Sunteți pe pagina 1din 18

CURS 12

- TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA SI TULBURARI INRUDITE


- TULBURARI SOMATOFORME si inrudite
- FACTORI PSIHOLOGICI CE AFECTEAZA O ALTA CONDITIE MEDICALA
- TULBURARI FACTICE

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA SI TULBURARI INRUDITE


(TOC, TULBURAREA DISMORFICA CORPORALA, COLECTIONARISMUL,
TRICOTILOMANIA, TULBURAREA PRIN ESCORIERE (skin-picking)(dermatilomania), TOC SI
TULBURARI INRUDITE INDUSE MEDICAMENTOS, TOC SI TULBURARI INRUDITE
INDUSE DE O CONDITIE MEDICALA GENERALA, ALTE TULBURARI DE SPECTRU
OBSESIV-COMPULSIV SPECIFICATE SAU NESPECIFICATE (ex. tulburarea prin
comportament repetitiv centrat pe propriul corp, gelozia obsesiva)

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

DEFINITIE: prezenta obsesiilor si /sau compulsiilor suficient de severe pentru a crea suferinta si a
perturba functionarea normala a pacientului.

CRITERII DSM IV TR/ DSM-5 DE DIAGNOSTIC


A. Fie obsesii si/sau compulsii
a. Obsesii – definite prin 1 si 2:
1. Ganduri, impulsuri sau imagini recurente si persistente, care sunt traite, intr-un anumit moment
pe parcursul tulburarii, ca intruzive si inadecvate si care produc anxietate si suferinta marcata, la
majoritatea indivizilor;
2. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime gandurile, impulsurile sau imaginile respective sau sa
le neutralizeze printr-un alt gand sau actiune;
b. Compulsii– definite prin 1 si 2:
1. Comportamente repetitive (ex: spalatul mainilor, ordinea, verificari) sau acte mentale (ex:
rugaciuni, numarat, repetarea in gand a unor cuvinte) pe care persoana simte nevoia sa le
efectueze ca raspuns la o obsesie sau in conformitate cu reguli care trebuie aplicate rigid;

1
2. Comportamentele sau actele mentale respective urmaresc sa preintampine sau sa reduca
anxietatea sau suferinta ori sa preintampine un anumit eveniment sau situatie temuta; totusi
comportamentaele sau actele mintale fie ca nu sunt legate in mod realist de ceea ce sunt menite sa
neutralizeze sau sa previna (ex. aranjarea simetrica a oiectelor pentru a preveni ranirea cuiva
drag), fie sunt evident excesive (a face dus mai multe ore/zi).
B. Obsesiile sau compulsiile, consuma timp (>1 ora/zi) sau interfera marcat cu activitatea obisnuita a
persoanei, cu functionarea ocupationala sau academica sau cu activitatile sau relatiile sociale uzuale.
C. Perturbarea nu este mai bine explicata prin simptomele unei alte tulburari mentale (ex: ingrijorari
excesive ca in tulburarea anxioasa generalizata, preocuparea cu mancarea sub forma unor ritualuri de
mancare in tulburarile de alimentatie, smulgerea parului in prezenta tricotilomaniei, preocuparea cu
aspectul in prezenta unei tulburari dismorfice corporale, dificultatea de a elimina lucruri din posesie ca
in colectionarism, preocuparea cu drogurile sau jocul de noroc in prezenta unei tulburari prin uz de
substante sau addictive, preocuparea cu imbolnavirea de o boala grava in prezenta hipocondriei,
preocuparea cu dorinte sau fantezii sexuale in prezenta unei parafilii sau ruminatiile pe teme de
vinovatie in prezenta unei tulburari depresive majore, insertia gandurilor sau preocupari delirante ca in
tulburarile de spectru schizofrenic sau patternuri de comportament repetitiv ca in tulburari de spectru
autist).
D. Tulburarea nu este datorata efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. un drog de abuz, un
medicament – cocaina, amfetamine, unele antipsihotice) sau unei conditii medicale generale (coreea
Sydenham).
Specificati
Cu critica buna: Persoana recunoaste ca gandurile, impulsurile sau imaginile nu sunt adevarate sau ar putea
sa nu fie adevarate (ex. convingerea ca apartamentul nu/probabil nu/ poate ca da poate ca nu va lua foc
daca nu verifica de 30 de ori gazele)
Cu critica deficitara: Persoana recunoaste ca gandurile, impulsurile sau imaginile ar putea sa fie adevarate
(ex. covingerea ca apartamentul va lua probabil foc daca nu verifica de 30 de ori gazele)
Fara critica: sub 4% dintre TOC - Persoana recunoaste ca gandurile, impulsurile sau imaginile sunt
adevarate (ex. covingerea ca apartamentul va lua probabil foc daca nu verifica de 30 de ori gazele)

