\

VASILE ALECSANDRI

POF,ZII Dosar critic ,

de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucureqti,2012
Coperta: Mdddlina Pricop
Tehnoredactare computeriz atd Ec at e rina Pt s ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

ALECSANDRI, VASII,E
Poezii / Vasile Alecsandri; dosar critic de Lucian Pricop. -
CUPRINS
Bucureqti : Cartex 2000,2012

ISBN 978-973-104-441-5

L Pricop, Lucian
Prefald (LucianPricop) ............ 7
FiSd de portofoliu ........... l0
821.135.1-1 nifertqi critice ............
osTA$rr No6TRr
BALCANUL $r CARPATUL .................... ................... 17
PENE$ CURCANUL r9
Textele ediliei de fald sunt reproduse dup[ volumele SERGENTUL 26
V. Alecsandri. Opere. volumele I Si II. Poezii, apirute la Editura pAsToRrr $r PLUGARTT ................ 28'
pentru LiteraturS, Bucuregti, 1966, in Coleclia ,,scriitori rom0ni". FRATII JDERI 29
CAPITANUL ROMANO 32
Modificdrile fap de edilia menlionatl se referd doar la normele HORA DE LA PLEVNA 34
ortografice ale Academiei RomAne, in vigoare la aceastd datd. HORA DE LA GRIVITA 36
Notele din subsolul paginii apa4in lui Vasile Alecsandri. oDA OSTA$rLOR ROMANT .............. 38
EPISTOLA GENERALULUI FLORESCU ............. 40

DOINE
Pentru comenzi qi informalii, vd. rugdm sd ne contactafi la: DOINA 43
STRUNGA 45
o Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 /323.00.7 6 ANDRII-POPA ................ A1

o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63 BABA CLOANTA 50

o www.edituracartex.ro CRAI-NOU 56
HORA 60
o e-mail: comenzi @ edituracartex.ro
GROZA 62
o O.P.4, C.P. 184, Bucuregti crNEL-CINEL ................ 64
DORUL ROMANCEI 65
ALTARUL MONASTIREI PUTNA 67

