţie de instrumente de preţ: antice lire doriene, mai grele şi mai puţin complicate ca ale noastre, se învecinau cu citerele curbate ale Persiei şi Egiptului,fluierefrigieneascuţitecavociledeeunucişifragilefluiereindieneal cărornumenu-lcunosc.Unetiopianabătutîndelungniştetobeafricanefăcute dinfructulunuiarbore.Ofemeie,acăreifrumuseţerecem-arficuceritdacăn-aş fihotărâtsă-misimplificviaţareducând-olaceeaceeraesenţialpentrumine, cântalaoharfătriunghiularăcusunetultrist.MesomedesdinCreta,muzicantul meufavorit,acompanialaorgahidraulicărecitareapoemuluisăuSfinxul,operă neliniştitoare,sinuoasă,alunecătoarecanisipulbătutdevânt.Saladeconcerte dădeaspreocurteinterioară;peapaunuibazinselăfăiaunuferiisubfocul aproape furios al sfârşitului unei după-amiezi de august. În timpul unui interludiu,Pancratesaţinutsăadmirămdeaproapeacelefloridintr-ovarietate rară,roşiicasângele,carenuînflorescdecâtlasfârşitulverii.Recunoscurăm îndatănuferiinoştristacojiidinoazaluiAmmon;Pancratesseaprinselaideea felineirănitecare-şidădusesufletulprintreflori.Mi-apropussăversificeacest episodalvânătorii:sângeleleuluiînroşindalbulcrinilordeapă.Formulanuera nouă:i-amfăcuttotuşicomanda.AcestPancrates,careaveatoatecalităţileunui poetdecurte,înjghebăpeloccâtevaversuriagreabileîncinstealuiAntinous:

trandafirul,zambila,rostopascaerausacrificatecorolelordepurpurăcevorpurta înviitornumelepreferatului.Seporunciunuisclavsăintreînbazinşisăculeagă unbraţ.Tânărul,obişnuitcuomagierile,acceptăcuseriozitateflorilecerate,cu tijele moi, de culoarea şarpelui; la venirea nopţii, ele se închiseră ca nişte pleoape.

Înacesttimpsosişiîmpărăteasa.Lungatraversareaistovit-o;devenisefragilă fărăaîncetasăfiedură.Relaţiileeipoliticenu-mimaidădeaubătaiedecapcaîn vremeaîncare-lîncurajaseprosteştepeSuetonius:nusemaiînconjuradecâtde inofensive femei literate. Confidenta momentului, o oarecare Iulia Balbilla, compuneadestuldebineversurigreceşti.Împărăteasaşisuitaeis-austabilitîn Lyceum,deundeieşirăpuţin.Lucius,înschimb,eracaîntotdeaunaaviddetoate plăcerile,inclusivcelealeinteligenţeişiochilor. Ladouăzecişişasedeani,nupierduseaproapenimicdinaceafrumuseţe surprinzătoaredinpricinacăreiaeraaclamatpestrăzidecătretinerimeaRomei. Rămăseseabsurd,ironicşivesel.Capriciile-idealtădatădeveniserămanii;nuse deplasafărămaestrulbucătar;grădinariiluiîialcătuiau,chiarlabordulunei

nave,surprinzătoareparteredeflorirare;îşipurtapestetotpatulalcăruimodelîl desenaseelînsuşi:patrurânduridesalteleumplutecupatrusoiurideosebitede aromatepecareseculcaînconjuratdetinereleluimetresecadetotatâteaperne. Pajiisăifardaţi,pudraţi,îmbrăcaţicaZefiriişiAmor,seconformaucâtputeau maibinenăzbâtiilorcâteodatăplinedecruzime:atrebuitsăintervinpentrua împiedicapemiculBoreas,acăruisubţirimeoadmira,săselasesămoarăde foame.Toateacesteaeraumaidegrabăplicticoasedecâtplinedehaz.Vizitarăm, decomunacord,totceeaceseviziteazălaAlexandria:Farul,Mausoleullui Alexandru, cel al lui Marcus Antonius, în care Cleopatra triumfă pentru eternitateasupraOctaviei,fărăauitatemplele,atelierele,manufacturileşichiar cartierulîmbălsămătorilor.Amcumpăratdelaunsculptorbunungrupîntregde Venere, Diane şi Hermeşi pentru Italica, oraşul meu natal, pe care-mi propusesemsă-lmodernizezşisă-lîmpodobesc.PreotultempluluiluiSerapis mi-aoferitunserviciudesticlărieopalină;il-amtrimisluiServianus,cucare, dinconsideraţiepentrusorameaPaulina,încercamsăpăstrezrelaţiitolerabile. Mariproiecteedilitareaucăpătatconturîntimpulacestorplimbăridestulde plictisitoare. ReligiilesuntlaAlexandriatotatâtdevariicaşiafacerile:calitateaprodusului emaiîndoielnică.Maialescreştiniiseremarcăprinnumărulmaredesectecel puţininutile.Doişarlatani,ValentinusşiBasilides,seinstigăunulîmpotriva altuia,îndeaproapesupravegheaţidepoliţiaromană.Drojdiaegiptenilorprofită derespectareafiecăreiprevederireligioasepentruasearuncacubâtaînmână asuprastrăinilor.MoarteabouluiApispricinuieştemultmaimultetulburărila AlexandriadecâtosuccesiuneimperialălaRoma.Oameniiînpascumodaîşi schimbăzeulprotectoraşacumaiureaseschimbămedicul,şifărămaimult succes.Aurulînsăestesingurulloridol:nicăierin-amvăzutsolicitatorimai lipsiţi de ruşine. Inscripţii pompoase erau plasate aproape peste tot spre a comemorabinefacerilemele,darrefuzuldeascutipopulaţiadeotaxăpecareo puteafoartelesneplătimi-aînstrăinatrepedeaceastăgloată.Ceidoitinericare măînsoţeauaufostînmaimulterânduriinsultaţi;luiLuciusisereproşaluxul, dealtfelexcesiv;luiAntinous,obârşialuiobscură,înlegăturăcucarecirculau poveşti absurde; ambilor – ascendentul ce se presupunea că-l au asupră-mi. Afirmaţiadinurmăeraridicolă:Lucius,carecântăreatreburilepublicecuo perspicacitate surprinzătoare, n-avea totuşi nici un fel de influenţă politică; Antinousnicinuîncercasăaibă.Tânărulpatrician,carecunoştealumea,n-a făcutdecâtsărâdădeastfeldeinsulte.Antinousînsăasuferit.

Evreii,zgândăriţidecoreligionariilordinIudeea,înăcreaucâtputeaumai bineacestaluatdejaacrit.SinagogadinIerusalimmil-atrimispemembrulei celmaivenerat–Akiba,bătrânaproapenonagenarşicarenuştiagreceşte–,cu misiuneasămăconvingăsărenunţlaproiecteledejaîncursderealizarela Ierusalim.Asistatdeinterpreţi,amavutmaimulteconvorbiricaren-aufost altcevapentrueldecâtunpretextdeamonologa.Înmaipuţindeoorămă simţeamcapabilsă-idefinescexactgândirea,chiardacănueramdeacordcuea; elînsănuadepusaceeaşistrădanieînceopriveştepeamea.Acestfanaticnici măcarnubănuiacăsepoateraţionaplecânddelaaltepremisedecâtalesale; oferisemunuipopordispreţuitloculluiprintrecelelaltedincomunitatearomană; Ierusalimul,pringlasulluiAkiba,îminotificavoinţasadearămânepânăla capătfortăreaţaunuineamşiaunuizeuizolaţiderestullumii.Atareconcepţie nebuneascăseexprimacuosubtilitateobositoare:atrebuitsăsuportunlungşir demotive,savantdeduseuneledinaltele,alesuperiorităţiiluiIsrael.Lasfârşitul celoroptzile,negociatorulatâtdeîndârjitşi-adattotuşiseamacămersesepeun drum greşit; îşi anunţă plecarea. Urăsc înfrângerea, chiar a altora; ea mă emoţioneazămaialescândînvinsulesteunbătrân.IgnoranţaluiAkiba,refuzul săudeaacceptatotcenuţineadecărţilesalesfinteşidepoporuldincarefăcea parte,îiconfereauunfeldenevinovatămărginire.Eraînsăgreusăaiînţelegere pentru acest sectar. Părea că longevitatea l-a dezbrăcat de orice omenească supleţe:corpuldescărnat,spirituluscaterauînzestratecuoasprăvigoarede lăcustă.Separecăamuritmaitârziucaeroualcauzeipoporuluisău,orimai degrabăallegiiacestuia:fiecaresedăruieştepropriilorsăizei. Distracţiile Alexandriei erau pe sfârşite. Flegon, care cunoştea oriunde curiozităţilelocale,patroanaorihermafroditulcelebru,propusesămergemlao vrăjitoare.AceastămijlocitoareainvizibiluluilocuiaînCanopus.Ne-amdus acolonoaptea,cubarca,de-alungulunuicanalcuapegrele.Drumulparcursa fost trist. O duşmănie surdă domnea, ca întotdeauna, între cei doi tineri:

intimitatealacare-iobligamlesporeaaversiuneareciprocă.Luciusoascundea peasasubocondescendenţăzeflemitoare;junelegrecsezăvorâseîntr-unul dintreacceselelungideproastădispoziţie.Euînsumieramdestuldeobosit;cu câtevazilemaiînainte,întorcându-măacasădupăundrumînplinsoare,amavut oscurtăsincopălacareAntinousşiEuforion,servitorulmeunegru,aufost singuriimartori.S-aualarmatlaculme;i-amobligatsăpăstrezetăcerea. Canopusnuedecâtundecor:casavrăjitoareiseaflaînparteaceamaisordidă aacestuioraş alplăcerilor.Debarcarămpeoterasă înruină.Vrăjitoarea ne

aşteptaînăuntru,gatapregătităcuîndoielniceleuneltealemeserieiei.Părea competentă; n-avea nimic dintr-o necromantă de teatru; nici măcar nu era bătrână. Prevestirile ei au fost sinistre. De câtva timp oracolele îmi anunţau pretutindeninumaineplăceridetotfelul,tulburăripolitice,intrigidepalat,boli grave.Cred,acum,căasupraacestorgurideumbrăseexercitauinfluenţefoarte omeneşti,uneoripentruamăpreveni,celmaiadeseaspreamăînfricoşa.Starea realăauneipărţiaOrientuluicăpătaînacestmodomultmailimpedeexpresie decâtceaarapoartelorproconsulilornoştri.Acestepretinserevelaţiileprimeam cucalm,căcirespectulmeupentrulumeainvizibilănumergeapânăacoloîncât sămăîncredîndivinelebaliverne:înurmăcuzeceani,puţindupăvenireamea laputere,amînchisoracoluldelaDafne,lângăAntiohia,careîmiprevestise urcareapetron,deteamăsănufacăaceeaşiprorocireprimuluipretendentvenit. Oricum,esteneplăcutsăauzivorbindu-sedelucruritriste. Dupăcene-atulburatcâtapututmaibine,vrăjitoareane-aoferitserviciileei; unul dintre acele sacrificii magice, din care solomonarii Egiptului îşi fac o specialitate,arfideajunscatotulsăsearanjezecudestinulprinbunăînţelegere. Incursiunilemeleînmagiafenicianăm-aufăcutsăînţelegcăoroareaacestor practiciinterzisesereferămaipuţinlaceeacenisearatădecâtlaceeacenise ascunde:dacăn-arfifostcunoscutăurameafaţădesacrificiileumane,aşfifost probabilsfătuitsăsacrificunsclav.S-aumulţumitsăvorbeascădoardeun animalfamiliar. Pecâtposibil,victimatrebuiasă-mifiaparţinut;nuputeafivorbadeuncâine, creaturăconsideratăimpurădesuperstiţiaegipteană;opasăres-arfipotrivit,însă nucălătorescurmatdeocuşcăcupăsări.Tânărulmeustăpânîmipropuseşoimul său.Astfelcondiţiilearfifostîndeplinite:i-amdăruitfrumoasapasăredupăce amprimit-oeuînsumidelaregeleOsroenei.Copilulohrăneacumânalui;era unuldintrerareleavuturidecareselegase.Laînceputamrefuzat;ainsistat pătruns de gravitate; am înţeles că atribuia acestei oferte o semnificaţie extraordinarăşiamacceptatdindelicateţe.CurierulmeuMenecrates,posedând

instrucţiunile cele mai detaliate, a plecat să caute pasărea în apartamentele noastredinpalatulSerapeum.Chiarîngalop,drumularfidurat,dusşiîntors, maimultdedouăceasuri.Nicinuputeafivorbasălepetrecemînmizerulsălaş

alvrăjitoarei,iarLuciusseplângeadeumezealabărcii.Flegongăsioieşire:ne-

aminstalatcums-apututmaibinelaoproxenetă,dupăceaceastasedebarasase

depersonalulcasei;Luciusdecisesădoarmă;euamprofitatdeacestintervalca

să dictez scrisori oficiale; Antinous s-a întins la picioarele mele. Tocul lui Flegon scârţâia sub opaiţ. Ultimul pătrar al nopţii era pe sfârşite când Menecratesadusepasărea,mănuşa,mascaşilănţişorul. Ne reîntoarserăm la vrăjitoare. Antinous scoase masca şoimului, mângâie îndelungmiculcapadormitşisălbatic,îldădudescântătoareicareîncepuoserie depasemagice.Fascinată,pasăreaareadormit.Eranecesarcavictimasănuse zbatăşicamoarteasăparăafifostdebunăvoie.Unsăritualcumiereşicu esenţădetrandafiri,pasăreainertăafostdepusăpefunduluneicăziumplutecu apădinNil;creaturaînecatăseasimilacuOsirispurtatdecurentulfluviului;anii tereştriaipăsăriiseadăugaualormei;miculsufletsolarseuneacuGeniul omuluipentrucareerasacrificat;acestGeniuinvizibilarfipututdeaiciînainte să-miaparăşisămăslujeascăsubaceastăformă.Lungileproceduriceauurmat n-au fost mult mai interesante decât operaţiile de bucătărie. Lucius căsca. Ceremoniile au imitat până la capăt funeraliile omeneşti: tămâierile şi psalmodierile s-au lungit până în zori. Pasărea a fost închisă într-un sicriu umplut cu aromate pe care vrăjitoarea l-a îngropat în faţa noastră pe malul canalului,într-uncimitirpărăsit.Apoiseghemuisubuncopacsă-şinumere,una câteuna,monedeledeaurcucarearăsplătit-oFlegon. Ne-amurcatdinnouînbarcă.Suflaunvântdeosebitderece.Lucius,aşezat lângămine,ridicacuvârfuldegetelorluisubţiricuverturiledebumbacbrodat; dinpoliteţe,amcontinuatsăschimbămfrânturidefrazeprivitoarelatreburileşi scandaluriledelaRoma.Antinous,culcatînfundulbărcii,îşisprijinisecapulde genunchiimei:sefăceacădoarmespreanufiprezentlaconversaţialacarenu eraluatpărtaş.Mânameaîialunecapeceafă,subpăr.Înclipeledezădărnicie ori în cele serbede, aveam astfel sentimentul că rămân în contact cu marile obiecte naturale, adâncimea pădurilor, spinarea musculoasă a panterelor, zvâcnirearegulatăaizvoarelor.Niciomângâierenuajungeînsăpânălasuflet. Soarele strălucea când sosirăm la Serapeum; vânzătorii de pepeni verzi îşi strigaumarfapestrăzi.Amdormitpânălaoraşedinţeiconsiliuluilocallacare amasistat.MaitârziuamaflatcăAntinousaprofitatdeaceastăabsenţăsprea-l convingepeHabriassă-lînsoţeascălaCanopus.Acolos-areîntorslavrăjitoare.

PrimazialuniiAtyr,aldoileaanalceleide-adouăsutadouăzecişişasea

olimpiade.EaniversareamorţiiluiOsiris,zeulagoniilor:de-alungulfluviului,

boceteascuţiterăsunaudetreizileîntoatesatele.Oaspeţiimeiromani,maipuţin

obişnuiţidecâtminecumistereleOrientului,vădeauanumecuriozitatepentru

acesteceremoniialeunuipopordiferitdealnostru.Dimpotrivă,peminemă

enervau.Ordonasemsămiseancorezecorabialaooarecaredistanţădecelelalte,

departedeoriceaşezare:untemplufaraonic,pejumătateabandonat,seridica

totuşiînapropiereamalului;încămaiaveacolegiulluidepreoţi;nuscăpasem

întrutotuldezgomotulbocetelor.

CuosearămaiînainteLuciusmăinvitaselacinăpecorabiasa.M-amdusla

apusulsoarelui.Antinousrefuzăsămăurmeze.L-amlăsatînpragulcabineide

lapupă,întinspeblanaluideleuşijucândarşicecuHabrias.Ojumătatedeoră

maitârziu,dupăcădereanopţii,s-arăzgânditşiapussăfiechematăobarcă.

Ajutatdeunsingurbarcagiu,aparcurscontracurentuluidistanţadestuldemare

ceneseparadecelelaltecorăbii.Intrarealuiîncortulsubcaresedădeacina

întrerupseaplauzelestârnitedecontorsiunileuneidansatoare.Seîmbrăcasecu

un lung veşmânt sirian, subţire ca pieliţa unui fruct, presărat tot cu flori şi Himere. Pentru a nu fi împiedicat la vâslit, îşi dăduse jos mâneca dreaptă; broboanedesudoareîitremuraupepieptullucios.Luciusîiaruncăoghirlandă

pecareoprinsedinzbor;veselialuiaproapestridentănucunoscuoclipăde-

ncetare,fiindabiastimulatădeocupădevingrecesc.Ne-amreîntorsîmpreună cubarcameacuşasevâslaşi,însoţiţi,desus,demuşcătoareauraredenoapte bunăaluiLucius.Veseliasălbaticăîşiurmăcursul,dar,dimineaţa,amdatdin întâmplare peste o faţă îngheţată de lacrimi. L-am întrebat neliniştit despre motivulaceleisuferinţe;răspunsecuumilinţă,dândvinapeoboseală.M-am mulţumitcuaceastăminciunăşiamreadormit.Adevăratasaagonieaavutloc într-unpatşialăturidemine. PoştadelaRomatocmaisosise;ziuas-ascurscitind-oşidictândrăspunsurile. Cadeobicei,Antinousieşeaşiintraînlinişteînîncăpere:nucunoscmomentul încareacestfrumosogaraieşitdinviaţamea.Cătreceasulaldoisprezecelea, Habriasaintratagitat.Contrartuturorregulilor,tânărulpărăsisecorabiafărăsă anunţescopulşidurataabsenţei:celpuţindouăoretrecuserădelaplecarealui. Habriasîşiaminteadeciudatelefrazerostiteînajun,deoobservaţiedinchiar dimineaţaaceeaşicaremăprivea.Îmitransmisetemerilesale.Coborârămîn grabăpemal.Bătrânulpedagogseîndreptădininstinctcătreocapelăsituatăpe ţărm,micedificiuizolatceaparţineadependinţelortemplului,pecareAntinous şielauvizitat-oîmpreună.Peomasăpentruofrande,cenuşaunuisacrificiuera caldăîncă.Habriasorăscolicudegeteleşiscoase,aproapeintactă,oşuviţăde părtăiată. Nunemairămâneadecâtsăcercetămmalul.Oseriedebazine,caretrebuiesă

fi servit odinioară ceremoniilor sacre, comunicau cu un braţ al fluviului: pe margineaultimuluidintreele,Habriasobservă,înamurgulceselăsarepede,un veşmântîmpăturitşiniştesandale.Amcoborâttreptelealunecoase:eraculcatpe fund,dejacuprinsdealuviunilefluviului.CuajutorulluiHabriasamreuşitsă ridictrupulcântărinddeodatăcâtgreutatealuiînpiatră.Habriasîistrigăpe vâslaşi,careimprovizarăotargădinpânză.Hermogenes,chematîngrabă,nu avualtcevadefăcutdecâtsăconstatemoartea.Corpulacelaatâtdedocilrefuza săsereîncălzească,să-şirecapeteviaţa.Îlduserămlabord.Totulsenăruia;totul păreacăsestinge.ZeusOlimpianul,StăpânitorulTotului,SalvatorulLumii,se prăbuşiseşinumairămasedecâtunomcupărulsur,hohotinddeplânspe punteauneicorăbii. DupădouăzileHermogenesareuşitsămăfacăsămăgândesclafuneralii.

Riturile sacrificiale pe care Antinous le alesese spre a-şi învălui moartea ne arătaudrumulcetrebuiaurmat:nueracâtuşidepuţinîntâmplătorcăceasulşi ziuaacestuisfârşitcoincideaucumomentulîncareOsiriscoboarăînmormânt. M-amduspemalulcelălalt,laHermopolis,laîmbălsămători.Peceicaeii-am văzutlucrândlaAlexandria;ştiamlaceinsulteurmasăsupunacestcorp.Focul însăestetotatâtdeîngrozitor,frigândşicarbonizândcarneacareafostiubită;la

felşipământulîncareputrezescmorţii.Traversareaafostscurtă;ghemuitîntr-

uncolţalcabineidelapupă,Euforioncucuvăiacuvoceaînceatănuştiucebocet african;acestcântecînăbuşitşiaspruîmipăreaafiaproapepropriulmeustrigăt. Transferarăm mortul într-o sală bine spălată, care-mi amintea de clinica lui Satyros;l-amajutatpecelcefăceamulajelesăungăcuuleifaţaînaintedea aplicaceara.Toatemetaforeleîşiregăsirăunsens:amţinutaceainimăînmâini. Cândl-ampărăsit,trupulgolitnumaieradecâtunpreparatdeîmbălsămător, primstadiualuneicumplitecapodopere,substanţăpreţioasă,tratatăcusareaşi balsamuldemir,pecareaerulşisoarelenuovormaiatacaniciodată. Laîntoarcere,amvizitattemplullângăcareaavutlocsacrificiul;amstatde vorbăcupreoţii.SanctuarullorrenovatvadevenipentruîntregulEgiptunlocde pelerinaj;colegiulîmbogăţit,mărit,sevaconsacradeaiciînainteserviciului zeuluimeu.Num-amîndoitniciodată,nicichiarînclipelecelemaiobtuze,că ataretinereţearfifostdenaturădivină.GreciaşiAsiaovorveneraînfelul nostru,prinjocuri,dansurişiofranderitualelapicioareleuneistatuialbeşinude. Egiptul,careaasistatlaagonie,îşivaaveaşielpartealuiînapoteoză.Vaficea maiîntunecată,ceamaitainică,ceamaidură:ţaraaceastavajucafaţădenoul zeueternulroldeîmbălsămător.Vremedesecole,preoţiicucapulrasvorrecita

litaniiîncarevafiguranumele,pentrueilipsitdeimportanţă,darcarepentru

minecuprindeatotul.Înfiecarean,corabiasacrăvaplimbaaceastăefigiepe

fluviu;înprimazialuniiAtyrbocitorivorpăşipemalulpecareampăşitşieu.

Oriceorăaredatoriaeiimediată,comandamentuleicareledominăpecelelalte:

celalmomentuluierasăapărdemoartepuţinulce-mimairămăsese.Flegona

reunitînnumelemeupemalpearhitecţiişiingineriidinsuită;susţinutdeunfel

debeţielucidă,îitâramde-alungulcolinelorpietroase;leexplicamplanulmeu,

desfăşurareacelorpatruzecişicincidestadiialeziduluideincintă;amînsemnat

înnisiplocularculuidetriumf,celalmormântului.Antinoeerapecalesăse

nască:însemnasăînvingimoarteaimpunândacestuipământsinistruocetateîn

întregimegrecească,unbastioncevaţinelarespectpenomaziidinEritreea,o

nouăpiaţăpedrumulspreIndia.AlexandruacelebratfuneraliileluiHefaistion

prinjafurişihecatombe.Eugăseamcăemaifrumossăoferpreferatuluiunoraş

încarecultulsăuvafiînveciamestecatcuaceldu-te-vinodinpiaţapublică,în

carenumeleluivafiamintitînsporovăieliledefiecareseară,încaretineriiîşi

vorarunca,laceasulbanchetelor,cunune.Doarîntr-osingurăprivinţăgândul

meuezita.Misepăreacuneputinţăsăpărăsescacesttrupînpământstrăin.Aşa

cumuncălătornehotărâtasupraurmătoruluipopasreţineconcomitentcazareaîn

maimultehanuri,i-amcomandatlaRomaunmonumentpemalulTibrului,

lângămormântulmeu;măgândeamdeopotrivălacapeleleegiptenecare,din

capriciu,ordonasemsăfieconstruitelaVilăşicaresedovedeaudintr-odată,în

celmaitragicchip,utile.S-afixatziuafuneraliilorlasfârşitulcelordouălunide

careaveaunevoieîmbălsămătorii.L-amînsărcinatpeMesomedessăcompună

corurifunebre.M-amreîntorslabordnoapteatârziu;Hermogenesmi-apregătit

obăuturăcasăpotdormi.

