Sunteți pe pagina 1din 41

1.

Prezentarea societăţii

Societatea comercială “ComCereal SA” are drept obiect de activitate depozitarea,


selecţionarea şi uscarea cerealelor.

Sediul SC este în Târgu Mureş, Str. Libertăţii Nr 82-86.

Str. Libertatii

Nr. 82-86

PT
Birou
Hala
Hala productie
Gr. Sanitar

Vestiar

Uscare
Cazane Depozit

Clădirea principală are dimensiunile 26x15 m. Înălţimea clădirii este 6,5 m.


În clădirea principală se află:
Biroul: 5x5 m
Hala de producţie: 21x15 m
Vestiar: 3x5 m
Grup sanitar: 2x5 m
Hol acces: 5x5 m

1
2. Calculul puteriii cerute

Receptoarele de forţă din clădire şi datele tehnice ale acestora sunt indicate în tabel:

Mp Mma
P In la
Motor Tip Turatia η cosφ Ip/In /M x/Mm GD2 Masa
[kW] 380V
n in
ASI-
M1 5,5 1440 12 84 6,5 2 2,2 0,115 59,4
132S38-4 0,82
ASI-
M2 5,5 1440 12 84 6,5 2 2,2 0,115 59,4
132S38-4 0,82
ASI-
M3 5,5 1440 12 84 6,5 2 2,2 0,115 59,4
132S38-4 0,82
ASI-
M4 4 1425 9 82 0,82 6,5 2,2 2,4 0,052 42
112M28-4
ASI-
M5 7,5 1435 15,9 85,5 0,84 6,5 2 2,2 0,147 72
132M38-4
ASI-
M6 5,5 1440 12 84 6,5 2 2,2 0,115 59,4
132S38-4 0,82
ASI-
M7 40 1465 85 91 0,86 7 1,8 2,2 2,8 185
250M65-4
ASI-
M8 30 1460 59,3 90 0,855 7 1,8 2,2 0,87 103
160M55-4
ASI-
M9 4 1425 9 82 0,82 6,5 2,2 2,4 0,052 42
112M28-4
ASI-
M10 7,5 1435 15,9 85,5 0,84 6,5 2 2,2 0,147 72
132M38-4
ASI-
M11 7,5 1435 15,9 85,5 0,84 6,5 2 2,2 0,147 72
132M38-4
ASI-
M12 9 1430 18,1 91 0,84 7 2 2,2 0,160 32,5
132M45-4
ASI-
M13 7,5 1435 15,9 85,5 0,84 6,5 2 2,2 0,147 72
132M38-4
ASI-
M14 4 1425 9 82 0,82 6,5 2,2 2,4 0,052 42
112M28-4

2
ASI-
M15 2,2 2750 4,7 92 0,95 6 0,6 2 0,040 21,7
112M20-4

Puterea instalată a receptoarelor de forţă este 145,2 kW.


Puterea instalată a receptoarelor de iluminat este 3,15 kW.
Puterea instalată a prizelor este 4 kW (2 kW pe fiecare circuit).

Calculul puterii cerute

Puterea cerută este puterea activă convenţională, de valoare constantă, care produce
în elementele reţelei electrice acelaşi efect termic ca şi puterea reală, variabilă în timp.
Puterea cerută se determină astfel încât solicitarea termică şi mecanică la care este supusă
instalaţia să nu atingă valori periculoase şi să conducă la o dimensionare economică.
Puterea cerută este mai mică decât puterea maximă.

Metoda coeficientului de cerere


Din puterea instalată, numai o parte este putere cerută deoarece nu toate utilajele
funcţionează simultan, iar cele care sunt în funcţiune nu sunt încărcate la sarcina
nominală.

Pc  kU  Pi
kU  0,1  1

Pi – puterea instalată
kU – coeficient de utilizare; este determinat în funcţie de numărul de circuite de pe
un tablou

Numărul de circuite Coeficient de utilizare


1 1
2÷3 0,9
4÷5 0,8
6÷9 0,7
> 10 0,6

Calculul puterii cerute este prezentat în Planşa 1.

Schema de distribuţie pe circuite şi coloane este prezentată în Planşa 2.

3
Aceasta se citeşte împreună cu schemele monofilare.

3. Calculul instalaţiei de iluminat

Calculele pentru instalaţia de iluminat au fost efectuate în programul ElbaLux.


