Sunteți pe pagina 1din 10

SIMULAREA NUMERICĂ A UNUI SISTEM ELECTRIC DE

COMANDĂ PENTRU MOTOR ASINCRON MONOFAZAT


Oliver MAGDUN, Florin STAN∗
Universitatea „Valahia” Târgovişte, Facultatea de Inginerie Electrică

Abstract. În lucrare se propune o metodă de analiză prin simulare numerică a unui sistem de comandă
electrică pentru un motor asincron monofazat folosind programul IsSpice. Se propune un model de circuit
al unui motor asincron monofazat de mică putere şi un model de invertor bifazat de tensiune. Situaţiile în
care motorul este alimentat direct de la reţeaua monofazată şi prin intermediul invertorului sunt analizate
distinct.

1. INTRODUCERE

Prin folosirea programului de simulare IsSpice se pot pune în evidenţă atât


caracteristicile convertorului de energie (invertor) cât şi ale receptorului, în cazul de faţă
un motor asincron monofazat alimentat de la o sursă sinusoidală monofazată sau
invertor. Invertorul de tensiune va realiza conversia energiei de curent continuu în
energie de curent alternativ la frecvenţa şi amplitudinea dorită. Folosind IsSpice se pot
analiza prin simulare formele de undă de la ieşirea invertorului şi se pot afla spectrele de
armonici formate din fundamentală şi restul de armonici, care pe cât posibil trebuiesc
atenuate. În cazul în care receptorul este o sarcină rezistiv-inductivă nu apar probleme
de convergenţă semnificative în rezolvarea numerică. Însă, dacă receptorul este un
motor asincron monofazat, iar modelul matematic al acestuia ar fi excesiv de
îmbunătăţit, pot apare probleme de convergenţă în simularea sistemului invertor-motor
care nu pot fi rezolvate doar prin modificarea numărului de iteraţii, prin reducerea
toleranţei în rezolvare sau prin schimbări ale metodelor de integrare [7]. În modelul de
invertor propus se ţine cont că sursa de tensiune de alimentare nu este continuă,
provenind de la un acumulator, ci este obţinută prin redresarea unei tensiuni alternative,
iar un riplu de tensiune al undei redresate va exista. De regulă, riplul se compensează, în
sistemele controlate cu microprocesoare, printr-un soft care permite modificarea
semnalelor PWM. În lucrare se modelează atât invertorul cât şi redresorul prin care se
alimentează invertorul şi se prezintă un model de circuit al motorului asincron bifazat,
ce oferă rezultate apropiate de realitate în simulare şi care nu pune probleme mari de
convergenţă la integrare. Partea de comandă este realizată prin crearea unui bloc
matematic ce urmăreşte principiul modulaţiei sinusoidale, cu parametrii de intrare
modificabili ca şi în realitate [6].

2. MODELUL ISSPICE AL MOTORULUI ASINCRON MONOFAZAT CU


ÎNFĂŞURĂRI ORTOGONALE

Motorul monofazat analizat în lucrare este, în fapt, un motor cu două înfăşurări


statorice. Motorul are o înfăşurare principală statorică şi o înfăşurare auxiliară statorică.
În marea majoritate a aplicaţiilor, motorul asincron monofazat funcţionează având
înfăşurările statorice conectate la aceeaşi sursă de tensiune alternativă monofazată, iar
înfăşurarea rotorică scurtcircuitată (colivie). Înfăşurările statorice ale motorului bifazat
reprezintă în mod fizic înfăşurările în coordonate dq. Pentru eliminarea dependenţei de
poziţie a inductivităţilor de cuplaj ce există între înfăşurările statorice şi rotorice se va
alinia axa q cu axa înfăşurării principale, iar axa d cu axa înfăşurării auxiliare. Colivia