Călătoriaînsusulfluviuluicontinuă,dareunavigampeapeleStyxului.În lagărele de prizonieri de pe malurile Dunării văzusem odinioară nenorociţi, culcaţisubunzid,lovindu-şineîncetatfruntea,cuomişcaresălbatică,lipsităde logicăşidulce,repetândfărăoprireacelaşinume.ÎnsubsolurileColosseumului mis-auarătatleicesestingeauîncetulcu-ncetulfiindcăliseluasecâinelecu carefuseserăobişnuiţisătrăiască.Mi-amadunatgândurile:Antinousamurit. Copil,urlasemasupracadavruluiluiMarullinusciugulitdeciori,aşacumurlă noapteaunanimallipsitderaţiune.Tatălmeumurise,darorfanuldedoisprezece aninuremarcasedecâtdezordineadincasă,plânsetelemameisaleşiproprialui groază;eln-aştiutnimicdesprechinurileprincaretrecusemuribundul.Mamaa

muritmultmaitârziu,camînrăstimpulmisiuniimeleînPannonia;nu-mimai aminteamexactlacedată.Traiannufusesedecâtunbolnavcaretrebuiaconvins să-şifacătestamentul.N-amvăzut-omurindpePlotina.Attianusamurit;eraun bătrân.Învremearăzboaielordacicepierdusemcamarazipecarecrezusemcă-i iubesccuardoare;dareramtineri,viaţaşimoarteaeraudeopotrivăîmbătătoare şiuşoare.Antinousamurit.Îmiaminteamdelocurilecomunedesauzite:se moarelaoricevârstă;zeiiîiiubescpeceicemortineri.Euînsumiparticipasem laatareneruşinatabuzdecuvinte;vorbeamdeamuridesomn,deamuride plictiseală. Folosisem cuvântul agonie, cuvântul doliu, cuvântul pierdere. Antinousamurit. Amorul,celmaiînţeleptdintrezei…Dardragosteanueravinovatădeaceastă neglijenţă,deacestedurităţi,deaceastăindiferenţăamstecatăcupasiune,aidoma nisipuluicuaurulcăratdeunfluviu,deaceastăgrosolanăorbiredeomprea fericitşicareîmbătrâneşte.Putusemfiatâtdeprofundsatisfăcut?Antinousa murit.Departedeafiiubitpreamult,cumfărăîndoialăServianuspretindeaîn acestmomentlaRoma,nuputusemiubiîntr-atâtcasă-lhotărăscpeacestcopil sătrăiască.Habrias,care,încalitatealuideiniţiatorfic,considerasinuciderea drept crimă, insista asupra aspectului sacrificial al acestui sfârşit; eu însumi încercamunfeldecumplităbucuriespunându-micămoartealuiAntinouseraun dar.Darsingureramînmăsurăsăjudeccâtăacrimefermenteazăînadâncul dulceţii,cedisperareseascundeînabnegaţie,ceurăseamestecăcudragostea.O fiinţăinsultatăîmiaruncaînfaţăaceastădovadădedevotament;uncopiltemător sănupiardătotulagăsitacestmijlocdeamălegadeelpevecie.Dacăsperase cămăapărăprinastfeldesacrificiu,trebuiesăseficrezutfoartepuţiniubitcasă nu-şifidatseamacăcelmairăudintrereleesteaceladea-lpierde. Lacrimileluarăsfârşit:demnitariicareseapropiaudeminenumaitrebuiausă sefereascădea-miprivifaţa,caşicumaplângearfiunlucruobscen.Au reînceput vizitele fermelor-model şi ale canalelor de irigaţie; puţin interesa chipul în care erau întrebuinţate orele. Mii de zvonuri inepte referitoare la dezastrulmeualergaudejaînlume;chiarpecorăbiileceoînsoţeaupecea imperialăcirculaurelatăriatroce,sprepropria-miruşine;lăsamsăsevorbească, adevărulnefiinddintreaceleacepotfistrigate.Minciunilecelemaimaliţioase erauexacteînfelullor;eramacuzatcăl-aşfisacrificatşi,într-unsens,amşi făcut-o. Hermogenes, care-mi raporta cu fidelitate ecourile din afară, mi-a transmiscâtevamesajealeîmpărătesei;easedovedeaînţelegătoare;aproape întotdeaunasuntemaşaînfaţamorţii.Aceastăcompasiunesebazaînsăpeo

neînţelegere:seacceptajaleameacucondiţiasămăconsolezrepede.Euînsumi mă credeam ca şi calmat; aproape că roşeam. Nu ştiam că durerea implică ciudatelabirinturipecarenuleterminasemdeparcurs. Sedepuneaueforturipentruamădistra.CâtevaziledupăsosirealaTeba,am aflatcăîmpărăteasaşisuitaeis-audusdedouăoripejospânălapicioarele ColosuluiluiMemnon,însperanţadeaauzizgomotulmisteriosemisdepiatrăla răsăritulsoarelui,fenomencelebrulacaredorescsăasistetoţicălătorii.Minunea nuseprodusese;secredea,înmodcutotulsuperstiţioscăeavaavealocîn prezenţamea.Amacceptatcaadouazisăleînsoţescpefemei;toatemijloacele erau bune spre a scurta lungimea interminabilă a nopţilor de toamnă. În dimineaţaaceea,cătreceasulalunsprezecelea,Euforionaintratlaminesăpună uleiînlampăşisămăajutesămăîmbrac.Amieşitpepunte;cerul,încăîn întregime întunecat, era într-adevăr cerul de bronz al poemelor homerice, indiferentlabucuriileşisuferinţeleoamenilor.Trecuserămaimultdedouăzeci deziledelaîntâmplareaaceea.Amluatlocînbarcă;scurtacălătorien-afost lipsitădeţipeteleşitemerilefemeilor. AmfostlăsaţipeţărmnudepartedeColos.Ofâşiederozfadselungeacătre Răsărit;începeaîncăozi.Misteriosulsunets-aprodusdetreiori;zgomotul seamănăcucelfăcutderupereacorziiunuiarc.InepuizabilaIuliaBalbilladădu pelocnaştereuneiseriidepoeme.Femeileaupornitsăvizitezetemplele;le-am întovărăşitovremede-alungulzidurilorscrijelitecuhieroglifemonotone.Eram strivit de figurile colosale ale regilor, toţi la fel, aşezaţi unul lângă altul, sprijinindu-şi,înfaţă,picioarelelungişiplatedeblocurileinerteîncarenuafli nimicdinceeacepentrunoiconstituieviaţa,nicidurerea,nicivoluptatea,nici mişcareacareelibereazămembrele,nicimeditaţiacareorganizeazălumeaîn jurulunuicapînclinat.Preoţiicaremăcălăuzeaupăreauaproapetotatâtde neinformaţi ca şi mine despre aceste existenţe abolite; din când în când se înfiripacâteodiscuţieînjurulunuinume.Seştiavagcăfiecaredintremonarhi îşi moştenise regatul, îşi guvernase popoarele, îşi procrease urmaşul: nimic altcevanurămăsese.Dinastiileacesteaobscurecoborauîntimpmaideparte decâtRoma,maidepartecaAtena,maidepartedecâtziuaîncareAhilemurise sub zidurile Troiei, mai departe decât ciclul astronomic de cinci mii de ani calculat de Memnon pentru Iulius Cezar. Simţindu-mă copleşit, am spus preoţilorsăseretragă;m-amodihnitovremelaumbraColosului,înaintedea măurcaînbarcă.Picioareleluierauacoperitepânălagenunchideinscripţii greceştifăcutedecălători:nume,date,orugăciune,unoarecareServiusSuavis,

unoarecareEumenescareastatchiarînacestloccuşaseveacuriînainteamea,

unoarecarePanioncevizitaseTebacuşaseluniînainte…şaseluniînainte…

Mi-avenitoideepecaren-omaiavusesemdinvremeacând,copil,îmiînscriam

numelepescoarţacastaniloruneimoşiidinSpania:împăratul,careseabţineasă-

şisapepemonumentelepecarele-aconstruitdenumirileşititlurilesale,luă

pumnalul şi zgârie pe piatra dură câteva litere greceşti, forma prescurtată şi familiarăanumeluisăuADPIANO.Eraîncăunfeldeateopunetimpului:un nume,sumauneivieţialecăreielementenenumăratenimeninulevasocoti,o urmălăsatădeunomrătăcitînacestşirdeveacuri.Deodatămi-amamintitcă eramînadouăzecişişapteazialuniiAtyr,înacinceazidinainteacalendelor noastrealeluidecembrie.EraaniversarealuiAntinous:copilul,dacăarfitrăit, arfiavutazidouăzecideani. Amrevenitlabord;ranaprearepedeînchisăseredeschisese;plângeamcufaţa înfundatăînpernapecareEuforionmi-astrecurat-osubcap.Cadavrulacelaşi cumineporniserămînderivă,duşiîndirecţiiopusededoicurenţiaitimpului.A cinceazidinainteacalendelorluidecembrie,primazialuniiAtyr:fiecareclipă ce trecea împotmolea acel corp, acoperea acel sfârşit. Suiam povârnişul alunecos;măfoloseamdeunghiispreadezgropaziuaaceeamoartă.Flegon, aşezatcufaţaspreprag,nu-şiaminteadedu-te-vino-uldincabinadelapupă decâtdatoritărazeideluminăce-lderanjadefiecaredatăcândomânăîmpingea batantul.Aidomaacuzatuluidecrimă,cercetamcumîmiîntrebuinţasemorele:o dictare, un răspuns senatului din Efes; cu care grup de cuvinte corespundea agonia?Reconstituiamcurbareapasareleisubpaşiigrăbiţi,malularid,dalajul plat;cuţitulcaretaieobuclădelamargineatâmplei;trupulînclinat;piciorulce seîndoaiespreapermitemâiniisădeznoadesandaua;unfelunicdeadeschide buzeleînchizândochii.Perfectuluiînotători-atrebuitodisperatăhotărârecasă seînăbuşeînnoroiulnegru.Încercamsămergcugândulpânălarăsturnareaprin carevomtrececutoţii,inimacarerenunţă,creierulcaresepoticneşte,plămânii

careînceteazăsăaspireviaţa.Voificufundatînaceeaşitulburare;voimuriîntr-

ozi.Darfiecareagonieediferită;eforturilemeledeami-oimaginapeasan-

ajungeaudecâtlaoînjghebarefărăvaloare:amuritsingur. Amrezistat;amluptatîmpotrivadureriicaîmpotrivauneicangrene.Mi-am amintit de încăpăţânări, de minciuni; mi-am spus că se schimbase, că se îngrăşase,căîmbătrânise.Zadarnic:aidomaunuilucrătorconştiincioscarese osteneşte să copieze o capodoperă, mă încăpăţânam să-i cer memoriei o exactitatecuneputinţădeatins:recreampieptulacelaînaltşibombatcaunscut.

Câteodatăimagineaţâşneadelasine;unvaldedulcecăldurămăcuprindea; revedeam livada de la Tibur, pe efebul adunând fructele toamnei în tunica întoarsăînchipdecoş.Totullipsea:tovarăşulpetrecerilornocturne,tânărulcare selăsaînjoscasă-lajutepeEuforionsă-miîndreptepliuriletogii.Dac-arfisă dau crezare preoţilor, umbra suferea şi ea, regreta adăpostul cald care-i era corpul,bântuia,gemând,locurilefamiliare,îndepărtatăşifoarteaproape,pentru momentpreaslabăcasă-şifacăsimţităprezenţa.Dacă-iadevărat,surzeniamea eramaireadecâtmoarteaînsăşi.Darîlînţelesesemeubine,îndimineaţaaceea, petânărulcaretrăiaşipecare-lînecaseplânsulalăturidemine?Într-oseară, Habriasm-achematsă-miarateînconstelaţiaVulturuluiostea,pânăatunci puţinvizibilă,carepalpitasubitcaonestemată,băteacaoinimă.Dineaam făcutsteaualui,semnulsău.Măistoveam,nopţile,să-iurmăresctraseul;am văzutfiguristraniiînaceastăparteacerului.Secredeacăînnebunisem.Puţin îmipăsa. Moarteaehidoasă,viaţa,deasemenea.Totularătapocit.ÎntemeiereaAntinoei nu era decât un joc derizoriu: un oraş în plus, un adăpost oferit fraudelor negustorilor, abuzurilor funcţionarilor, prostituţiilor, dezordinii, laşilor care-şi plângmorţiiînaintesă-ideauitării.Apoteoza,ovanitate:onorurilepublicearfi făcutdincopilunpretextdejosniciisaudeironii,unobiectpostumdeinvidieşi scandal,unadintrelegendelepejumătateputrezitecareumpluunghereleistoriei. Doliulmeunueradecâtoformădedescărcare,undesfrâugrosolan–rămâneam celcareprofită,celcesebucură,celceexperimentează:preaiubitulîmidăruise moartea-i.Unomfrustratseplângeapeelînsuşi.Ideilescârţâiau;cuvintele sunauagol;vocilefăceauunzgomotdelăcusteîndeşertoridemuştepe-o grămadădegunoi;corăbiilenoastrecupânzeleumflatecaguşileporumbeilor vehiculauintrigaşiminciuna;prostiaînfloreapefrunţileoamenilor.Moartea răzbăteapestetotsubchipuldecrepitudiniisaualputreziciunii:pataunuifruct răscopt,destrămareaimperceptibilăînjosuluneidraperii,unstârvpemal,ofaţă buboasă,urmelevergilorpespateleunuimarinar.Mâinilemelepăreaumereu puţin murdare. La baie, întinzând sclavilor picioarele ca să mi le depileze, priveamcudezgusttrupulzdravăn,maşinaaceastaaproapeindestructibilăcare digera,mergea,reuşeasădoarmă,cesevareobişnuiîntr-ozisaualtacurutinele dragostei.Numaisuportamdecâtprezenţaservitorilorcare-şiaminteaudemort; ei îl iubiseră în felul lor. Doliul meu îşi afla ecoul în durerea un pic cam prostănacăaunuimaseursauabătrânuluinegrucareaveagrijădelămpi.Ceea ce nu-i împiedica să râdă încet între ei când stăteau la aer pe mal. Într-o

dimineaţă,sprijinitdecopastie,amzăritînsectorulrezervatbucătăriilorpeun sclav care golea un pui dintre aceia pe care Egiptul îi produce cu miile în clociturimurdare;şi-aumplutcăuşulmâiniicuboţulcleiosdemăruntaieşile-a azvârlitînapă.Abiaamavuttimpulsă-miîntorccapulşisăvomez.Înescalade laFile,întimpuluneipetrecerioferitedeguvernator,uncopildetreiani,negru cabronzul,fiulunuiuşiernubian,sestrecurăpegaleriileprimuluietajcasă priveascădansurile;acăzut.S-afăcuttotposibilulsăseascundăîntâmplarea; uşierulîşiînăbuşeahohoteledeplânsspreanu-ideranjapeinvitaţiistăpânului său;afostscosafară,împreunăcucadavrulpeuşadinsprebucătării;înciuda măsurilor,amîntrezăritumeriiceseridicauşisecoborauconvulsiv,caloviţicu biciul.Aveamsentimentulcăiauasupră-midurereatatălui,cumluasempeceaa luiHercule,aluiAlexandru,aluiPlaton–care-şiplânseserăprieteniimorţi.Am trimisaceluinenorocitcâtevamonededeaur;nusepoatefacemaimult.L-am revăzut, două zile mai târziu, culcat la soare de-a curmezişul pragului; se despăducheacuprinsdebeatitudine. Curgeaumesajele;Pancratesîmitrimiteapoemulsăuterminat,înfine;nuera decât o cârpăceală mediocră de hexametri homerici, dar numele care figura aproape în fiecare vers îl făcea pentru mine mai emoţionant decât multe capodopere.Numeniosmi-aadresatoConsolareîntoatăregula;ampetrecuto noapte citind-o; nici un loc comun nu fusese uitat. Atare şubrede metereze ridicatedeomîmpotrivamorţiisedesfăşuraupedouăşiruri:primulconstaîna ne-oînfăţişacapeunrăuinevitabil,reamintindu-necănicifrumuseţea,nici tinereţea,nicidragosteanuscapădeputrezire,dovedindu-ne,înceledinurmă, căviaţa,cualaiuleidenefericiri,esteîncăşimaigroaznicădecâtînsăşimoartea şicăemaibinesăpieridecâtsăîmbătrâneşti.Acesteadevărurisuntfolositespre anepredispunelaresemnare;eletrădeazăînprimulrânddisperarea.Aldoilea şirdeargumenteîlcontrazicepeprimul,darfilozofiinoştrinusuntpreariguroşi analişti:numaieravorbadeateresemnaînfaţamorţii,cideaonega.Sufletul singurconta;sepostulacutrufiedreptfapt,înaintedea-şifidatcinevaosteneala de a-i dovedi existenţa, nemurirea acelei entităţi vagi pe care n-am văzut-o niciodatăfuncţionândînabsenţatrupului.Eunueramatâtdesigur:deoarece realităţiimponderabilecasurâsul,privirea,voceaeraudistruse,decearfifăcut excepţie sufletul? El nu-mi părea neapărat mai lipsit de materialitate decât călduracorpului.Setreceacuvedereapestecadavrulîncaresufletulnumai sălăşluia:şitotuşiacelaeraunicullucruce-mimairămânea,singuradovadăcă acel om viu existase. Nemurirea neamului omenesc trecea drept paliativ al

fiecăreimorţiînparte:puţinîmipăsacăpemalurilerâuluiSangariosgeneraţiide bitinieniîşivorurmaunaalteiapânălasfârşitulveacurilor.Sevorbeadeglorie, cuvântminunatcefacesăcreascăinimile,darîntreeaşinemurireseîncerca acreditareauneimincinoaseconfuzii,caşicumurmalăsatădesufleteraacelaşi lucrucuprezenţalui.Înloculrămăşiţeipământeştimisearătazeulradios:dareu făcusemacestzeu;înfelulmeu,credeamînel,însădestinulpostumcelmai luminosînmijloculsferelorstelarenucompensaviaţaaceeascurtă;zeulnu-l puteaînlocuipeomulviudispărut.Măindignamdefuriacucaremuritoriitrec cudispreţpesterealitateagăţându-sedeipoteze,incapabilisăadmităcăvisele lor sunt doar vise. Altfel înţelegeam eu obligaţiile mele de supravieţuitor. Moarteaaceastavafizadarnicădacănuvoiaveacurajulsăoprivescînfaţă,să recunoscrealităţicafrigul,tăcerea,sângeleînchegat,membreleinerte,pecare omulleacoperăatâtdeiutecupământşicuipocrizie;preferamsăbâjbâiîn întuneric, lipsit de ajutorul luminilor oarbe. Simţeam cum în jur creştea enervareafaţădedurerea-miatâtdelungă:intensitateaeiproduceadealtminteri maimultăindignaredecâtcauza.Dacăm-aşfilăsatpradăaceloraşilacrimidin pricinamorţiiunuifratesauaunuifiu,mis-arfifăcutacelaşireproş:căplângca ofemeie.Amintireamajorităţiioameniloreaidomaunuicimitirpărăsitîncare zac,fărăsăliseaducăcinstire,morţiipecareauîncetatsă-imaiiubească.Orice durereprelungităesteoinsultălaadresauităriiomeneşti. Corăbiilene-aureadusînacelpunctalfluviuluiîncareurmasăseridice Antinoe.Eraumaipuţinnumeroasedecâtladucere:Lucius,pecarel-amvăzut rar,plecasespreRoma,căcitânăraluisoţietocmaiîinăscuseunfiu.Plecareasa m-afăcutsămădescotorosescdeoseamădecurioşişiinoportuni.Lucrările începuteschimbaserăconfiguraţiamalului;planulviitoareloredificiisecontura printregrămeziledepământscosdinfundaţii;n-ammairecunoscutînsălocul exactalsacrificiului.Îmbălsămătoriişi-aupredatopera:îngustulsicriudecedru afostdepusîntr-unsarcofagdeporfirplasatînpicioareînsalaceamaitainicăa templului. M-am apropiat cu timiditate de mort. Părea costumat: scorţoasa perucăegipteanăîiacopereapărul.Picioarele,înfăşurateînfeşi,numaierau decâtunlungpachetalb,darprofilultânăruluişoimnuseschimbase;genele aruncaupeobrajiifardaţioumbrăpecareorecunoşteam.Înaintedeatermina înfăşurareamâinilor,auţinutsăadmirunghiiledeaur.Litaniileîncepură;mortul declara, prin gura preoţilor, că a fost întotdeauna sincer, întotdeauna cast, întotdeaunamilosşidrept,selăudacuvirtuţipecare,dacăle-arfipracticatîn ataremăsură,s-arfisituatdefinitivafarădinrândulcelorvii.Mirosulrâncedde

tămâieumpleasala;caprintr-unnor,încercamsă-micreezmieînsumiiluzia unui surâs; frumosul chip nemişcat părea că tremură. Am asistat la pasele magice prin care preoţii silesc sufletul mortului să intre parţial înlăuntrul statuilorceurmeazăa-iperpetuaamintirea,precumşilaalteporunciîncăşimai stranii.Cândtotuls-aterminat,s-aaşezatlaloculeimascadeaur,mulatădupă cea funerară, de ceară, îmbrăcând perfect trăsăturile chipului. Frumoasa suprafaţă nealterabilă va resorbi curând într-însa propriile-i virtualităţi de strălucireşicăldură;eavarămânepentruvecieîncutiaermeticînchisă,simbol neclintitalimortalităţii.Pepieptadepusunbuchetdefloridesalcâm.Oduzină desclaviauaşezatlaloculsăucapaculcelgreu.Darşovăiamîncăîncepriveşte amplasarea mormântului. Mi-am amintit că, poruncind peste tot serbări apoteotice,jocurifunebre,emisiunimonetare,statuiînpieţelepublice,amfăcut excepţiedoarcuRoma;mătemusemsănusporescanimozitateadecareemai multsaumaipuţinînconjuratoricefavoritstrăin.Îmispuneamcănuvoifi întotdeauna acolo ca să apăr acel mormânt. Monumentul prevăzut la porţile Antinoeisevădeaşielafipreapublic,puţinsigur.Amurmatsfatulpreoţilor.Ei mi-auarătatîncoastaunuimuntedinlanţularabic,lacircatreimiledepărtarede oraş,unadintreacelepeşterisortiteodinioarăderegiiEgiptuluisăleservească drept puţ funerar. Un atelaj cu boi trase sarcofagul pe pantă. Cu ajutorul frânghiilor,afostlăsatsăalunecede-alungulcoridoarelorminei;afostsprijinit deunperetedestâncă.CopiluldinClaudiopoliscoborâseînmormântcaun faraon,caunPtolemeu.L-amlăsatsingur.Intraîntimpulfărădeaer,fărăde lumină,fărăanotimpurişisfârşit,faţădecareoriceviaţăparescurtă;atinsese statornicia,poateşicalmul.Secoleleacumcuprinseînsânulopacalvremiivor trececumiilepestemormântulsăufărăsă-iredeaexistenţa,darşifărăsăise adaugemorţii,fărăsă-mpiedicesăfiexistat.Hermogenesm-aluatdebraţcasă măajutesăurcdinnouînaerliber;eraaproapeobucuriesămăafluiarăşila suprafaţă,sărevădreceleceralbastruîntredouăfeţedestâncăroşcată.Restul călătorieiafostscurt.LaAlexandria,împărăteasas-aîmbarcatpentruRoma.

Disciplinaaugusta 6

6.Învăţăturăsacră.

M-amreîntorsînGreciapeuscat.Călătoriaafostlungă.Aveamtemeiurisă-

miînchipuicăvafi,înmodsigur,ultimameavizităoficialăînOrient;cuatât maimultţineamsăvădtotulcupropriiiochi.Antiohia,undem-amopritcâteva săptămâni,miseînfăţişasuboluminănouă;erammaipuţinsensibilcaaltădată lafarmeculteatrelor,alserbărilor,laplăcerilegrădinilordelaDafne,lacontactul cumulţimilepestriţe.Remarcamdinceîncemaimultperpetuauşurătatea acestoroamenibârfitorişizeflemitoricare-miaduceauamintedegloateledin Alexandria, de prostia pretinselor exerciţii intelectuale, de etalarea banală a luxului celor bogaţi. Aproape nici una dintre notabilităţi nu îmbrăţişa, în totalitatealor,programelemeledelucrărişireformedinAsia;semulţumeausă profite în interesul oraşului şi mai ales al lor personal. M-am gândit la un moment dat să sporesc, în detrimentul arogantei capitale siriene, importanţa Smirnei ori a Pergamului; dar scăderile Antiohiei sunt inerente oricărei metropole;niciunuldintremarileoraşenuescutitdeele.Dezgustulpentruviaţa citadinăm-afăcutsămăconsacruşimaimult,dacăeracuputinţă,reformelor agrare;amcontribuitlaîncheierealungiişicomplexeireorganizăriadomeniilor

imperialedinAsiaMică;ţăraniiaveausăsebucuredeostaremaibună,şistatul deasemenea.AmţinutsăvizitezdinnouAdrianopol,înTracia,undeveteranii războaielor dacice şi sarmate se stabiliseră în număr mare, atraşi de împroprietăririgratuiteşidereducerideimpozite.Acelaşiplantrebuiasăfiepus înaplicareşilaAntinoe.Demultăvremeacordasempestetotscutirisimilare medicilorşiprofesorilor,însperanţadeafavorizamenţinereaşidezvoltareaunei clasemijlociiserioaseşicultivate.Îicunoscdefectele,darunstatnudăinuie decâtgraţieei. Atenarămâneaetapapreferată;mămiramcăfrumuseţeaacestuioraşdepindea atâtdepuţindeamintiri,alemelepropriisaucelealeistoriei;cetateapăreanouă înfiecaredimineaţă.DedataaceastaamtrasîngazdălaArrian.Iniţiat,caşi

mine,laEleusis,fuseseadoptat,caurmareaacestuifapt,deunadintremarile familiisacerdotalealeAtticii,ceaaKerykizilor,aşacumeuînsumidevenisem membrualfamilieiEumolpizilor.Secăsătoriseacolocuotânărăatenianăfinăşi mândră.Amândoimăînconjuraudiscretcugrijalor.Casaleeraaşezatălacâţiva paşidenouabibliotecăcucareînzestrasemAtena,clădirecăreianu-ilipsea nimicdinceeacepoatefavorizameditaţiaoriodihnacareoprecedă:scaune comode,încălzireadecvatăîntimpuliernilor,deseoripişcătoare,scăriuşorde urcatlagaleriilededepozitareacărţilor;alabastrulşiaurulunuiluxdiscretşi liniştitor.Ogrijăspecialăfuseseacordatăalegeriişimodalităţiideamplasarea corpurilor de iluminat. Simţeam tot mai mult nevoia de a strânge şi păstra volumele vechi, de a pune pe scribii conştiincioşi să facă noi copii. Atare frumoasăîndeletniciremisepăreatotatâtdeurgentăcaşiajutoareleoferite veteranilor sau indemnizaţiile pentru familiile sărace şi cu mulţi copii; îmi spuneamcăarfideajunscâtevarăzboaie,mizeriaceleurmează,operioadăde grosolănieorisălbăticiesubguvernareacâtorvaprincipiblestemaţi,casăpiară pentrutotdeaunagândurilecarerăzbiserăpânălanoidatorităfragilelorobiecte defibreşicerneală.Fieceindivid,îndestuldenorocoscabeneficiar,înmaimică saumaimaremăsură,almoşteniriiculturale,îmiapăreaunexecutortestamentar faţădeneamulomenesc. Amcititmultînperioadaaceasta.L-amîndemnatpeFlegonsăcompună,sub titlul de Olimpiade, o serie de cronici ce aveau să continue Helenicele lui Xenofon,sfârşindu-secudomniamea:planîndrăzneţprinfaptulcăfăceadin vastaistorieaRomeisimplaurmareaceleigreceşti.StilulluiFlegonesupărător desec,daradunareaşilămurireaevenimentelorvaînsemnatotuşiceva.Un astfeldeproiectmi-astârnitdorinţadea-irecitipeistoriciideodinioară;opera lor,comentatădepropriameaexperienţă,m-acopleşitdegândurinegre;energia şi voinţa de bine a fiecărui om de stat părea un fleac faţă de desfăşurarea deopotrivăîntâmplătoareşiprestabilită,faţădetorentuldefaptepreaconfuze spreafiprevăzute,dirijatesaujudecate.Îmiconsacramdeasemeneatimpulşi poeţilor;îmiplăceasăchemdintrecutulîndepărtatvocileaceleabogateşipure. Devenisem prietenul lui Teognis, aristocratul, exilatul, observatorul lipsit de iluziişiîngăduinţăaltreburiloromeneşti,gataoricândsădemaşteînşelăciunile şigreşelilepecarelenumimrelelenoastre.Omulacestaatâtdelucidagustat dinamareleplăcerialedragostei;înciudabănuielilor,ageloziilor,areproşurilor reciproce, prietenia lui cu Cyrnos s-a prelungit până la bătrâneţea unuia şi maturitateaceluilalt:nemurireapromisătânăruluidinMegaraeramaimultdecât

ovorbădeşartă,deoareceamintirealuiarăzbătutpânălamine,laodistanţăde maibinedeşaseveacuri.Dardintrepoeţiiceivechi,m-apasionatmaiales Antimahos;îiapreciamstilulobscurşidens,frazeleampleşitotuşicondensate lamaximum,maricupedebronzumplutecuvingreu.Preferaminterpretareape careodăduseperipluluiluiIason,Argonauticelormultmaialambicatealelui Apollonios: Antimahos înţelesese mai bine misterul orizonturilor şi al călătoriilor,umbraaruncatădeomultrecătorasuprapeisajeloreterne.Aplânscu profundăsinceritatemoarteasoţieisale,Lydé,dândnumeledispăruteiunuilung poemîncare-şiaflaulocultoatelegendelelegatededurereapierderiişidedoliu. AceastăLydé,pecarepoatecăn-aşfiremarcat-odacăarfitrăit,deveniseo

figură familiară mie, mai dragă decât multe dintre persoanele feminine ale proprieimelevieţi.Acelepoeme,aproapeuitate,îmiredădeauîncetulcuîncetul încredereaînnemurire. Mi-amrevăzutopereleliterare:versurilededragoste,bucăţileocazionale,oda închinatăamintiriiPlotinei.Poatecăîntr-ozicinevavafiispititsălecitească. Amezitatînfaţaunuigrupajdeversurilicenţioase;unapestealta,amsfârşit prinaleinclude.Oameniiceimaionorabilicompunatareversuri.Îşifacdinele

ojoacă;aşfipreferatcaalemelesăfiealtfel,imagineaexactăaadevăruluigol-

goluţ.Aiciînsă,caşiaiurea,suntemînchişiîntrezăbrelelelocurilorcomune:

începeam să înţeleg că îndrăzneala spiritului nu ajunge ea singură ca să ne debarasăm de ele şi că poetul nu învinge rutina şi nu-şi impune cuvintelor propriulsăugânddecâtprineforturitotatâtdelungişideasiduecaactivităţile meledeîmpărat.Încemăpriveşte,nuputeamaveapretenţialaaltcevadecâtla rarelesatisfacţiialeamatorului:dacădingrămadaamorfăvorsupravieţuidouă sautreiversuriîncăvafimult.Totuşiîncercamsăschiţezînaceavremeooperă destuldeambiţioasă,jumătateproză,jumătateversuri,încareintenţionamsă cuprinddeopotrivăseriosulşiironia,fapteleciudateobservateîncursulvieţii, meditaţii,unelevise;firulcelmaisubţirearficonstituitlegăturaîntregului;arfi fostunfeldeSatiriconmaiamar.Aşfiexpusacolofilozofiapecaremi-o însuşisem,ideeaheracliteanăaschimbăriişireîntoarcerii.Daramlăsatdeoparte astfeldeproiectpreavast. AnulacestaamavutcupreoteasacareodinioarămăiniţiaselaEleusis,şial căreinumetrebuiesărămânăsecret,maimulteconvorbiriîncursulcăroraau foststabilite,unulcâteunul,detaliilecultuluiluiAntinous.Marilesimboluri eleusinecontinuausădistilezepentrumineolicoaredătătoaredelinişte;poate călumeanuareniciunsens,dardacăarevreunul,acestaeexprimatlaEleusis

cu mai multă înţelepciune şi nobleţe decât oriunde altundeva. Sub influenţa acestei femei am început să fac împărţirile administrative ale Antinoei, a demelor,astrăzilor,acvartalelorurbane,planuluneilumidivineşiînacelaşi timp imaginea transfigurată a propriei mele vieţi. Toate îşi căpătaseră acolo locurilelor,HestiaşiBachus,zeiicăminuluişiaiorgiei,divinităţilecereştişi celeinfernale.I-amadusşipestrămoşiimeiimperiali,Traian,Nerva,deveniţi parteintegrantăaacestuisistemdesimboluri.Plotinaîşiavearostulei;buna MatidiaeraasimilatăDemetrei;soţiameaînsăşi,cucarepeatunciaveamrelaţii destuldecordiale,figuraînrespectivulcortegiualpersonajelordivine.Câteva lunimaitârziuamdatunuicartieralAntinoeinumelesuroriimele,Paulina. SfârşisemprinamăcertacusoţialuiServianus,darodatătrecutăpelumea cealaltă,Paulinaaveasă-şirecapete,înacestoraşalamintirilor,loculeiunicde soră.Tristabucatădepământdeveniseaşezareaidealăaîmpăcăriişiaducerii aminte,CâmpiileElizeealeuneivieţi,lăcaşulîncarecontradicţiilesesting,unde fiecelucru,lanivelullui,estedeopotrivăsacru. Înpicioare,înfaţauneiferestreacaseiluiArrian,subnoapteapresăratăcu stele,măgândeamlacuvintelepecarepreoţiiegiptenilesăpaserăpesarcofagul luiAntinous:s-asupusporunciicerului.Seputeaoarecacerulsănedeaporunci şicaceimaibunidintrenoisăleaudă,învremecerestuloamenilornupercep decâtoliniştezdrobitoare?PreoteasaeleusinăşiHabriascredeau.Aşfivrutsăle daudreptate.Amrevăzutînmintepalmaaceeaştearsădemoarte,aşacumam privit-opentruultimaoarăîndimineaţaîmbălsămării;liniilecemăneliniştiseră odinioarănusemaiaflau;eaarătacaotăbliţăceratădepecarefuseseştearsă poruncadusălaîndeplinire.Darastfeldeafirmaţiicategoricelumineazăfărăsă încălzească,aidomastrăluciriistelelorcefaceşimaineagrănoapteadinjur. Dacă sacrificiul lui Antinous fusese cântărit în favoarea mea, undeva, într-o balanţădivină,rezultateleacesteicumplitedăruiridesinenusefăcuserăîncă simţite;ataribinefacerinueraunicialevieţii,nicimăcaralenemuririi.Abiade îndrăzneamsălecautunnume.Câteodată,larareintervale,opalidălumină clipearecelaorizontulceruluimeu;eanuînfrumuseţanicilumea,nicipemine însumi;continuamsămăsimtmaidegrabănăruitdecâtsalvat. Camînvremeaaceea,Quadratus,episcopulcreştinilor,mi-atrimisoapologie acredinţeisale.Aveamcaprincipiumenţinereafaţădeaceastăsectăalinieide comportament strict echitabil, trasată de Traian în zilele apogeului domniei; reamintisemtocmaiguvernatorilordinprovinciicădeprotecţialegilorsebucură toţicetăţeniişicăponegritoriicreştinilorvorfipedepsiţidacăvoracuzafără

dovezi.Darcâtdemicatoleranţăarătatăfanaticilorîifacesăcreadăimediatîn existenţa unei simpatii pentru cauza lor; abia-mi pot închipui că din mine Quadratus spera să facă un creştin; în tot cazul ţinea să-mi dovedească superioritateadoctrineiluişimaialeslipsaeidenocivitatepentrustat.I-amcitit lucrarea;amavutchiarcuriozitateasă-lpunpeFlegonsăstrângăinformaţii despreviaţatânăruluiprofetpenumeIsus,careîntemeiasesecta,murind,cu aproapeosutădeaniînurmă,cavictimăalipseidetoleranţăevreieşti.Pare-se cătânărulînţeleptlăsasepreceptedestuldeasemănătoareceloraleluiOrfeu,cu carediscipoliiluiîlcomparăuneori.Dincolodeprozaextremdeplatăalui Quadratus, apreciam totuşi farmecul înduioşător al virtuţilor celor simpli, bunătatea,nevinovăţialor,apropiereace-ovădeauuniifaţădealţii;totulsemăna foartebinecuasociaţiilepecaresclaviisausărăcimealeîntemeiazăaproape pestetotprinmahalaleleaglomeratealeoraşelor,încinsteazeilornoştri;însânul uneilumicare,înciudatuturoreforturilordepuse,rămânecrudăşiindiferentăla nevoileşisperanţeleoamenilor,acestemicisocietăţideajutorreciprocoferă nefericiţilorunpunctdesprijinşiomângâiere.Eramînsădeasemeneaconştient şideunelepericole.Atareglorificareavirtuţilorinfantileşiservilesefăceaîn detrimentul calităţilor mult mai virile şi mai lucide; ghiceam, sub inocenţa mărginităşifadă,intransigenţaferoceasectaruluifaţădealtefelurideviaţăşi gândire decât ale sale, orgoliul insolent care-l face să se prefere restului oamenilor, precum şi vederea voluntar mărginită de ochelari de cal. M-am săturat destul de repede de argumentele înşelătoare ale lui Quadratus şi de firimituriledefilozofieîmprumutatecustângăciedinscrierileînţelepţilornoştri. Habrias,mereupreocupatdecultulcelmaipotrivitcetrebuiapracticatîntru cinstirea zeilor, era neliniştit de progresul sectelor de acest fel în rândul populaţieidejosamarilororaşe;elsetemeapentruvechilenoastrereligii,care nuimpunomuluijugulniciuneidogme,sepreteazălainterpretăritotatâtde diferitecaşinaturaînsăşi,lăsândlibertatespiritelorausteresă-şiplăsmuiască, dacăvor,omoralămultmaiînaltă,fărăsăconstrângămaselelaprecepteprea strictepentruanudaimediatnaştereviolenţeişiipocriziei.Arrianîmpărtăşea asemeneavederi.Osearăîntreagămi-ampetrecut-ocueldiscutândporuncade a-ţiiubiaproapelecapetineînsuţi;aceastaedincaleafarădepotrivnicănaturii omeneşti ca să fie întocmai şi sincer urmată de gloată, care se va iubi întotdeaunaexclusivpesine;înţeleptulis-arputeasupunetotatâtdepuţin,căci elnuseiubeştecuprecăderepesineînsuşi. Dealtminteri,înnumeroaseprivinţegândireafilozofilornoştriîmipărea,la

rându-i, limitată, confuză sau sterilă. Trei sferturi din exerciţiile noastre intelectuale nu sunt decât broderii pe vid; mă întrebam dacă tot mai multul măcinatîngolsedatorascăderiiinteligenţeisaudeclinuluicaracterelor;oricum arfi,mediocritateaintelectualăesteînsoţităaproapepretutindenideouimitoare josnicie sufletească. Îl însărcinasem pe Herodes Atticus să supravegheze construcţiauneireţeledeapeducteînTroada;aprofitat,risipindfărăruşine fondurilepublice;chematsădeasocoteală,răspunsecăesuficientdebogatspre aacoperitoatedeficitele;aceastăbogăţieînsăşiconstituiaunscandal.Tatăllui, mortdepuţinăvreme,afăcutceafăcutpentrua-ldezmoştenifărăsăbagede seamă, şi anume înmulţind numărul donaţiilor testamentare către cetăţenii Atenei;Herodesarefuzatcategoricsăexecutelăsămintelepărinteşti–deaicia ieşit un proces care durează încă. La Smirna, Polemon, apropiatul meu de odinioară,şi-apermissătrânteascăuşaînnasuneidelegaţiidesenatoriromani carecrezusecăpoatecontapeospitalitatealui.Tatăltău,Antoninus,celmai blânddintreoameni,şi-aieşitdinfire;omuldestatşisofistulausfârşitprinase încăiera;acestpugilatnedemndeunviitorîmpărateraîncăşimairuşinospentru un filozof grec. Favorinus, piticul hrăpăreţ pe care l-am copleşit cu bani şi onoruri,colportapestetotvorbededuhalcărorobiectîlconstituiapersoana mea.Celetreizecidelegiunidecaredispuneamarfifost,dupăel,singurele argumentevalabileîndisputelefilozoficepecareaveamvanitateasălesusţinşi îndecursulcăroranuuitasălaseîmpăratuluiultimulcuvânt.Astaînsemnacămă acuzaînacelaşitimpdemulţumiredesineşideprostie;însemna,maiales,căse făleacumeschinaluilaşitate.Pedanţiisesupărăînsăîntotdeaunacândlearăţică le cunoşti, cât şi ei, meseria; totul servea de pretext pentru remarcile lor răutăcioase;amdispussăseincludăînprogramulşcoliloroperelepreaneglijate aleluiHesiodşiEnnius;acestespiriterutinieremi-auatribuitîndatăintenţiade a-idetronapeHomerşipelimpedeleVergilius,pecaretotuşiîicitamînmod frecvent.Nueranimicdefăcutcuastfeldeoameni. Arrian era din alt aluat. Îmi plăcea să discut cu el despre orice. Păstrase tânăruluibitinianoamintireluminoasăşigravă.Îieramrecunoscătorpentrucă acordaacesteiprietenii,căreia-ifusesemartor,rangulmarilorlegăturimutuale deodinioară;vorbeamdespreeldincândîncândşi,cutoatecăniciominciună nuerarostită,aveamuneoriimpresiacăsimtînvorbelenoastreooarecarenotă falsă;adevăruldispăreasubsublim.Eramaproapetotatâtdedezamăgitşide Habrias:avusesepentruAntinousdevotamentulorbalunuisclavbătrânpentru stăpânulsăutânăr,dar,preocupatpestemăsurădecultulnouluizeu,păreacă

pierduseaproapeoriceamintireaceluicefuseseînviaţă.Celpuţinnegrulmeu Euforionobservaselucrurilemaiîndeaproape.ArrianşiHabriasîmieraudragişi număsimţeamcâtuşidepuţinsuperiorcelordoioamenidebine,darcâteodată îmipăreacăsuntsingurulcaremăstrăduiescsărămâncuochiideschişi. Da, Atena continua să fie frumoasă şi nu regretam că mi-am supus viaţa disciplinelorgreceşti.Totceeomenesc,ordonatşilucidînnoisedatorează acestora.ÎmispuneamcâteodatăcăuşorgreoiulaerseriosalRomei,sentimentul continuităţii,gustuleipentruconcretfuseserătotuşinecesaretransformăriiîn realitateaceeaceînGreciarămâneaoadmirabilăperspectivăspirituală,un frumosavântalsufletului.PlatonascrisStatul,glorificândideeaDreptăţii,dar noisuntemaceiacare,cuexperienţapropriilorgreşeli,nestrăduimdinrăsputeri săfacemdinstatomaşinăcapabilăsăfiedefolosoamenilor,cucâtmaimici riscuri de a-i zdrobi. Cuvântul filantropie este grecesc, dar juristul Salvius Iulianus şi cu mine lucrăm la modificarea mizerabilei condiţii a sclavului. Asiduitatea, prevederea, aplecarea asupra detaliului, corectând îndrăzneala vederilordeansamblu,auconstituitpentruminecalităţideprinselaRoma.Mise întâmpla să regăsesc în străfundul sufletului magnificele peisaje melancolice vergiliene,precumşicrepusculelesalevoalatedelacrimi;măcufundamîncăşi maiadâncşidădeampestetristeţeaarzătoareaSpaniei,pesteviolenţaeiaridă:

măgândeamlastropiidesângeceltic,iberic,punicpoate,cesevorfiinfiltratîn vinelecoloniştilorromaniaimunicipiuluiItalica;îmiaminteamcătatălmeu fusesesupranumitAfricanul.Greciam-aajutatsăpreţuiescatarielementecenu erau greceşti. Acelaşi lucru se întâmplase şi cu Antinous; am făcut din el imagineaînsăşiaacesteiţăripasionatedefrumuseţe;vafifiindpoateultimul zeu.ŞitotuşiPersiarafinatăşiTraciasălbaticăseamalgamaserăînBitiniacu păstoriistrăvechiiArcadii:profiluldelicatarcuitîlaminteapecelalpajilorlui Osroes;faţalargăcupomeţiiproeminenţieraceaacălăreţilortracicaregalopau peţărmurileBosforuluişicaresearaizbucnescîncânteceaspreşitriste.Nicio formulănuerasuficientdecompletăspreaconţinetotul. TerminamînacelanrevizuireaconstituţieiAtenei,începutăcumultînainte. Revenisem,înmăsuraposibilului,lavechilelegidemocraticealeluiClistene. Reducerea numărului funcţionarilor uşura finanţele statului; am pus capăt arendăriiimpozitelor,unsistemdezastruos,dinpăcateîncăpracticatici-colode cătreadministraţiilelocale.Instituţiiuniversitare,createcamînaceeaşivreme, auajutatAtenasăredevinăunimportantcentrudestudii.Amatoriidefrumuseţe, care,înainteamea,veneauînnumărmareînacestoraş,semulţumiserăsă-i

admiremonumentele,fărăsăsepreocupedesărăciatotmaimarealocuitorilor săi. Dimpotrivă, am făcut totul ca să înmulţesc sursele de venit ale acestui pământ sărac. Unul dintre marile proiecte ale domniei mele s-a împlinit cu puţinăvremeînaintedeapărăsiAtena:înfiinţareadeambasadeanuale,prin intermediulcărorasevortrataulteriortreburileîntregiilumigreceşti,auredat modestului şi perfectului oraş rangul lui de metropolă. Astfel de plan nu devenise realitate decât după spinoase negocieri cu oraşele geloase de supremaţia Atenei sau care nutreau împotriva ei uri seculare şi anacronice; totuşi,încetulcu-ncetul,raţiuneaşichiarentuziasmulauizbândit.Primadintre acesteadunăriacoinciscudeschidereaOlimpeionuluicultuluipublic;templul deveneamaimultdecâtoricândsimboluluneiGreciireînnoite. Cu atare ocazie a avut loc în teatrul lui Dionysos o serie de spectacole deosebitdereuşite.Ocupamunloc,puţinmairidicat,lângăcelalHierofantelui; preotulluiAntinousl-aavutdeatunciînaintepealsăuprintrenotabilităţişicler. Amdispussăsemăreascăscenateatrului;noibasoreliefurioîmpodobeau;pe unuldintreele,tânărulmeubitinianprimeadelazeităţileeleusieneunfelde cetăţenieeternă.Înstadionulpanatenaic,transformatpentrucâtevaoreîntr-o păduredepoveste,amorganizatovânătoareînvedereacăreiafuseserăaduseo mie de sălbăticiuni; a fost evocată astfel, în scurtul interval al unei serbări, cetateaagresatăşicrudăaluiHipolit,slujitoralDianei,şialuiTezeu,tovarăşul luiHercule.Câtevazilemaitârziu,ampărăsitAtena.Deatuncinum-ammai întorsacolo.

AdministrareaItaliei,lăsatătimpdeveacurilabunul-placalpretorilor,nu fuseseniciodatădefinitivcodificată.Edictulperpetuu,careoreglementeazăo datăpentrutotdeauna,dateazădinaceastăperioadăavieţiimele;deaniînşir purtamcorespondenţăcuSalviusIulianusprivitoarelareformelepreconizate; reîntoarcereamealaRomaaprecipitatpunerealorlapunct.Nueravorbadea priva oraşele italiene de libertăţile lor civile, ci, dimpotrivă, aveam totul de câştigat,aicicaşiaiurea,dinanuimpunecuforţaounitatefactice;suntchiar surprins că aceste municipii, adesea mai vechi decât Roma, sunt dispuse să renunţeatâtdegrabniclaobiceiurilelor,uneorifoarteînţelepte,pentruase asimilacutotulcapitalei.Scopulmeuerapurşisimpludeareducemulţimea contradicţiilorşiabuzurilorcesfârşescprinafacedinprocedurăunhăţişîncare oameniidebinenucuteazăsăseaventurezeşiîncarebandiţiipropăşesc.Treaba aceastam-aobligatlanumeroasedeplasăriîninteriorulpeninsulei.M-amoprit

demaimulteorilaBaiae,învecheavilăaluiCiceropecareocumpărasemla începutulprincipatuluimeu;măinteresamdeţinutulCampanieicare-miamintea deGrecia.PeţărmulAdriaticei,înmiculorăşelHadria,deundestrămoşiimei, cuaproapepatruveacuriînurmă,auemigratînSpania,amfostcinstitcucele maiînaltefuncţiimunicipale;înapropiereafurtunoaseimărialcăreinumeîl port,amregăsiturnelefamilieiîntr-uncolumbariucăzutînruină.Înfaţalui, gândul m-a dus la acei oameni despre care nu ştiam nimic, dar din care proveneamşiacărorspiţăsestingeaodatăcumine. LaRomaselucralamărireamausoleuluimeucolosal,căruiaDecrianusi-a modificatcupricepereplanul.Selucreazăîncăşiastăzi.Egiptulmi-asugerat

ideea coridoarelor circulare, a rampelor alunecând către săli subterane; concepusemideeaunuipalatalmorţiicenu-mivafirezervatnumaimiesau urmaşilorimediaţi,ciîncarevorvenisă-şiafleodihnaîmpăraţiiviitoruluide careneseparăperspectivedeveacuri.Principicareîncănus-aunăscutîşiau dejadestinatînmormântlocullor.M-apreocupatşiîmpodobireacenotafului

ridicatpeCâmpulluiMarteînamintirealuiAntinous,pentrucareocorabie-

platformă, venită de la Alexandria, debarcase obeliscuri şi sfincşi. Un nou

proiectm-aabsorbitmultăvremeşicontinuăsăofacă:Odeonul,bibliotecă-

model,dotatăcusălidecursurişiconferinţeşicarevafilaRomacentrulde culturăgreacă.Amhotărâtcaedificiulsăfiemaipuţinsplendiddecâtnoua bibliotecădinEfes,construităcutreisaupatruanimaiînainte,maipuţinelegant şigraţiosdecâtceadinAtena.Năzuiescsăfacdinatarefundaţieemula,dacănu egalaMuzeuluidinAlexandria;dezvoltareaeiulterioarăîţivacădeaînsarcină. Lucrândlaea,măgândescdeseorilafrumoasainscripţieaşezatădePlotinape pragulbiblioteciiridicateprinpropria-igrijăîncentrulForuluiluiTraian:Spital alsufletului. Vilaeraîntr-unstadiuavansatdefinisare,astfelcăputeamsă-mitransport acolo colecţiile, instrumentele muzicale, cele câteva mii de cărţi cumpărate aproapepestetotîncursulcălătoriilormele.Amdatoseriedeserbăripusela calecumigalăîntoateprivinţele,delameniupânălalistadestuldeselectivăa oaspeţilor.Ţineamcatotulsăsepotriveascăfrumuseţiiliniştiteagrădinilorşi sălilor; cu fructele să fie la fel de rafinate ca şi concertele, iar succesiunea felurilordemâncaredeopotrivăderiguroasăcucizeluraveseleideargintînsăşi. Pentruîntâiadatămăinteresamdealegereaalimentelor;amdatdispoziţiesăse verificedacăstridiilevindinlaculLucrinusşidacăcreveţiiaufostpescuiţiîn râurileGaliei.Dindispreţpentruneglijenţapompoasăcecaracterizeazăprea

adeseamasaimperială,amstabilitregulacăfiecarefelîmivafiînfăţişatînainte deafioferitchiarceluimaineînsemnatdintreinvitaţi;insistamsăverificeu însumi socotelile bucătarilor şi furnizorilor; mi-aminteam uneori că bunicul fuseseavar.NicimiculteatrugrecescalVilei,niciteatrullatin,abiacevamai mare,nufuseserăterminate;cutoateacestea,ampusînscenăcâtevapiese.Din ordinul meu au fost jucate tragedii şi pantomime, drame muzicale şi farse. Iubeammaialesgimnasticasubtilăadansurilor;m-amdescoperitpasionatde dansatoarelecucastaniete,care-miaminteaudeGadesşideîntâilespectacolela care asistasem, copil fiind. Îmi plăceau zgomotul acela sec, braţele ridicate, revărsareaoriînfăşurareavălurilor,dansatoareacareînceteazădeafifemeieca sădevinăcândnor,cândpasăre,cândval,cândtriremă.Amfăcutchiaroscurtă pasiunepentruunadintreacestecreaturi.Câiniidevânătoareşihergheliilenu fuseserăneglijateîncursulabsenţelormele;amregăsitpărulasprualprimilor, robamătăsoasăacailor,veselulcârdalpajilor.AmorganizatînUmbriacâteva vânători, pe malurile lacului Trasimenus, sau, mai în apropierea Romei, în pădurileAlbei.Plăcereaîşireluaseloculînviaţamea;secretarulOnesimosîmi serveadefurnizor.Elştiacândtrebuiasăeviteuneleasemănări,ori,dimpotrivă, sălecaute.Daraceastăfăpturăgrăbităşidistratănuputeaficâtuşidepuţin iubită.Întâlneamici-coloofiinţămaitandrăorimaifinădecâtaltele,câteuna caremeritaostenealadeafiascultatăvorbindsauchiardeafirevăzută.Astfel deprilejurieraurare,fărăîndoialădinvinamea.Deobiceimămulţumeamsă-mi potolescsausă-miînşelfoamea.Alteorimiseîntâmplasăîncercpentruatari jocuriindiferenţaunuibătrân. Înoreledeinsomnie,parcurgeamcoridoareleVilei,rătăcinddinsalăînsală, deranjândcâteodatăvreunmeştercarelucralaplasareaînoperăaunuimozaic; cercetam în trecere un satir de Praxitele, mă opream în faţa efigiilor celui dispărut.Fiecareîncăpereaveacâteuna,şifiecareportic.Apăramcupalma flacăraopaiţului;atingeamcudegetulpieptuldepiatră.Astfeldeconfruntări complicausarcinamemoriei;îndepărtam,capeodraperie,albeaţaParosuluiori aPentelicului,urcam,câtputeammaibine,delacontururileimobilelaforma vie, de la marmura dură la carne. Îmi continuam rondul; statuia chestionată recădeaînnoapte;opaiţulîmiluminalacâţivapaşialtăimagine;marilefiguri albenusedeosebeaucunimicdefantome.Măgândeamcuamărăciunelapasele princarepreoţiiegipteniatrăseserăsufletulmortuluiînlăuntrulsimulacrelorde lemncelefoloseaupentrucult;procedasemcaei–vrăjisempietrelecarela rândullorm-auvrăjit;nuvoimaiscăpaniciodatădeaceastătăcere,deacestfrig