Tiparul executat la Imprimeria de Vest,

Oradea, Calea Aradului nr. 35.
ROMANIA
 uAncAntrAnnp
DEgrEprAReR novANrEr .............. 78
STELELE 80
N. CAI-CBSCU MURIND 81
BANUL ITAANACTNA 83
DRAGO$ 87
I MAI ........ 91
HORA UNIREI 92
cRrsros a tNvtar 94
iNgnA-re, uAncAnrrE ................ 95
NATURA IN PASTELURILE LUI
PASTELURI VASILE ALECSANDRI
SERILE LA MIRCE$TI .........,.... 09
SFAR$IT DE TOAMNA t2
IARNA 13
GERUL t4
VISCOLUL 15
Publicate inilial in ,,Convorbiri literare" intre 1868-1869,
MIEZUL IERNII I6 Pastelurile au fost apreciate de Titu Maiorescu ca ,,un qir de
LA GURA SOBEI t7 poezri, cele mai multe lirice, de reguld descrieri, cdteva idile,
BRADUL 18
SFAR$ITUL IERNEI 120 toate insuflelite de o simgire aqa de curatl gi de puternicb a
oASpETrr pRruAvnRtr ................. 12t naturii, incdt au devenit fird cornparare cea mai mare podoab5 a
DIMINEATA t22 literaturii romdneqti indeobqte". in acelaqi registru al elogiului,
TUNETUL t23
FLORIILE _............-....:.. 124 G. Cllinescu considera Pastelurile ca o poezie noui, in care
PA$TELE t26 tehnica picturald predomina.
PLUGURILE ............:....... 127
Vasile Alecsandri realizeazd prin pastelurile sale o liricd a
sAuANAroRrr ............. 128
RODICA 129 liniqtii, a fericirii rurale, un calendar al spafiului qi al timpului *
LUNCA DIN MIRCE$TI ............... 130 iarna, toamna, primbvara, v ara. Coresponden[a sentiment-naturb
MALUL SIRETULUI t32
coNCERTUT- iN r-uNcA 133
este urmiriti qi subliniatd de faptul cd tabloul este aproape
FLoRr oe NUrAR r36 intotdeauna insuflelit de o prezen!6 uman[.
nAnAcaNuL ................ t37 Pdnd la Alecsandri, intdlnim doar elemente de pastel la
VALUL LUI TRAIAN t39
SANIA L4t Asachi, Heliade, Alexandrescu, in poezii de factur[ romantici,
NOAPTEA 142 unde natura e zugrdvit{ in mod abstract, ca mijloc de a crea
pANrANa r43 atmosfera de transmitere a unor anumite stiri sufleteqti. Odatd
cu Alecsandri, peisajul capdtd. individualitate, existd in sine, are
un farmec specific.
Din cele aproximativ treizeci de poezii scrise de
Alecsandri, care intrd in definilia acceptatd a pastelului, se pot
desprinde toate fazele anotimpurilor in lunca Mircegtilor.
Alecsandri descrie in Pasteluri iama in aspectul ei feeric,
privind ninsoarea de la gura sobei. Tabloul unei nopli de iarni ii
inspirl poetului sentimente de admiragie in fala mdreliei qi
 nemiqcirii naturii. Iarna este anotimpul amorlirii gi al incre-
menirii. in poezia ,,Iarna", Alecsandri deseneazl infiorat,
obiectiv gi precis, cu o paletd sdracd in cr"rlori, dar cu miiestrie
picturali, stdnd la gura sobei gi admirdnd jocul fulgilor: ,,Din
vizdnh cumplita iarnd cerne norii de z6padd. / Lungi troiene
c6l6toare adunate-n cer grdmadS; / Fulgii zbor, plutesc in aer ca
un roi de fluturi albi, / Rbspdndind fiori de gheap pe ai gdrii
umeri dalbi."
in ,,Miezul iernei", datoritl gerului, natllra s-a transformat
complet, inghe{ul a cuprins inseqi astrele, orice urmd a vegeta-
lului a dispdrut, l5s6nd totul pradd regnului mineral, solidificdn-
du-se sub aspectul olelului, cristalinului, diamantului. Tempera-
tura joasd usucl pddurea, preflcdnd totul in diamante. Gerul
este ,,amar", ,,cumplit". Poetul recreeazd, impresia c[ se afld
intr-un templu in care stelele sunt ,,f5.clii", mun{ii sunt ,,altare',,
iar codrii sund ca o o196 atunci cdnd ,,crivd1ul" bate.