Date de intrare sunt parametrii încăperii iar datele de ieşire sunt iluminările medii şi
diagramele izolux în funcţie de corpul şi sursa de iluminat aleasă şi de poziţionarea
fiecărui corp de iluminat.
Circuitele de iluminat şi priză (inclusiv modul de amplasare al corpurilor de
iluminat în fiecare încăpere a clădirii) sunt reprezentate în Planşa 3.

1. Sistemul de iluminat - birou

4
5
6
7
8
2. Sistemul de iluminat - hala

9
10
11
12
3. Metoda coeficientului de utilizare

Prin această metodă de determină numărul de corpuri de iluminat necesare într-o


încăpere pe baza calculelor matematice.

Dimensiunile biroului:
lungime: L = 5 m
lăţime: l = 5 m
înălţime: H = 3 m

Pentru iluminatul birourilor se utilizează corpuri de iluminat FIRA-07-414 Platos,


cu 4 lămpi fluorescente de tipul TL5 14W HE/840 (producător Philips); puterea unei
lămpi este 14 W, fluxul Фl = 1300 lm , temperatura de culoare 4000 K şi tensiunea de
alimentare Un = 220 V.
Pentru stabilirea numărului de corpuri necesare pentru realizarea unui iluminat
corespunzător se foloseşte metoda factorului de utilizare.
Nivelul planului util se consideră hu = 0,8 m.
Factorii de reflexie ai încăperii: tavan ρtavan = 0,7
pereţi ρperete = 0,65
podea ρpodea = 0,2

L l 55
Indicele încăperii: i    1,14
h(L  l) ( 3  0 ,8 )  ( 5  5 )

Determinarea coeficientului de utilizare se face în funcţie de:


-tipul corpului de iluminat: FIRA-07-414
-factorii de reflexie ai: tavanului ρtavan = 0,7
pereţilor ρperete = 0,65
podelei ρpodea = 0,2.

Se alege coeficientul de utilizare u = 0,6

E m  S 500  5  5
Fluxul luminos necesar:  nec    20833,3 lm
u 0,6  1
Emed - iluminarea medie
S - suprafaţa utilă
u - factorul de utilizare
∆ - factor de mentinere
 nec  20833,3 20833,3
Numărul de corpuri de iluminat: N  nec   4
 corp 4   1 4  1300 5200

Pentru a ilumina corespunzător biroul sunt necesare 4 corpuri de iluminat tip


FIRA-07-414, dispuse uniform.

13
4. Calculul curenţilor de calcul

Pe baza curenţilor de calcul se aleg elementele instalaţiei: conductoare, echipamente


de protecţie, echipamente de comutaţie.

1. Circuite de forţă

Curentul de calcul pentru circuite de forţă trifazate:


Pi
Ic  A
3 U n  cos  

Pi - puterea instalată a receptorului


Un = 380 V, tensiunea de linie;
η - randamentul receptorului
cosφ - factorul de putere al receptorului.

Circuitul C1
Pi 5500
I C1    12,13 A
3 U n  cos  3 380  0,82  0,84
Circuitul C2
I C 2  I C1  12,13 A

Circuitul C3
I C 3  I C1  12,13 A

Circuitul C4
Pi 4000
IC4    9,04 A
3 U n  cos   3 380  0,82  0,82
Circuitul C5
Pi 7500
IC5    15,9 A
3 U n  cos  3 380  0,84  0,855
Circuitul C6

14
I C 6  I C1  12,13 A

Circuitul C7
Pi 40000
IC7    77,66 A
3 U n  cos  3 380  0,86  0,91
Circuitul C8
Pi 30000
IC8    59,6 A
3 U n  cos   3 380  0,855  0,9
Circuitul C9
I C 9  I C 4  9,04 A

Circuitul C10
I C10  I C 5  15,9 A

Circuitul C11
I C11  I C 5  15,9 A

Circuitul C12
Pi 9000
I C12    17,9 A
3 U n  cos   3 380  0,84  0,91
Circuitul C13
I C13  I C 5  15,9 A