maiaproapedemine,deacumînainte,decâtcălduraşivoceacelorvii;priveam cupizmăchipulprimejdioscusurâsulluiamăgitor.Dar,numaicâtevaceasuri maitârziu,întinspepat,luamhotărâreasă-icomandluiPapiasdinAfrodisiaso nouăstatuie;pretindeamoformăşimaiexactăaobrajilor,acoloundeeise adâncescneobservabilsubtâmple,oaplecaremaimolatecăagâtuluispreumăr; voipunesăfieînlocuitecununiledinjoardădeviţăsaunoduriledinpietre preţioase cu splendoarea simplilor zulufi naturali. Nu uitam să cer golirea basoreliefurilororiabusturilorsprealemicşoragreutateaşiafaceastfelmai uşoară transportarea lor. Cele mai asemănătoare dintre toate imaginile m-au întovărăşitpretutindeni;îmipasăchiarpreapuţindacăsuntfrumoasesaunu. Înaparenţă,viaţameaeraînţeleaptă;măconsacramcumaimultăhotărâre decâtaltădatămeserieideîmpărat;îmiîndeplineamsarcinilepoatecumaimult discernământ,dacănucuaceeaşipasiunecaodinioară.Ampierdutniţeldin gustulpentruideişicontactenoi,dinsupleţeaspirituluicare-miîngăduiasăader lamoduldegândirealaltuia,săprofitdeel,cântărindu-ltotodată.Curiozitatea, încarepevremuriîntrevedeammecanismulînsuşialproprieiputeridejudecată, unuldintretemeiurilemetodeimele,nusemaimanifestadecâtprivitorladetalii cu totul insignifiante; desfăceam scrisorile destinate prietenilor, lucru care-i supăra;m-aamuzatscurtăvremeaceastăochiadăasupraamorurilorşicerturilor lordefamilie.Dealtfel,eravorbaşideoumbrădebănuială:câtevazileamfost pradăfriciideafiotrăvit,cumplităteamă,văzutăodinioarădemineînprivirea luiTraianbolnavşipecareunprincipenuîndrăzneştesăomărturiseascăfiindcă pare grotescă atâta vreme cât nici o tentativă nu o justifică. Atare obsesie surprindelaunomşi-aşacufundatînmeditaţiaasupramorţii,darnumălaudcă aşfimaiconsecventdecâtoricarealtul.Furiiascunse,intoleranţesălbaticemă cuprindeaupentrucelemaimiciprostii,faţădemeschinăriilecelemaiobişnuite, undezgustdelacarenumăexceptampemineînsumi.Iuvenalaîndrăznitsă insulteîntr-unadinSatireleluipemimulParis,care-miplăcea.Măsăturasemde acestpoetumflatşimustrător;făceampreapuţinhazdegrosolanulsăudispreţ pentru Orient şi Grecia, de cultul său afectat pentru pretinsa simplitate a părinţilornoştri,deamesteculdedescrieridetaliatealeviciuluişidedeclamaţii virtuoasecaregâdilăsimţurilecititorului,întărindu-itotodatăipocrizia.Caom de litere, avea totuşi dreptul la anumite menajamente; l-am chemat la Tibur pentrua-iaducepersonallacunoştinţăsentinţadeexil.Dispreţuitorulluxuluişi plăcerilorRomeiputeadeatunciîncolosăstudiezelafaţaloculuimoravuriledin provincie; insultele aduse frumosului Paris au marcat sfârşitul propriei sale

piese.Camînaceeaşivremes-ainstalatşiFavorinusînconfortabilulluiexilîn

Chios,undemi-arfiplăcutşimiesălocuiesc,dardeundevocea-iacrănumă

maiputeaatinge.Totpeatunciamalungatcumârşăviedintr-osalădeospeţepe

unnegustordeînţelepciune,peuncinicnespălatcaresevăicăreacămoarede

foame,caşicumoastfeldecreaturămeritaaltcevamaibun;amfostnespusde

satisfăcutvăzându-lpelimbutfrângându-seîndouădinmijlocdefricăşiluând-

odinlocînsoţitdelătratulcâinilorşiderâsulbatjocoritoralpajilor:mulţimea netrebnicăafilozofilorşiliteratorilorderândnu-mimaispuneanimic. Celemaineînsemnatenemulţumiriprivindviaţapoliticămăscoteaudinfire, aşacumseîntâmplalaVilăcuabiaobservabiladenivelareaunuipaviment,cu câtevapicăturideuleipemarmurauneimese,cucelmaimicdefectalunui obiectpecare-lvoiamfărăimperfecţiunişifărădepată.UnraportalluiArrian, numitdecurândguvernatoralCapadociei,m-apusîngardăînce-lpriveape Farasmanes,carecontinua,înmiculsăuregatdepemalulMăriiCaspice,să joacedubluljoccenecostasescumpsubTraian.Acestregişorîmpingeaîn ascuns către frontierele noastre hoardele de alani barbari; certurile lui cu ArmeniapuneauînprimejdiepaceaînOrient.ChematlaRoma,arefuzatsă vină,aşacumrefuzasedejasăasistelaconferinţadelaSamosata,cupatruaniîn urmă.Închipdescuză,mi-atrimisîndartreisutedeveşminteţesutecufirde aur,straieregeştipecareamordonatsălepoarteînarenăcriminaliidaţipradă fiarelor.Actulacestapuţincumpănitm-asatisfăcutaidomagestuluiceluicarese scarpinăpânălasânge. Aveamunsecretar,personajmediocrupecare-lpăstramfiindcăştiatemeinic uzanţelecancelariei,darcaremăscoteadinrăbdăricusuficienţa-iarţăgoasăşi încăpăţânată,curefuzulluideaaplicanoilemetode,cumania-ideainsistala nesfârşitasupradetaliilorinutile.Prostulăstam-aenervatîntr-ozimaimultca deobicei;amridicatmânasă-llovesc–dinnefericire,ţineamunstilcarel-a chiorâtdeochiuldrept.Nuvoiuitaniciodatăacelurletdedurere,braţulîndoitcu stângăciecasăevitelovitura,faţacongestionatădincareţâşneasângele.Ampus săfiecăutatimediatHermogenes,caredăduprimeleîngrijiri;afostconsultat apoioculistulCapito.Zadarnic–ochiulerapierdut.Câtevazilemaitârziu,omul şi-areluatlucrul;obandăîitraversachipul.Amtrimissă-lcheme;i-amcerutcu umilinţăsăfixezeelînsuşicompensaţiaceisedatora.Mi-arăspunscuunsurâs răutăcioscănu-micereadecâtunsingurlucru:unaltochidrept.L-ampăstratîn serviciulmeu;prezenţaluiconstituieunavertisment,poateşiopedeapsă.Nu

voisemsă-lchiorăscpeacestnenorocit.Darnuvoisemnicisămoarăladouăzeci

deaniuncopilcaremăiubea.

Treburileevreieştimergeaudinrăuînmairău.LaIerusalim,lucrărileeraupe terminate în ciuda opoziţiei violente a grupurilor de zeloţi. Fuseseră comise câtevagreşeli,reparabilecaatare,dardecareauştiutsăprofitecurepeziciune instigatorii la tulburări. Legiunea a zecea Expediţionară are ca emblemă un mistreţ–aceastăinsignăafostaşezatădeasupraporţilororaşului,dupăcumse obişnuieşte; populaţia, puţin familiarizată cu imaginile pictate sau sculptate, care-isuntdesecoleinterzisedeosuperstiţiefoartedăunătoarepropăşiriiartelor, aluatrespectivaemblemădreptreprezentareaunuiporc,văzândînastfelde fleac o insultă adusă credinţelor israeliene. Sărbătorile Anului Nou evreiesc, celebratecumarezarvădetrompeteşicornurideberbec,dădeaudefiecaredată loclaîncăierărisângeroase;autorităţilenoastreauinterzislecturaînpublica uneirelatărilegendareavândcasubiectfapteleuneieroineevreicecarearfi ajuns, sub un nume de împrumut, concubina regelui persan şi astfel ar fi masacratcusălbăticiepeduşmaniipoporuluidispreţuitşipersecutatdincare provenea. Rabinii au procedat în aşa chip încât să citească noaptea ceea ce guvernatorulTineusRufusleinterziseseîncursulzilei;povestireaferoceîncare perşiişievreiiseîntreceauînatrocităţiexcităpânălanebuniefurianaţionalistăa zeloţilor.Înfine,acelaşiTineusRufus,omdealtminteridestuldeînţeleptşi despre care nu se putea spune că nu era la curent cu legendele şi tradiţiile Israelului,aluathotărâreasăextindăşiasuprapracticiievreieştiacircumciziunii pedepseleseverealelegiipecareopromulgasemîmpotrivacastrăriişicareviza maialesmutilareatinerilorsclaviînscopurilucrativesaudedezmăţ.Sperasă şteargăastfelunuldintresemneleprincareIsraelulpretindecăsedeosebeştede restul neamului omenesc. Mi-am dat cu atât mai puţin seama de primejdia acesteimăsuri,atuncicândamaflatdeea,cucâtmulţievreiluminaţişibogaţi carepotfiîntâlniţilaAlexandriaşilaRomaaurenunţatsă-şisupunăcopiiiunei practicice-ifaceridicoliînbăilepubliceşiîngimnazii,încercândsăascundăla ei înşişi ruşinoasele urme. Nu ştiam cât de mult se deosebesc bancherii colecţionaridevasemyrinedeadevăratulIsrael. Ammaispus:nimicdintoateacesteanueradenereparat,darura,dispreţul reciproc,ranchiunaerau.Înprincipiu,iudaismulîşiareloculluiprintrereligiile imperiului; în fapt, Israelul refuză de veacuri să fie un popor printre altele, avându-şiunzeuprintrezei.DaciiceimaisălbaticiştiaucăZalmoxisallorse

numeştelaRomaIupiter;puniculBaaldepemunteleCassiosafostidentificat fărădificultatecuTatălcareţineînmânăVictoriaşidincarealuatnaştere Înţelepciunea; egiptenii, atât de mândri totuşi de tradiţiile lor de zece ori seculare, consimt să vadă în Osiris un Bachus învestit cu atribute funerare; cruntulMithrasseştiefratecuApolo.Niciunneam,cuexcepţialuiIsrael,nu aretrufiadeaferecaîntreguladevărînlimiteleîngustealeuneisingureconcepţii divine,insultândastfeldiversitateadumnezeiriicarecuprindetotul;niciunalt zeunuainspiratadoratorilorluidispreţulşiurafaţădeceiceseînchinălaalte altare.Aşadar,ţineamcuatâtmaimultsăfacdinIerusalimunoraşcaoricare, undesăpoatăcoexistaînpacemaimulteneamurişicredinţe;uitasemaproape cutotulcăoriceluptăîntrefanatismşibunul-simţseterminăcuînfrângerea celui din urmă. Deschiderea de şcoli în care se preda carte grecească a scandalizatclerulvechiuluioraş;rabinulIosua,omagreabilşicultivat,cucare stătusemdevorbădestuldedeslaAtena,darcaresestrăduiasă-ifieiertatede propriu-ineamculturastrăinăşilegăturilepecareleaveacunoi,aporuncit discipolilorsăisănuseconsacreacestorstudiiprofanedecâtdacăvorgăsisăle dediceoorăcaresănuaparţinănicizilei,nicinopţii,deoareceLegeaebraică trebuiestudiatăzişinoapte.Ismael,membrudevazăalsanhedrinuluişicare treceadreptcâştigatpentrucauzaRomei,alăsatpenepotulsăuBenDamasă moarădecâtsăaccepteserviciilechirurguluigrectrimisdeTineusRufus.În vremecelaTibursemaicăutauîncămijloaceledeaîmpăcaspiritele,fărăalăsa impresiacăsecedeazăpretenţiilorfanaticilor,înOrientsituaţiadevenisefoarte gravă;laIerusalimreuşiseunatacprinsurprinderealzeloţilor. Unaventurierapărutdindrojdianeamuluisău,unoarecareSimoncare-şi spuneaBarKohba,FiulStelei,ajucatînaceastărevoltăroluldeproiectilsaude oglindăincendiară.NumăpotpronunţaasupranumituluiSimondecâtdinceea cemis-aspus;l-amvăzutdoarosingurădatăfaţăînfaţă,înziuaîncareun centurionmi-aaduscapulluităiat.Suntînsăgatasă-irecunoscaceapartede geniudecareetotdeaunanevoiespreateridicaatâtderepedeşidesusîn treburileomeneşti;nutepoţiimpuneînataremăsurăfărăsăaimăcarodibăcie, fieeacâtdegrosolană.Evreiimoderaţiaufostceidintâicarel-auînvinuitpe pretinsulFiualSteleideînşelăciuneşiimpostură;personal,credmaidegrabăcă atarespiritinculteradinrândulcelorconvinşidepropriilelorminciuni,iarlael fanatismul mergea mână în mână cu şiretenia. Simon se dădea drept eroul aşteptatdeveacuridepoporulevreucasă-iîmplineascăambiţiileşiurile;acest demagog se proclama Mesia şi rege al Israelului. Bătrânul Akiba, care-şi

pierduseminţile,plimbadehăţuricalulaventurieruluipestrăzileIerusalimului; marele preot Eleazar a resfinţit templul pretins pângărit de când vizitatori necircumcişii-autrecutpragul;grămezidearmeintratesubpământdeaproape

douăzeci de ani au fost împărţite rebelilor de oamenii Fiului Stelei; aceeaşi soartăauavut-oşipieseledefecte,făuriteaşaînmodintenţionatvremedeanide ziledecătrelucrătoriievreidinatelierelenoastre,şicarefuseserărefuzatede

intendenţă.Grupuridezeloţiauatacatgarnizoaneleromaneizolate,masacrându-

nesoldaţiicurafinamentedeurăceaminteaudecelemaicumpliteaspecteale răscoaleievreieştidesubdomnialuiTraian;înceledinurmă,Ierusalimula căzutînîntregimeînmâinileinsurgenţilor,iarnoilecartierealeAelieiCapitolina ardeaucaotorţă.Primeledetaşamentealeceleide-adouăzecişidouaLegiuni Deiotariene,trimisăîngrabădinEgiptsubcomandalegatuluiSiriei,Publius Marcellus,aufostpuseînstaredederutădebandedezeceorisuperioareca număr.Revoltadeveniserăzboi,şiîncărăzboiîntoatălegea. Douălegiuni,adouăsprezeceaFulgerătoareaşiLegiuneaaşasea,Legiuneade Fier,auîntăritdeîndatăefectiveledejaaflateînIudeea;câtevalunimaitârziu Iulius Severus, care pacificase odinioară regiunile muntoase din nordul Britanniei,apreluatcomandaoperaţiunilormilitare;aduceacuelmicicontigente deauxiliaribritaniciobişnuiţisălupteînterendificil.Trupelenoastreechipate greu,ofiţeriideprinşicuformaţiileîncareuorifalangăalebătăliilorregulateau întâmpinatgreutăţiînaseadaptaacestuirăzboidegherilăşideambuscadece păstraîncâmpdeschisaspecteletehnicealeuneiinsurecţii.Simon,înfelulsău om înzestrat, şi-a împărţit partizanii în sute de grupuri postate pe crestele muntelui, pitite în fundul cavernelor şi carierelor părăsite, ascunse pe la locuitoriicolcăitoarelormahalalealeoraşelor;Severusşi-adatiuteseamacă acestinamic,cenueradeprins,puteafiexterminat,darnuînfrânt;s-aresemnat decilaunrăzboideuzură.ŢăraniifanatizaţisauterorizaţideSimonautrecutde labunînceputdeparteazeloţilor:fiecarestâncădeveniseunbastion,fiecarevie otranşee,fiecarefermătrebuiaadusăînstaredeînfometaresauluatăcuasalt. Ierusalimul n-a fost redobândit decât în cursul celui de-al treilea an, când ultimele eforturi de negociere s-au dovedit inutile; puţinele părţi ale cetăţii evreieştipecareincendiulluiTituslecruţaseaufostdistruse.Severusaacceptat săînchidămultăvremeochiiîncepriveşteflagrantacomplicitateacelorlalte mari oraşe; acestea, devenite ultime fortăreţe ale inamicului, au fost ulterior atacate şi recucerite la rându-le stradă cu stradă şi ruină cu ruină. În acele vremurideîncercareloculmeueraîntabărăşiînIudeea.Aveamceamaideplină

încredereînceidoilocotenenţiaimei;secădeadecicuatâtmaimultsăfiuacolo spre a împărţi răspunderea hotărârilor care, orice s-ar fi făcut, se anunţau cumplite. La sfârşitul celei de-a doua veri a războiului mi-am făcut cu amărăciunepregătiriledecălătorie;Euforionaumplutîncăodatăvalizacu obiectele de toaletă, niţel cam deformată de întrebuinţare, confecţionată odinioarădecătreunmeşterdinSmirna,aluatcasetacucărţişihărţi,statuetade fildeşaGeniuluiimperialşilampadeargintaacestuia;amdebarcatlaSidonla începutultoamnei. Milităriaemeseriameaceamaiveche;oridecâteorireveneamlaea,mă simţeamrăsplătitcuanumitecompensaţiilăuntricepentruconstrângerilelacare măsupuneam;nuregretcăultimiidoianiactiviaiexistenţeimelei-ampetrecut împărţind cu legiunile asprimea, dezolarea campaniei din Palestina. Redevenisem omul înveşmântat în piele şi fier, lăsând deoparte tot ce nu e urgent,susţinutdeobişnuinţelesimplealeuneivieţidure,puţinmaigreoidecât altădatăatuncicândurcamsaucoboramdepecal,puţinmaităcut,poateşimai posac,înconjurat,caîntotdeauna,dinparteatrupelor(zeiisinguriştiupentruce) deundevotamentdeopotrivăidolatruşifratern.Întimpulacesteidinurmăşederi încadrelearmateiamfăcutonepreţuitădescoperire:mi-amluatcaaghiotantun tânărtribunnumitCeler,decarem-amlegat.Tuîlcunoşti;elnum-apărăsit. AdmiramfrumosulchipdeMinervăcucoif,darsimţurilejucară,unapestealta, unrolmultpreaneînsemnatînacestgendeafecţiunepecareeleopotîncerca doarcâtăvremeeştiviu.Ţi-lrecomandpeCeler;aretoatecalităţileunuiofiţerîn subordine;tocmaiacesteaîlvorîmpiedicamereusăaspirelaprimulrang.Odată maimult,amregăsitîncondiţiipuţindiferitedeceledeodinioară,unadintre fiinţeleacărorsoartăesăsedevoteze,săiubeascăşisăservească.Decândîl cunosc, toate gândurile lui Celer s-au îndreptat spre buna mea stare sau siguranţă;măsprijinîncăpeacestumărdenădejde. În primăvara celui de-al treilea an al campaniei, armata a început asediul citadeleiBethar,cuibdevulturîncareSimonşitovarăşiisăiaurezistataproape unanchinurilorlentealefoamei,seteişidisperăriişiundeFiulSteleiavăzut pierindu-iunulcâteunulpeceicare-ieraucredincioşi,fărăsăaccepteasepreda. Trupelenoastresufereauaproapetotatâtcâtrebelii:aceştiaauars,înretragere, livezile,audevastatcâmpurile,auucisvitele,auinfectatfântânilearuncândîn elecadavre;ataresălbaticemetodeerauoribile,practicateîntr-oţarăcunatură aridă,roasădejapânălaosdeveacurilungidetulburărişirăzbunări.Varaafost caldăşinesănătoasă;frigurileşidizenteriane-audecimattrupele;odisciplină

demnă de toată admiraţia continua să domnească în rândul legiunilor aflate deopotrivăînstaredeinactivitateşialarmă;unfeldemâniesurdă,cemise transmiteaşimie,constituiasuportulmoralalarmateihărţuiteşiroasedeboală. Corpulmeunumaisuportatotatâtdebinecaaltădatăoboselilecampaniei,zilele toride,nopţilesufocantesaureci,vântulaspruşiprafulscârţâitor;miseîntâmpla sălasîngamelăslăninaşilinteafiartădinmâncareadelacazan;măresemnam săfacfoame.Continuamsătuşescurâtpânătârziuînvară;nueramsingurul. Din corespondenţa mea cu senatul am scos formula ce figurează în mod obligatoriu în fruntea comunicatelor oficiale: împăratul şi armata sunt bine. Împăratulşiarmataerau,dimpotrivă,primejdiosdeistovite.Seara,dupăultima convorbirecuSeverus,dupăultimaaudiereatransfugilor,dupăultimapoştăde la Roma, ultimul mesaj al lui Publius Marcellus, însărcinat să cureţe împrejurimileIerusalimului,orialluiRufus, angajatînreorganizarea Gazei, Euforionvărsacueconomieapapentrubaieîntr-ocadădepânzăgudronată;mă întindeampepat;încercamsăgândesc. Nunegcâtuşidepuţin:războiulacestadinIudeeaafostunuldintreeşecurile mele.CrimeleluiSimonşinebunialuiAkibanu-miaparţineau,îmireproşam însăcăamfostorblaIerusalim,distratlaAlexandriaşinerăbdătorlaRoma.Nu ştiusemsăgăsesccuvintelecarearfievitatsaucelpuţinamânatatareaccesde furiealpoporului;nuştiusemsăfiu,lamomentulpotrivit,destuldesupluori destuldehotărât.Desigur,nuaveammotivesăfimneliniştiţişicuatâtmaipuţin disperaţi;greşealaşicalcululeronatnuexistaudecâtînraporturilenoastrecu Israelul–înrest,depretutindeniculegeamînacestevremuridecrizăroadele celorşaisprezeceanidegenerozitateînOrient.Simoncrezusecăpoatecontape orevoltăalumiiarabeasemeneaceleicetulburaseultimiişiîntunecaţiianiai domnieiluiTraian;maimultchiar,îndrăznisesăsebizuiepeajutorulpart.S-a înşelat,şirespectivagreşealădecalculafostcauzamorţiiluilenteînîncercuita citadelăBethar;triburilearabesedesolidarizaudecomunităţileevreieşti;parţii rămâneaucredincioşitratatelor.Sinagogilemarilororaşesirienesevădeauele înselenehotărâtesaucălduţe:celemaiînflăcăratesemulţumeaudoarsătrimită pe ascuns zeloţilor ceva bani; populaţia evreiască a Alexandriei, atât de turbulentătotuşi,rămâneacalmă;abcesulevreiescfuseselocalizatînregiunea aridăcuprinsăîntreIordanşimare–acestdegetbolnavputeafifărăprimejdie cauterizatsauamputat.Şitotuşi,într-unfel,zilelereleimediatpremergătoare veniriimelelaputerepăreauafireînceput.QuietusincendiaseodinioarăCirene, executasefruntaşiiLaodiceei,areluatînstăpânireEdesaînruine…Dinpoştade

searătocmaiaflamcăne-aminstalatdinnoupemormanuldepietresurpatepe care-l numeam Aelia Capitolina şi căruia evreii îi spuneau încă Ierusalim; incendiasemAscalonul;rebeliidinGazaautrebuitexecutaţiînmasă…Dacă şaisprezeceanidedomnieaiunuiprincipepaşnicdinpasiunesesfârşeaucu războiuldinPalestina,şanseledepacealelumiisevădeaudestuldeprecareîn viitor. M-amridicatîntr-uncot,negăsindu-miloculpestrâmtulpatdecampanie. Desigur, cel puţin câţiva evrei au scăpat de contagiunea zelotă: chiar la Ierusalim,fariseiiscuipaulatrecerealuiAkiba,calificându-ldreptbătrânnebun pefanaticulcarerisipeaînvântserioaseleavantajealepăciiromane,îistrigau că-ivacreşteiarba-ngurăînaintesăsefivăzutvictorialuiIsraelpepământ. Preferam însă pe falşii profeţi acestor oameni ai ordinii care ne dispreţuiau, bazându-seînacelaşitimppenoicasăleapărămdeexacţiunileluiSimonaurul depuslabancheriisirieni,precumşifermelelordinGalileea.Măgândeamla fugariicarecucâtevaceasuriînainteseaşezarăsubacestcort,umili,concilianţi, servili,darfăcândîntotdeaunaastfelîncâtsăsteacuspatelelastatuetaGeniului meu.Agentulnostrucelmaibun,EliaBenAbaiad,careîndeplineapentruRoma roluldeinformatorşispion,eradeopotrivădispreţuitdeceledouăpărţi;şitotuşi eraomulcelmaiinteligentdingrup,spiritliberal,cuinimasfâşiatădedragoste pentruneamulluişidepasiuneapecareonutreapentruculturanoastrăşipentru noi;dealtminteri,elînsuşinusegândeaînfonddecâtlaIsrael.IosuaBen Kisma,carepredicadomolireaspiritelor,nueradecâtunAkibamaitimidsau mai ipocrit; chiar la rabinul Iosua, care fusese multă vreme consilierul meu pentru problemele evreieşti, simţisem, sub supleţea şi dorinţa de a plăcea, deosebirile de neîmpăcat, punctul în care două gândiri de esenţe diferite se întâlnescdoarspreaseînfrunta.Teritoriilenoastreseîntindeaupesutedemile, pemiidestadii,dincolodeorizontulacestorcolinesterpe,darstâncaBethar constituiafrontierelenoastre;puteamdistrugezidurilemasivealecitadeleiîn careSimonîşisavuracufreneziesinuciderea,darnuvomputeaîmpiedicaacest neamsănespunănu. Un ţânţar zumzăia; Euforion, care îmbătrânise, neglijase să tragă bine perdelelesubţiridegaz;cărţile,hărţilearuncatepejosfoşneauîncurentulcese strecurapesubpereţiidepânză.Aşezatpepat,îmiîncălţamghetele,căutam, pipăind,tunica,centironulşipumnalul;ieşeamsărespiraerulnopţii.Parcurgeam străzilelargişiregulatealecastrului,pustiilaaceaorătârzie,luminateprecum celealeoraşelor.Sentinelelemăsalutausolemncândtreceamprindreptullor;

de-alungulbarăciiservinddespital,respirammiasmafadăadizentericilor.Mă îndreptamcătrevaluldepământcareneseparadeprăpastieşideinamic.O sentinelă patrula cu paşi mari, regulaţi, pe drumul de strajă, în bătaia primejdioasă a lunii; recunoşteam în acest du-te-vino mişcarea angrenajului imenseimaşinialcăreipivoteram;m-amsimţitoclipăînduioşatlavederea acelei forme singuratice, trecătoare flacără arzând în pieptul omului aflat în mijloculuneilumiplinedepericole.Aşuieratosăgeată,abiamaitaredecât ţânţarulcemănecăjisesubcort;m-amsprijinitîncoatepesaciidenisipai ziduluideincintă. De câţiva ani eram bănuit că am stranii clarviziuni, că deţin taine înalte. Lumeaseînşela,iareunuştiunimic.Esteadevăratînsăcăîncursulnopţilorde la Bethar am văzut trecându-mi prin faţa ochilor neliniştitoare fantome. Perspectiveledeschisespirituluidepeînălţimeaacestorcolinegolaşeeraumai puţinmaiestuoasedecâtceledepeIanicul,maipuţinscăldateînaurprecumcele delacapulSunion;eleerauinversulşinadirul.Îmispuneamcăerazadarnicsă dorescAteneişiRomeieternitateacarenu-idatănicioamenilor,nicilucrurilorşi pe care cei mai înţelepţi dintre noi o contestă chiar zeilor. Complicatele şi sofisticatele forme ale vieţii, civilizaţiile în largul lor printre rafinamentele artelor şi ale fericirii, libertatea spirituală dornică de cunoaştere şi gândire depindeaudesorţinenumăraţişirari,decondiţiiaproapeimposibildeîntrunitpe carenutrebuiesăneaşteptămalevedeadurândlainfinit.Îlvomdistrugepe Simon;ArrianvaştisăapereArmeniadeinvaziilealanice.Darvorvenialte hoarde,alţifalşiprofeţi.Slabelenoastreeforturideaîmbunătăţicondiţiaumană nuvorficontinuatedecâtînjoacădecătreceicenevorurma;sămânţade greşealăşidistrugerepecareînsuşibineleopoartăînelvacreştemonstruosde potrivnicde-alungulveacurilor.Sătulădenoi,lumeaîşivacăutaalţistăpâni; ceeacenis-apărutînţeleptvapăreainsipid,dezgustător,ceeacenis-apărut frumos.Aidomainiţiatuluimitriac,neamulomenescarepoatenevoiedebaiade sânge şi de trecerea periodică prin funebra groapă. Vedeam reîntorcându-se legile sălbatice, zeii neîndurători, despotismul fără putinţă de crâcnire al principilorbarbari,lumeamărunţităînstatevrăjmaşe,veşnicpradănesiguranţei. Altesentineleameninţatedesăgeţivorumblaîncoaceşi-ncolopemeterezele cetăţilor viitoare; jocul stupid, neruşinat şi crud va continua, iar specia îmbătrânindvaadăugafărăîndoialălatoateacesteanoirafinamentealeororii. Epocanoastră,alecăreilipsurişimetehnelecunoscmaibinecanimenialtul,va

fi probabil într-o zi privită, prin contrast, ca una dintre vârstele de aur ale omenirii. Naturadeficit,fortunamutatur,deusomniacernit.Naturane-nşală,soarta-i schimbătoare,unzeupriveştetoate-acesteadesus.Învârteampedegetinelulpe şatonul căruia, într-o zi de amărăciune, pusesem să se graveze cele câteva cuvintetriste;mergeamîncăşimaidepartecudezgustul,poatechiarcuhula;în celedinurmăgăseamnormal,dacănudrept,cătrebuiasăpierim.Literatura noastrăestearpă;artelesecufundăînsomn;PancratesnueHomer,Arriannu-i Xenofon;cândîncercasemsănemurescînpiatrăchipulluiAntinous,n-amgăsit nici un Praxitele. De la Aristotel şi Arhimede, ştiinţele bat pasul pe loc. Progreseletehnicenuvorrezistauzuriiunuirăzboiîndelungat;voluptuoşilor înşişili-elehamitedefericire.Îmblânzireamoravurilor,progresulideilordin cursulultimuluisecolsuntoperauneiinfimeminorităţidespiritealese;marea masă rămâne ignorantă, feroce când află prilejul, în tot cazul egoistă şi mărginită;sepoatepariacutemeicăvacontinuasăfiemereuaşa.Mulţimeade procuratorişipublicaniavizi,desenatoribănuitori,decenturionibrutaline-au compromisîncădelaînceputopera;imperiilor,caşioamenilor,nuleestedat răgazulsăînveţedingreşeli.Dacăunţesătorîşivacârpipânza,unsocotitor priceputîşivacorectaerorile,unartistîşivaretuşacapodoperaimperfectăîncă, oripuţindeteriorată,naturapreferăsăplecechiardelalut,chiardelahaos,iar aceastărisipăesteceeacesenumeştefirealucrurilor. Amridicatcapul;m-ammişcatcasămădezmorţesc.Deasupracitadeleilui Simon, lumini difuze înroşeau cerul, inexplicabile manifestări ale vieţii de noapteainamicului.VântulsufladinspreEgipt;otrombădeprafînaintacao fantomă;profilurilestrivitealecolinelorîmiaminteaudelanţulmunţilorarabici sublună.M-amîntorsagalesprecort,acoperindu-miguracupoalamantalei, supăratpeminecădedicasemunormeditaţiifărărostonoaptepecareaşfi putut-ofolosicasăpregătesctreburilezileiurmătoaresaucasădorm.Prăbuşirea Romei,dacăvaavealoc,îivaprivipeurmaşiimei;înacestan,optsuteoptzeci şi şapte al erei romane, sarcina mea consta în a înăbuşi revolta din Iudeea, readucânddinOrient,fărăpreamultepierderi,oarmatăbolnavă.Traversând esplanada,alunecamicişicoloînsângelerebelilorexecutaţiînajun.M-am aruncatpepatîmbrăcat;douăoremaitârziueramtrezitdetrompeteledinzori.