Primdvara este anotimpul florilor qi al plslrilor cdldtoare.
Ea este intdmpinatX cu entuziasm in poezii cum sunt: ,,Cucoa-
rele", ,,Diminea[a", ,,Tunetul". Bucuria primdverii este pictatb
cu senin[tate. in poezia ,,Diminea(a", sunt prezentati [dranii
intr-o dimineald de primdvard fXcAnd pregdtiri pentru muncile
cdmpului: ,,Zorti de ziul se revarsX peste vesela naturd, I
Prevestind un soare dulce cu lumind qi cdldurb [...] / Muncitorii
pe-a lor prispb dreg uneltele de munc[ / Paslrelele-gi dreg
glasul prin huceagui de sub lunci. / in grddini, pe c6mpii, pe
dealuri, prin poiene gi prin vii / Ard movili buruienoase, scoland
fumuri cenugii". Primlvara sunt ploi cu tunete. Sufletul poetului
a vibrat la unison cu tunetul dintr-o zi de primdvard, in poezia
,,Tunetul": ,,VdzdLrhLrl bubuieqte!... p5mdntul desmo4it / Cu mii
qi mii de glasuri semnalului rdspunde, / $i de asprimea iernei
simlindu-se ferit, / De-o nouX-ntinerire ferice se pXtrunde',.
Primivara lumina e mai caldd, pdraiele umflate curg iute
$opotind, mugurii se vdd imbobocind, iar coloritul este redus la
un fir de iarbd verde sau la un galben gdnddcel.
Toamna este inchipuitl de Alecsandri in poezia,,sfArgit de
toamnd". Aici este zugr6vit tabloui dezolant al naturii ,,despu-
iate" de podoabele ei, o naturd ce dnce dorulpdsirilor cdldtoar-e:
8
,,Vesela verde cdmpie acu-i tristd, vestejitd, / Lunca, b5tuti de
bnrm[ acrm pare mginiti; / Frunzele-i cad, zbor in aer, qi de crengi
se deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc"'
ln pastelul ,,Plugurile" sunt salutafi glranii care ies sd are'
Pentru intdia oard avem imaginea unui plugar destoinic, care
apasd cn determinare pe coarnele plugului. De remarcat faptul
c[ atitr-rdinea poetului fag6 de naturi nu este contemplativ[.
Natura, in cuprinsr.rl unui an, iar in chip simbolic in cuprinsul
unei vie{i, prezintd dou6 aspecte antitetice: unul stimr"rlativ, al
tinere{ii - in poeziile inchinate primiverii, altul paralizant:
iarna, bbtr6nefea.
in luna florilor, poetul cautb ,,magica pl5cere de parfum qi
de cdntare" a luncii din satul natal in poezia,,Lunca din
Mirceqti": ,,CXci in tine, lunc6 dragi, tot ce are suflet, grai, / Tot
qopte$te de iubire in frumoasa lun[ mai!".
Alecsandri este un iubitor al lini;tii rurale. Poezia ,,Malul
Siretului" este o poz[ romantice, in care ,,eroul liric" este a$ezat
pe malul rAului, ldsdndu-qi privirea furatd de valuri. Poetul
priveqte ,,in faptul zilei" cum Siretul se inconvoaie pe sub s[icii
ca un balaur. Dornic de liniqte, avdnd sentimentul trecerii
iremediabiie a timpului, Alecsandri priveqte apa care se tot duce
incet la vale, odatd cu propria sa viafd. Peisajul prezentat este
odihnitor, lipsit de fream[t, de zbucium l5untric. Singurele
elemente in miqcare sunt salcia pletoasd, mreana, raleie
sdlbatice. Ultima strofi a poeziei aduce sentimentui trecerii
ireversibile a timpuiui, schimbarea permanentd din naturi: ,,$i
gdndirea mea furatb se tot duce-ncet la vale / Cu cel rdu care-n
veci curge, fdr-a se opri din cale".
Stilul pastelurilor prezint| mai multe trds[tr:ri specifice,
printre acestea ar trebui menlionatd plasticitatea imaginilor
artistice care alcdtuiesc, impreund, o viziune senin[, cahnb qi
gragioasi asupra naturii.
Contemplator al eternei naturi, situAndu-se intre primii
poeli ai Bdrdganului, Alecsandri a intuit imensitatea, frumuselea
acestui spafilt infinit.
Lucian Pricop