Specificati:

2
Legata de ticuri – daca a avut sau are o tulburare prin ticuri (pana la 30% din TOC si mai frecvent la
barbati cu debut TOC in copilarie)

MANIFESTARI CLINICE

Obsesiile si compulsiile au manifestari clinice extrem de diverse.


Cel mai frecvent intalnim:
► Obsesia contaminarii (misofobie) si ritualul de spalare (ablutomanie)
► Obsesia indoielii si compulsii de verificare
► Ganduri interzise sau tabu (cu continut religios, agresiv sau sexual)
► Obsesii cu continut somatic
► Obsesia vatamarii propriei persoane ori a altora (ex. frica de evenimente catastrofice precum
moartea sau boala)
► Impulsuri agresive (frica de a nu se lovi pe sine ori pe altii si compulsii de verificare a posibilelor
acte si consecinte agresive)
► Imagini obsesive
► Obsesia simetriei si compulsii de a repeta, ordona sau numara
► Obsesia pastrarii de obiecte si dificultatea de a se debarasa de ele, ca raspuns la frica de a-i rani pe
altii
Frecventa si severitatea obsesiilor si compulsiilor variaza: unii pot avea simptome usoare sau
moderate petrecand 1-3 ore/zi luptand cu obsesiile sau efectuand compulsii, in timp ce altii au aproape
constant obsesii sau compulsii cu efect incapacitant.
S-a raportat diferene pe sexe in ceea ce priveste patternul de teme ale simptomelor, femeile fiind
mai preocupate de curatare, in timp ce barbatii sunt mai preocupati cu ganduri interzise sau legate de
simetrie.

EPIDEMIOLOGIE
 prevalenta ~2%; afectare egala a ambelor sexe
 varsta medie de debut: 20 ani
 2/3 din cazuri debuteaza inainte de 25 ani
 25% debut sub 14 ani (conform DSM-5)

3
 Barbatii sun mai frecvent afectati in copilarie, in timp ce in viata adulta raportul este unitar
 La ½ apar ganduri suicidare, la un moment dat

ETIOLOGIE
Factori psiho-sociali
 Abuz fizic sau sexual in copilarie
 Emotionalitate negativa crescuta
 Inhibitie comportamentala in copilarie
 Evenimente psihotraumatizante

Factori biologici
Dereglarea sistemului serotoninergic – sustinuta de:
 Eficienta antidepresivelor cu actiune asupra sistemului 5HT
 Absenta eficientei antidepresivelor cu actiune noradrenergica (desipramina)
 Studiul metabolitilor serotoninei in LCR (acidul 5 hidroxiindolacetic)
 Studiile de provocare farmacologica cu metil-clorofenilpiperazina (MCPP, agonist serotoninergic)
Sistemul dopaminergic: prezenta simptomelor TOC in afectiuni ale ganglionilor bazali (boala ticurilor,
coreea Sydenham, parkinsonismul postencefalic)
Factorii autoimuni
 Asocierea simptomelor obsesiv-compulsive cu afectiuni autoimune ale ganglionilor bazali
 Asocierea simptomelor obsesiv-compulsive cu sindromul autoimun postinfectios
 Evidentierea anticorpilor anti 2 peptide din ganglionii bazali
Studiile de imagistica cerebrala
 Cresterea activitatii (metabolismul cerebral si fluxul sanguin) in lobii frontali, ganglionii bazali,
regiunea cingulara
 Scaderea volumului nucleilor caudati, bilateral
Studii genetice – TOC este de 2 ori mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu debut la varrsta
adulta si de 10 ori mai frecvent rudele de gradul I ale pacientilor cu debut al TOC in copilarie
Alte date biologice
 Scaderea perioadei de latenta REM