Toatăviaţafăcusemcasăbunăcutrupulmeu;contasemimplicitpedocilitatea

lui,peforţasa.Strânsaalianţăîncepeasăsedesfacă;elîncetadeamaifiunacu

voinţa, cu spiritul, cu cel căruia trebuie să-i spun, impropriu, sufletul meu; tovarăşulînţelegătordealtădatănumaieradecâtunsclavîndărătniclatreabă. Trupulsetemeademine;simţeamfărăîncetareînpieptprezenţaascunsăafricii, ostrângerecenueraîncădurere,cidoarprimulpascătreea.Măobişnuisemde multăvremecuinsomnia,dardeaiciînaintesomnuleramairăudecâtnesomnul; abia aţipit, mă trezeam în stări groaznice. Aveam dureri de cap pe care Hermogeneslepuneapeseamaclimatuluitoridşiagreutăţiicoifului;seara, dupălungiosteneli,m-aşezamcaşicumaşficăzut;sămăridicsprea-lprimipe RufussauSeverusînsemnaunefortcăruiatrebuiasămăconsacrucumulttimp înainte;coateleselăsaugrelepebraţelescaunului;coapsele-mitremuraucaunui calzdrobitdegoană.Gestulcelmaineînsemnatdeveniseocorvoadă,iarviaţa erafăcutădinacestecorvezi. Unaccidentridicol,oindispoziţiedecopilascoslaluminăboalaascunsăsub cumplitaoboseală.Întimpuluneişedinţeastatului-majorîncepusesă-micurgă sângedinnas,faptcăruianui-ampreadatlaînceputimportanţă;scurgerea continuăşilavremeacinei;noapteam-amtrezitscăldatînsânge.L-amchemat pe Celer, care dormea sub cortul vecin; la rândul lui l-a înştiinţat pe Hermogenes,daroribilascurgerecălduţăcontinua.Mâinilegrijuliialetânărului ofiţerştergeaulichidulacelace-mizmângăleafaţa;înzoriamfostcuprinsde zgâlţâirialecorpului,aşacumaulaRomacondamnaţiilamoartecare-şideschid veneleînbaie;corpulacelacareserăceaafostreîncălzitcâtseputeamaibine cu ajutorul păturilor şi aspersiunilor fierbinţi; pentru a opri hemoragia, Hermogenesprescrisesezăpadă;aceastanusegăseaîncastru;cupreţulamiide complicaţii,CelerapussăfieadusădepevârfulHermonului.Maitârziuam aflatcă-şipierduserăsperanţacăvoisupravieţui;euînsuminumămaisimţeam legatdeviaţădecâtprintr-unfirsubţire,imperceptibil,aidomapulsuluimărit care-lconsternapemediculmeu.Inexplicabilahemoragies-aoprittotuşi;am părăsitpatul;îmidădeamsilinţasăducviaţaobişnuită;nureuşeam.Într-oseară, încănudeplinrestabilit,amîncercatînchipimprudentsăfacoscurtăplimbare călare; am primit al doilea avertisment, încă şi mai serios decât primul. În răstimpuluneisecundeamsimţitcumbătăileinimiiseprecipită,apoiserăresc, seîntrerup,încetează;crezusemcă,asemeniuneipietre,cadînnuştiucepuţ negru,careestefărăîndoialămoartea.Dacăîntr-adevăreaera,atuncilumease înşalăcândocredetăcută:eramluatdecascade,asurzitcaunscufundătorde vuietulapelor.Nuatinsesemfundul;urcamdinnoulasuprafaţă;măsufocam. Întreaga-miputereînacelmoment,ce-lcrezusemultimul,sestrânseseînmâna

crispată pe braţul lui Celer, aflat lângă mine: mai târziu mi-a arătat urmele degetelormelepeumărullui.Daraceastăscurtăagonie,caşitoateîncercările princaretrececorpul,nupoatefidescrisă-ncuvinte;devoie,denevoieea rămânetainaomuluicareatrăit-o.Deatunciamtraversatcrizeasemănătoare, însăniciodatăidentice,căcineîndoielnicnimeninupoateîndurafărăsămoară străbaterea de două ori a acelei groaze şi a acelei bezne. În cele din urmă Hermogenes mi-a diagnosticat o hidropizie a inimii; a trebuit să accept consemneleimpusedeboaladevenitădeodatăstăpân,săconsimtlaolungă perioadă de inactivitate, dacă nu de repaus, să limitez pentru o vreme perspectivelevieţiimelelacadrulpatului.Aproapecă-mieraruşinedeboala aceastaînîntregimeinternă,caşinevăzută,fărăfebră,fărăabces,fărădureride măruntaie,carenuarecasimptomedecâtorespiraţiecevamaigreaşiurmele palidelăsatepepiciorulumflatdecureauasandalei. Olinişteextraordinarăs-acoborâtînjurulcortului;întregulcastruBethar păreasăfidevenitocamerădebolnav.Uleiularomatcareardealapicioarele statueteiGeniuluimeufăceaîncăşimaigreuaerulînchisdesubaceastăcuşcă de pânză. Zgomotul de forjă al arterelor mă ducea vag cu gândul la insula Titanilordelângăţărmulnopţii.Alteoriacestzgomotinsuportabildeveneacelal unui galop frământând pământul moale; spiritul, ţinut cu atâta grijă în frâu aproapecincizecideani,scăpadesubcontrol;corpulputernicpluteaînderivă; acceptamsăfiuomulistovitcarenumărădistratsteleleşiromburilecuverturii; priveamînumbrăpataalbăaunuibust;ocantilenăîncinsteaEponei,zeiţa cailor,pecareocântaodinioarăcuvoceacoborâtădoicameaspaniolă,femeie înaltăşiursuzăsemănândcuoParcă,urcadinadânculunuiabisdepesteo jumătatedeveac.Zileleşiapoinopţilepăreauafimăsuratedepicăturilemaronii pecareHermogeneslenumăraunacâteunaîntr-oceaşcădesticlă. Seara, îmi adunam puterile spre a asculta raportul lui Rufus: războiul se apropiadesfârşit;Akiba,caredelaînceputulostilităţilorseretrăsese,chipurile, dinviaţapublică,seconsacraînvăţământuluidreptuluirabinicînmiculoraşUsfa dinGalileea;saladecursuridevenisecentrulrezistenţeizelote;mesajesecrete eraurecifrateşitransmisepartizanilorluiSimondeacelemâininonagenare;au trebuittrimişiînapoicuforţapelacaselelorstudenţiifanatizaţicare-lînconjurau pebătrân.Dupălungiezitări,Rufuss-ahotărâtsăinterzicăstudiullegiiebraice cafiindoactivitategeneratoarederăzvrătire;câtevazilemaitârziu,Akiba,care contraveniserespectivuluidecret,afostarestatşiexecutat.Alţinouădoctoriai Legii,sufletulpartiduluizelot,aupieritodatăcuel.Toateacestemăsurile-am

aprobat cu un semn din cap. Akiba şi cei care-i erau credincioşi au murit convinşipânălacapătcăsuntsinguriinevinovaţi,singuriicareauacţionatjust; niciunuiadintreeinui-atrecutprinmintesă-şiasumeparteaderesponsabilitate câtpriveştenenorocirileabătuteasuprapropriuluilorpopor.Vorfideinvidiat, dacăorbiipotfiinvidiaţi.Celorzeceobsedaţinulepotrefuzatitluldeeroi;în totcazulnueraunişteînţelepţi. Treilunimaitârziu,într-odimineaţărecedefebruarie,depeînălţimeaunei coline, sprijinit cu spatele de trunchiul unui smochin desfrunzit, asistam la asaltul care precedase cu câteva ceasuri capitularea Betharului; vedeam cum ieşeauunulcâteunulultimiiapărătoriaifortăreţei,palizi,descărnaţi,hidoşi, frumoşitotuşi,catotcenupoatefiîmblânzit.Lasfârşitulaceleiaşiluni,am ordonatsăfiuduslaloculnumitPuţulluiAvramundeaufoststrânşirebelii prinşi cu arma în mână în aglomeraţiile orăşeneşti şi vânduţi la mezat; sub privireareceanegustorilordesclavidefilaucopiicurânjetulpefaţă,dejaferoci, mutilaţi de convingeri necruţătoare, strigându-şi mândria de a fi pricinuit moarteaazecidelegionari,bătrânizidiţiînvisullordesomnambuli,matroane cucărnurilemoişialtelesolemneşisumbrecaMareaMamăacultelororientale; aceamulţimetrecupedinainte-micapraful.IosuaBenKisma,şefulaşa-zişilor moderaţi,amuritcamtotatuncidupăoboalăîndelungatăşidupăceeşuase lamentabilînrolulsăudepacificator;amuritexprimându-şidorinţasăajungem înrăzboicuparţiişisăfimînvinşideei.Pedealtăparte,evreiicreştinaţidecare nu ne-am atins, dar care poartă pică restului conaţionalilor lor fiindcă le-au persecutatprofetul,auvăzutînnoiuneltelemânieiluiDumnezeu.Lungulşirde delirurişineînţelegericontinua. OinscripţiepusăpeloculIerusalimuluiinterziceaevreilor,subpedeapsacu moartea,deasemaiaşezadinnoupeacelmormandedărâmături;eareproducea cuvântcucuvântfrazaînscrisăodinioarăpeportalultempluluişicareopreasă intrepeceinecircumcişi.Osingurăzipean,anouadinlunaAb,evreiiau dreptulsăvinăsăplângăînfaţaunuizidînruină.Ceimaipioşirefuzarăsă-şi părăseascăpământulnatal;aceştias-austabilitcumaupututmaibineînzonele maipuţindevastatederăzboi;fanaticiiauemigratînteritoriulpartic;alţiis-au duslaAntiohia,laAlexandria,laPergam;rafinaţiis-auîndreptatcătreRoma, undeauprosperat.Iudeeaafostştearsădepehartăşidinordinulmeualuat numele de Palestina. În cei patru ani de război au fost prădate şi distruse cincizecidefortăreţeşimaimultdenouăsutedeoraşeşisate;duşmanula pierdut aproape şase sute de mii de oameni; luptele, frigurile endemice,

epidemiilene-aurăpitcircanouăzecidemiideostaşi.Reconstrucţiaţăriiaurmat imediatlucrărilormilitare;AeliaCapitolinaafostreclădită,însălaoscarămai modestă;mereutrebuieluatdelaînceput. M-amodihnituntimplaSidon,undeunnegustorgrecmi-aîmprumutatcasa şi grădinile. În martie, curţile interioare erau deja îmbrăcate în trandafiri. Recăpătasemputeri:descopereamchiar,încorpulvlăguitnudemultdeviolenţa primeicrize,surprinzătoareresurse.Nupoţiînţelegenimicdintr-oboalăcâtă vremenu-ţidaiseamadestraniaeiasemănarecurăzboiulsaucudragostea:

compromisurile,prefăcătoriile,nevoileei,acestciudatşiunicamestecprodusde contopirea unui temperament cu suferinţa. Mă simţeam mai bine, dar desfăşuram,îna-miamăgitrupul,impunându-ivrerilesaucedândcuprudenţă dorinţelor lui, tot atâta artă cât foloseam altădată spre a-mi lărgi şi ordona propriulunivers,sprea-miconstruipersonalitateaşia-miînfrumuseţaviaţa.Am reînceput,înmodcumpătat,exerciţiileîngimnaziu;mediculnumămaiopreasă mă folosesc de cal, dar nu mai era vorba decât de un mijloc de transport; renunţasemlaprimejdioaselevoltijedeodinioară.Încursuloricăreimunci,al oricăreiplăceri,muncaşiplăcereanumaiconstituiauesenţialul,primameagrijă fiindsăscapfărăamăobosi.Prieteniiseminunaudereabilitarea,înaparenţă, atâtdecompletă;sestrăduiausăcreadăcăboalanus-ardatoradecâteforturilor excesivealeacestoraniderăzboişicăeanuvareîncepe;eueramdealtăpărere:

măgândeamlapiniiuriaşidinpădurileBitinieipecarecărbunarulîiînsemnează

întrecerecuocrestăturăşipecarevavenisă-iculcelapământînanotimpul

viitor.Cătresfârşitulprimăveriim-amîmbarcatpentruItaliapeunvasdemare

tonajalflotei;luasemcuminepeCeler,devenitindispensabil,şipeDiotimos

dinGadara,tânărgrecdeobârşieservilă,întâlnitlaSidon,şicareerafrumos.

DrumuldeîntoarceretraversaArhipelagul;neîndoielniccăpentruultimaoarăîn

viaţăpriveamsalturiledelfinilorînapaalbastră;observam,fărăamămaigândi

sădeducprevestiri,lungulzborregulatalpăsărilorcălătoare,careuneori,casă

seodihnească,selăsauprietenoasepepunteacorabiei;savurammirosuldesare

şidesoarealpieliiomeneşti,parfumuldefisticşiterebentinăalinsulelorîncare

amdorisătrăimşiundeştimdinaintecănunevomopri.Diotimosprimiseacea

desăvârşităeducaţieliterarălacaresuntsupuşiadesea,pentrualesporişimai

multvaloarea,tineriisclavidăruiţicufrumuseţetrupească;înamurg,culcatla

pupă,subunmicumbrardepurpură,îlascultamcitindu-midinpoeţiiţăriisale

pânăcândnoapteaştergeadeopotrivăversuriledescriindtragicanesiguranţăa

vieţiiomeneştişiceleglăsuinddesprehulubi,desprecununederoze,despreguri

sărutate.Orăsuflareumedăseridicadinmare;steleleurcauunacâteunalalocul celeerahărăzit;corabiaînclinatădevântnavigaspreOccident,undezăbovea încăoultimăgeanăroşie;obrazdăfosforescentăseîntindeaînurmanoastră, curândacoperitădenegreleplocatealevalurilor.Îmispuneamcădoardouă chestiuni importante mă aşteptau la Roma; una era alegerea urmaşului, care interesaîntregulimperiu;cealaltăerapropria-mimoarteşinumăpriveadecâtpe mine.

Romami-apregătituntriumfpecaredeastădatăl-amacceptat.Numai luptamîmpotrivaacestorobiceiuriînegalămăsurăvenerabileşivane;totce puneînluminăefortulunuiom,fiemăcarpeduratauneizile,îmipăreafolositor încondiţiileacesteilumiaşadeprompteînadauitării.Nueravorbanumaide reprimarearevolteievreieşti;într-unsensmaiadâncşiştiutdeminesingur, triumfasem.Acestoronorurile-amasociatşinumeleluiArrian,caretocmai pedepsisehoardelealanecuoseriedeînfrângericele-auaruncatiarăşipentru multăvremeînacelcentrunecunoscutalAsieidincaresecrezuserăscăpaţi; Armeniaerasalvată;cititorulluiXenofonsevădeaa-ifişiemul;rasanuse stinseseînaceştiliteraţicareştiulanevoiesăcomandeşisălupte.Înaceaseară, întorsîncasameadelaTibur,cusufletulostenit,darliniştit,amluatdinmâinile luiDiotimosvinulşitămâiajertfeizilniceaduseGeniuluimeu. Ca simplu particular, începusem să cumpăr şi să unific terenurile ce se întindeaulapicioarelemunţilorSabini,pemalurileizvoarelor,curăbdătoarea îndârjire a ţăranului care-şi rotunjeşte via; între două călătorii imperiale cantonamprintreboschetelecăzutepradăzidarilorşiarhitecţilorpecaretânărul ştiutoraltuturorsuperstiţiilorAsieiîiruga,plindepietate,săcruţearborii.La întoarcereadinmareacălătorieînOrient,amdatdovadădeadevăratăfrenezieîn terminareaimensuluidecoraluneipiesedejapetreisferturijucată.Dedataasta veneamdinnouaicicasă-miisprăvesczileleînchipulcelmaidecentcuputinţă. Totulfuseseorânduitspreaînlesnimuncaşideopotrivăplăcerea:cancelaria, sălile de audienţă, tribunalul în care judecam în instanţă supremă speţele complicatemăscuteaudeobositoareledu-te-vinoîntreTiburşiRoma.Dădusem fiecăreia dintre clădiri nume ce-mi aminteau de Grecia: Poecilul, Academia, Pritaneul. Ştiam bine că mica vale plantată cu măslini nu e Tempe, dar ajunsesemlavârstalacarefiecarelocfrumosevocăunaltulşimaifrumos,când fiecareplăcerese-ncarcăcuamintireaplăcerilortrecute.Îmiconveneasămălas pradăacesteinostalgiicareemelancoliadorinţei.Unuicolţdeosebitdeîntunecat

alparculuii-amdatchiarnumeledeStix,uneipajiştipresăratecuanemone,pe celdeCâmpiileElizee,pregătindu-măastfelpentrulumeadedincolo,alecărei chinuriseamănăcualelumiinoastre,daralecăreivagibucuriinuegalează bucuriile vieţii. Dar mai ales mi-am construit în inima acestui loc retras un adăpostîncăşimairetras,oinsuliţădemarmurăîncentrulunuibazinînconjurat decolonade,ocamerăsecretăpecareunpodturnant,uşorcă-lputeamfacesă lunececuosingurămânăpefăgaşelesale,olegacumalulorimaidegrabăo separadeel.Ampussăfieaduseînacestpaviliondouăsautreistatuipreferate, precumşimiculbustalluiAugustuscopilpecaremi-ldăruiseSuetoniuspe timpulprietenieinoastre;măduceamacololaceasulsiesteicasădorm,săvisez, să citesc. Câinele meu, culcat de-a curmezişul pragului, îşi lungea înainte-i labeleţepene;câteunreflexjucapemarmură;casăserăcorească,Diotimosîşi lipeaobrazuldeperetelenetedalcupeifântânii.Cugetamlapropriu-miurmaş. Nuamcopiişinuregret.Desigur,înoreledeistovireşislăbiciune,cândte renegipetineînsuţi,mi-amreproşatadeseacănum-amîngrijitsăzămislescun fiucarem-arficontinuat.Regretulacestaaşadevansebizuiepedouăipoteze egaldeîndoielnice:aceeacăunfiunecontinuăînmodneapăratşiceacăciudata grămadădebineşirău,masaastadespecificităţiinfimeşibizare,careconstituie opersoană,merităsăfiecontinuată.Mi-amfolositcâtmaibinecalităţile,am profitatchiardepeurmadefectelor,darnuţincudinadinsulsămălasmoştenire cuiva. De altminteri, nu prin sânge se realizează adevărata continuitate omenească:CezareurmaşuldirectalluiAlexandru,şinufiravulpruncnăscut deoprinţesăpersanăîntr-ocetatedinAsia;Epaminondamurindfărăurmaşise fălea,pedreptcuvânt,căarecafiicevictoriilesale.Majoritateaoamenilorde seamădinistorieauvlăstaremediocresaumairăudecâtatât:eiînşişipara epuiza vigoarea întregii lor spiţe. Duioşia tatălui intră aproape totdeauna în conflictcuintereseleşefului.Altfelde-arfi,fiuldeîmpărataraveapedeasupra deînduratdezavantajeleuneieducaţiiprinciare,ceamaireadintretoatepentru un viitor principe. Din fericire, în măsura în care statul nostru a ştiut să-şi făureascăoregulăasuccesiuniiimperiale,regulaaceastaeadopţiunea:recunosc într-însaînţelepciuneaRomei.Cunoscprimejdiilealegerii,erorileeiposibile; ştiucănunumaisimţămintelepărinteştiaupartedeorbire,daratarehotărâre dictatădeinteligenţă,saulacareeaecelpuţinpărtaşă,misevapăreamereu infinitsuperioarăobscurelorvrerialeîntâmplăriiorialegreoaieinaturi.Puterea imperialăsăaparţină celuimaivrednic:efrumosca omulcareşi-a dovedit pricepereaîncârmuireatreburilorlumiisă-şialeagăînlocuitorulşicaaceastă

decizie,atâtdeplinădeconsecinţe,săfiedeopotrivăultimulluiprivilegiuşi ultimulserviciupecare-laducestatului.Darimportantaalegereîmipăreamai greadecâtoricând. Lui Traian i-am reproşat cu amărăciune că a tergiversat douăzeci de ani înaintedeasehotărîsămăadopte,nefăcând-odecâtpepatuldemoarte.Dar aproape optsprezece ani s-au scurs de la venirea mea la putere şi, în ciuda riscuriloruneivieţiaventuroase,amamânatlarându-mialegereaurmaşului.Au circulatmiidezvonuri,aproapetoatefalse;aufostconstruitemiideipoteze; ceea ce era luat drept taină era în fapt doar ezitarea şi propria-mi îndoială. Priveamînjurulmeu:funcţionaricinstiţiseaflaucuduiumul;niciunulnuavea cuprindereanecesară.Patruzecideanideconduităintegrăpledauînfavoarealui MarciusTurbo,dragulmeutovarăşdeodinioară,neasemuitulmeuprefectal pretoriului,darerade-ovârstăcumine:erapreabătrân.IuliusSeverus,eminent general,bunadministratoralBritanniei,sepricepeapreapuţinlacomplicatele treburialeOrientului;Arrianfăcusedovadatuturorcalităţilorceruteunuiomde stat,dareragrec;nuveniseîncăvremeadeaimpuneprejudecăţilorRomeiun împăratgrec. Servianusmaitrăiaîncă:dinpartea-i,atarelongevitatelăsaimpresiaunui calculpetermenlung,uneiîncăpăţânateformedeaşteptare.Aşteptadeşaizeci deani.PevremealuiNerva,adoptarealuiTraianl-aîncurajatşidezamăgit totodată;speralacevamaibun,însăvenirealaputereaaceluivărpreocupatfără încetaredearmatăpăreacelpuţincă-iasigurăînstatunlocdeseamă,poateal doilea; se înşela şi în această privinţă: nu obţinuse decât o mică parte din onoruri.Aşteptapevremeacândîşipusesesclaviisămăatacelacotituraunei pădurideplopidepemalulMosellei;duelulpeviaţăşipemoarteînceputîn acea dimineaţă între tânăr şi bărbatul de cincizeci de ani a continuat două decenii;Servianusaindispusîmpotrivameapeîmpărat,mi-aexageratpoznele,a profitatdecelemaimicigreşelialemele.Astfeldeduşmanesteunexcelent profesordeprudenţă:într-uncuvânt,m-aînvăţatmulte.Dupăvenireameala putere,afostatâtdesubtil,încâtsăparăcăacceptăinevitabilul;s-aspălatpe mâini în ce priveşte complotul celor patru consuli; preferasem să nu observ noroiuldepedegetele-iîncămurdare.Înce-lpriveşte,s-amulţumitsăcârtească înşoaptăşisăseindignezedoarcuuşileînchise.Susţinutînsenatdemiculşi puterniculpartidalconservatorilorinamovibilicare-mistânjeneaureformele,s-a instalatconfortabilînroluldecritictăcutalregimului.Mi-aînstrăinat-oîncetul cuîncetulpesoramea,Paulina.Cuean-aavutdecâtofiică,măritatăcuun