REFERINTE CRITICE
Om de atitudine civic[, a negat riul (in diversele intru-
chipdri), inlelegdnd, in paralel, sd afirme binele (in variatele lui
ipostaze). Lumii susplrse, viciatd, retrograd[, demagogicS,
situatl (ca in viziunea lui Tudor Vladimirescu) la antipodul
intereselor colectivit5trii na{ionale, ii opune (chiar dacS idilic)
orizonturile neintinate ale spiritualitdlii rurale, iar prezentului
decdzut - trecutul eroic ilustrat de patriogi ca $tefan cel Mare
sau Dan, cdpitan de plai. Elogiind demnitatea, puritatea, frumu-
selea sufletului ldrdnesc, rezistenfa acestuia, bunul-sim[,
Alecsandri sublinia, prin replic6, valori ce chezSguiau nu numai
ideea de sLrpravieluire a unui neam peste care au trecut norii
evocali in ,,Sentinela romdnd", ci qi sentimentul acut cd masele
populare au, in ultimd instan!5, cuvdntul hotdrdtor, cd ele
reprezintd, prin inepuizabila aptitudine de a crea, de a depdqi
momentele de criz6, de a infrunta vicisitudinile, forEa salv;r-
toare. Configuratd in doinele gi cAntecele bdtrAneqti, culese de
poet din toate provinciile rom6neqti. t...1 in anul revoh,r{iei
ins6qi, cdnd tipdreqte pe foi volante poema-manifest ,,Deqtepta-
rea Romdniei", cSreia de peste munfi, din Transilvania, Andrei
Mureqanu ii va da, in ,,Un rdsunet", mobilizatoarea sa adeziune.
in epoca exilului, cAnd participi la adunarea popularX de la Blaj,
apoi in Bucovina gi, in cele din urmi, la Paris, compundnd intre
timp ,,Hora Ardealului", modificati peste opt ani, in ,,Hora
Unirii", redact6nd al5turi de tovarlqii sdi de luptd ,,Prinfipiile
noastre pentru reformarea patriei", scriind, ulterior, emofionanta
12
elegie patrioticd ,,Adio Moldovei". In etapa furtunoaselor
incleqtiri cu reacliunea antiunionistd, scoate cea dintdi revistd
av0nd in titlul ei numele de azi al patriei - ,,Romdnia literarS"
(1855) - cu adeziunea condeielor reprezentative din toate
provinciile gi sSrbitoregte biruinla nationald de la 1859, spriji-
nindu-l pe Cuza. in perioada retragerii la Mirceqti, cAnd dI
luncii de pe Siret, in ciclul ,,Pastelurilor", nimburile unui peisaj
incAntdtor istoriei, str5lucirile epopeice din ,,Dumbrava Roqie"
gi ,,Dan, cipitan de plai", iar lui ,,Peneg Ctlrcanul" 9i sergentului
din ,,Ostaqii noqtri", insemnele de simbol ale eroismului. Din-
colo de stimulii particulari sau de laitmotive, vreme de o jum[-
tate de veac Alecsandri a conferit ideii de poezie sernnificalii
militante, tonalitdli nu o datd agitatorice.
Aurel Martin, Metoninxil, Editura Eminescu,
Bucureqti, 1974. pp. 131-133.
Credem cd, mai inainte de orice, destinul particular al
poeziei lui Alecsandri e dictat de raliuni generale qi obiective,
lindnd de intreg procesul de dezvoltare a versului rom6nesc. El
rbmdne, in primul r6nd, poetul momentului festiv al poeziei
noastre, al unui inceput pe care imprejur[rile istorice qi procesul
de alcdtuire a spiritr"ralitdlii romlneqti exprimati ?n limbb l-au
voit sttb semnul luminii gi armoniei, prin victoria asllpra negurei
gi misterului. Prefuim deci gi apreciem ca o trds[turd de per-
manentb din aerul slrbdtoresc al poetului nu un ornament sau
altul al recuzitei idilice, nici mdcar aceast[ recuzitd in intregi-
mea sa, ci atitudinea general6, unghiul pe care poetul gi l-a ales
in raport cu via[a, intr-un cuvdnt sau, e adevdrat, unul festiv 9i
chiar convenlional dar prin aceasta cu nimic mai p4in sincer.
Mircea Tomu g, C in s p re ze c e p o eli, Editura pentru literaturd,
Bucuregti, 1968, pp. 6-7.
inclin[m a crede astbzi cd Aiecsandri nu apa4ine nici tipu-
lui romantic, nici tipului clasic; el este mai curdnd un tip autoh-
ton, de simlire idilici qi gragioas6, de lirism senin qi uqor, de o anume
contemplativitate etnic5, incadratd qi in limitele temperamentale
l3
 ale scriitorului qi intre condiliile fizice qi sufleteqti ale unui
peisagiu; aq fi inclinat sd vorbesc despre Alecsandri,
mircegteanul, nu numai ca expresie apoeziei descriptive a luncii
farniliare pe care a c6ntat-o, ci ca expresia unui mod de simlire
potoliti, de senind visare, de optimism amabil, de un epicureism
sentimental; rrr uo epicureism de inlelept cirturar qi nici de
senzualitate hora{iani. Lirica lui Alecsandri este o efuziune de
bund dispozi{ie morald, fie c5 se exprimi erotic, bucolic, prin
visare contemplativi, sau chiar prin Lln anume exotism al prozei
