Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
– dreptul fundamental la hrană nu poate fi respectat pe deplin decât atunci când sărăcia și inegalitățile sunt reduse drastic
– au fost făcute progrese în ceea ce privește reducerea malnutriției, dar acestea sunt în continuare prea lente și inegale și întrucât 795 de
milioane de persoane la nivel mondial nu beneficiază în prezent de suficientă hrană pentru a duce o viață activă în condiții decente;
întrucât o persoană din trei suferă de malnutriție sub o formă sau alta;
– alăptatul reprezintă cea mai naturală și cea mai bună metodă de hrănire a nou-născuților și a copiilor de vârstă fragedă, în special în
țările în curs de dezvoltare, însă lipsa de cunoștințe și rezervele motivate cultural fac în continuare ca numărul bebelușilor alăptați să
fie insuficient;
– la nivel mondial, un copil din șase este subponderal, 41 de milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani sunt supraponderali sau
obezi, iar malnutriția este responsabilă de aproximativ 45 % din decesele copiilor cu vârsta sub cinci ani, ceea ce înseamnă pierderea
inutilă a aproximativ 3 milioane de tinere vieți pe an; întrucât subnutriția cronică afectează în jur de 161 de milioane de copii în lume
– o treime din alimentele produse la nivel mondial - aproximativ 1,3 miliarde de tone - sunt irosite; observă că cea mai mare cantitate este
irosită în America de Nord și Oceania, unde se pierd aproape 300 kg de produse alimentare pe persoană;
– Uniunea Europeană produce anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, în timp ce la nivel mondial 842 de milioane de
oameni, adică 12 % din populația mondială, suferă de foame; subliniază necesitatea de a adapta toate sistemele alimentare pentru a
elimina pierderile sau deșeurile alimentare;
● GUVERNUL
● HOTĂRÎRE Nr. 730
din 08.09.2014
● cu privire la aprobarea Programului naţional în domeniul
alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 şi planurilor
de acţiuni privind implementarea acestuia
22.Nu există date care să poată fi folosite pentru estimarea caracterului adecvat al consumului alimentar
referitor la toate nutrimentele esenţiale, inclusiv la energie. Consumul de energie per capita în perioada 1992
- 2010 a variat între 3200 şi 2600 kcal/zi şi are tendinţa de creştere. Furnizarea grupurilor principale de
produse alimentare, precum fructele şi legumele, carnea şi subprodusele, laptele şi produsele lactate este mai
mică în comparaţie cu ţările vecine, România şi Ucraina.
26. Promovarea sănătăţii nutriţionale nu este considerată o prioritate. Acţiunile de informare a populaţiei
referitor la consumul alimentar sănătos sînt efectuate haotic. Nutriţia nu este parte componentă obligatorie a
curriculei de educaţie în instituţiile de învăţămînt.
Analiza situației copiilor vulnerabili, excluși și discriminați
din Moldova UNICEF MOLDOVA Noiembrie, 2011
Tendințele pozitive de reducere a malnutriției copiilor sunt corelate cu evoluții favorabile ale
ratei de alăptare exclusivă în primele șase luni de viață, care a crescut de la 73.6% în 2000 la
87,7% în 2010.
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din
ROMÂNIA 2017
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din
ROMÂNIA 2017
Malnutritia – se caracterizeaza prin incetinirea sau stoparea cresterii
pe o perioada mai mare de o luna, cu o abatere de doua deviatii
standard fata de normalul varstei sau cu deficienta mai mare de 10%
fata de valorile medii pentru varsta.
– Dependenţa de vârstă cel mai frecvent apare în primul trimestru de viaţăcând are loc cel mai
intens ritm de creştere postnatală, şi când vulnerabilitatea sugarului ladeficienţe
nutriţionale este maximă)
– Dependenţa de sex
– Corelaţia cu alimentaţia în primele 6 luni predomină la sugarii alimentaţi artificial, după 6 luni
la sugarii la care nu se îmbogăţeşte cant./calitativ alimentaţia
– Condiţiile socio-economice
Are prognostic severe, din cauza ritmului de crestere tulburat care nu poate fi
influentat therapeutic.
Malnutritia secundara
Criterii clinice
Criterii clinice
proteine, Forme particulare de
malnutritie
aport (
– Distrofia de făinoase
– Distrofia de război (malnutriţie proteică)
– Malnutriţia edematoasă (Celiachie)
– Malnutriţia proteică rezultată din pierderi excesive de
SN, enteropa
proteine, necompensate prin aport
(enteropatii exudative )
– Distrofia laptelui de vacă ( dezechilibru între principiile
nutriţionale comparativ cu nevoile sugarului )
Tratement principii