oarecare Salinator, om de naştere aleasă, pe care l-am ridicat la demnitatea consulară,darcareamurittânărdetuberculoză;nepoatameai-asupravieţuit puţin;unicullorcopil,Fuscus,afostcrescutînaversiuneafaţădeminedecătre cârcotaşul său bunic. Ura dintre Servianus şi mine păstra însă aparenţele relaţiilor protocolare: nu i-am precupeţit partea ce i se cuvenea în treburile publice,evitândtotuşicalaceremoniisămăafluînpreajmă-i,căcivârstalui înaintatăi-arfidatîntâietatefaţădeîmpărat.Defiecaredatăcândmăîntorceam laRoma,acceptamcudeferenţăsăiapartelaunuldintreprânzuriledefamilie, iarfiecarerămâneacircumspect;schimbamscrisori:alesalenueraulipsitede spirit.Măsăturasemînsădeaceastăfadăsituaţiefalsăceseprelungisepeste măsură;unuldintrepuţineleavantajealebătrâneţiiestedeaaruncamascaîn toateprivinţele;amrefuzatsăasistlafuneraliilePaulinei.ÎncastruldelaBethar, în ceasurile grele de suferinţă trupească şi de descurajare, cea mai mare amărăciuneerasă-mispuncăServianusseaflapecalesă-şiatingăţelulşisă-l atingădatorităgreşeliimele;octogenarulaşadegrijuliucupropriile-iforţeva facetotulcasăsupravieţuiascăunuibolnavdecincizecişişaptedeani;dacă mureamfărătestament,arfiştiutsăobţinădeopotrivăvoturilenemulţumiţilor, câtşiasentimentulcelorce-arficrezutcă-mirămâncredincioşialegându-mi cumnatul;arfiprofitatdecolateralaînrudirecasă-micompromităopera.Pentru amăcalma,îmispuneamcăimperiularputeasă-şiaflestăpânişimairăi;la urmaurmei,Servianusnueralipsitdecalităţi;necioplitulFuscusînsuşivafi, poate,într-ozi,demnsădomnească.Dartoatăputereace-mimairămăsesese ridicaîmpotrivauneiatareminciunişidoreamsătrăiesccasăzdrobescaceastă viperă. Întorcându-mălaRomal-amregăsitpeLucius.Odinioarăîmiluasemfaţăde elangajamentepecare,deobicei,nu-ţibaţicâtuşidepuţincapulsălerespecţi, dardecareeuîmiaminteam.Nue,dealtminteri,delocadevăratcăi-aşfipromis purpura imperială; astfel de lucruri nu se fac. Dar vreme de aproape cincisprezeceanii-amplătitdatoriile,amînăbuşitscandalurile,i-amrăspunsfără întârzierelascrisori,careeraufermecătoare,darsfârşeautotdeaunaprincereri debanipentruelsauavansuripentruprotejaţiisăi.Eraprealegatdeviaţameaca să-lpotexclude,dacăaşfivrut,darnuvoiamaşaceva.Conversaţialuiera uimitoare:tânărulpecare-lcredeaisuperficialcitisemaimultşimaibinedecât literaţiidemeserie.Gustulîieraalesîntoateprivinţele,fiecăeravorbadefiinţe, deobiecte,demanieresaudechipulcelmaicorectdeascandaunversgrecesc. Însenat,undeeraconsideratabil,îşifăcuseofaimădeorator;discursurilelui,

deopotrivălimpezişiîmpodobite,serveaupelocdreptmodeleprofesorilorde elocinţă.L-amnumitpretor,apoiconsul:aîndeplinitcubineacestefuncţiuni. Cucâţivaaniînainte,l-amcăsătoritcufiicaluiNigrinus,unuldintreconsularii executaţilaînceputuldomnieimele;aceastăunireadevenitemblemapoliticiide împăciuire. Tânăra soţie n-a fost decât pe jumătate fericită; se plângea că e

neglijată; avea totuşi de la el trei copii, dintre care un fiu. Lamentaţiilor ei aproapecontinuelerăspundeacurecepoliteţecătecăsătoreştipentrufamilieşi nupentrutineînsuţi,căuncontractatâtdeseriosseîmpacăgreucujocurile lipsite de griji ale amorului. Sistemul lui complicat avea nevoie de metrese pentrufastşidesclavefărăpretenţiipentruplăcere.Voluptateaîlmăcina,dar aşacumsemacinăunartistcasărealizezeocapodoperă:nueusuntacelacare să-ifacdinastaunreproş. Îlpriveamtrăind:părereameadespreelseschimbafărăîncetare,ceeacenu seîntâmplădecâtcufiinţelecareneintereseazăîndeaproape;câtpriveştepe ceilalţi,nemulţumimsă-ijudecămfărănuanţăşiodatăpentrutotdeauna.Uneori mănelinişteacâteoobrăzniciestudiată,oduritate,uncuvântiremediabilfrivol; maiadeseamălăsamantrenatdespiritulacestaiuteşispumos;câteoremarcă tăioasăpăreadeodatăcăprevesteştepeviitorulomdestat.I-amvorbitdeellui MarciusTurbo,care,dupăobositoarealuizideprefectalpretoriului,veneaîn fiecaresearăsădiscutămdespretreburilecurenteşisăjoacecumineopartidăde zaruri; reexaminasem în amănunţime şansele pe care le avea Lucius de a îndeplinisatisfăcătorcarieradeîmpărat.Prieteniisearătauuimiţidescrupulele mele; unii mă sfătuiau, ridicând din umeri, să iau hotărârea care-mi plăcea;

oameniiaceiaîşiînchipuiaucălaşimoştenirecuivajumătatedinlumeaşacumi-

ailăsaocasălaţară.Noapteamăgândeamdinnoulaacelaşilucru:Luciusabia

împlinisetreizecideani;cealtcevaeraCezarlatreizecideanidecâtunbăiatde

familieciuruitdedatoriişimânjitdescandaluri?Capevremeacumplitelorzile

delaAntiohia,înainteaadoptăriimeledecătreTraian,măgândeamcustrângere

deinimăcănimicnumergemaiîncetdecâtadevăratanaştereaunuiom:eu

însumidepăşisemtreizecideanipetimpulcampanieidinPannoniacemi-a

deschisochiiasuprarăspunderilorpecareleimplicăputerea;uneoriLuciusmi

sepăreamaiformatdecâterameulaaceavârstă.M-amhotărâtbrusc,înurma

uneicrizedesufocaţiemaigravădecâtcelelalte,caremi-areamintitcănumai

aveamtimpdepierdut.L-amadoptatpeLucius,carealuatnumeledeAelius

Cezar.Eraambiţios,darcunepăsare;exigent,fărăsăfieavid,căciseobişnuise

demultsăobţinătotcevoia;aprimitdeciziameacudezinvoltură.Amavut

imprudenţasădeclarcăacestprincipeblondvafiextraordinardefrumossub purpură; răuvoitorii s-au grăbit să pretindă că răsplăteam cu un imperiu intimitateavoluptuoasădeodinioară.Însemnasănuînţeleginimicdinfelulîn carefuncţioneazăspiritulunuişef,câtdepuţinşi-armeritaelpostulşititlul. Dacăatariconsiderentearfijucatvreunrol,Luciusn-arfifostdealtminteri singurulasupracăruiami-aşfipututfixaalegerea. SoţiameaîncetasedinviaţăînreşedinţaeidepePalatin,pecareopreferaîn continuareceleidelaTiburşiundetrăiaînconjuratădeocurtemicădeprieteni şiderudespaniole,singuriicarecontaupentruea.Menajamentele,dovezilede curtoazie,slabeleintenţiideînţelegereauluatîntrenoisfârşitîncetulcuîncetul, lăsândlavedereantipatia,pornirea,pizmaşi,dinparteaei,ura.Ovizitasemîn ultimavreme;boalaoţetiseşimaimultfirea-iacrăşimorocănoasă;pentruea, întrevedereaaconstituitprilejulunorreproşuriviolentecareauuşurat-o,darpe careaavutindiscreţiasălefacăînfaţaunormartori.Sebucuracămoarefără copii; neîndoielnic că fiii mei mi-ar fi semănat: pentru ei ar fi avut aceeaşi aversiunecaşipentrutatăllor.Aceastăfrazăsupurândderanchiunăestesingura dovadădedragostepecaremi-adat-oSabinamea;scormoneamcelecâteva amintiritolerabilecerământotdeaunadupăofiinţă,dacă-ţidaiostenealasăle cauţi:îmireaminteamdeuncoşdefructepecaremi-ltrimiseselaaniversarea mea,dupăoceartă;trecândînlitierăpestrăzileîngustealemunicipiuluiTibur, prin faţa modestei case de odihnă ce aparţinuse pe vremuri soacrei mele, Matidia, evocam cu amărăciune câteva nopţi ale îndepărtatei veri în care încercasemzadarnicsăplacacesteisoţiirecişidure.Moarteanevesteimelemă mişcamaipuţindecâtceaabuneiAreté,intendentaVilei,răpităînaceeaşiiarnă deunaccesdefriguri.Deoarece,insuficientdiagnosticatădemedici,boaladin pricinacăreiapieriseîmpărăteasaîiprovocaînainteasfârşituluicumplitedureri deintestine,amfostacuzatcărecursesemlaotravă,iaracestzvonstupidgăsi crezare. Nu mai e nevoie să spun că o crimă atât de inutilă nu m-a ispitit niciodată. Poatecădecesulsoţieimelel-aîmpinspeServianussăriştetotul:influenţape care împărăteasa o avea la Roma şi-o câştigase în chip temeinic; cu ea se prăbuşeaunuldintresprijinitoriiluiceimairespectaţi.Înplus,tocmaipăşiseîn al nouălea an; nici el nu mai avea timp de pierdut. De vreo câteva luni se străduiasăatragămicigrupurideofiţeriaigărziipretoriene;decâtevaoria îndrăznit să se folosească de respectul superstiţios pe care-l inspiră vârsta înaintatăspreafiaclamat,întrepatruziduri,caîmpărat.Decurândîntărisem

poliţia secretă militară, instituţie respingătoare, sunt de acord, dar pe care evenimentuladovedit-outilă.Nu-miscăpasenimicdinconsfătuirile,presupuse secrete,încarebătrânulUrsusîşiînvăţanepotulartacomploturilor.Adopţiunea luiLuciusnul-asurprinspebătrân;demultăvremeconsideranehotărâreamea în această privinţă drept hotărâre meşteşugit ascunsă, dar pentru a acţiona a profitatdemomentulcândlaRomaactuldesuccesiuneconstituiasubiectde dispută.SecretarulsăuCrescens,sătuldeceipatruzecideanidefidelitateprost retribuită, dădu în vileag planul, data loviturii, locul şi numele complicilor. Imaginaţiaduşmanilormeinumersesepreadeparte;fusesepurşisimplucopiat atentatulpremeditatodinioarădeNigrinusşiQuietus;urmasăfiusuprimatîn cursuluneiceremoniireligioasepeCapitoliu;fiulmeuadoptivaveasăcadă împreunăcumine. Mi-amluatchiarînaceanoaptemăsuriledeprevedere:duşmanulnostrutrăise prea mult; lui Lucius îi voi lăsa o moştenire curăţită de primejdii. Către al doisprezeceleaceas,înzoriicenuşiidefebruarie,untribunpurtândsentinţade moartepentruServianusşinepotulsăus-aprezentatlacumnatulmeu;avea consemnulsăaştepteînvestibulcaordinulpecare-ldusesesăfieîndeplinit. Servianusşi-achematmedicul;totuls-apetrecutcumtrebuie.Înaintedeamuri, mi-adoritsămăstingîncet,închinurileuneiboliincurabile,fărăaavea,cael, privilegiuluneiscurteagonii.Dorinţaluifusesedejaîmplinită. N-amordonataceastădublăexecuţiecuinimauşoară;ulteriorn-amîncercat nici un regret, cu atât mai puţin vreo remuşcare. Se lichida astfel o veche socoteală;astaeratot.N-amconsideratniciodatăvârstadreptscuzăarăutăţii omeneşti;dimpotrivă,vedeamîneaocircumstanţăagravantă.SentinţaluiAkiba şiaacoliţilorsăim-afăcutsăezitmaimultăvreme:bătrânişiunul,şicelălalt, dar preferam pe fanatic conspiratorului. În ce-l priveşte pe Fuscus, cât de mediocruvafişicâtdepornitîmpotriva-mideodiosulsăubunic,eratotuşi nepotulPaulinei.Dar,orices-arspune,legăturiledesângesuntdestuldeslabe cândnuleîntăreştenicioafecţiune;îţipoţidaseamaurmărindcomportarea particularilor în cele mai neînsemnate probleme de moştenire. Tinereţea lui Fuscusmă-nduioşasecevamaimult:abiaîmplinisedouăzecişioptdeani.Dar interesulstatuluicereaataredeznodământpecarebătrânulUrsusl-afăcutcutot dinadinsulinevitabil.Şi-apoierameuînsumipreaaproapedemoartecasămai amtimpsămeditezasuprasfârşituluicelordoi. CâtevazileMarciusTurboşi-adublatvigilenţa;prieteniiluiServianusarfi pututsă-lrăzbune.Nus-aîntâmplatînsănimic,niciatentat,nicirăscoală,nici

proteste.Numaieramnou-venitulcaresestrăduiasă-şiatragăopiniapublică dupăexecutareacelorpatruconsuli;nouăsprezeceanidedreptatedeciseserăîn favoareamea;duşmaniimeieraudetestaţiînansamblu;mulţimeam-aaprobatcă m-amdescotorositdeuntrădător.Fuscusafostcompătimit,dealtminterifărăsă fie socotit nevinovat. Ştiu, senatul n-avea să-mi ierte faptul că încă o dată lovisempeunuldintremembriisăi;păstraînsătăcereaşiovapăstrapânăla moarteamea.Caşiodinioară,odozădeîndurareîndulciîncurânddozade asprime;niciunuldintrepartizaniiluiServianusnuaavutdesuferit.Unica excepţie de la această regulă a constituit-o eminentul Apollodor, înveninatul depozitaralsecretelorcumnatuluimeuşicareapieritodatăcuel.Acestomde talentfusesearhitectulpreferatalpredecesoruluimeu;însufleţisecuartăuriaşele blocurialeColumneiTraiane.Nuneiubeamcâtuşidepuţin:pevremuriluaseîn derâderestângacelelucrărialeamatorului,conştiincioaselemelenaturimoarte cudovlecişitărtăcuţe;încemăpriveşte,i-amcriticatoperelecutinerească înfumurare.Maitârziule-adenigratpealemele;habarn-aveadeperioadele măreţealearteigreceşti;acestrudimentarlogicianîmireproşacăamumplut templeleromanedestatuicolosalecare,dacăs-arfiridicat,arfisfărâmatcu frunteaboltapropriilorsanctuare:prosteascăcriticăce-ljigneştemaimultpe Fidiasdecâtpemine.Darzeiinusescoalăînpicioare;einuseridicănicicasă neprevină,nicicasăneapere,sănerăsplăteascăsausănepedepsească.În noapteaaceeanuseclintiserăsprea-lsalvapeApollodor.

În primăvară, sănătatea lui Lucius începu să-mi inspire destul de serioase temeri.Într-odimineaţă,laTibur,coborârămdupăbaieînpalestră,undeCelerse exersa în tovărăşia altor tineri; unul dintre ei propusese o întrecere la care participanţii să alerge înarmaţi cu scut şi suliţă; Lucius se sustrase conform obiceiului său; cedă, în fine, glumelor noastre prieteneşti; echipându-se, se plângeadegreutateascutuluidebronz;comparatcufrumuseţeavânjoasăalui Celer,trupulluifiravpăreafragil.Dupăcâtevaclipedealergare,seopricu sufletullagurăşiseprăbuşivărsândsânge.Accidentuln-aavuturmări;şi-a revenituşor.Euînsămăsperiasemşi-arfitrebuitsănumăliniştescatâtdeuşor. PrimelorsimptomealeboliiluiLuciuslecontrapuneamîncredereaunuiom multăvremerobust,credinţasaimplicităînrezerveleneepuizatealetinereţii,în bunafuncţionareatrupurilor.Eadevăratcăşielînsuşiseînşelaînce-lpriveşte; oslabălicărireîlsusţinea;sprinteneala-ieraoiluziepentruel,caşipentrunoi. Aniimeiceimaifrumoşii-ampetrecutîncălătorii,încastre,înavanposturi;îmi

dădusemseamasingurdeavantajeleuneivieţitrudnice,deefectulsănătosal regiunilor secetoase ori geroase. Mă hotărâsem să-l numesc pe Lucius guvernatorulaceleiaşiPannoniiîncaremi-amcâştigatexperienţaceleidintâi misiunidecomandantpecareamavut-o.Situaţiapeaceastăfrontierăeramult maipuţincriticădecâtpevremuri;sarcinaluiaveasăselimitezelapaşnicele treburialeadministratoruluicivilsaulainspecţiimilitarelipsitedeprimejdie. Aceaţarăasprăurmasă-ldezbaredemoliciunearomană;vaînvăţasăcunoască maibinelumeaimensăpecareocârmuieşteOraşulşidecareacestadepinde.Se temeadeclimatelebarbare;nuînţelegeacăteputeaibucuradeviaţăşialtundeva decâtlaRoma.Aacceptattotuşicuaceaamabilitatepecareoaveacânddorea să-mifiepeplac. Toatăvaraamcititcuatenţierapoarteleluioficialeşipecelelalte,maisecrete, aleluiDomitiusRogatus,omdeîncrederepecareil-amdatalăturiîncalitatede secretar însărcinat să-l supravegheze. Acele dări de seamă m-au mulţumit:

LuciusştiusesădeadovadăînPannoniadeseriozitateapecareoaşteptamdela elşidelacarepoatecăs-arfiabătutdupămoarteamea.S-adescurcatchiar destuldebineîntr-oseriedeluptedecavalerieînavanposturi.Înprovincie,ca pestetot,reuşeasăfarmece;rezervaluipuţincamasprănu-ldezavantaja;măcar nuvafiunuldintreaceiprincipidepaieconduşidecâte-ogaşcă.Odatăînsăcu începutultoamneiarăcit.Secredeacăserestabiliserepede,dartuseaareapărut; febrapersista,iarapois-ainstalatdefinitiv.Bineletrecătoraavutcarezultatîn primăvara următoare doar subita revenire a bolii. Buletinele medicilor m-au înspăimântat; poşta publică pe care tocmai o înfiinţasem, cu punctele ei de schimbare a cailor şi trăsurilor presărate pe teritorii imense, funcţiona parcă numaisprea-miaducemairepede,înfiecaredimineaţă,ştiridelabolnav.Nu-mi iertam că fusesem neomenos faţă de el de teamă să nu fiu ori să nu par îngăduitor.Îndatăces-asimţitdestulderefăcutcasăsuportecălătoria,l-am readusînItalia. ÎnsoţitdebătrânulRufusdinEfes,specialistînftizie,m-amduseuînsumisă-l aşteptînportulBaiaepefiravulmeuAeliusCezar.ClimadelaTibur,maibună decâtceadelaRoma,nuestetotuşisuficientdedulcepentruplămâniiatinşi; hotărâsemsă-şipetreacăsfârşitultoamneiînaceastăregiunemaisigură.Corabia aancoratînmijloculgolfului;oambarcaţiuneminusculăl-aaduslaţărmpe bolnavşipemediculsău.Figura-isperiatăarătaîncăşimaislabăsubspumade barbăcucare-şiacoperiseobrajiiînintenţiadea-misemăna.Ochiipăstraseră încăsclipireadurăapietreipreţioase.Primeleluicuvintemi-aureamintitcănu

se întorsese decât din ordinul meu; administraţia lui fusese fără reproş; mă ascultaseîntoateprivinţele.Secomportacaunşcolarcedăseamadefelulîn care-şi întrebuinţase ziua. L-am instalat în acea casă a lui Cicero în care petrecusecuminecâtevalunipecândaveaoptsprezeceani.Aavuteleganţasă nuvorbeascăniciodatădesprevremuriledeatunci.Primelezilepărurăafio victorieasuprabolii;întoarcereaînItaliaconstituiadeja,însine,unremediu;în acelmomentalanuluiregiuneaeracoloratăînpurpurăşiroz.Darîncepură ploile;unvântumedsufladinspremareacenuşie;caseivechi,construitepe timpulrepublicii,îilipseaucomodităţilevileidelaTibur;îlpriveampeLucius încălzindu-şimelancolicdeasupravasuluicujăratecdegetele-ilungi,încărcate cuinele.Hermogeness-aîntorsdepuţinăvremedinOrient,undeîltrimisesem să-şiîmprospătezeşisă-şicompletezeprovizialuidemedicamente;aîncercatpe Lucius efectele unui nămol îmbibat de puternice săruri minerale; atare cataplasmetreceaudreptatotvindecătoare.Eleînsănusedovedirădeunmai marefolosplămânilorsăidecâtarterelormele. Boaladădeapefaţăaspectelecelemairelealefiriiacesteiarecişiuşuratice; soţial-avizitat;caîntotdeaunaîntrevederealors-aterminatprincuvinteamare; ean-amaivenitsă-lvadă.Is-aadusfiul,uncopilfrumosdeşapteani,ştirbşi râzător;l-aprivitcuindiferenţă.Seinformacuaviditatedesprenoutăţilepolitice delaRoma;îlinteresaucajucător,şinucaomdestat.Darfrivolitatealui însemnaoformăacurajului;setrezeadinlungiledupă-amiezedesuferinţăsau toropeală ca să se arunce cu toată fiinţa într-una dintre conversaţiile lui scânteietoare de odinioară; chipul ud de sudoare ştia încă să surâdă; corpul descărnatseridicacugraţiesprea-lprimipemedic.Vafipânălasfârşitprinţul defildeşşiaur. Seara,neputânddormi,măinstalamîncamerabolnavului;Celer,carenu-l iubeapeLucius,darcare-mierapreadevotatpentruanu-islujicubunăvoinţăpe ceice-misuntdragi,acceptasăveghezealăturidemine;unhorcăitseînălţa dintrecuverturi.Măînecaamărăciunea,adâncăprecummarea:număiubise niciodată;relaţiilenoastredeveniserărepedeceledintreunfiurisipitorşiun părinteîngăduitor;viaţaluis-ascursfărăplanurimari,fărăgânduriserioase,fără pasiuniarzătoare;şi-acheltuitaniiaşacumomână-spartăaruncăcubaniideaur. Măsprijinisemdeunzidînruină:măgândeamcuprinsdemânielasumele enormecheltuitepentruadopţiunealui,laceletreisutedemilioanedesesterţi distribuite soldaţilor. Într-un fel, soarta cea mai tristă nu mă părăsea: îmi împlinisemdorinţavechedea-idaluiLuciustotcesepoateda;statulînsănuva

aveadesuferit;nuvoiriscasăfiudezonoratdeatarealegere.Înstrăfundul cugetuluimătemeamchiarsănumeargăsprebine;dacăprinîntâmplarearmai fidus-ocâţivaaniîncă,nuputeamlăsaimperiulacesteiumbre.Fărăapune vreodatăîntrebări,elpăreaa-mipătrundegândul;ochiiluiîmiurmăreaucele maimicigesturi;l-amnumitconsulpentruadouaoară;eraneliniştitcănu-şi poateîndeplinifuncţia;teamadea-midisplăceai-aînrăutăţitstarea.Tuveifi Marcellus… îmi repetam versurile lui Virgilius închinate nepotului lui, Augustus,şieldesemnatdrepturmaşlatron,darpecaremoarteal-aopritdin drum.Întindeţicrinicumâinilepline…Să-mprăştiifloripurpurii…Iubitorulde florivaprimidelaminedoarzadarnicejerbefunerare. Credea că-i e mai bine; a vrut să se întoarcă la Roma. Medicii, care se contraziceau între ei numai asupra timpului ce-i mai rămânea de trăit, m-au sfătuitsă-ifacpeplac;l-amadusînetapescurtelaVilă.Prezentarealuiînsenat încalitatedemoştenitoralimperiuluitrebuiasăaibălocîncursulşedinţeice urmaaproapeimediatAnuluiNou;obiceiulerasă-miadresezecuaceastăocazie undiscursdemulţumire;respectivadovadădeelocinţăîlpreocupadelunide zile;împreunăcizelampasajeledificile.Laelelucraîndimineaţacalendelorlui Ianuarie,cândafostbrusccuprinsdeocrizădehemoptizie;aameţit,s-asprijinit pespătarulscaunuluişiaînchisochii.Pentrufiinţauşoarăcafulgul,moarteanu afostdecâtuntremur.EraziuaAnuluiNou:casănuîntrerupsărbătorilepublice şipetreceriledefamilie,aminterzissăfiedifuzatăimediatvesteasfârşituluisău; eaadevenitoficialădoaradouazi.Afostîngropatdiscretîngrădinilefamiliei lui.Înpreziuaacesteiceremonii,senatulmi-atrimisodelegaţieînsărcinatăsă-mi transmităcondoleanţeleînaltuluicorpşisăofereluiLuciusonoruriledivinela careaveadreptulcafiuadoptivalîmpăratului.Amrefuzatînsă:treabaastadeja costasestatuldestuibani.M-ammulţumitsă-iînalţcâtevaediculefunerare,să-i ridicici-colostatui,prindiverselelocuriîncareatrăit:sărmanulLuciusnuera zeu. Dedataaceastafiecaremomenterapreţios.Avusesemînsăsuficienttimpsă reflectezlacăpătâiulbolnavului;planurilemeleeraugata.Remarcasemînsenat peunoarecareAntoninus,bărbatdevreocincizecideani,dintr-ofamiliedin provincie înrudită de departe cu cea a Plotinei. M-a impresionat prin grija, deopotrivă respectuoasă şi blândă, cu care-l înconjura pe socrul lui, bătrân neputincios, care-şi avea locul lângă el; i-am recitit statele de serviciu; se dovediseunfuncţionarireproşabilîntoateposturilepecareleocupase.Alegerea meas-afixatasupralui.CucâtîlcunoscmaiîndeaproapepeAntoninus,cuatât

stimameapentrueltindeasetransformaînrespect.Acestomsimpluposedăo virtutedesprecaremeditasempreapuţinpânăacum,chiarcândmiseîntâmpla săopractic:bunătatea.Nuescutitdemicilescăderialeceluiînţelept;inteligenţa lui,consacratăîndepliniriimeticuloaseasarcinilorzilnice,areînvederemai mult prezentul decât viitorul; experienţa sa politică e limitată de propriile-i virtuţi;călătoriileluis-aurezumatlacâtevamisiunioficiale,dealtminteribine îndeplinite.Epreapuţincunoscătoralartelor;iniţiativeleînnoitoareletreceprin filtrulfiriisaleconservatoare.Provinciile,depildă,nuvorreprezentaniciodată pentrueluriaşeposibilităţidedezvoltare,aşacumelen-auîncetatsăfieînochii mei;îmivacontinuamaimultdecâtîmivaamplificaopera,darovacontinua bine;statulvaaveaînelunslujitorcinstitşiunbunstăpân. Dar durata unei generaţii îmi părea puţin lucru când e vorba să asiguri securitatealumii;ţineam,dacă-icuputinţă,săprelungescşimaidepartelinia adoptivăprudentconstituită,săpregătescimperiuluiîncăunschimbdecaide poştăpecaleatimpilor.DefiecaredatăcândmăîntorceamlaRoma,nuneglijam sămergsă-isalutpevechiimeiprieteniVeri,spaniolicaşimine,unadintre familiilecelemailiberalealeînalteimagistraturi.Te-amcunoscutdinleagăn, Annius Verus cel mic, care astăzi, datorită mie, porţi numele de Marcus Aurelius.Într-unuldintreaniiceimaiînsoriţiaivieţii,învremeacândseridica Panteonul,amfăcutsăfiiales,dinprieteniepentruaităi,însacrulcolegiual FraţilorArvali,prezidatdeîmpărat,colegiucareducecupioşeniemaideparte vechile noastre obiceiuri religioase romane; te-am ţinut de mână în timpul sacrificiuluiceaavutlocînanulacelapemalulTibrului;amprivitcublândă încântareseriozitateatadecopildecinciani,speriatdeţipetelepurceluşului sacrificat,darcaresestrăduiacâtputeadebinesăimiteatitudineademnăacelor vârstnici.M-amocupatdeeducaţiaaceluiţâncpreaînţelept;l-amajutatpetatăl tăusă-ţialeagăceimaibunidascăli.Verus,Adevăruladevărat:măjucamcu numelece-lporţi;tueştipoatesingurafiinţăcarenum-aminţitniciodată.Te-am văzut citind cu pasiune scrierile filozofilor, îmbrăcându-te cu lână aspră, culcându-tepetare,supunându-ţicorpulniţelcamfiravtuturorrigorilorstoice. Desigur,toateacesteaerauexcesive,darlaşaptesprezeceaniexcesuleovirtute. Măîntrebuneoricestâncăvascufundaînţelepciuneaaceasta,căciîntotdeaunae scufundată;fi-vaosoţie,unfiupreaîndrăgit,însfârşit,unadintreacelecapcane fireştiîncarecadsufletelesfioaseşipure;fi-va,purşisimplu,vârsta,boala, oboseala, decepţia ce ne şopteşte că dacă totul e zadarnic şi virtutea-i o zădărnicie?Îmiînchipui,înloculfeţeitalenevinovatedeadolescentchipultău