Drd.ing. Oliver Magdun –asistent, Drd.ing. Florin Stan – şef de lucrări

126
rotorului se reprezintă printr-o pereche de înfăşurări de rotor simetrice dq echivalente
(figura 1).
În cazul modelului idealizat se consideră întrefierul uniform şi se neglijează
pierderile în miezul feromagnetic, saturaţia circuitului magnetic şi refularea curentului
în barele rotorului, chestiuni acceptate la analiza dinamică a motoarelor asincrone
bifazate de mică putere.
Parametrii înfăşurării rotorice şi ai înfăşurării auxiliare statorice sunt raportaţi la
înfăşurarea principală statorică. Parametrii electrici ai modelului sunt:
RqS- rezistenţa fazei principale a statorului
Rds - rezistenţa raportată a fazei auxiliare a statorului
R
Rds = dS2
kT
în care:
kT - raportul de transformare
w ⋅k
k T = sd wsd
wsq ⋅ k wsq
unde:
wsq - numărul de spire ale înfăşurării principale Fig.1. Modelul idealizat al
kwsq - factorul de înfăşurare al înfăşurării motorului asincron monofazat
principale
wsd - numărul de spire ale înfăşurării auxiliare
kwsd - factorul de înfăşurare al înfăşurării auxiliare
LσqS- inductivitatea de scăpări a fazei principale a statorului
Lσds- inductivitatea de scăpări raportată a fazei auxiliare a statorului
L
Lσds = σdS2
kT
Rr - rezistenţa raportată a înfăşurării rotorice
Lσr- inductivitatea de scăpări raportată a înfăşurării rotorice
Lmq- inductivitatea de magnetizare a fazei principale a statorului
Datele nominale şi parametrii motorului asincron monofazat [3] modelat sunt
date în tabelul 1.
În referinţa [4] se prezintă o modalitate de obţinere a modelului ortogonal fizic
pornind de la modelul componentelor simetrice. Modelul ortogonal fizic se realizează
folosind ecuaţiile de tensiuni şi
fluxuri şi relaţiile existente între Puterea nominală RqS LσqS
turaţie, cuplu şi curenţi. [W] [Ω] [H]
Ecuaţiile de tensiuni scrise după Pn = 180 2.02 0.0089
axele dq pentru stator sunt: Frecvenţa nominală RdS LσdS
[Hz] [Ω] [H]
dψ qS fn = 50 7.14 0.0102
u qS = RqS ⋅ iqS + Tensiunea nominală Rr Lσr
dt (1) [V] [Ω] [H]
dψ ds
u ds = Rds ⋅ ids + Un = 110 4.12 0.00675
dt Momentul de inerţie Lmq
k
[kgm2] T
[H]
iar pentru rotor: J = 0.0146
1,18
0.212
dψ qr
0 = Rr ⋅ iqr + − ω r ⋅ψ dr Tabelul 1. Datele nominale şi parametrii motorului
dt (2)
dψ dr asincron monofazat cu fază auxiliară
0 = Rr ⋅ idr + + ω r ⋅ψ qr
dt

127
Tensiunile u qS şi u dS sunt tensiunile de alimentare ale celor două înfăşurări
principală şi respectiv auxiliară. Între mărimile neraportate şi raportate ale tensiunilor şi
curenţilor există relaţiile de legătură:
u i
u ds = dS şi idS = ds (3)
kT kT
Fluxurile de scăpări definite după cele două axe sunt:
ψ qS = LσqS ⋅ iqS + Lmq ⋅ iqm
ψ qr = Lσr ⋅ iqr + Lmq ⋅ iqm
(4)
ψ ds = Lσds ⋅ ids + Lmq ⋅ idm
ψ dr = Lσr ⋅ idr + Lmq ⋅ idm
Conform relaţiilor (1), (2), (3) şi (4) rezultă modelul din figura 2, practic o
schemă electrică ce poate fi analizată cu ajutorul programului IsSpice, tensiunile
electromotoare de rotaţie în cele două axe fiind scrise în program sub forma unor surse
de tensiune controlate în curent.

Fig.2. Modelul ortogonal fizic al motorului asincron monofazat cu fază auxiliară

Cuplul electromagnetic dezvoltat a fost determinat din legea forţelor generalizate


în referinţa [3] şi este dat de relaţia:
M em = p ⋅ L mq ⋅ (i dr ⋅ i qS − i qr ⋅ i ds ) (5)
Modelul de subcircuit al motorului monofazat creat şi introdus în librăria SPICE
este prezentat în figura 3. Capetele înfăşurărilor au fost marcate cu q pentru înfăşurarea
principală şi respectiv d pentru înfăşurarea auxiliară. Variaţia vitezei unghiulare
reprezintă variaţia potenţialului în nodul 11 al subcircuitului, iar al cuplului
electromagnetic instantaneu reprezintă variaţia potenţialului în nodul 7 al subcircuitului.