lui sprintene, spirituale gi cursive.
Pompiliu Constantine scu, Alecsandri, miceqteanul, ?n vol.
Scrieri,I, Editura pentru literaturi, Bucuregti, 1967, pp. 20-23
Pentru Alecsandri lumea este in primul rdnd aspect: aparilie
nezdritd ochiului atent $i minlii curioase. De aceea Alecsandri
se realizeazi mai ales in balade, in legende qi in pasteluri. Cdci
in balade qi legende poetul nlr participd cu inrensitate la subiec-,
trrl sdu, ci il mengine oarecum in depdrtare, rezervdndu-gi o
perspectivd contemplativ5, iar in pasteluri in acelea ale lui
- lugionar gi se realiza practic acea ideologie. Pe cAnd versurile
Alecsandri, in special - natura este fixati ca aspect cu mijloa-
cele fragede ale unei palete delicate.
Tndor Vianu, Alecsandri, Eminescu, Macedonski, Editura
Minerva, Bucureqti, 197 4, p. 31.
Naturale{ea lui, faconda qi spontaneitatea spiritului sbu apar
nealterate in proza gi ?n corespondenfa cu prietenii qi cunoscu(ii,
in atdtea pagini ce prevestesc calitdlile majore ale povestirii
romdneqti. Aici este Alecsandri intreg, nedisimulat sub nicio
prozd estetic5, nepds5tor la canoanele compoziEiei, d6nd fr6u
liber fanteziei gi amintirilor, alterndnd timbrul gh;mef cu cel
grav, indrdgostit de concret gi de culoare, de anotimpul solar gi
de priveliqtea cAmpeneascl, m6nat de neastdmpdrul sdr"r c6nd
spre cerul italic al povestirii romantice (ca in ,,Buchetiera de la
Floren1a"), cAnd spre viziunile geologice autohtone din ,,O
preumblare prin mun1i", spre peisajele calcinate ale Gibraltaruh,ri,
IA
sub soarele torid de ia Tanger gi Tetuan, sub umbrarul misterios
al Spaniei, in lumea exoticd a Africii de Nord, in griurile Londrei,
sub sita ploii, la Borsec, in goana fantasticd a ,,ma1postei", in
lumea de legendd a ,,muntelui de foc", in saloanele Tuilleriilor
lui Napoleon al III-lea, la poalele Mun{ilor Madras sau in deco-
rul Iagilor anului 1846. Peste tot, arta lui de gravor, peisagist
sau evocator, darul siu epic atdt de modern prin capriciul
povestitorului spiritual, ?ndrdgostit de digresiune, reconstituie
prezenta vie a unui erou romantic fermecitor.
Mircea Zaciu, Clasici Ei Contemporani,Editura Didactic5
qi Pedagogicd, Bucuregti, 1994, p. 17
,,Datoritd caracterului natural al talentului sdu, qi organi-
cit5lii neqtirbite a alcdtuirii sale sensibile qi morale, Alecsandri a
izbutit sb uneascb perfect in trdsbturile lui dramaturgice de
actualitate, ideologia-i rispicat formulati in textul proclamativ
de la 1848, ,,Protestalie in numele Moldovei, a Omenirii qi a lui
Dumnezeu", cu extraordinara inlelegere a valorilor estetice ale
limbii vorbite in epoca in care se pl5m5dea, se manifesta revo-
din ,,Comedia vremii" qi proza din ,,Doud sute de galbeni sau
pihirnicia de trei zile" se citesc concesiv, ctt recltrs la afectele
pios estetice, lectura comediilor lui Alecsandri rdmdne irezis-
tibil simpatic5, qi te absoarbe in universui propriu al societiiii
romAneqti de la jumitatea secolului trecut, care db nespus de
vivace glas arhaismelor populare, vocabularelor ldsate spre
trecitoare pdstrare de ocupagiile strdine in principate, bonjuris-
melor gi aberaliilor latiniste.
Ion Negoilescu, AnaliTe {i sinteze, Editura Albatros,
Bucureqti, 1968, pp. 65-66.
,,Poate c[ cea mai durabil5 parte a operei lui Alecsandri
este aceea in prozd. Scutit de risipa de silabe gi de obligalia
gravitiqii lirice, scriitorul iqi revars5, slobod de a divaga, toate
dorurile: umor, pictur[, inlesnire orientali de povestitor. El
n-are invenlie, de aceea in sr"rbstan!5 toate nara{iunile sale sunt
t5
jurnale de cil[torie. Genul era la mod6 atunci, ilustrat de
Chateaubriand qi de Lamarrine. Dar lui Alecsandri ii lipseqte
sentimentul geografic, marea evocare romanticb. Ochiul lui e al
unui observator pasionat de detalii inedite, al unui reporter supe-
rior, care surprinde exoticul fdrd a transfigura. Cdldtoriile iui
urmeazd spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci, osrAgrr nofrRr
imitate de Ed. About. Cdldtorul are o predispozilie statornicd,
de categoria spiritului critic, de a nota grotescul qi pestritul, fdrA
a strica imaginea de studiu a tabloului, o pretenlie de ,,humour,.
flegmatic.
G. Cdlinescu, Istoria literaturii romdne de la origini pdnd
BALCANUL $I CARPATUL
in prezent, Editura Minerva, Bucureqti, 1988, p. 2g4.