4
 Incidenta crescuta a anomaliilor EEG nespecifice
 Prezenta semnelor neurologice minore
 Cresterea incidentei dupa agresiuni neurologice

COMORBIDITATI
 Tulburarea depresiva majora sau tulburare bipolara (63%)
 Alte tulburari anxioase (76%)
 Boala ticurilor (30% din pacientii cu TOC cu debut precoce)
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
 debut lent al simptomelor (frecvent)
 evolutia indelungata si variabila (fluctuanta sau cronica)
 evolutia episodica
 rate de remisiune scazute la adultii netratati: 20% la reevaluarea dupa 40 ani
 consecinte asupra functionarii: scaderea calitatii vietii, alterari sociale si ocupationale (timp crescut
petrecut cu obsesii si/sau compulsii, obsesia vatamarii altora face relatiile cu familia si prietenii sa fie
resimtite nesigure si sa fie evitate; obsesia simetriei poate intarzia durata efectuarii studiilor sau
proiectelor de munca pentru ca acestea nu sunt resimtite ca fiind corecte, posibil cu rezultate ca esec
scolar sau pierderea locului de munca; frica de contaminare poate sa duca la evitarea spitalelor/
cabinetelor medicale si netratarea altor afectiuni edicale; pot apare probleme dermatologice la un
ablutoman; poate interesa medicatia pentru TOC, daca pacientul are convingerea ca aceasta este
contaminata)
 prognostic moderat, daca se aplica tratament, desi unele cazuri sunt intratabile

PROGNOSTIC NEGATIV:
• debut in copilarie
• prezenta comorbiditatii (in special depresia majora)
• prezenta tulburarii de personalitate

PROGNOSTIC POZITIV:
o insertia sociala si ocupationala buna

5
o prezenta evenimentului precipitant
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

1. Depresia (ruminatii depresive, diferente in raspunsul terapeutic)


2. Tulburarea de panica (atacuri de panica recurente, anxietate anticipatorie, schimbarea
comportamentului in legatura cu posibilele consecinte ale atacului de panica)
3. Fobia (absenta relatiei intre obiectul fobic si idei obsesive sau compulsii)
4. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv (preocupare cu perfectionismul, detalii, reguli,
controlul- trasaturi egosintonice)
5. Schizofrenia (idei delirante sunt egosintonice si asociaza si alte simptome specifice)
6. Afectiuni care implica ganglionii bazali: coreea Sydenham; boala Huntington.
7. Alte tulburari din spectrul TOC
Tulburarea dismorfica corporala (fosta dismorfofobie) – obsesiile si compulsiile sunt limitate la aspectul
fizic: 1-mai multe defecte percepute care nu-s confirmate de altii sau sunt percepute ca usoare de catre altii;
comportamente repetitive precum verificarea in oglinda, cautarea reasigurarii, escorierea pielii, camuflarea
lor, proceduri cosmetice) sau acte mentale (compararea infatisarii sale cu a altora) ca raspuns la aceste
preocupari.
Perceperea de defecte (ale pielii: acnee, cicatrici, liniute etc., ale parului: subtire, in exces pe fata; ale
nasului: ca forma sau marime) conduce individul la convingeri de tipul: arat neatragatoare, neatractiva,
urata, nu cum ar trebui, hidoasa, diforma, ca un monstru.
O varianta des intalnita la barbati este dismorfia musculara (preocupare cu a a nu avea suficienta
musculatura sau a fi prea mic).
Frecvent cu insight sarac; 1/3 au convingeri delirante cu risc mai mare suicidar.
Debut: varsta medie 15 ani
Prevalenta: 2,4%; 9-15% printre pacientii dermatologici; 3-16% printre pacientii chirurgiei dermato-
cosmetice.
Consecinte asupra functionarii: de la moderate (evitarea unor situatii sociale) la severe (evitarea intimitatii,
abandon scolara sau profesional).
Tricotilomania – lipsesc obsesiile, iar compulsia este limitata la smulgerea repetata a parului conducand la
pierdere de par in anumite zone. Actul conduce la distress (jena, rusine, sentimentul ca nu se poate