Fig.3 Modelul IsSpice al motorului monofazat cu fază auxiliară. Alimentarea se face de


la o sursă sinusoidală monofazată

128
Interfaţa SPICE asociată modelului creat este prezentată în figura 4 şi cuprinde
cerinţele referitoare la parametrii de circuit ai motorului necesari simulării.

Fig.4. Interfaţa asociată modelului IsSpice al motorului asincron cu două faze

Rezultatele analizei dinamice a motorului asincron monofazat alimentat de la o


sursă sinusoidală se prezintă în cazul pornirii motorului în gol în figura 5.

Fig.5. Pornirea motorului asincron monfazat


cu fază auxiliară prin conectare directă la o
sursă de alimentare monofazată

3. MODELUL ISSPICE AL BLOCULUI DE COMANDĂ

Deşi poate fi modelată cu IsSpice


întreaga structură hardware a părţii de
comandă, în lucrare se realizează doar un
bloc matematic echivalent ce oferă
pulsurile PWM necesare controlului
tranzistoarelor. Această soluţie este propusă
pentru a nu mări artificial timpul de simulare
la rezolvarea numerică şi găsirea mărimilor Fig.6. Modelul IsSpice al blocului de comandă
instantanee corespunzătoare părţii de forţă,
partea de comandă putând face obiectul unei analize separate în care să se considere în
plus şi influenţele timpului mort asupra celulei de comutaţie, timp mort ce poate
determina conducţia în cross şi care trebuie luat în considerare datorită întârzierii fireşti
între trimiterea comenzii şi realizarea sa. Pe de altă parte trebuie remarcat că în
sistemele moderne pulsurile modulate în lăţime sunt controlate soft şi provin de la un
DSP. Aşadar, suficient pentru controlul impulsurilor PWM, sunt necesare o sursă de
tensiune sinusoidală de amplitudine, frecvenţă şi fază variabilă şi un generator de

129
Fig.7. Interfaţa asociată blocului de comandă
semnal modulator pentru care se
precizează frecvenţa de switch şi
amplitudinea semnalului modulator.
Se poate calcula gradul de modulare
ca fiind raportul între amplitudinea
sursei sinusoidale şi amplitudinea
semnalului modulator. Blocul
matematic astfel creat se prezintă în
figura 6, iar interfaţa asociată în
figura 7.
Blocul de comandă
realizează compararea unui semnal
Fig.8. Semnalul modulator, undele sinusoidale de de tensiune modulat ca dinte de
control în lăţime şi semnalul PWM1 fierăstrău cu două unde de tensiune
sinusoidală de amplitudine şi fază
diferite pentru a putea genera patru semnale PWM defazate între ele. Cele patru semnale
sunt necesare pentru controlul tranzistoarelor invertorului ce alimentează motorul
bifazat ce are înfăşurările conectate corespunzător alimentării. Semnalul PWM din
nodul 1, semnalul modulator şi sinusoidele generate de cele două surse monofazate sunt
prezentate în figura 8 pentru o frecvenţă de switch de 1000Hz.

4. MODELUL ISSPICE AL ANSAMBLULUI INVERTOR MONOFAZAT DE


TENSIUNE-MOTOR CU DOUĂ FAZE

În figura 9 se prezintă schema


hardware de conexiuni între invertor şi
motorul asincron. În lucrare se analizează
cazul alimentării prin conectare directă a
celor două faze ale motorului la unde de
tensiune aproximativ dreptunghiulare
defazate la 90 de grade, afectate de riplu
de redresare, dar avînd fiecare armonica
fundamentală de 50Hz de amplitudine
diferită. Prin controlul cu DSP se poate
realiza pornirea motorului menţinând
Fig.9 Schema hardware a conexiunilor între raportul U/f constant până la frecvenţele
invertor şi motorul cu două înfăşurări
de 50Hz ale fundamentalelor undelor de
tensiune aplicate.