Circuitul C14
I C14  I C 4  9,04 A

15
Receptor Circuit Pn [kW] Ic [A] cos φ Randament [%]
M1 C1 5,5 12,13 0,82 84
M2 C2 5,5 12,13 0,82 84
M3 C3 5,5 12,13 0,82 84
M4 C4 4 9,04 0,82 82
M5 C5 7,5 15,9 0,84 85,5
M6 C6 5,5 12,13 0,82 84
M7 C7 40 77,66 0,86 91
M8 C8 30 59,6 0,855 90
M9 C9 4 9,04 0,82 82
M10 C10 7,5 15,9 0,84 85,5
M11 C11 7,5 15,9 0,84 85,5
M12 C12 9 17,9 0,84 91
M13 C13 7,5 15,9 0,84 85,5
M14 C14 4 9,04 0,82 82
M15 C15 2,2 3,82 0,95 92
Circuitul C15
Pi 2200
IC5    3,82 A
3 U n  cos   3 380  0,95  0,92
2. Circuite de iluminat

Curentul de calcul pentru circuite monofazate:


Pi
Ic   A
U f  cos 
Pi - puterea instalată a receptorului
Un = 220 V, tensiunea de linie;
cosφ = 0,95 - factorul de putere al lămpilor cu descărcare în gaze

Circuitul C16
Pi 1160
I C16    5,55 A
U f  cos  220  0,95

 10 x FIPAD  04  258
Pi  10  2  58  1160 W

Circuitul C17
Pi 1160
I C17    5,55 A
U f  cos  220  0,95

16
 10 x FIPAD  04  258
Pi  10  2  58  1160 W

Circuitul C18
Pi 832
I C18    3,98 A
U f  cos  220  0,95

 1 x FIRA  07  414  Platos


 4 x FIPAD  04  258
 2 x FIPAD  04  236
Pi  4   4  14  2   2  58  2   2  58  2   2  36  832 W

3. Circuite de priză

Curentul de calcul pentru circuite monofazate:

Pi
Ic   A
U f    cos 
Pi - puterea instalată a receptorului
Uf = 220 V, tensiunea de fază;
cosφ = 0,8 factorul de putere al receptorului.
η = 0,8

Circuitul C19

Pi 2000
I C19    14,2 A
U f   cos  220  0,8  0,8

Pi = 2 kW - pentru un circuit de priză

Circuitul C20

17
Pi 2000
I C 20    14,2 A
U f    cos  220  0,8  0,8

Pi = 2 kW - pentru un circuit de priză

4. Coloane

Curentul de calcul pentru coloane de forţă trifazate:


Pc
Ic 
3  U n  cos  med   med

Pc - puterea ceruta
Un = 380 V, tensiunea de linie;
ηmed - randamentul mediu pe tablou
cosφmed - factorul de putere mediu pe tablou

Curentul de calcul pentru coloane de forţă monofazate:


Pc
Ic 
U f  cos med  η med

Circuit Pn [kW] Ic [A] cos φ Randament [%]


C16 1,16 5,55 0,95 45
C17 1,16 5,55 0,95 45
C18 0,83 3,98 0,95 45
C19 2 14,2 0,8 80
C20 2 14,2 0,8 80
Pc - puterea ceruta
Uf = 220 V, tensiunea de fază
ηmed - randamentul mediu pe tablou
cosφmed - factorul de putere mediu pe tablou

18
n Pj n


j1
P
j1
j

cos  med 
j
 med 
n Pj n Pj
  cos  j

j1
j1 j j

Coloana C I

Pc 17745
I CI    39,14 A
3  U n  cos  medI   medI 3  380  0,82  0,84

8 Pj 5,5 4 7,5
  4

39,84
j 1 j 0,84 0,82 0,855
cos medI  8    0,82
Pj 5,5 4 7,5 48,33
j 1  j  cos j
4  
0,84  0,82 0,82  0,82 0,855  0,84
8

Pj 1
j
33,5 33,5
 medI     0,84
8 Pj 5,5 4 7,5 39,84

j 1
4  
0,84 0,82 0,855
j

Coloana C II
Pc 23856
I CII    50,2 A
3  U n  cos  medII   medII 3  380  0,83  0,87
10 P
4 7,5 9 2,2

j
 32  
j 1 j 0,82 0,855 0,91 0,92 48
cos  medII  10    0,83
Pj 4 7,5 9 2,2 57,5

j 1  j  cos  j
2 
0,82  0,82
 3   
0,855  0,84 0,91  0,84 0,92  0,95
10

Pj 1
j
41,7 41,7
 medII     0,87
10 Pj 4 7,5 9 2,2 48
j 1
2
0,82
 3  
0,855 0,91 0,92
j