Balcanul gi Carpatul, la Dundrea mireagd,

Ca doi giganli ndprasnici stau astdzi fa16-n fa15
$i-apringi de dor de luptd, cu ochii se mlsoard,
Cu glasul s-ameninli, cu g6ndul se doboard,
Zicdnd:,,Nu pot s6-ncapi doi palogi inff-o teace!
E scris din noi doi unul in pulbere sd treac[!"

Balcanul cel fanatic, muncit de asprd urd,

Nu qtie sd-ngrideasc6 sdlbatica lui gur5
$i zice cu trufie: ,,Carpatule vecine,
De nu pleca-vei fruntea, amar va fi de tine,
Cdci rdpezi-voi grabnic din plaiurile-mi nalte
Torente-necltoare deprinse ca sI salte
Din maluri peste maluri, din munte peste munte,
Sd batd-a tale coaste, s-acopere-a ta frunte,
Sd faci intr-o clip[ ca s[ dispari din lume
Cu-a tale stAnci qi codri, cu-ai tdi copii 9i nume!"

Carpatul scoate-un freamdt teribil de urgie,

Migc6nd coama-i de codri, ca leul in mdnie,
$i-n clocot lung rbspunde: ,,Balcane,-a ta trufie
Aratd cd tu astizi cdzut egti in pruncie.
Nevoie ai de-o cdrjd ruina1i s-o supoarte,
17
 Cdci egti acum, sdrmane, ajuns la prag de moarte.
Ai fost odinioard gigant prin inbllime,
Amar prin fanatismu-fi, puternic prin cruzime!
Ai revdrsat pe lume qi groazd gi ruqine
$i te-ai scdldat in s6nge p6n-ce-ai dat piept cu mine.,,
De-atunci au trecut secoli!... Strivita omenire PENE$ CURCANUL
S-au degteptat, gi numai tu stai in adormire,
Ademenit de visuri nebune qi trufage,
Fdr-a p[trunde norii care te Plecat-am noud din Vash-ri
{in in fage!
Orb urieq! cu cfia tu geneleli ridicd $i cu sergentul zece
$i vezi l-a tale poale c6t umbra-1i e de micd. $i nu-i era, zdu, nimdnui
Egti qters din cartea lumii, tu, care din vechime in piept inima rece.
Stai rezemat in somnu-fi de-o putredi mdrime! Voioqi ca qoimul cel uqor
$i vrei sd fli in lanluri popoarele creqtine? Ce zboard de pe munte,
$i vrei, Balcane g6rbov, eu sd mi-nchin la tine? Aveam chiar pene la picior,
Dar n-auzi cum te rAde gi Dunirea gi Marea? $i-aveam qi pene-n frunte.
Deviza ta-i sclavia, $-a mea neatdrnarea! ,,
Cum zic doi vulturi ageri, zburOnd din v6rf de munte, Toli dorobangi, toli cdciulari,
Se-nalgd pdn6-n ceruri gi scot
lipete crunte.
Romdni de vip veche,
De pe Balcani e unul qi din Carpali e altul, Purtdnd opinci, sumani, ilari
Mult rlpide le-i zborul, mult crdncen le_i asaltul, $i cuqma pe-o ureche.
Cdci se izbesc ca fulgeri la lupti-ucigdtoare!... Ne dase nume de Curcani
Intinsele lor aripi se bat lucind la soare, Un hdtru, bun de glume;
$-a lor cumplite gheare gi pliscuri olelite Noi am schimbat ldng6 Balcani
Igi dau loviri de moarte gi rdni iqi fac cumplite. Porecla in renume!