130
Schema realizată folosind Spice_Net se prezintă în figura 10. În figurile 11 şi 12
sunt prezentate variaţiile vitezei şi ale cuplului electromagnetic ale motorului asincron
în cazul unei frecvenţe de switch de 500Hz. Se observă zgomotul magnetic mărit la
funcţionarea în două faze şi consecinţa: pendulaţiile vitezei unghiulare. Zgomotul
magnetic este influenţat de amplitudinile şi diferenţa de fază între cele două armonici
fundamentale a undelor de tensiune provenite de la invertorul ce alimentează fazele
motorului .

Fig.10 Modelul IsSpice al sistemului redresor-invertor, parte de comandă-


motor asincron monofazat cu fază auxiliară

Variaţiile curenţilor prin fazele principală şi auxiliară sunt prezentate în figura 13.

Fig.11 Variaţia cuplului electromagnetic

Fig.13 Variaţia curenţilor prin cele două faze


ale motorului asincron bifazat
Fig.12 Variaţia vitezei unghiulare

Fişierul program scris în IsSpice pentru simularea ansamblului redresor-invertor


plus comandă PWM-motor este dat în anexă.
Problemele de convergenţă sunt rezolvate prin analiza pe perioade de 1s cu pas
de integrare de 0.001, prin reducerea cu 10 procente a acurateţei în simulare pe

131
perioadele mari de simulare, prin reducerea numărului de iteraţii la fiecare nod şi
folosirea metodei de integrare Gear care oferă stabilitate crescută în integrare pe
perioade mari de rezolvare numerică.

5. ANALIZA ARMONICĂ

Utilizarea programului IsSpice permite pe lângă determinarea variaţiilor


mărimilor instantanee ce apar la diverse perturbaţii şi realizarea analizei armonice. În
lucrarea de faţă s-a făcut analiza armonică a tensiunilor de alimentare, a celor două faze
ale motorului asincron, la alimentare prin invertor şi analiza armonică a cuplului
electromagnetic în regim de funcţionare permanent, în condiţiile alimentării de la o
sursă sinusoidală şi respectiv prin invertor.
Prin modificarea amplitudinii sursei de tensiune sinusoidală, ce alimentează
redresorul, se poate modifica conţinutul în armonici la ieşirea invertorului. Practic, ca
sursă alternativă reglabilă se foloseşte un autotransformator monofazat. Prin
modificarea tensiunii se urmăreşte obţinerea pentru alimentarea celor două faze ale
motorului amplitudini ale armonicilor de 50 Hz de valoare maximă admisă. Conţinutul
în armonici al acestora depinde însă şi de valoarea gradului de modulare, un optim
pentru faza principală al gradului de modulare fiind de 0.85. Pentru faza auxiliară se
admite o reducere a gradului de modulare, valoarea amplitudinii fundamentale a
tensiunii de alimentare a fazei auxiliare fiind mai mică decât amplitudinea
fundamentalei tensiunii de alimentare a fazei principale. În continuare se prezintă
conţinutul în armonici determinat prin analiză Spice:
Fourier analysis for v(36):
No. Harmonics: 10, THD: 30.2893 %, Gridsize: 200, Interpolation Degree: 1
Harm Freq Magnitude Phase Norm. Mag Norm. Phase
------ ------ --------- ----- --------- -----------
0 0 -6.366 0 0 0
1 50 153.419 6.37675 1 0
2 100 9.02392 -21.411 0.0588188 -27.788
3 150 15.5561 89.879 0.101396 83.5023
4 200 6.34557 49.2668 0.041361 42.8901
5 250 3.98246 71.9691 0.0259581 65.5923
6 300 9.11635 21.0179 0.0594213 14.6412
7 350 10.7568 -152.8 0.0701142 -159.18
8 400 37.7525 71.5325 0.246075 65.1558
9 450 12.4819 -109.04 0.0813586 -115.42

Fourier analysis for v(15):