Coloana C III
Pc 5081,6
I CIII    43,75 A
U n  cos  medIII   medIII 220  0,88  0,6

19
4 Pj 1,16 0,832 2
  2
 2
12
j j 1 0,45 0,45 0,8
cos medIII  4    0,88
Pj 1,16 0,832 2 13,62
j 1  j  cos  j
2 
0,45  0,95 0,45  0,95
 2
0,8  0,8
n

Pj 1
j
2 1,16  0,832  2  2 7,152
 medIII     0,6
n Pj 1,16 0,832 2 12
j 1
2 
0,45 0,45
 2
0,8
j

Coloana C IV

Pc 78146
I CIV    170,6 A
3  U n  cos  medIV   medIV 3  380  0,8  0,87

4 Pj 17,745 40 30 23,856 5,4


    
134,83
j 1 j 0,84 0,91 0,9 0,87 0,6
cos  medIV    
4 Pj 17,745 40 30 23,856 5,4 168,98

j 1  cos  j
   
0,84  0,82 0,91 0,86 0,9  0,855 0,87  0,83 0,6  0,88
j
n

P
j 1
j
17,745  40  30  23,856  5,4 117
 medIV     0,87
n Pj 17,745 40 30 23,856 5,4 134,83
j 1
0,84
 
0,91 0,9

0,87

0,6
j

Coloana Pc [kW] Ic [A] Un [V] cosφ Randament [%]


CI 17,745 39,14 380 0,82 84
C II 23,856 50,2 380 0,83 87
C III 5,4 43,75 220 0,88 60
C IV 78,4 170,6 380 0,8 87

20
Circuit Ic [A] S [mm2] Tip
C1 12,13 5 x 2,5 CYY-f
C2 12,13 5 x 2,5 CYY-f
C3 12,13 5 x 2,5 CYY-f
C4 9,04 5 x 2,5 CYY-f
C5 15,9 5 x 2,5 CYY-f
C6 12,13 5 x 2,5 CYY-f
5. C7 77,66 4 x 35+1 x 16 CYY-f
C8 59,6 4 x 25+1 x 16 CYY-f
C9 9,04 5 x 2,5 CYY-f
C10 15,9 5 x 2,5 CYY-f
C11 15,9 5 x 2,5 CYY-f
C12 17,9 5x4 CYY-f
C13 15,9 5 x 2,5 CYY-f
C14 9,04 5 x 2,5 CYY-f
C15 3,82 5 x 1,5 CYY-f
C16 5,55 3 x 1,5 CYY-f
C17 5,55 3 x 1,5 CYY-f
C18 3,98 3 x 1,5 CYY-f
C19 14,2 3 x 2,5 CYY-f
C20 14,2 3 x 2,5 CYY-f
Alegerea secţiunii conductoarelor

Pe baza curenţilor de calcul, din Normativul I7, se aleg conductoare de alimentare


de tip CYY-f şi CYAbY pentru coloana IV, având secţiunile din tabel.
Secţiunile din tabel sunt cele obţinute în urma verificărilor la densitate de curent
maxim admisibil şi la cădere de tensiune.

21
Coloana Ic [A] S [mm2] Tip
CI 39,14 4 x 16 + 1 x 16 CYY-f
CII 50,2 4 x 16 + 1 x 16 CYY-f 6.
CIII 43,75 4 x 16 + 1 x 16 CYY-f
CIV 170,6 3 x 95 + 1 x 50 CYAbY
Verificarea secţiunii conductoarelor

1. Verificarea la densitatea de curent maxim admisibil

Pentru conductoare din Cu, densitatea de curent maxim admisibilă este:


A
J max_adm  35
mm 2
În cazul în care densitatea maximă de curent calculată depăşeşte valoarea de
35A/mm2 se alege din Normativul I7 secţiunea standardizată de valoare imediat
superioară.