istovitdebătrân.Simtcătariatamorală,atâtdebinedeprinsă,ascundeblândeţe,

poatechiarslăbiciune;ghicescîntineprezenţaunuigeniucarenueneapăratcel

alunuiomdestat;totuşilumeavafineîndoielnicpeveciemaibunăpentrucăl-

avăzutosingurădatăasociatputeriisupreme.Amfăcuttotceeranevoiecasă fiiadoptatdeAntoninus;subnoulnumepecare-lveipurtaîntr-oziînlista împăraţilor,tueştideacumînaintenepotulmeu.Credcăoferoamenilorsingura ocaziepecare-ovoraveavreodatăsăîmplineascăvisulluiPlaton,deavedea domnindasupralorunfilozofcuinimacurată.Tuaiprimitonorurileînsilă; rangu-ţiteobligăsătrăieştilapalat;Tibur,loculîncareadunpânălacapăttoate plăcerilevieţii,îţiinspirăteamăpentruvirtuteatatânără;teprivescplimbându-te grav pe sub trandafirii împletiţi ai aleilor; surâd zărindu-te oprit în faţa frumoaselorobiectedecarneaşezateîncaleata,ezitândblândîntreVeronicaşi Teodorşirenunţândrepedelaamândoiînfavoareaausterităţii,aceastănălucă imaculată.Numi-aiascunsdispreţultăumelancolicpentrusplendorileasteacare dureazăpuţin,pentrucurteaastacesevaîmprăştiadupămoarteamea.Numă iubeşti;afecţiuneatafilialăseîndreaptămaidegrabăspreAntoninus;simţiîn mineoînţelepciunecontrarăceleipecareţi-auinsuflat-odascăliişiînlăsarea meaînvoiasimţurilor,unprincipiudeviaţăopusseverităţiiceluice-ţieste propriu,şitotuşiparalellui.N-areimportanţă.Nuesteneapăratnevoiesămă înţelegi.Existămaimulteînţelepciunişitoatesuntnecesarelumii;nuerăuca elesăalterneze. LaoptziledupămoartealuiLucius,m-amdusînlitierălasenat;amcerut îngăduinţasăintruînsaladeşedinţeşisă-mipronunţalocuţiuneaculcat,susţinut deunteancdeperne.Vorbitulmăoboseşte:i-amrugatpesenatorisăseaduneîn cercstrânsînjurulmeu,casănufiuobligatsăridicglasul.Amfăcutelogiullui Lucius;celecâtevarânduriauînlocuitînprogramulşedinţeidiscursulpecareel arfitrebuitsă-lrosteascăînaceazi.Mi-amanunţatapoihotărârea;l-amnumit peAntoninus;ampronunţatnumeletău.Contasempeconsimţământulunanim– l-amobţinut.Mi-amexprimatoultimădorinţăceafostacceptatăcaşicelelalte:

amcerutcaAntoninussăadopteşipefiulluiLucius,careastfelvaaveacafrate peMarcusAurelius;veţicârmuiîmpreună;contezpetinesăaifaţădeelgrija unuiamaivârstnic.ŢincastatulsăpăstrezecevadinLucius. Întorcându-mă acasă, prima oară după zile nesfârşite mi-a venit să surâd. Jucasemdeosebitdebine.AdepţiiluiServianus,conservatoriiostiliopereimele, nucapitulaseră;toatedovezilederespectfaţădeînaltulcorpsenatorialstrăvechi şi învechit nu compensau pentru ei cele două sau trei lovituri pe care i le

dădusem.Fărăîndoialăcăarfiprofitatdemomentulmorţiimelecasăîncerce să-mi anuleze actele. Dar duşmanii cei mai înrăiţi nu vor îndrăzni să nu-l recunoascăpecelmaiintegrureprezentantalordinuluişipefiulunuiadintrecei mai respectaţi senatori. Sarcina mea publică era împlinită: puteam de acum înaintesămăîntorclaTibur,săreintruînacestrefugiucareesteboala,săfac experienţecupropriilesuferinţe,sămăcufundînceplăceriîmimairămâneau, săreiauînliniştedialogulîntreruptdeoumbră.Moştenireameaimperialăeraîn siguranţă în mâinile piosului Antoninus şi ale cumintelui Marcus Aurelius; Luciusînsuşivasupravieţuiprinfiulsău.Toateacesteas-auaranjatdestulde bine.

7.Răbdare.

Arrianîmiscrie:

Patientia 7

„Conformordinelorprimite,amterminatperiplulPontuluiEuxin.Ocolula început şi s-a încheiat la Sinope, ai cărui locuitori îţi poartă o veşnică recunoştinţăpentrumarilelucrăriderefacereşilărgireaportului,duselabun sfârşitacumcâţivaanisubsupraveghereata:Apropo,ţi-auridicatostatuienici foarte asemănătoare, nici foarte frumoasă: trimite-le alta de marmură albă… Cătreest,nufărăemoţie,amîmbrăţişatcuprivireaacelaşiPontEuxin,depe înălţimilecolinelordepecarel-azăritodinioarăpentruîntâiadatăXenofonal nostruşideundetuînsuţil-aicontemplatcucâţivaaniînurmă… Aminspectatgarnizoaneledepecoastă:comandanţiilormerităcelemaimari elogiipentruatmosferadeperfectădisciplină,pentrufolosireacelormainoi metodedeinstrucţieşipentrubunacalitatealucrărilorgenistice…începriveşte întreagapartesălbaticăşiceaîncădestuldepuţincunoscutăacoastelor,am întreprins noi sondaje şi am modificat, acolo unde trebuia, indicaţiile navigatorilorcarem-auprecedat… Amnavigatde-alungulColhidei.Cunoscându-ţiinteresulpentrucelescrise depoeţi,i-amîntrebatpelocuitoridesprevrăjitoriileMedeeişidesprefaptelelui Iason.Păreauînsăcăhabarnuaudeatarepoveşti… Pecoastanordicăaacesteimărineospitaliereamajunslaoinsuliţă,destulde mareînlegendă:InsulaluiAhile.Ştiicare-ipovestea:sespunecăTetisşi-a crescutfiulînmicainsulăpierdutăînceţuri;eaieşeadinadânculmăriişivenea înfiecaresearăpeplajăsăsteadevorbăcucopilul.Nelocuităastăzi,peinsulă crescdoarcapre.SeaflăşiuntemplualluiAhile.Pescăruşiideţărmşidelarg, păsărilecălătoare,toatezburătoarelemăriiopopulează,iarfâlfâitullordinaripi, îmbibatdeumezealămarină,răcoreşteneîncetatesplanadasanctuarului.Dela sineînţelescăaceastăinsulăaluiAhileestedeopotrivăşiceaaluiPatrocle,iar nenumăratele mulţumiri care umplu pereţii templului sunt adresate când lui

Ahile,cândprietenuluisău,căci,bineînţeles,celorce-liubescpeAhilelee

dragăşicinstescmemorialuiPatrocle.Ahileînsuşileapareînvisnavigatorilor

carepoposescînacelelocuri:elîiapărăşi-iînştiinţeazădesprepericolelemării,

aşacumfacaiureaDioscurii.IaralăturideAhileapareşiumbraluiPatrocle.

Îţiaduclacunoştinţăatarilucrurifiindcălecreddemnedeafiştiuteşifiindcă

ceicemile-aupovestitle-aucunoscuteiînşişisaule-auaflatdelamartori

demnideîncredere…UneoriAhileîmipare,dintreoameni,celmaimăreţprin

curaj,tăriesufleteascăşiînzestrărialespiritului,dublatedeagilitatetrupeascăşi

prindragostealuiarzătoarepentrutânărulsăutovarăş.Nimicmaiimpunătorla

eldecâtdisperareacare-lfăceasădispreţuiascăviaţaşisădoreascămoartea

atuncicândl-apierdutpecelmultiubit.“

Lassă-micadăpegenunchivoluminosulraportalguvernatoruluiArmeniei Mici,şefulescadrei.Cadeobicei,Arrianalucratbine.Dedataastaînsăafăcut şimaimult:mi-aoferitundarnecesarspreamuriîmpăcat:îmitrimiteoimagine avieţiimele,aşacumaşfivrutsăfie.Arrianştiecăceeaceconteazănuva figuraînbiografiileoficiale,îninscripţiiledepemorminte;ştiedeasemeneacă trecereatimpuluinufacedecâtsăadaugenefericiriiodescumpăniremaimult. Văzutădeel,aventuraexistenţeimelecapătăsens,seordoneazăcaunpoem; tandreţeaunicăsedesprindederemuşcare,denerăbdare,detristeleapucături aidomatotatâtorfumuri,totatâtorpulberi;durereasedecantează,disperarea devinepură.Arrianîmideschidevastulempireualeroilorşiprietenilor:numă considerăafipreanedemn.CamerasecretădincentrulbazinuluidelaVilănu constituie un refugiu suficient de lăuntric: acolo îmi târâi corpul îmbătrânit, acolosufăr.Desigur,trecutulîmioferăici-colorefugiiîncarecelpuţinscapdeo parteamizeriilorprezente;câmpiadezăpadădepemalulDunării,grădiniledin Nicomedia,Claudiopolisulîngălbenitdeculturiledeşofranînfloare,oricare stradădinAtena,ooazăundenuferiiunduiescdeasupraapeitulburi,deşertul siriansubluminastelelor,laîntoarcereadintabăraluiOsroes.Locurileacestea atât de dragi sunt prea adesea legate de începuturile unei greşeli, ale unei decepţii,aleunuieşecştiutdoardemine:înclipelegrele,toatedrumurilecelui fericit care-am fost par a duce în Egipt, într-o încăpere de la Baiae, ori în Palestina. Mai mult încă: oboseala trupului se transmite memoriei; imaginea scărilorAcropoleiestedenesuportatpentruunomcaresesufocăurcândtreptele grădinii;soareledeiuliedepeîntindereapustiedelaLambaesismăcopleşeşte caşicumm-arbatechiaracumîncap.Arrianîmioferăcevamaibun.LaTibur,

în plină căldură de mai, ascult lungul hohot de plâns al valurilor pe plajele insuleiluiAhile;îirespiraerulcuratşirăcoros;rătăcescfărăgreutatepedalajul templuluiscăldatdeumezealamarină;îlîntrezărescpePatrocle.Loculacesta,pe carenu-lvoivedeaniciodată,devinereşedinţameatainică,ultimulmeurefugiu. Neîndoielnic,acolomăvoiaflaînclipamorţii. ÎiîngăduisemodinioarăfilozofuluiEufratessăsesinucidă.Nimicnupărea maisimplu:unomaredreptulsăhotărascădincemomentviaţaluiînceteazăsă maifieutilă.Nuştiampeatuncicămoarteapoatedeveniobiectuluneidorinţe oarbe,uneifoame,caşidragostea.Nuprevăzusemnopţileîncareaveamsă înfăşorcureauaînjurulpumnaluluipentruamăgândidedouăoriînaintedea măfolosideel.Arrianpătrunsesetainaacesteiluptelipsitedeglorie,purtată împotrivavidului,aaridităţii,aoboselii,adezgustuluideatrăişicaresfârşeşte prinadorimoartea.Vindecarenuexistă:frigurilemaivechim-audoborâtde maimulteori;tremuramdinainte,caunbolnavprevenitdeunaccesiminent. Oriceerabinevenitspreaamânaceasuldenoaptealluptei:munca,taifasurile prelungite până-n zori, săruturile, cărţile. Se înţelege că un împărat nu se sinucidedecâtîncazulîncareeobligatdinraţiunidestat;MarcusAntonius însuşiavusesescuzauneibătăliipierdute.SeverulmeuArrianvaadmiramult maipuţindisperareaaceeacucaremăîntorsesemdinEgipt,dacăn-aşfireuşitsă mi-obirui.Propriulmeucodinterziceasoldaţilorsfârşitulvoluntarpecare-l acordam înţelepţilor; faţă de oricare legionar, nu mă simţeam cu nimic mai îndreptăţitsădezertez.Ştiuînsăceînseamnăsăatingicumânacâlţiifrânghiei oriascuţişulstiletului.Înceledinurmăamreuşitsăfacdindorinţa-midemoarte un meterez împotriva morţii înseşi: oricând posibila sinucidere mă ajuta să suportmaicurăbdareexistenţa,aşacumprezenţalaîndemânăauneibăuturi calmante linişteşte pe cel atins de insomnie. Ca urmare a unei contradicţii lăuntrice,obsesiamorţiin-aîncetatsă-misubjugesufletuldecâtatuncicând primelesimptomealeboliiauvenitsămăscapedeea;amreînceputsămă interesez de viaţa care mă părăsea; în grădinile de la Sidon mi-am dorit cu ardoaresămămaipotbucuradetrupcâţivaaniîncă. Voiamsămor,darnuvoiamsămăsufoc;boalatedezgustădemoarte;vreisă te faci bine, ceea ce înseamnă într-un fel că vrei să trăieşti. Slăbiciunea, suferinţa,miiledemizeriitrupeştidescurajeazăînsăcurândpebolnavdeamai încercasăurcedinnoupanta:tesaturiderăgazurilecaresunttotatâteacurse,de puterileşovăitoare,deelanurilefrânte,denecontenitaaşteptareaurmătoarei crize.Măspionam:durereasurdădinpiepteraoareojenătrecătoare,consecinţa

unuiprânzconsumatprearepede,sautrebuiasămăaşteptdinparteaduşmanului

launasaltcaredeastădatăarputeasănufierespins?Nuintramînsenatfărăa-

mispunecăuşaseînchisesepoatedefinitivînurmamea,caşicumaşfifost aşteptat,caIuliusCezar,decincizecideconjuraţiînarmaţicupumnale.Întimpul cinelordelaTiburmătemeamsăcomitfaţădeinvitaţiimeinepoliteţeaunei retrageribruşte;mi-erafricăsănumorînbaiesauîntretinerebraţe.Necesităţi carealtădatăeraulesnicioase,orichiarplăcute,devinumilitoareîndatăcese împlinescanevoie;teplictiseştideoaladeargintprezentatăînfiecaredimineaţă examinăriimedicului.Boalaprincipalătârăştedupăeaunîntregcortegiude afecţiunisecundare:auzulşi-apierdutascuţimeadeodinioară;chiarierim-am văzutobligatsă-lrogpeFlegonsărepeteofrazăîntreagă:m-amruşinatmai mult decât de-o crimă. Lunile ce au urmat adopţiunii lui Antoninus au fost cumplite:şederealaBaiae,întoarcerealaRomaşinegocierileceauînsoţit-oau epuizatceeaceîmimairămăsesedinputeri.Obsesiamorţiim-acuprinsdinnou, dardeaceastădatăcauzeleerauvizibile,mărturisibile;duşmanulmeucelmai neîmpăcatn-arfipututsurâdeaflându-le.Nimicnumămaireţinea:arfifostde înţelescaîmpăratul,retrasîncasaluidelaţară,dupăceapusrânduialăîn treburile lumii, să-şi ia măsurile necesare spre a-şi uşura sfârşitul. Dar grija prietenilor mei echivalează cu o supraveghere neîncetată: orice bolnav e un prizonier.Numaiamforţanecesarăsăînfigpumnalulexactînloculmarcatpe vremuricucernealăroşiesubsânulstâng;n-aşfacedecâtsăadaugrăuluide acum un dezgustător amestec de bandaje, de bureţi însângeraţi, de chirurgi discutând la picioarele patului. Ca să-mi pregătesc sinuciderea, mi-ar trebui precauţiileunuiasasincare-şipunelacalelovitura. Întâim-amgânditlamaestrulmeudevânătoareMastor,ofrumoasăbrută sarmatăcaremăînsoţeştedeanidezilecudevotamentulunuicâinelupşicaree însărcinatuneorisăveghezenoaptealauşamea.Amprofitatdeunmomentde singurătatesprea-lchemaşia-iexplicaceaşteptdelael:laînceputn-aînţeles. Apoi s-a dumirit; groaza a pus stăpânire pe mutra aceea blondă. Mă crede nemuritor;vedecumsearaşidimineaţamediciiintrăînodaiamea;măaude gemândîntimpulpuncţiilor,fărăa-ifizguduităcredinţa;pentrueleracaşicum stăpânulzeilor,voindsă-lpunălaîncercare,s-arficoborâtdinOlimpcerându-i să-idealovituradegraţie.Mi-asmulsdinmâinisabiapecarei-oluasemşia fugiturlând.Afostgăsitînfundulparcului,aiurândsubsteleînlimbajullui barbar.Jivinaînnebunităafostdomolităcums-aputut;nimeninumi-amai

vorbitdeincident.Dar,de-adouazi,amobservatcăCelerînlocuisepemasade lucrudelângăpatulmeustilulmetaliccuuncondeidetrestie. Mi-amcăutatunaliatmaibun.AveamceamaideplinăîncredereînIollas, tânăr medic din Alexandria pe care Hermogenes şi-l alesese vara trecută ca înlocuitorînabsenţă.Discutamunulcucelălalt:îmiplăceasăeşafodezîmpreună cuelipotezedespreesenţaşiobârşialucrurilor;îndrăgisemacestspiritîndrăzneţ şivisător,foculîntunecatdinochiiluiîncercănaţi.Ştiamcăredescoperiseîn palatul din Alexandria formula otrăvurilor extraordinar de subtile obţinute odinioarădechimiştiiCleopatrei.Examenulcandidaţilorlacatedrademedicină pecaretocmaiamînfiinţat-olaOdeonmi-aservitcapretextsprea-lîndepărta peHermogenescâtevaore,oferindu-miastfelprilejuluneiconvorbirisecretecu Iollas.M-aînţelesdinaluzii:măcompătimea,darnuputeadecâtsă-midea dreptate. Jurământul hipocratic îi interzicea însă, sub indiferent ce motiv, să administrezeunuibolnavunmedicamentnociv;arefuzat,jignitînonoarealui demedic.Aminsistat,ampretins,amutilizattoatemijloaceleîncercândsă-l înduioşezorisă-lcorup;vafiultimulompecarel-amimplorat.Învins,mi-a promis,însfârşit,căseducesăcautedozadeotravă.L-amaşteptatzadarnic pânăseara.Noapteatârziu,amaflatîngrozitcăafostgăsitmortînlaboratorul său,cuunflacondesticlăînmână.Acestsufletstrăindeoricecompromisgăsise mijloculdearămânefideljurământului,fărăa-mirefuzanimic. Adouazis-aanunţatAntoninus;sincerulprietenîşireţineacugreulacrimile. Îieradeneînduratgândulcăunompecareseobişnuisesă-liubeascăşisă-l venerezecapeunpărintesufereaîntr-atâtîncâtsă-şidoreascămoartea;isepărea că se abătuse de la îndatoririle sale de bun fiu. Îmi promitea că-şi va uni eforturilecuceidinanturajulmeuspreamăîngriji,a-mipotolidurerile,a-mi facepânălacapătviaţadulceşiuşoară,amăvindecapoate.Contapeminesă continuu cât mai mult timp posibil să-l îndrum şi să-l învăţ; se simţea răspunzătorînfaţaîntreguluiimperiudezilelece-mimairămâneaudetrăit.Ştiu câtfacacestesărmaneproteste,acestepromisiuninaive:eleîmiaductotuşio uşurareşiomângâiere.CuvintelesimplealeluiAntoninusm-auconvins;înainte deamuriîmirecapătcontrolulasuprameaînsumi.MoartealuiIollas,credincios îndatoririi sale de medic, mă îndeamnă să mă conformez până la capăt convenienţelormeserieimeledeîmpărat.Patientia:ieril-amvăzutpeDomitius Rogatus,devenitprocuratoralmonetăriei,şil-amînsărcinatsăprocedezelao nouăemisiune;amalesaceastălegendăcarevafiultimulmeucuvântdeordine. Moarteamisepăruseceamaiintimădintrehotărârilemele,refugiulmeusuprem

deomliber;măînşelam.NutrebuiezguduităcredinţamilioanelordeMastori; alţiIollasnuvormaifipuşilagreaîncercare.Amînţelescăsinucidereavapărea miculuigrupdeprietenidevotaţicemăînconjoarădreptunsemndeindiferenţă, de lipsă de recunoştinţă, poate; nu vreau să las prieteniei lor amintirea supărătoare a unui torturat incapabil să mai suporte încă un chin. Alte considerentemis-auimpusîncetulcuîncetulîndecursulnopţiiceaurmatmorţii luiIollas:existenţami-adatmultesau,celpuţin,amştiutobţinemultdelaea;în acestmoment,caşipetimpulfericiriimele,dardinmotivecutotulopuse,părea cănumaiarenimicsă-miofere:nusuntsigurcăeunumaiamnimicdeînvăţat. Îivoiascultapânălacapăttainicele-iporunci.Întreagaviaţăamavutîncredere înînţelepciuneatrupuluimeu;m-amstrăduitsăgustcudiscernământsenzaţiile oferitedeacestprieten:secuvinedeopotrivăsăleapreciezşipeceledinurmă. Numairefuzagoniafăurităpentrumine,sfârşitulîndelungelaboratînadâncul arterelor, moştenit poate de la un străbun, născut din temperamentul meu, pregătitîncetulcuîncetuldefiecaredinfapteleproprieivieţi.Oranerăbdării trecuse;însituaţiaîncaremăaflu,disperareaarfitotatâtdeprostgustcaşi speranţa.Amrenunţatsă-mimaigrăbescmoartea.

Suntîncăomulţimedefăcut.Domeniileafricane,moştenitedelasoacramea, Matidia, trebuie să devină un model de exploatare agricolă; ţăranii satului Boristene, întemeiat în Tracia în amintirea unui cal destoinic, au dreptul la ajutoare, la sfârşitul unei ierni grele; dimpotrivă, trebuie să refuz subsidiile pentrubogaţiicultivatoridinvaleaNilului,oricândgatasăprofitedebunăvoinţa împăratului.IuliusVestinus,prefectalînvăţământului,îmitrimiteraportulsău privitor la deschiderea şcolilor publice medii; tocmai termin restructurarea legislaţieicomercialeaPalmirei:totulseaflăprevăzut,delatarifulprostituatelor până la taxele vamale pentru caravane. Chiar acum are loc un congres al medicilorşijuriştilor,întrunitcuscopuldeahotărîasupradurateimaximea sarcinii lehuzelor, punându-se astfel capăt nesfârşitelor contestaţii legale. În coloniilemilitare,cazuriledebigamieseînmulţesc;măstrăduiesccâtpotsă-i convingpeveteranisănuprofiteînchipgreşitdelegilecelenoi,careleîngăduie săsecăsătorească,săaibăgrijăsănu-şiiadecâtosingurăsoţieodată.LaAtena seridicăunPanteondupămodelulRomei;măocupdealcătuireainscripţieice-şi vaavealoculpepereţiilui;dreptpildeşiîndemnuripentruviitor,enumăracolo serviciilepecarele-amadusoraşelorgreceştişipopoarelorbarbare;celeaduse Romeisuntdelasineînţelese.Luptaîmpotrivabrutalităţiijustiţieicontinuă:a

trebuitsăfacasprămustrareguvernatoruluiCiliciei,careordonasesăfieucişiîn chinurihoţiidevitedinprovinciasa,caşicummoarteapurşisimplun-arfifost de ajuns ca pedeapsă şi ca mijloc de a te descotorosi de cineva. Statul şi municipalităţile abuzau de condamnările la muncă silnică în scopul de a-şi procuraomânădelucruieftină;aminterzisatarepracticăatâtînce-ipriveştepe sclavi,câtşipeoameniiliberi;trebuieînsăavutăgrijăcaacestsistemdetestabil sănusereinstaurezesubaltedenumiri.Semaicomitîncăsacrificiidecopiiîn anumite puncte ale fostului teritoriu al anticei Cartagine: să nu le mai fie îngăduită preoţilor lui Baal bucuria de a-şi aprinde rugurile. În Asia Mică,

drepturile moştenitorilor Seleucizilor au fost încălcate fără ruşine de către tribunalelenoastrecivile,totdeaunaporniteîmpotrivaprincipilordeviţăveche; amreparataceastălungănedreptate.ÎnGrecia,procesulluiHerodesAtticusîncă semaijudecă.CutiadecorespondenţăaluiFlegon,răzuitoareleluidepiatră ponceşibatoanele-idecearăroşievorficuminepânălacapăt. Capetimpurilefericiriimele,oameniimăcredzeu;continuăsămănumească

astfelchiarcândaducceruluisacrificiipentrurestabilireaSănătăţiiAuguste.Ţi-

ammaispusmotivelepentrucareaceastăcredinţăaşadebinefăcătoarenu-mi parenesăbuită.ObătrânăoarbăavenitpejosdinPannonia;aefectuatatare vlăguitoarecălătoriecasă-micearăsă-iatingpupilele-istinsecudegetul;şi-a recăpătatvedereasubmâinilemeleaşacum,înconvingereaei,seaşteptade mult;miracolulseexplicăprincredinţaînîmpăratul-zeu.S-auprodusşialte minuni;uniibolnavispuncăm-auvăzutînvis,aşacumpeleriniilaEpidaurîl vădînsomnpeEsculap;aceştiapretindcăs-autrezitvindecaţisaucelpuţin uşuraţi.Nusurâddenepotrivireadintreputerilemeledevindecătorşiboalace măroade;primesccugravitatenoileharuri.Bătrânaoarbăvenindcătreîmpărat dinfunduluneiprovinciibarbaredevenisepentrumineceeacesclavuldela Tarracofuseseodinioară:emblemapopulaţiilorimperiuluipecarele-amcondus şislujit.Imensalorîncrederemărăsplăteştepentrudouăzecideanidemuncăce nu mi-a displăcut. De curând, Flegon mi-a citit lucrarea unui evreu din