No. Harmonics: 10, THD: 36.0933 %, Gridsize: 200, Interpolation Degree: 1
Harm Freq Magnitude Phase Norm. Mag Norm. Phase
------ ------ --------- ----- --------- -----------
0 0 -9.4517 0 0 0
1 50 121.273 81.7197 1 0
2 100 10.991 -94.005 0.0906307 -175.72
3 150 15.3179 -172.24 0.12631 -253.96
4 200 1.49851 -103.78 0.0123565 -185.5
5 250 15.5065 -151.47 0.127864 -233.19
6 300 17.2564 179.01 0.142294 97.2899
7 350 13.4283 54.1471 0.110728 -27.573
8 400 26.8439 -95.588 0.221351 -177.31
9 450 10.9133 159.673 0.0899897 77.9532

Efectul vibraţiilor tangenţiale asupra zgomotului magnetic sau acustic reprezintă


un fenomen care necesită detalierea componentelor cuplului electromagnetic. Prin
analiza armonică se pot pune în evidenţă următoarele componente ale cuplului: cuplul

132
mediu care reprezintă cuplul util dat de componentele de cuplu asincron, cupluri de
vibraţie la pornire care afectează performanţele de pornire, cupluri de vibraţie la viteză
diferită de zero şi cupluri de vibraţie cu frecvenţă dublă faţă de cea a sursei de
alimentare a motorului. În urma analizei armonice se constată că cu excepţia cuplurilor
de vibraţie cu frecvenţă dublă faţă de cea a sursei de alimentare, celelalte cupluri de
vibraţie depind de viteza rotorului. La alimentarea de la o sursă sinusoidală de frecvenţă
de 50 de Hz rezultă următoarele valori ale componentelor cuplurilor la funcţionarea
motorului în gol:

Fourier analysis for v(7:x2):


No. Harmonics: 10, THD: 4.396 %, Gridsize: 200, Interpolation Degree: 1
Harm Freq Magnitude Phase Norm. Mag Norm. Phase
------ ------ --------- ----- --------- -----------
0 0 0.0548645 0 0 0
1 100 6.13407 50.0767 1 0
2 200 0.0507489 122.146 0.00827329 72.0696
3 300 0.0495837 137.506 0.00808333 87.429
4 400 0.0445429 151.763 0.00726156 101.686
5 500 0.229905 56.2969 0.03748 6.22026
6 600 0.0300626 175.934 0.00490092 125.858
7 700 0.106636 -40.422 0.0173842 -90.499
8 800 0.0184473 -172.5 0.00300736 -222.58
9 900 0.0149497 -175.67 0.00243717 -225.75

Strategia de alimentare prin invertor este de a menţine un defazaj de 90 de grade


între armonicile fundamentale ale tensiunilor de alimentare a celor două faze ale
motorului, între amplitudinile lor existând o relaţie pentru obţinerea unui câmp aproape
circular. Frecvenţa de comutaţie este de 1000Hz. Rezultă:

Fourier analysis for v(7:x48):


No. Harmonics: 10, THD: 109.028 %, Gridsize: 200, Interpolation Degree: 1
Harm Freq Magnitude Phase Norm. Mag Norm. Phase
------ ------ --------- ----- --------- -----------
0 0 0.72364 0 0 0
1 50 2.2001 -69.429 1 0
2 100 2.07332 -109.66 0.942376 -40.236
3 150 0.333526 -118.4 0.151596 -48.975
4 200 0.0230546 -37.81 0.0104789 31.6187
5 250 0.135268 41.6279 0.0614825 111.057
6 300 0.0734666 -98.973 0.0333924 -29.545
7 350 0.23183 99.1695 0.105372 168.598
8 400 0.147241 -21.515 0.0669248 47.9135
9 450 0.11547 49.5124 0.0507011 118.941

Se observă existenţa unui cuplu de vibraţie de frecvenţă de 50Hz şi o diminuare


considerabilă a cuplului de vibraţie de frecvenţă dublă faţă de frecvenţa sursei de
alimentare.