Densitatea maximă de curent:


IP i
JM i  ; I pi  k  I n
si
J M i  J maxadm
Ipi – curentul de pornire al motorului
k – coeficient în funcţie de tipul de pornire al motorului

22
Tipul de pornire al motoarelor:

- pornire directă: P < 5 kW ―> k = 4….8


- pornire prin comutator stea-triunghi: 5 < P < 75 kW ―> k = 2,7
- pornire prin autotransformator: P > 75 kW ―> k = 1,6

Motor Putere [kW] Tip pornire


M1 5,5 prin comutator stea-triunghi
M2 5,5 prin comutator stea-triunghi
M3 5,5 prin comutator stea-triunghi
M4 4 directă
M5 7,5 prin comutator stea-triunghi
M6 5,5 prin comutator stea-triunghi
M7 40 prin comutator stea-triunghi
M8 30 prin comutator stea-triunghi
M9 4 directă
M10 7,5 prin comutator stea-triunghi
M11 7,5 prin comutator stea-triunghi
M12 9 prin comutator stea-triunghi
M13 7,5 prin comutator stea-triunghi
M14 4 directă
M15 2,2 directă
Pentru circuite

23
C1, C2, C3, C6
I n  12 A
k  2,7
 I p  I n  k  12  2,7  32,4 A
Ip 32,4
J    12,96 A mm 2
s 2,5

C4, C9, C14


In  9 A
k  7,5
 I p  I n  k  9  7,5  67,5 A
Ip 67,5
J    45 A mm 2
s 1,5
J > 35 A/mm2 ―> se alege secţiunea 2,5 mm2.
Ip 67,5
Pentru noua valoare a secţiunii: J    27 A mm 2
s 2,5

C5, C10, C11, C13


I n  15,9 A
k  2,7
 I p  I n  k  15,9  2,7  42,93 A
Ip 42,93
J    17,17 A mm 2
s 2,5

C7
I n  85 A
k  2,7
 I p  I n  k  85  2,7  229,5 A
Ip 229,5
J    6,55 A mm 2
s 35

C8

24
I n  59,3 A
k  2,7
 I p  I n  k  59,3  2,7  160,11 A
Ip 160,11
J    4,57 A mm 2
s 35

C12
I n  18,1 A
k  2,7
 I p  I n  k  18,1  2,7  48,87 A
Ip 48,87
J    12,21 A mm 2
s 4

C15
I n  4,7 A
k  4,5
 I p  I n  k  4,7  4,5  21,15 A
Ip 21,15
J    14,1 A mm 2
s 1,5

Pentru coloane

CI

Ipmax - cel mai mare curent de pornire


Ick - curentul de calcul pentru receptorul k

Ipmax = IC4 = 67,5 A


N 1

I
k 1
ck  I C1  I C 2  I C 3  I C 5  I C 6  12,13  12,13  12,13  15,9  12,13  64,42 A

I col  67,5  64,42  131,92 A


131,92
J   8,25 A / mm 2
16
C II
122,16
J  7,64 A / mm
16
Ipmax - cel mai mare curent de pornire
Ick - curentul de calcul pentru receptorul k

Ipmax = IC14 = 67,5 A

25
N 1

I
k 1
ck  I C 9  I C10  I C11  I C12  I C13  I C15  9,04  15,9  15,9  17,9  15,9  3,82  78,46 A

I col  67,5  78,46  145,96 A


145,96
J   9,12 A / mm 2
16
2. Verificarea la cădere de tensiune

Pentru motorul R6
Motorul M6 se alimentează de pe tabloul TG, prin intermediul tabloului TP1.
Pentru a efectua verificarea la căderea de tensiune trebuie să calculăm căderea de
tensiune pe fiecare tronson de legătură şi însumarea acestor căderi de tensiune. Valoarea
rezultată trebuie să se încadreze în valoarea maximă de 10%.

100 1 Pi  l
U %   
 U L2 S F
Pi = PR3 = 5,5 kW
γ = 57 m/Ω·mm2
UL = 380 V

Pe tronsonul dintre M6 şi TP1:


l = 9,57 m
SF = 2,5 mm2
100 1 5500  9,57
U 1     0,26 %
57 380 2 2,5
Pe tronsonul dintre TP1 şi TG:
l = 24,8 m
SF = 16 mm2
100 1 23856  24,8
U 2     0,45 %
57 380 2 16
Pe tronsonul dintre TG şi PT:
l=5m
SF = 95 mm2
100 1 78146  5
U 3     0,05 %
57 380 2 95

U  U 1  U 2  U 3  0,26  0,45  0,05  0,76%  10%


7. Alegerea echipamentelor de protecţie.
Schema monofilară

1. Aparate de protecţie

Aparate de protecţie folosite:

26
 disjunctoare - pentru protecţia motoarelor; au fost alese pe baza curentului
nominal al motorului.
 întrerupătoare automate – pentru protecţia circuitelor de iluminat şi a
coloanelor; au fost alese pe baza curentului de calcul.
 întrerupătoare diferenţiale – pentru protecţia circuitelor de priză.