Deodatl cade unul din vulturii duqmani: Din cdmp, de-acasi, de la plug
E vulturul pr5dalnic din barbarii Balcani, Plecat-am ast5-vari
$i-n patru pe4i a lumii zbor smulsele lui pene!... Ca sd scdpdm de turci, de jug
Sirmana scumpd !ear[.
$i cdnti libertatea pe maluri dundrene. Aga ne spuse-n graiul sdu
MirceSti, 14 mai 1877 Sergentul Mitrdgund,
$i noi ne-am dus cu Dumnezeu,
Ne-am dus ctt voie bund.

Oricine-n cale ne-ntdlnea

Cdnt6nd in gura mare,
18 19
 St6tea pe loc, s-adimenia,
Cuprins de admirare;
Apoi in treacdt ne-ntreba
De mergem la vro nuntd.
Noi rdspundeam in hohot: ,,Ba,
Zburdm la luptd cruntd!,.
,,Cu zile mergeli, dragii miei,
$i sd venili cu zile!..
Zieeau atunci bdtr6ni, femei,
gi preoli, gi copile;
Dar cel sergent fir'de musteli
Rdcnea: ,,Sd n-avefi teamd,.
Romdnul are $epte vieti
In pieptu-i de arami!,,
Ah! cui i-ar fi rrecut prin gSnd
$-ar fi crea)t vrodati
Cd mulli lipsi-vor in curind
Din mdndra noastrd ceate!
Privili! Din nou[ c61i eram
$i cu sergentul zece,
Rimas-am singur eu... gi am
in piept inima rece!
Crud e cAnd intri prin stejari
Nipraznica secure,
De-abate toli copacii mari
Din falnica pldure!
Dar vai de-a lumii neagrd stea,
Cind moartea nemiloasi
Ca-n codru viu pdtrunde-n ea
$i cdnd securea-i coasi!
Copii! aduceli un ulcior
De api de sub stdnci,
20
Si sting pojarul meu de dor
$i jalea mea ad0nci.
Ah! ochii-mi sunt plini de scAntei
$i mult cumplit m[ doare,
Cdnd m[ gdndesc la fralii mei
Cu togi pierili in floare.
Cobuz ciobanu-n Calafat
Suna voios din fluier,
Iar noijucam hora din sat,
RAzdnd de-a bombei quier.
Deodatl-o schijd de obuz
TrIsnind... mdnca-o-ar focul !
Reteazd capul lui Cobuz
$i-astfel ne curm[ jocul.
Trei zile-n urm[ am rizbit
Prin Dundrea umflatd,
$i nu departe-am dberat
De Plevna blestemati.
in fala noastr[ se-n6lfa
A Grivigei redutd,
Balaur crunt ce-ameninga
Cu gheara-i nevizuti.
Dar qi noi incd o p0ndeam
Cum se pdndegte-o fiarl
$i tot chiteam gi ne gdndeam
Cum sd ne cad6-n ghear[?
Din zori in zori qi turci gi noi
Zv drleam-n aer plumbii,
Cum zvdrli griunli de pipuqoi
Ca si hrineqti porumbii.
$i tunuri sute bubuiau...
Se cl[tina pdmdntul!
2l