6. CONCLUZII

Aplicaţia prezentată oferă avantaje deosebite fiind utilă în analiza funcţionării


sistemelor de acţionare cu motor asincron bifazat. Modelul motorului propus oferă
rezultate apropiate realităţii, iar prin simpla introducere a parametrilor unui motor
bifazat în modelul de subcircuit se poate verifica un sistem de acţionare cu invertor
conceput pentru acesta. Modelele componentelor electronice de comutaţie se găsesc pe
site-urile firmelor producătoare pe internet, în lucrare fiind detaliat modul de verificare
prin simulare a caracteristicilor unui tranzistor folosit de firma Spectrum Digital în

133
realizarea plăcilor DMC1000 şi DMC1500. Aplicaţia realizată în IsSpice are avantaje
faţă de Pspice în principal prin posibilitatea ataşării unor interfeţe blocurilor de
subcircuite create şi printr-o cale uşoară de afişare şi prelucrare a rezultatelor. Un atu
important al analizei Spice este acela de calcul facil al armonicilor ce apar în diferite
variaţii de mărimi ce interesează, evident în cazul de faţă a variaţiilor tensiunilor
surselor de alimentare ale fazelor motorului şi a variaţiei cuplului electromagnetic
instantaneu.

Bibliografie
[1] Salo,J., Pyrhonen, M., Niemela, M., A Space Vector Induction Model for the Pspice Circuit Simulator, EPE
Journal, vol.5, No 3/4, january 1996
[2] Marcel, I., Magdun, O., Convertoare statice de putere, Editura Sfinx 2000, Târgovişte, 2000
[3] Chae-Mun Ong - Dynamic Simulation of Electric Machinery, Pretince Hall, 1998
[4] Magdun, O., Magdun, L. - Calculul caracteristicilor mecanice şi de eficienţă ale motorului asincron bifazat în
regim staţionar pe baza schemelor echivalente de circuit, revista EEA, vol.49, nr.7-8,2001
[5] Floricău, D. - Sisteme de comandă pentru convertoare statice de putere, Editura Printech, Bucureşti, 1997
[6] *** - ACI1-1, System Documentation, http:/www.ti.com
[7] *** - IsSpice4, Help Contents, Intusoft 1990.

Anexă

C:\INVERTOR LDM 18 22 212.00M .MODEL DBE D (IS=2.06P)