Aparatele de protecţie a coloanelor de intrare în tablouri se aleg astfel încât acestea


să aibă un nivel de protecţie mai mare decât toate aparatele de protecţie a plecărilor din
tablouri.

Disjunctoarele folosite sunt de tipul: Compact NS80 H-MA şi NS100 H-MA.


Întrerupătoarele automate folosite sunt de tipul C60a.
Întrerupătoarele diferenţiale folosite sunt de tipul DPNa Vigi.
Toate aparatajele sunt de producţie Merlin Gerin.

2. Schema monofilară

Schema monofilară este prezentată în Planşa 4.

27
28
8. Dimensionarea postului de transformare

Puterea aparentă a postului de transformare


St  Pt2  Q 2t
Puterea activa : Pt  78,146 kW
Puterea reactiva : Q t  Pt  tg medIV  78,146  0,75  58,6 kVAr
1  cos 2 medIV 1  0,8 2
tg medIV    0,75
cos medIV 0,8
S t  78,146 2  58,6 2  9540  97,7 kVA

Alegerea transformatorului de alimentare

Nu se asigură rezervă în alimentarea cu energie electrică deoarece în componenţa


consumatorului avem doar consumatori de categoria 2 şi 3.
Puterea aparentă a transformatorului ales să fie mai mare decât puterea aparentă
rezultată prin calcul:

S PT  S t
SPT - puterea aparentă a postului de transformare
St - puterea aparentă calculată
St = 97,7 kVA

Am ales un transformator de poducţie Electroputere Craiova, cu parametrii:

Putere [kVA] Tensiune [kV] Uk [%1 P0 [kw] Pk [kW] Gr. conexiuni


100 10/0,4 3,5 0,86 1,05 Yy0

29
9. Proiectarea instalaţiei de compensare
a factorului de putere

Pentru compensarea puterii reactive se folosesc condensatoare statice, grupate în


baterii. Acestea se montează centralizat, pentru întreaga instalaţie.
Instalaţiile de condensatoare statice în trepte cu reglaj automat permit adaptarea
automată a puterii reactive compensată de bateriile de condensatoare în funcţie de cos
dorit.
Este necesară descărcarea rapidă a bateriei de condensatoare pentru a proteja
personalul împotriva unor descărcări accidentale. Acest lucru se face cu reactanţe
inductive sau rezistenţe de descărcare, montate în paralel cu condensatoarele. Prin acestă
metodă se obţine o tensiune de 42V în mai puţin de 1 minut.

1. Determinarea puterii bateriei de condensatoare prin calcul

Puterea activa : 78,146 kW


Puterea reactiva : 58,6 kVAr
Factor de putere existent : cos medIV  0,8  tg medIV  0,75
Factor de putere neutral : cos n  0,92  tg n  0,426
Puterea reactiva necesara a bateriei de condensatoare :
Qb  Pt  (tg medIV  tg n )  78,146  (0,75  0,426)  25,32 kVAr

2. Determinarea bateriei de condensatoare din tabel

Se alege un coeficientul kc din tabel, în funcţie de cos1 si cos2.