6
controla) sau alterari in diferite arii de functionare care sunt mai mult evitate (scoala, relatii sociale etc.).
Poate fi un simptom in tulburarea dismorfica corporala.
Prevalenta: 1-2%, de 10 ori mai frecventa la femei. Acompaniaza debutul pubertatii si urmareste
schimbarile hormonale la femei (menstruatia, perimenopauza).
Colectionarismul – dificultati persistente de a se debarasa de obiecte ori a le separa, distress marcat in
legatura cu debarasarea de acestea si acumulare excesiva de obiecte, care sunt depozitate dezordonat si
limiteaza spatiul in care traieste individul.
Dificultatile sunt legate de nevoia de a salva obiectele.
Exista si varianta cu achizitii excesive de obiecte pentru care nu exista spatiu de depozitare sau care nu sunt
neaparat necesare.
Daca un individ are totusi obsesii tipice pentru TOC (ex. preocupari cu incompletitudinea sau vatamarea),
trebuie pus diagnosticul de TOC.
Pare a fi mai frecvent la barbati; prevalenta estimata: 2-6%
Tulburarea prin escoriere (dermatilomania/ escorierea nervoasa/ escorierea psihogena) - teoria
psihodinamica considera afectiunea ca avnd la origine furia reprimata indreptata impotriva autoritatii
parentale. Consta in escorierea repetata a pielii cu producerea de leziuni dermatologice (escoriatii, infectii,
septicemie). Exista eforturi repetate soldate cu insucces pentru reducerea sau oprirea comportamentului
impulsiv. Nu se datoreaza intoxicatiei cu cocaina, halucinatiilor tactile din schizofrenie, infectiei cu scabia.
Se prefera o anumita zona a pielii asupra careia se concentreaza comportamentul (se poate ajunge la cateva
ore pe zi, timp de luni sau ani) ulterior pacientul incearca sa camufleze prin diverse procedee cosmetice/
haine zonele afectate. Poate fi declansat de triggeri precum anxietatea sau pliciseala, poate fi precedat de
cresterea tensiunii inainte de efectuarea comportamentului sau la incercarea de a-I rezista si poate fi urmat
de gratificare sau sentiment de placere sau usurare.
Prevalenta: 1,4%
Asociaza frecvent TOC, tricotilomania, alte tulburari TOC specificate.
Alte tulburari TOC specificate: tulburare asemanatoare dismorfiei corporale fara comportamente
repetitive, tulburare prin comportament repetitiv orientat asupra corpului (roaderea unghiilor,
muscarea buzelor, comportament de mestecare), gelozia obsesiva (preocupare nedeliranta cu perceperea
infidelitatii partenerului, care poate conduce la comportamente repetitive sau acte mentale ca raspuns la
astfel de preocupari), Shubo-kyofu (la japonezi – frica excesiva de a avea o diformitate corporala), Koro

7
(un episod de anxietate brusca si intensa ca penisul/ vulva/ mameloanele se va retrage in corp conducand
posibil la moarte), Jikoshu-kyofu (frica de a emana un miros neplacut/ ofensator).

TRATAMENTUL

o Rata mare de nonresponsivitate


o Comorbiditatea influenteaza negativ raspunsul terapeutic
o Antidepresivele cu actiune asupra sistemului serotoninergic au revolutionat tratamentul
o Dozele terapeutice sunt mai mari decat cele utilizate in depresie
o Raspunsul terapeutic tardiv (10-12 saptamani)
o Durata de tratament lunga, recaderi frecvente la scaderea dozelor

Tratamentul psihofarmacologic
o CLOMIPRAMINA 250-300 mg
o FLOXETINA 60-80 mg
o FLUVOXAMINA 300 mg
o PAROXETINA 60 mg
o SERTRALINA 200-250 mg
o Antidepresive IMAO
Rezistenta la tratament
 Reevaluarea cazului (corectitudinea dozelor, comorbiditate, complianta etc.)
 Schimbarea medicatiei
 Asocierea antipsihoticelor atipice (risperidona, olanzapina, quetiapina)
 Asocierea anticonvulsivantelor in caz de anomalii EEG
 Asocierea terapiilor de augmentare: litiu, pindolol, buspirona (rezultate incerte)
 Terapii de ultima optiune (TEC, neurochirurgie)

Tratamentul psihoterapeutic
o terapii cognitive si comportamentale eficiente in cazurile cu evolutie blanda si moderata

8
TULBURARI SOMATOFORME si inrudite

Reprezinta un grup heterogen de tulburari caracterizate prin:


- plangeri (simptome) somatice care sugereaza o boala fizica si care provoaca stress semnificativ
clinic si alterarea functionarii
- nu pot fi explicate de o boala organica obiectivabila
- absenta controlului voluntar in producerea si mentinerea simptomelor
- asocierea cu factori psihotraumatizanti
- “la belle indifference”
- prezenta castigului primar si secundar
DSM-IV TR le clasifica in Tulburare de somatizare, somatoforma nediferentiata, conversiva, hipocondria,
tulburarea algica.
DSM-5 include: tulburarea prin simptome somatice (de somatizare), hipocondria (tulburarea prin
anxietatea de boala), conversiva, factori psihologici afectand alte conditii medicale, tulburari factice, alte
tulburari specificate sau nu legate de somatizare.

1. TULBURAREA PRIN SIMPTOME SOMATICE

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM-5


A. Una sau mai multe plangeri fizice care produc distress sau determina alterare semnificativa a
functionarii zilnice
B. Ganduri, sentimente sau comportamente excesive legate de simptomele somatice sau preocupari legate
de sanatate manifestate prin minim una din urmatoarele:
1. Ganduri persistente si disproportionate despre severitatea simptomelor
2. Grad inalt de anxietate persistenta privind sanatatea sau simptomele
3. Timp si energie excesive alocate grijilor privind sanatatea sau simptomele
C. Desi niciun simptom somatic poate sa nu fie continuu, starea de boala este persistenta (in mod obisnuit
mai mult de 6 luni)

9
Specificanti
Cu predominarea durerii (fosta tulburare algica)
Specificant
Persistenta (simptome severe, incapaciante, cu durata peste 6 luni)
Specifica severitatea
Usoara – 1 simptom de criteriu B
Moderata – 2-mai multe simptome de criteriu B
Severa - 2-mai multe simptome de criteriu B plus multiple acuze somatice

PREVALENTA: 5-7%, mai frecventa la femei


FACTORI DE RISC:
 personalitatea histrionica
 educatia deficitara
 nivelul cognitiv scazut
 sexul feminin
 varsta inaintata
 fara ocupatie
 experiente psihitraumatizante recente
Factorii cognitivi care intretin simptomele sunt: sensibilitatea la durere, atentie excesiva orientata pe
senzatiile corporale, atribuirea simptomelor somatice unei posibile boli medicale mai degraba decat
recunoasterea lor ca fiind fenomene normale sau legate de stresul psihologic.
ETIOLOGIE

 mod de comunicare sociala si emotionala


 represia unor impulsuri inacceptabile si exprimarea lor partiala (substituirea) prin simptomatologie
somatoforma
 identificarea cu un parinte care constituie modelul pentru rolul de pacient
SIMPTOME ACUZATE:
Gaze, cefalee, prea multa caldura in corp, imi arde capul, oboseala, dureri abdominale, greata etc.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

10
 Afectiuni medicale sugerate de simptomatologie
 Hipocondria
 Durerea psihogena
 Tulburarea de conversie
 Tulburarea de adaptare cu simptome somatice
 Tulburarea anxioasa generalizata
 Tulburarea factice
 Tulburarea depresiva majora
 Delirul somatic din schizofrenie
 Tulburarea deliranta cu delir somatic
 Tulburarea de persoalitate de tip isteric
 Se exclude o cauza somatica
 Scleroza in placi
 Virusul Epstein-Bar in sindromul de oboseala cronica
 Porfiria
 Delirul somatic din schizofrenie
 Tulburarea factice (provocarea voluntara de simptome)
 Tulburarea conversiva

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Evolutie cronica, cu remisiuni rare, severitatea simpomelor poate sa fluctueze; se poate complica cu
depresia, anxietatea si frecvent asociaza boli medicale.

2. TULBURAREA CONVERSIVA

DEFINITIE: tulburare caracterizata printr-unul sau mai multe simptome pseudoneurologice asociate
cu un conflict sau o nevoie psihologica si nu cu o tulburare somatica, neurologica sau legata de substante.