*SPICE_NET VDM 0 22 * 600 VOLT 13 AMP N-CHANNEL IGBT
* .INCLUDE C:\SPICE4\PR\GENPWM B9 13 0 * 07-27-1991
.SUBCKT GENPW#0 3 4 6 7 1 0 5 +V=I(VM)*2*(6.7500M*I(VQR)+212. .ENDS
*FSW=500.00 00M* *INCLUDE DIODE.LIB
*USM=1.0000 + I(VQM)) .MODEL DN1206 D (IS=29.7N RS=10.6M+
V2 2 0 PULSE -1.0000 1.0000 0 1.0000M VQR 24 12 +N=1.70 BV=900 IBV=3M+
+1.0000M 1P 2.0000M VDR 25 13 + CJO=494P VJ=.75 M=.333 TT=5.76U)
R2 2 0 1 B10 7 0 * MOTOROLA 600 VOLT 12 AMP 60 US
B1 3 0 V=V(2) > V(1) ? 0 : 10 V=212.00M*2*(I(VDR)*I(VQS)- * SI DIODE 11-23-1990
B2 4 0 V=V(2) > V(1) ? 10 : 0 + I(VQR)*I(VDS)) * .INCLUDE SINT
B3 6 0 V=V(2) > V(5) ? 0 : 10 RF 2 0 900.00M .SUBCKT SINT 1 2
B4 7 0 V=V(2) > V(5) ? 10 : 0 VM 2 11 RIN 1 0 1E12
R6 5 0 1 .ENDS MOTORASBIFAZAT E1 3 0 0 1 68.9
R1 1 0 1 .TRAN 1M 2 1 UIC C1 2 4 1U IC=0
.ENDS GENPWM .OPTIONS METHOD=GEAR R1 3 4 1MEG
*.INCLUDE ITL4=100 + E2 2 0 0 4 1E6
C:\SPICE4\PR\MOTORASBIFAZAT + ITL2=100 .ENDS SINT
.SUBCKT MOTOR#0BIFAZAT 1 0 3 21 .OPTIONS ABSTOL=1M * .INCLUDE SUM2
*RQS=2.0200 RELTOL=0.01 .SUBCKT SUM2 1 2 3
*RDS=5.1280 .OPTIONS GMINSTEPS=100 B1 3 0 V = V(2)-V(1)
*LQS=8.9000M *INCLUDE IGBT.LIB .ENDS SUM2
*LDS=7.3200M .SUBCKT IRGBC20U 10 20 30 * .INCLUDE MAGNETIC
*LDM=212.00M * TERMINALS: C G E .SUBCKT TURNS 1 2 3 4
*LQM=212.00M Q1 30 1 10 QOUT RP 1 2 1MEG
*LQR=6.7500M M1 1 2 30 30 MFIN L=1U W=1U E 5 4 1 2 0.847
*RQR=4.1200 RG 20 2 11.5 F 1 2 VM 0.847
*RDR=4.1200 CGD 4 1 51.9P RS 6 3 1U
*RF=900.00M RGD 4 1 10MEG VM 5 6
*NUM=1.1800 MGD 4 5 2 2 SW L=1U W=1U .ENDS TURNS
*K=68.900 EGD 5 2 2 1 1 *INCLUDE DIODE2.LIB
*K1=-1.0000 DDG 2 6 DCGD .PRINT TRAN V(11:X48) V(7:X48)
*K2=1.0000 MDG 6 7 1 1 SW L=1U W=1U .PRINT TRAN I(V18) V(36) I(V32) .PRINT
X1 14 11 SINT EDG 7 1 1 2 1 TRAN V(15)
X2 21 7 14 SUM2 DDS 30 1 DSUB R3 13 0 30
X4 3 0 9 0 TURNS VEC 8 10 13.5 R10 3 0 30
VQS 8 1 DEC 1 8 DBE R11 9 0 30
RQS 8 5 2.0200 .MODEL QOUT PNP (IS=2.06P + X36 2 13 3 9 4 0 28 GENPW#0
LQS 5 10 8.9000M IC=0 + BF=3.65 RE=24.3M TF=2.14N + *{FSW=500 USM=1}
LQR 10 16 6.7500M + TR=254N) VD 28 0 SIN 0 0.7 50 0 0 90
RQR 16 24 4.1200 .MODEL MFIN NMOS (LEVEL=1 + X37 10 16 36 IRGBC20U
LQM 10 4 212.00M + VTO=4.2 D11 6 36 DN1206
VQM 0 4 + KP=.171 IS=2.06P RS=11.3M + V18 1 36
B7 12 0 + CGSO=325U) D20 36 10 DN1206
+V=I(VM)*2*(6.7500M*I(VDR)+ .MODEL SW NMOS (LEVEL=1 VQ 4 0 SIN 0 0.85 50 0 0 0
+212.00M* I(VDM)) VTO=0 + +KP=8.55M) B1 16 36 V=V(2)
VDS 6 9 .MODEL DCGD D (CJO=51.9P B2 19 6 V=V(13)
RDS 6 17 5.1280 VJ=.41+ +M=.5) D21 12 17 DN1206
LDS 17 18 7.3200M IC=0 .MODEL DSUB D (IS=2.06P D22 5 12 DN1206
LDR 18 20 6.7500M BV=599+ +IBV=1M CJO=34.4P C3 10 0 1500U
RDR 20 25 4.1200 VJ=.8 M=.4 TT=215P) C4 0 6 1500U

134
V31 12 0 SIN 0 200 50 0 0 0 X48 1 0 7 30 MOTOR#0BIFAZAT R28 36 6 100MEG
X43 10 14 15 IRGBC20U *{RQS=2.02 RDS=5.128 LQS=8.9M R29 10 15 100MEG
X44 15 22 6 IRGBC20U *+ +LDS=7.32M R30 15 6 100MEG
D23 6 15 DN1206 *+ LQM=0.212 LDM=0.212 R33 5 6 0.001
V32 7 15 *+RQR=4.12 RDR=4.12 LQR=6.75M R34 17 10 0.001
D24 15 10 DN1206 *+ LDR=6.75M X49 36 19 6 IRGBC20U
B3 14 15 V=V(3) *+ NUM=1.18 K=68.9 K1=-1 K2=1 R1 2 0 30
B4 22 6 V=V(9) * + +RF=0.9 } .END
V33 30 0 PULSE 0 0 0 0 R26 10 36 100MEG

135