Alexandria care îmi atribuie, şi el, puteri supraomeneşti; am ascultat fără

sarcasmedescriereaprincipeluicupărulcenuşiu–văzutîntr-uncontinuudu-te-

vino pe toate drumurile pământului, afundându-se printre comorile minelor, trezindputerilegerminativealegliei,aducândpestetotprosperitateaşipacea–a iniţiatului care a ridicat din ruine locurile sfinte ale tuturor neamurilor, a cunoscătoruluimeşteşugurilormagice,avizionaruluicareaaşezatuncopilîn ceruri.Aşfifostmultmaibineînţelesdeacestevreuentuziastdecâtdemulţi

senatorişiproconsuli;adversarulcaremis-aalăturatîlcompleteazăpeArrian; mămircăînceledinurmăamdevenitînochiiunoraceeacedoreamsăfiuşică atarereuşităconstăînatâtdepuţin.Bătrâneţeaşimoartea,apropiate,adaugăde aiciînainteacestuiprestigiuproprialormaiestate;oameniisedaupioşilaoparte dindrumulmeu;einumămaiasemuiecapevremuriluiZeusradiosşicalm,ci lui Marte Mergătorul Înainte, divinitate a lungilor campanii şi a disciplinei severe,meditativuluiNuma,celinspiratdezei;înultimultimpchipulpalidşi descompus,privireafixă,trupulmare,ţinutdreptprintr-unefortdevoinţă,le aminteştedePluton,zeitatealumiiumbrelor.Doarcâţivaintimi,câţivaprieteni încercaţi şi dragi reuşesc să scape acestei teribile contagiuni a respectului. TânărulavocatFronton,juristuldeviitorcareneîndoielnicvafiunuldintrebunii slujitoriaiguvernăriitale,avenitsădiscutecumineocomunicareceurmaase facesenatului;voceaîitremura;i-amcititînprivireacelaşirespectamestecatcu teamă.Numaipotaveapartedebucuriilecalmealeprietenieiumane;oamenii măslăvesc,măvenereazăpreamultcasămămaiiubească. Mi-afosthărăzităşansaasemănătoareceleiagrădinarilor:totce-amîncercat săplantezînimaginaţiasemeniloraprinsrădăcină.CultulluiAntinouspăreacea mai nebunească dintre acţiunile mele, revărsarea unei dureri care mă privea exclusiv.Darvremeanoastrăeavidădezei;eaîipreferăpeceimaiplinide ardoare, pe cei mai trişti, aceia care toarnă în vinul vieţii mierea amară a tărâmuluidedincolodemormânt.LaDelfi,copiluladevenitHermesulpăzitoral pragului,stăpânultrecătorilorîntunecateînspreumbre.Eleusis,undevârstaşi statutulsăudestrăinîiinterziseserăodinioarăsăfieiniţiatalăturidemine,face dineluntânărBachusalMisterelor,prinţalregiunilormărginaşedintresimţuri şi suflet. Ancestrala-i Arcadie îl asociază lui Pan şi Dianei, divinităţi ale pădurilor;ţăraniidelaTiburîlasimileazădulceluiAristeu,regelealbinelor.În Asia, credincioşii îşi regăsesc într-însul zeii lor blânzi, rupţi de toamnă sau devoraţi de vară. La capătul ţinuturilor barbare, tovarăşul vânătorilor şi călătoriilormeleaîmbrăcataspectulCavaleruluitrac,almisteriosuluitrecător călărindprindesişurisubclardelună,cărăuşalsufletelorînfaldurilemantiei sale.Toateacesteapotfidoarohipertrofiereacultuluioficial,olinguşiredin parteafeluritelorneamuri,ojosnicieapreoţiloravizidesubsidii.Darchipul celui tânăr îmi scapă; el răspunde aspiraţiilor inimilor simple: graţie unei reaşezăriinerentenaturiilucrurilor,efebultristşiminunatadevenitînreligia oamenilorderândsprijinulcelorslabişisărmani,mângâietorulcopiilormorţi. ImagineadepemonedeledinBitinia,profilulbăiatuluidecincisprezeceani,cu

cârlionţiiînvolburaţi,cusurâsulplindeuimireşiîncrederepecarel-apăstrat atâtdepuţin,atârnălagâtulnou-născuţilorînchipdeamuletă;elesteţintuitîn cimitirele satelor pe micuţele morminte. Pe vremuri, când mă gândeam la propriu-misfârşit,aidomaunuicârmacinepăsătordesine,dartremurândpentru pasageriişiîncărcăturacorăbiei,îmispuneamcuamărăciunecăaceastăamintire sevascufundaodatăcumine;tânărafiinţă,îmbălsămatăcugrijăînstrăfundul memorieimele,misepărea,aşadar,căvatrebuisăpiarăadouaoară.Teama, atâtdeîndreptăţitătotuşi,s-amaidomolitînparte;amcompensatcumamputut aceamoartetimpurie;oimagine,unreflex,unecouslabvarăzbatecelpuţin câtevasecole.Începriveştenemurirea,nimicmaitemeinicnupoatefifăcut. L-amrevăzutpeFidusAquila,guvernatorulAntinoei,îndrumcătrenoulsău postdelaSarmizegetusa.Mi-adescrisriturileanualecelebratepemalulNilului încinsteazeuluimort,peleriniiveniţicumiiledinregiunilenordiceşisudice, ofrandeledebereşigrăunţe,rugăciunile;totlatreianijocurianiversareaulocla Antinoe,caşilaAlexandria,laMantineeaşiîndragameaAtenă.Sărbătorile trienalesevorţinetoamnaaceasta,darnuspersărezistpânălaanouavenirea luniiAtyr.Ecuatâtmaiimportantdecicafiecaredetaliualacestorsolemnităţi săfiestabilitdinainte.Oracolulceluimortfuncţioneazăîncamerasecretăa templuluifaraonicreconstruitpringrijamea;preoţiidauzilniccâtevasutede răspunsuri gata pregătite pentru întrebările puse de speranţa ori neliniştea omenească. Mi s-a reproşat că eu însumi aş fi compus multe din ele. Nu consideramafiolipsăderespectfaţădezeulmeu,nicidecompasiunefaţăde nevastasoldatuluicareîntreabădacăisevaîntoarcebărbatuldintr-ogarnizoană dinPalestina,faţădebolnavuldornicdemângâiere,faţădenegustorulalecărui corăbiiseleagănăpevalurileMăriiRoşii,faţădesoţiicare-şidorescunfiu.Cel multprelungeamînacestchippartideledeenigme,şaradeleversificatepecarele jucamuneoriîmpreună.Totaşa,lumeaafostuimităcăaici,laVilă,înjurul capeleidinCanopus,undecultulsăuecelebratdupăritualulegiptean,amlăsat săseaşezepavilioaneledeplăcerealesuburbieialexandrinecuacelaşinume, uşurătăţileşidistracţiilelorpecareleoferoaspeţilormei,luândcâteodatăeu însumipartelaele.Băiatulseobişnuisecuastfeldelucruri.Şiapoinute-nchizi anidezileîntr-ununicgândfărăsălaşisăpătrundăîncetulcuîncetulîntr-însul toateobişnuinţeleuneivieţi. Amfăcuttotceserecomandă.Amaşteptat:m-amrugatuneori.Audivivoces divinas…ProastaIuliaBalbillacredeacăaudeînzorivoceamisterioasăalui Memnon:amascultatfoşnetelenopţii.M-amunscumiereşiuleidetrandafir,

careatragumbrele;amaşezatcupaculapte,pumnuldesare,picăturadesânge, baza existenţei lor de altădată. M-am întins pe pavimentul de marmură al miculuisanctuar;luminastelelorsestrecuraprinîngustelespaţiilăsatelibere-n zid, aşternând ici-colo sclipiri, neliniştitoare palide focuri. Mi-am amintit de poruncileşoptitedepreoţilaurecheamortului,deitinerarulgravatpemormânt:

şivarecunoaştedrumul…şipazniciipraguluiîlvorlăsasătreacă…şivapleca şivaveniînjurulcelorce-liubesc,vremedemilioanedezile…Uneori,lalungi intervale,credeamcăsimtuşoaraatingereauneiapropieri,omângâieredelicată aidomafulguiriiunorgene,călduţăcafaţauneipalme.IaralăturideAhileapare şiumbraluiPatrocle…Nuvoiştiniciodatădacăaceacăldură,aceadulcestare nuerapurşisimpluoemanaţieapropriuluieu,ultimelesforţărialeomului luptând cu singurătatea şi cu frigul nopţii. Întrebarea pe care ne-o punem deopotrivăînprezenţaiubirilornoastreînviaţăaîncetatsămămaiintereseze astăzi:puţinîmipasăcăfantomelechematedeminevindinlimburilememoriei saudincelealeuneialtelumi.Sufletulmeu,dacăamvreunul,ealcătuitdin aceeaşisubstanţăcaspectrele;acesttrupcumâinileumflate,cuunghiilelivide, aceastămasătristă,pejumătatedescompusă,acestburdufplindesuferinţe,de dorinţeşidevisurinuecunimicmaitrainicorimaiconsistentdecâtoumbră. Demorţimădeosebescdoarprinposibilitateadeamăsufocaîncăpuţineclipe; într-unfel,existenţaloremaisigurădecâtamea.AntinousşiPlotinasuntcel puţintotatâtderealicamine. Meditaţiaasupramorţiinute-nvaţăsămorişinicinufacemaiuşoarătrecerea, daruşurinţaaîncetatsămaifieceeacecaut.Micăfaţăîmbufnatăşivoluntară, sacrificiultăunumi-aîmbogăţitviaţa,cimoartea.Apropiereaeirestabileşte întrenoiunfeldestrânsăcomplicitate:ceiviicaremăînconjoară,slujitorii devotaţi,uneoristânjenitori,nuvorştiniciodatăcâtdepuţinnemaiinteresează lumea.Măgândesccudezgustlanegrelesimbolurialemorminteloregiptene:

scarabeuluscat,mumiarigidă,broascaeterneireproduceri.De-arfisă-icredpe

preoţi,te-amlăsatînloculundeelementelefiinţeisedestramăcaunveşmânt

uzatdecaretragi,larăspântiaînspăimântătoaredintreceeacefiinţeazăveşnic,

ceafostşicevafi.S-arputeatotuşicaoameniiaceiasăaibădreptate,moartea

fiindfăcutădinaceeaşimaterielunecoasăşiconfuzăcaşiviaţa.Darniciuna

dintreteoriileprivindnemurireanu-miinspirăîncredere;sistemulrăsplătirilorşi

pedepselornuspunenimicunuijudecătorcareştiecâtdegreuesăjudeci.Pede

altăparte,soluţiacontrarăogăsescpreasimplistă,neantulpur,hăulnesfârşitîn

carerăsunărâsulluiEpicur.Îmiobservsfârşitul:seriadeexperimenteasupra

meaînsumicontinuălungulstudiuînceputînclinicaluiSatyros.Pânăacum transformările sunt tot atât de exterioare precum cele la care timpul şi intemperiile supun un monument căruia nu-i alterează nici materia, nici arhitectura: uneori cred că întrezăresc şi ating prin crăpături fundaţia indestructibilă,tufuletern.Suntceeaceeram,morfărăsămăfischimbat.La primavedere,copilulrobustdingrădinileSpaniei,ofiţerulambiţiosîntorssub cortulsău,scuturându-şidepeumerifulgiidezăpadă,partotatâtdeinexistenţi pecâtamsăfiuatuncicândvoifitrecutprinrugulincinerării;dareisuntacolo– deeinupotfidespărţit.Omulcareurlapepieptulunuimortcontinuăsăgeamă într-unungheralfiinţeimele,înciudacalmuluimaimultsaumaipuţinomenesc lacareparticip;călătoruldinbolnavulpevecisedentarseintereseazădemoarte fiindcă ea înseamnă o plecare. Acea forţă ce-am fost pare încă în stare să orchestrezealcătuireamultoraltorvieţi,săridicelumile.Dacă,printr-ominune, câtevaveacuriarurmasăseadaugepuţinelorzilece-mimairămân,aşface întocmaiaceleaşilucruri,pânălaaceleaşigreşeli,aşpăşiprinaceleaşiolimpuri şiprinaceleaşiinfernuri.Atareconstatareesteunargumentexcelentînfavoarea utilităţii morţii, dar totodată îmi trezeşte bănuieli în privinţa absolutei ei eficienţe. Peparcursulunorperioadedinviaţămi-amfăcutînsemnăridespreviselepe careleaveam;semnificaţialorodiscutamcupreoţii,cufilozofii,cuastrologii. Capacitateadeavisa,pierdutădeanidezile,mi-arevenitîncursullunilorde agonie;întâmplăriledintimpulstăriidevegheparmaipuţinreale,câteodatămai neimportantedecâtacestevise.Dacăastfeldelumelarvarăşispectrală,încare platitudinileşiabsurdităţilemişunăîncăşimaimultdecâtpepământ,ne-ardao idee despre starea sufletului separat de trup, neîndoielnic că-mi voi petrece eternitatearegretândcontrolulseveralsimţurilorşiperspectivelecorectateale raţiuniiomeneşti.Şitotuşimăcufundcuoarecareplăcereînvaneletărâmuriale viselor;pentruoclipăsuntînposesiaunorsecreteceapoiîmiscapă;acolomă adăplaizvoare.Într-ozimăaflamînoazaluiAmmon,însearavânăriileului. Eram vesel; totul se petrecea ca pe vremea robusteţii mele: fiara rănită s-a prăvălit,apois-asculat;m-amaruncatasupraeisă-idaulovituradegraţie.Dar, dedataaceasta,calulridicatpedouăpicioarem-azvârlitlapământ;cumplita bestie însângerată s-a aruncat asupră-mi; ghearele îmi sfâşiau pieptul; m-am trezitîncamerameadelaTibur,strigânddupăajutor.Maidecurândmi-am revăzuttatăl,lacaredealtminterimăgândescpuţin.Eraculcatpepatulde suferinţăîntr-oodaieacaseinoastredinItalica,pecareampărăsit-oîndatădupă

moartealui.Pemasăaveaunflaconplincuolicoareliniştitoarepecarel-am

rugatsămi-odea.M-amtrezitfărăsămaifiavuttimpsă-mirăspundă.Mă

surprindecămajorităţiioamenilorleeatâtdefricădefantome,darseîmpacă

lesnecugânduldeavorbimorţilorînviselelor.

Şiprevestirileseînmulţesc:deaiciînaintetoateparosomaţie,unsemn.Am

scăpatdinmână,spărgându-se,opiatrăpreţioasăgravată,încastratăînsatonul

unuiinel;peeaseafla,intaliatdeunmeştergrec,profilulmeu.Auguriidaucu

gravitatedincap;regretaceastăpurăcapodoperă.Miseîntâmplăsăvorbescde

mine la trecut: discutând în senat despre unele evenimente survenite după

moartealuiLucius,m-amsurprinsdemulteoriscăpându-milimbaşireferindu-

mălaelecaşicumarfiavutlocdupămoarteamea.Acumcâtevaluni,deziua naşterii,urcândînlitierăscărileCapitoliului,m-amaflatfaţă-nfaţăcuunomîn doliucareplângea:l-amvăzutpălindpebătrânulmeuHabrias.Peatuncimai ieşeamîncă;continuamsăexercitpersonalfuncţiiledeMarePontif,deFrate Arval, celebrând eu însumi străvechile ritualuri ale religiei romane pe care ajunsesemsăleprefermajorităţiicultelorstrăine.Stăteamînpicioareînfaţa altarului,gatasăaprindflacăra.AduceamzeilorunsacrificiupentruAntoninus. Deodată,parteadetogăce-miacopereafrunteami-aalunecat,căzându-mipe umeri şi lăsându-mă cu capul descoperit; treceam astfel din categoria sacrificantuluiînceaavictimei.Într-adevăr,veniseşirândulmeu. Răbdareadăroade;sufărmaipuţin;viaţaredevineaproapedulce.Numămai certcumedicii–stupidelelorleacurim-auucis–darîngâmfareaşipedantismul ipocritalacestoraesteoperanoastră:arminţimaipuţindacănune-arfiatâtde fricăsăsuferim.Îmilipseşteforţanecesarăacceselordemâniedealtădată:ştiu din sursă sigură că Platorius Nepos, pe care l-am iubit mult, a abuzat de încredereamea;n-amîncercatsă-lcert,nul-ampedepsit.Viitorullumiinumă maipriveşte;numămaistrăduiescasocoti,cuteama-nsuflet,duratamaimult saumaipuţinlungăapăciiromane;lastotulînseamazeilor.Astanuînseamnă căamdobânditmaimultăîncredereînjustiţialor,carenu-işi-anoastră,orimai multăcredinţăînînţelepciuneaomului;adevăruleinvers.Viaţaecumplită;ştim asta.Dartocmaifiindcăaşteptpreapuţindelacondiţiaumană,perioadelede fericire,deparţialprogres,eforturileluăriidelaînceputşialecontinuităţiiîmi apar tot atâtea minuni care aproape compensează masa imensă a relelor, a eşecurilor,anepăsăriişiaerorii.Veni-vorcatastrofeleşiruinele;dezordineava triumfa,dardincândîncândşiordinea,larându-i.Paceasevarestabilidinnou între două perioade de război; cuvintele libertate, umanism, dreptate îşi vor

recăpătaici-coloînţelesulpecareamîncercatsăli-ldăm.Cărţilenoastrenuvor piericutoate;statuilespartenevorfireparate;altecupoleşialtefrontoanevor luanaşteredinfrontoaneleşicupolelenoastre;uniioamenivormedita,vorlucra şivorsimţicanoi:îndrăznescsămăbizuipeaceşticontinuatoripresăraţila intervale neregulate de-a lungul veacurilor, pe această nemurire intermitentă. Dacăbarbariivorpunevreodatăstăpânirepelume,vorfiobligaţisăadopte uneledintremetodelenoastre:vorsfârşiprinanesemăna.LuiHabriasîieste teamăcăîntr-ozivavedeapepastoforulluiMithrasoripeepiscopulluiHristos instalându-se la Roma şi înlocuindu-l pe Marele Pontif. Dacă din nefericire aceastăzivaveni,urmaşulmeupemalulvaticanvaîncetasămaifieşefulunui cercdecredincioşisaualuneibandedesectari,spreadevenilarându-iuna dintrefeţeleautorităţiiuniversale.Elvamoştenipalateleşiarhivelenoastreşise vadeosebidenoimaipuţindecâts-arputeacrede.Consimtcucalmlaaceste vicisitudinialeRomeieterne. Medicamentele nu mai au nici un efect; umflarea picioarelor continuă; somnolezşezândmaidegrabădecâtculcat.Unuldintreavantajelemorţiivafide a mă afla din nou întins pe un pat. E rândul meu să-l consoloz acum pe Antoninus.Îireamintesccămoarteaîmiparedemultăvremesoluţiaceamai elegantăaproprieimeleprobleme;caîntotdeauna,dorinţelemiseîmplinesc,în fine,darîntr-unfelmaizăbavnicşimaiocolitdecâtcrezusem.Măfelicitcă boalami-aîngăduitsăfiulucidpânălacapăt;măbucurcăn-amsămaitrecprin încercareavârsteiînaintate,cănu-miestedatsăcunoscîmpietrirea,rigidizarea, aviditatea,cumplitalipsăadorinţelor.Dacăsocotelilemelesuntcorecte,mamaa muritaproapelaetatealacaremăafluastăzi;viaţami-afostdejamailungăcu jumătatedinceaatatei,decedatlapatruzecideani.Totulepregătit:vulturulce vapurtacătrezeisufletulîmpăratuluiesteţinutlaîndemânăpentruceremonia funebră.Mausoleulmeu,învârfulcăruiasuntplantaţiacumchiparoşii,urmând să alcătuiască pe fundalul larg deschis al cerului o neagră piramidă, va fi terminat aproape la timp spre a primi cenuşa caldă încă. L-am rugat pe Antoninus să o aducă apoi acolo şi pe Sabina; am neglijat să-i decernez la moarteonoruriledivinecare,dintoateconsiderentele,isecuvin;n-arfirăuca atarescăparesă-şicapeteîmplinirea.ŞiaşmaidoricarămăşiţeleluiAelius Cezarsăfieaşezatealăturidemine. M-auduslaBaiae;pecăldurileluiiulie,drumulafostchinuitor,darpemalul măriirespirmaibine.Murmurulvaluluipeplajăedemătaseşifonatăşide mângâiere;măbucurîncădelungileseriroze.Tableteleacesteanulemaiţin

decâtsprea-miocupamâinilecesezbatfărăvoiamea.Amtrimissă-lcautepe Antoninus. Un călăreţ a plecat în galop spre Roma. Zgomotul copitelor lui Boristene, galopul Cavalerului trac… Micul grup de intimi se strânge la căpătâiulmeu.Habriasîmiinspirămilă:lacrimilenusepotrivesccuridurile bătrânilor.FrumosulchipalluiCelerestecalmcaîntotdeauna;îşidăsilinţasă măîngrijeascăfărăalăsasăsevadănimicdincearputeasporinelinişteasau obosealaunuibolnav.Diotimosînsăhohoteştecucapulînfundatînperne.I-am asiguratviitorul;nu-iplaceItalia;îşivaputeaîmplinivisuldeaseîntoarcela Gadaraşideadeschideacolo,împreunăcuunprieten,oşcoalădeelocinţă;nu arenimicdepierdutprinmoarteamea.Şitotuşi,umărulîngustsefrământă convulsivsubpliuriletunicii;simtpedegetelacrimicaremăumpludefericire. Hadrianafostpânălacapătiubitcuomeneascădragoste. Sufletmic,sufletblândşicălător,tovarăşaltrupuluimeucarete-agăzduit, veicoborîpemeleagurilelivide,aspre,pustii,undenuveimaifijucăuşprecum obişnuiai odinioară. Încă o clipă, să privim împreună tărâmurile familiare, obiectelepecareneîndoielnicnulevommaivedeaniciodată…Săîncercămsă pătrundemînmoartecuochiideschişi…

DIVINULUIHADRIANUSAUGUSTUS

FiulluiTraian,

biruitoralparţilor,

nepotulluiNerva,

MarePontif,

învestitpentruadouăzecişidouaoară

cuputeredetribun,

detreioriconsul,dedouăoritriumfător,

PărintealPatriei

şidivineisalesoţii,

Sabina

Antoninus,fiullor.

LuiLuciusAeliusCaesar,

fiuldivinuluiHadrianus,

dedouăoriconsul.

Carneteledenotela

MemoriileluiHadrian

LuiG.F.

Aceastăcarteafostconcepută,apoiscrisă,înîntregimesauînparte,sub

diverseforme,între1924şi1929,întredouăzecişidouăzecişicincideani.

Toatemanuscriseleaufostdistruse,şimeritausăfie.

*

Am regăsit într-un volum al corespondenţei lui Flaubert, foarte citit şi

subliniatdemineprin1927,frazadeneuitat:„Nemaiexistândzei,iarCristos

neexistând încă, de la Cicero la Marcus Aurelius a fost un răstimp în care, singur,doaromulaexistat.“Omarepartedinviaţameaaveasăsescurgă încercândsădefinesc,apoisăzugrăvescpeacestomsingur,legatdealtminteri detotce-lînconjura.

*

Reînceputlucrulîn1934;cercetăriîndelungi;cincisprezecepaginiscriseşi

presupusedefinitive;proiectreluatşiabandonatdemaimulteoriîntre1934şi

1937.

*

Multăvrememi-amimaginatoperasubformauneiseriidedialogurilacarear fiparticipattoatecategoriileumanealeepocii.Dar,oriceaşfifăcut,detaliul dominaansamblul;părţiledistrugeauechilibrulîntregului;glasulluiHadrianera acoperit de celelalte strigăte. Nu reuşeam să organizez acea lume văzută şi înţeleasădeunsingurom.

*

Singurafrazăcarearămasdinredactareadin1934;„Începsă-miîntrezăresc

conturul morţii“. Aidoma pictorului care, aşezat în faţa orizontului, îşi

deplaseazămereuşevaletulladreapta,apoilastânga,găsisem,înfine,punctul

devederealcărţii.

*

Săevocoviaţăcunoscută,împlinită,fixată(câtpotelefivreodată)deIstorie, înaşafelîncâtcurbaeiîntreagăsăfiedintr-odatăcuprinsăcuprivirea;maimult, să aleg momentul în care cel ce a trăit această existenţă o cântăreşte, o examinează,fiindpentruoclipăcapabilsăojudece.Săfacastfelcaelsăse găseascăînfaţaproprieivieţiînaceeaşipoziţiecaşinoi.

*

DimineţilaVilaHadriana;nenumărateseripetrecuteînmicilecafenelece

înconjoarăOlimpeionul;du-te-vinoneîncetatpemărilegreceşti;drumuriprin

AsiaMică.Spreaputeafolosiacesteamintiricareîmiaparţin,atrebuitcaelesă

devinătotatâtdeîndepărtatedeminecasecolulalII-lea.

*

Experienţe cu timpul: optsprezece zile, optsprezece luni, optsprezece ani, optsprezece secole. Imobila supravieţuire a statuilor care, precum capul lui AntinousMondragonedelaLuvru,trăiescîncăînlăuntrulacestuitimpmort. Aceeaşiproblemăexaminatăîntermeniigeneraţiiloromeneşti;douăduzinide perechidemâinidescărnate,vreodouăzecişicincidebătrâniarfideajunsspre astabiliuncontactneîntreruptîntreHadrianşinoi.

*

În1937,întimpuluneiprimeşederiînStateleUnite,amfăcut,învederea

acesteicărţi,câtevalecturilaBibliotecaUniversităţiiYale;amscrisvizitala medicşipasajuldesprerenunţareala exerciţiilecorporale.Aceste fragmente există,modificate,înprezentaversiune.

*

Întotcazul,erampreatânără.Suntcărţilacarenutrebuiesăteîncumeţi

înaintedeatrecedepatruzecideani.Pânălaaceastăvârstăriştisănucunoşti

existenţamarilorfrontierenaturalecaresepară,delapersoanălapersoană,dela

secollasecol,infinitadiversitateafiinţelor,ori,dimpotrivă,săacorzipreamultă

importanţăsimplelorîmpărţiriadministrative,punctelordevamăsauposturilor

depazăarmată.Amavutnevoiedeaceştianipentruaînvăţasăcalculezexact

distanţeledintreîmpăratşimine.

*

Încetezsămailucrezlacarte(cuexcepţiacâtorvazile,laParis)între1937şi

1939.

*

ÎntâlnireacuamintirealuiT.E.Lawrence,careseintersecteazăînAsiaMică

cuceaaluiHadrian.DarfundalulluiHadriannuedeşertul,cicolineleAtenei.

Cucâtmăgândeammaimultlaacestlucru,cuatâtaventuraomuluicarerefuză

(refuzându-selaînceputpesine)măfăceasădorescaînfăţişa,prinintermediul

luiHadrian,punctuldevederealomuluicarenurenunţăsaunurenunţăaici

decâtspreaacceptaaiurea.Dealtminteri,estedelasineînţelescăascetismulşi

hedonismulacestasuntînmulteprivinţeinterschimbabile.

*

Înoctombrie1939,manuscrisulafostlăsatînEuropaîmpreunăcuceamai

mareparteanotelor;amluattotuşiînStateleUnitecelecâtevarezumatefăcute odinioarălaYale,ohartăaimperiuluiromanlamoartealuiTraian,pecareo purtamcuminedeanidezile,şiprofilulluiAntinousdelaMuzeulArheologic

dinFlorenţa,cumpăratlafaţaloculuiîn1926şicareetânăr,gravşidulce.

*

Proiectabandonatdin1939pânăîn1948.Măgândeamcâteodatălael,darcu

descurajare,aproapecuindiferenţă,calacevaimposibil.Şicuoarecareruşine

pentruafiîndrăznitvreodatăatarelucru.

*