11
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM-5:
A. unul sau mai multe simptome sau deficite ale functiilor senzoriale sau motorii voluntare care sugereazã
o afectiune neurologicã sau alta conditie medicala generala
B. evaluarile clinice ofera evidente pentru incompatibiliatea dintre simptom si conditii neurologice sau
medicale recunoscute
C. simptomul sau deficitul nu poate fi explicat, dupã investigatiile necesare, printr-o afectiune medicalã,
prin efectele unei substante sau printr-un comportament sau experienta sanctionate cultural
D. simptomul sau deficitul cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,
profesional sau in alte domenii importante importante de functionare ori justifica evaluarea medicala.
De specificat tipul de simptom sau deficit:
 Cu slabiciune sau paralizie
 Cu miscari anormale (tremor, miscari diskinetice, mioclonii, tulburari de mers)
 Cu simptome de inghitire
 Cu simptome de vorbire (disfonie, dizartrie)
 Cu anestezie sau pierdere senzoriala
 Cu simptom sau deficit senzorial
 Cu crize epileptice sau convulsii
 Cu simptome mixte

De specificat
Acut – durata sub 6 luni
Cronic – durata peste 6 luni
De specificat
Cu stresor psihologic
Fara stresor psihologic

SEMNE SI SIMPTOME
 Anormalitati motorii: paralizie, ataxie, disfagie, afonie, varsaturi
 Perturbari ale constientei: pseudoconvulsii, inconstienta
 Perturbari sau alterari senzoriale: cecitate, cofoza, anosmie, anestezie, analgezie, diplopie;
anestezie in manusa sau in ciorap, vederea in tunel

12
 Frecvent relatie temporala stransa intre simptom si un stres sau o emotie puternica
 Simptomele care afecteaza partea stanga a corpului sunt mai frecvente decat cele care afecteaza
partea dreapta
 Persoana nu este constienta de faptul ca produce simptomul in mod intentionat
 Simptomul nu poate fi explicat printr-o afectiune somatica si nu constituie un pattern de
raspuns sanctionat cultural
 Prezenta la belle indiference – lipsa de ingrijorare legata de boala

EPIDEMIOLOGIE

 Prevalenta: 10% din pacientii spitalizati


 Raport femei/barbati: 2/1
 Mai frecventa la membrii familiei
 Mai frecventa la persoanele mai putin educate si la cele cu statut socioeconomic scazut
ETIOLOGIE
Biologica: simptomul depinde de activarea mecanismelor cerebrale inhibitorii; susceptibilitate crescuta la
persoanele cu traumatisme frontale sau alte deficite neurologice
Psihologica: expresie a unui conflict psihologic inconstient, care este reprimat; tulburare de personalitate in
premorbid (histrionica, evitanta); impulsul (de ex. sexual sau agresiv) este inacceptabil pentru ego si este
deghizat prin simptom; identificare cu un membru al familiei care are aceleasi simptome din cauza unei
boli somatice reale.
Beneficiul primar se refera la reducerea anxietatii prin reprimarea impulsului inacceptabil (simbolizarea
impulsului prin simptom – ex. bratul paralizat impiedica exprimarea impulsului agresiv).
Beneficiile seundare se refera la beneficiile conferite de boala – ex. compensari prin actiune judiciara,
evitarea muncii, dependenta de familie.
EVOLUTIE
Debut tardiv in copilarie sau precoce in viata adulta.
Debut acut sau progresiv.
Recurenta frecventa.
Durata scurta.
FACTORI DE PROGNOSTIC BUN

13
 Debutul acut
 Prezenta unui stres precis identificabil la debut
 Interval scurt intre debut si instituirea tratamentului
 Inteligenta peste medie
 Simptome de paralizie, afonie, cecitate

FACTORI DE PROGNOSTIC NEFAVORABIL


 Tulburari mentale asociate
 Actiune judiciara in curs
 Simptome de tremor, convulsii
 Prezenta beneficiului secundar

TRATAMENT

FARMACOLOGIC
 Benzodiazepine pentru anxietate si tensiune musculara
 Antidepresive pentru ruminatiile obsesive asupra simptomelor

PSIHOLOGIC
 Terapie de constientizare a conflictelor dinamice care stau in spatele simptomlor
 Terapie comportamentala
 Tehnici de relaxare
 Hipnoza
 Narcoanaliza (interviul asistat medicamentos cu amital sodic)