P 78,146
cos1  t   0,8
St 97,7
cos1  cos n  0,92

cosφ1
0,79 0,80 0,81 0,82 0,83 0,84 0,85 0,86 0,87 0,88 0,89 0,90 0,92 0,94
cosφ2
0,90 0,29 0,27 0,24 0,22 0,19 0,16 0,14 0,11 0,08 0,06 0,03 ― ― ―
0,92 0,35 0,33 0,30 0,27 0,25 0,22 0,19 0,17 0,14 0,11 0,09 0,06 ― ―
0,94 0,41 0,39 0,36 0,33 0,31 0,28 0,26 0,23 0,20 0,18 0,15 0,12 0,06 ―
0,96 0,48 0,46 0,43 0,40 0,38 0,35 0,33 0,30 0,28 0,25 0,22 0,19 0,13 0,07
0,98 0,57 0,55 0,52 0,49 0,47 0,44 0,42 0,39 0,36 0,34 0,31 0,28 0,22 0,16
1,00 0,78 0,75 0,72 0,70 0,67 0,65 0,62 0,59 0,57 0,54 0,51 0,48 0,43 0,36

Din tabel: kc = 0,33  Qb  Pt  k c  78,4  0,33  25,9 kVAr

Am ales o baterie de condensatoare de producţie ElectroAlfa, cu parametrii:

30
Putere [kVAr] Un [V] Puterea pe trepte [kVAr] Nr trepte reglaj
30 400 5+10+15 3

Pentru descărcarea bateriei de condensatoare se montează rezistenţe de descărcare,


care trebuie să asigure la borne o tensiune nepericuloasă de 42 V în mai puţin de un
minut, de valoare:
U2 1 400 2 1
R  0,136    0,136    0,64 k
Q c ln U n 15000 ln 400
U adm 42

Conductoarele pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensionează


pentru un curent maxim egal cu 1,4 x Inc (curentul nominal al bateriei).
Qc 30000
I nc    43,33 A
3 U 3  400

Se alege un cablu CYY-f 5x16 mm2.

10. Calculul rezistenţei prizei de pământ

31
Instalaţiile de legare la pământ asigură realizarea protecţiei împotriva tensiunilor
de atingere indirectă. O astfel de instalaţie constă în: legarea la pământ a părţilor metalice
ale utilajelor, care în mod normal nu se găsesc sub tensiune, dar pot fi puse sub tensiune
ca urmare a unui defect de izolaţie.
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1Ω,
în cazul unei prize comune pentru instalaţia de paratrăsnet şi de protecţie a omului

Priza de pământ se caracterizează printr-o mărime numită rezistenţa de dispersie.


Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ este considerată ca fiind rezistenţa
solului din jurul elementelor metalice.

Rezistivitatea de calcul a solului

 calcul   mas    50  1,5  75   m


ρmas = 50 - rezistivitatea solului - cernoziom
Ψ = 1,5 - coeficient de variaţie a rezistivităţii pentru sol cu umiditate medie, priză
de pământ verticală, cu electrozi îngropaţi la adâncimea de minim 0,8 m

1. Rezistenţele de dispersie a prizelor simple

Priza verticală

Folosim ţăruşi din oţel galvanizat cu diametrul de 50 mm şi lungimea de 3 metri,


îngropaţi la adâncimea de 0,8 m. Ţăruşii sunt plasaţi la distanţa de 3 metri unul de cealalt,
pe un contur închis.

Rezistenţa de dispersie a unei prize verticale simple:


 calc  2l 1 4t  l  7500  2  300 1 4  230  300 
rPV  0,366   lg   lg   0,366   lg   lg 
l  d 2 4t  l  300  5 2 4  230  300 
 1 
 0,366  25   2,08   log1,96   0,366  25  2,23  21,32 
 2 

ρcalcul = 3000 Ω·cm


l = 300 cm - lungimea ţevii
d =5 cm - diametrul electrodului
t = q + l/2 = 80 + 300/2 = 230 cm
q = 80 cm - adâncimea de îngropare a electrodului

Priza orizontală

32
Folosim platbandă de oţel zincat cu dimensiunile:
Lăţime: b = 30 mm
Grosime: g = 5 mm

 calc 2l2 7500 2  300 2


rpo  0,366   lg  0,366   lg  0,366  25  log 2,87  0,366  25  0,46 
l bq 300 3  80
 4,2 

2. Rezistenţa de dispersie a prizelor multiple

Priza verticală
r r 21,32
R pv  PV  PV   1,33 
n  u1 40  u1 40  0,4

Priza orizontală
r r 4,2
R po  PO  PO   0,27 
n  u 2 40  u 2 40  0,39

u1- coeficient de utilizare pentru priza verticală


u2- coeficient de utilizare pentru priza orizontală
n - numărul de electrozi
e - distanţa dintre electrozi

3. Rezistenţa de dispersie a prizei complexe

R pv  R po 1,33  0,27 0,36


Rp     0,225   1 
R pv  R po 1,33  0,27 1,6

Rezistenţa prizei de pământ se va măsura periodic, la intervale de 6 luni.

11. Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului

33
1. Determinarea nivelului de protecţie

Densitatea trăsnetelor la sol: N g  0,04  N k


1, 25 2
[ nr lovituri trasnet/km / an ]
Nk - numărul mediu anual de zile cu furtuni cu descărcări electrice, stabilit
pentru o anumită zonă sau localitate (pe baza datelor obţinute în cel puţin 10 ani
consecutivi) – indice dat de harta keraunicã.

Pentru Târgu Mureş (încadrat în zona 2): Nk = 45


N g  0,04  N k1, 25  4,66

Calculăm coeficienţii Nd (frecvenţa loviturilor directe de trăsnet pe o construcţie) şi


Nc (frecvenţa anuală acceptată de lovituri de trăsnet):
 dacă Nd ≤ Nc : nu este necesară instalarea unei IPT (sau se instalează la
cererea beneficiarului)
 dacă Nd > Nc : este necesară instalarea unei IPT.

 N d  N g  Ae  C1  10 6  4,66  2121,7  0,25  10 6  2,47  10 3 [lovituri/ an]

C1 - coeficient ce ţine seama de topografia locului şi de obiectele amplasate în


interiorul distantei 3·H (H – înălţimea clădirii)
C1 = 0,25 pentru o construcţie într-o zonă cu alte construcţii

Ae - suprafaţa echivalentă de captare a construcţiei


Ae  L  l  6  H   L  l     H 2  26  15  6  6,5   26  15    6,5 2  2121,7 m 2
L = 26 m
l = 15 m

34
H = 6,5 m.

5,5  10 3 5,5  10 3
Nc    5,5  10 3
 C 1
C  C 2  C 3  C 4  C 5  0,5  2  1  1  1

C2 - coeficient în funcţie de natura construcţiei;


C2 = 0,5 pentru o structură metalică, cu acoperiş metalic
C3 - coeficient în funcţie de conţinutul construcţiei;
C3 = 2 pentru valori importante sau combustibile
C4 - coeficient în funcţie de gradul de ocupare al construcţiei;
C4 = 1 pentru clădiri normal ocupate
C5- coeficient în funcţie de consecinţele trăsnetului;
C5 = 1 în cazul în care trăsnetul nu necesita continuarea lucrului si nu are
efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător

N c  2,47  10 3
Nc > Nd → este necesară o instalaţie IPT
N d  5,5  10 3

Nc
E 1 - eficacitatea instalaţiei de protecţie
Nd

Nc 2,47  10 3
E  1  1  1  0,45  0,55
Nd 5,5  10 3
E   0 ; 0,8  nivelul de protecţie este normal (categoria IV)
Distanţa de amorsare (raza sferei fictive) este R = 60 m

2. Dimensionarea instalaţiei de paratrăznet folosind programul “PROTEC”

Parametrii referitori la clădire

35
36
Alegerea tipului de dispozitiv Prevectron cu datele de amplasare pe clădire

37
Rezultatele obţinute în urma simulări

38
Din simulare rezultă că un dispozitiv Prevectron de tipul TS2.25, având avansul
amorsării ΔT=25μs, amplasat la înălţimea de 2 m deasupra clădirii este suficient pentru a
proteja clădirea la trăsnet.

Prevectron TS2.25

Razei de protecţie a unui paratrăsnet Prevectron

Raza de protecţie: Rp  h  (2  R  h)  L  ( 2  R  L)

Lungimea suplimentară : ΔL = v·ΔT=1·25 = 25 m


v = 1m/μs - viteza de propagare a liderului ascendent şi descendent

Rp  h  (2 R  h)  L  ( 2 R  L)  2  (2  60  2)  25  (2  60  25)  3861  62,14 m


R = 60 m – în funcţie de nivelul de protecţie IV
h =2 m - înălţimea paratrăsnetului faţă de suprafaţa clădirii de protejat

Bibliografie

39
1. Pietrăreanu, E – Agenda Electricianului, Editura Tehnică, Bucureşti 1986
2. Normativ I7-2002
3. www.electroputere.ro
4. www.schneider-electric.ro

40
Planşe

41