4. HIPOCONDRIA (TULBURAREA HIPOCONDRIACA)

DEFINITIE: frica sau convingerea patologica de a suferi de o boala grava cu toate ca nici o astfel de
boala nu este prezenta.
14
TABLOU CLINIC

o Preocuparea cu a avea sau a dobandi o boala grava


o Poate sa fie afectat orice organ sau sistem functional (cel mai frecvent gastrointestinal si
cardiovascular)
o Simptomele somatice sunt putine sau absente
o Daca o alta boala medicala este prezenta sau exista risc crescut de a dezvolta o alta boala (istoric
familial prezent), preocuparea cu boala este excesiva sau disproportionata.
o Preocuparea cu boala dureaza cel putin 6 luni (desi in cursul acestei perioade tipul de boala poate
suferi schimbari)
o Exista un nivel crescut de anxietate, iar persoana se alarmeaza cu usurinta privitor la sanatatea
personala
o Hiperimplicare in comportamente legate de sanatate (verifica repetat semnele bolii)
o Examenele somatice sau testele de laborator reasigura pacientul, dar pentru scurt timp
o Convingerea nu este de intensitate deliranta
o Exista tipul care cauta ajutor medical si cel evitant

EPIDEMIOLOGIE

 Prevalenta 10% din totalul pacientilor medicali


 Afecteaza egal ambele sexe
 Apare la orice varsta

EVOLUTIE
 1/3-1/2 prezinta o forma tranzitorie de boala asociata cu mai putine comorbiditati psihiatrice, dar cu
mai multe comorbiditati medicale si o severitate mai usoara a bolii.
 Cronica cu ameliorari si exacerbari legate de stresuri identificabile

15
FACTORI PSIHOLOGICI CE AFECTEAZA O ALTA CONDITIE MEDICALA
Ex. distress psihologic, patternuri de interactiune interpersonala, stilul de coping, comportamente nocive
pentru sanatate, negarea simptomelor, aderenta partiala la tratament.
Ex. Astm exacerbat de anxietate
Negarea nevoii de tratament intr-o angina pectorala acuta
Manipularea insuluinei de catre un diabetic care doresyte sa scada in greutate
Stresul unei persoane in varsta aflata in rolul de ingrijitor pentru partener
CLINIC
Prezenta unui simptom medical (ex. durere, oboseala, ameteala) sau a unei boli somatice (ex. BCI, astm,
cancer, diabet)
Factori psihologici sau comportamentali care afecteaza in mod negativ boala somatica prin urmatoarele
modalitati:
1. influenteaza evolutia bolii (debutul/ exacerbarea/ intarzierea recuperarii)
2. interfera cu tratamentul (ex. aderenta slaba)
3. constituie risc in plus ppentru sanatate
4. influenteaza fiziopatologia subiacenta precipitand sau exacerband simptomele sau necesitand
atentie medicala

Factorii psihologici nu sunt mai bine explicati de o tulburare mentala (ex. tulburarea de panica, tulburare
depresiva, PTSD)
severitate
1. usoara – creste riscul medical (ex. Aderenta partiala la tratamentul antihipertensiv)
2. moderata – agraveaza boala somatica
3. severa – determina spitalizare sau vizita la urgenta
4. extrema – cu risc vital

TULBURARI FACTICE
CLINIC
Falsificarea unor semne sau simptome fizice (sindromul Munchausen) sau psihologice (ex. Pseudologia
fantastica) ori provocarea de leziuni sau imbolnavire, asociata cu o inselatorie identificata
Persoana se arata altora ca fiind bolnav, ranit, afectat

16
Inselatoria este evidenta in absenta unei recompense externe evidente
Nu se explica printr-o alta tulburare mentala (tulburare deliranta, alte tulburari psihotice)
Tulburare factice by proxy - Cand persoana induce altuia simptomele
- Metode de falsificare a bolii: exagerarea, fabricarea, simularea sau inducerea

Ex. falsificarea de probe biologice (adauga sande in urina), isi cresc artificial temperatura corpului, ingera/
injecteaza substante (insulina, warfarina), injectare de materii fecale pentru a produce un abces sau sepsis),
acuza depresie sau idei suicidare dupa moartea unui fals sot, acuza false episoade de crize comitiale,
ameteala, black-out.
- Evolutie episodica
- Debut in tinerete, dupa o spitalizare pentru o boala mentala sau somatica (personala sau a unei
persoane dependente de ea – frecvent copil

17
18

S-ar putea să vă placă și