Sunteți pe pagina 1din 65

copul cartii este prezentarea unor p 111 r de vedere privind baza teoreticii I posibil itati le practice ale muucli

profesioni tilor in dorneniul bun~st'lJ ii copilului. Incerdim sen ibilizai 'I cititorului faUt de nevoile si suferin] le copiilor. Analizam conditiile sociale, familiale si individuale care pot conduce la rele tratamente 11l1potriva copiil r. Prezentarn rezultatele unor cercetari proprii din care reiese necesitatea unor servicii pecializate 10 asigurarea bunastarii copiilor. Farnil.iariz arn prate ionistii din domeniul protectiei copilului eu tehnici le evaluarii ~j interventiei in cazul copiilor abuzati, neglijati 'au abandonati.

Editura Presa Uniuersitara Clujeand

editta a Il-a

Cluf-Napoca 1999

MARIA ROTH-SZAMOSKOZ1

PROTECTIA COPI LU LU I

- DI LEME, CONCEPTII Sf METODE -

EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA CLUJ-NAPOCA

1999

CUPRINS

PARTEA I. Introducere in protectla copilului

1. Bunastarea copilului

1.1. Bunastarea ~i protectia copilului

I 2. Dilemele sp cifice protectiei copilului 1.3. Principiile protectiei copiluloi

2. Sistemul legal rornanesc de protectie a copilului.

Stadiile schimbarii

, I. Perioada 1990 - 1991 ? .2. Perioada 1992 - 1996

3. Din 1996 pana in prezent

3. Abuzul fizlc, psihologic ~i sexual 1.1. Abuzul fizic

1.2. Abuznl p ihologic 1.~. Abuzul sexual

.1.4. Precventa cazurilor de rnaltratare a copiilor

4. Neglijarea copi1ului 4.1. Definitie ~i tipologie

4.2. Cauzele neglijarii copilului .3. Consecintele neglijarii

4.4. Saracia ~i neglijarea copilului; programe de interventie pentru reducerea efe telor handicapului social

5. Consecintele abuzului !?i ale neglijarii.

ReaclWe de aparare ale copllului 5.1. Traumele ~i cOllsecintele lor

5.2. Vulnerabilitate si rezistenta la stres 5.3. Reactii organice la rnaltratare

5.4. Modalitati de a face fata maltratarii

13

15 15 20 22

27 28 29 36

45 I.-' 46 49 53 61

79 79 89 90

94 I.

105 ~ 105 110 1161;.. 117 .

6. Teoriife privind abuzul ~i neglijarea 6.1. Conoeptia medicala

6.2. Incestul ~i familia disfunctionaia

6.3. Teoria transmiterii muHigenerationale a abuzului 6.4. Perspectiva feministii privind abuzul

6.5. Teoria atasamentulu!

6.6. Conceptia socio-biologica

6.7. Conceprii de factunl sociologic!

6.8. Concepjia ecologica-interactionista pri ind abuzul

7. Investigarea relelor tratamente comise impotriva

copiilor

7.1. Dilemele evaluarii stiuatiei copiilor 7.2. Evaluarea initiala ~i cea detaliata

7.3. Ob iectivsi sub i ecti v in i ntervievarea copi ilor 7.4. Mcdalitan de evaluare a familiei

7.5. Utilizarea unor materiaJe auxiliare

8. Imervenfia in cazurife de maltratare a copilului 8.1. Interventia In familiile copiilor expusi relelor tratamente

8.2. Modele de analiza §i decizie in situati i de ahuz 8.3. Evaluarea succesului interventiilor in protecjia copilului

9. Protectia copiiJor abandonarl - inainte ~i dupa 1990

9.1. Unele caracteri tici ale i ternului de ocrotire de slat in

"epoca de au r "

9.2. lnstitutiile de ocrotire a copiilor in perioada 1990-1996 9.3. Situatia actuala a institutiilor de ocrotire a copiilor

9.4. Impactul situatiei copiilor institutionalizan asupra

societatii

9.5. Dinarnica numaruhr] de copii plasati in insrituliilc de oeratire

131 131 J43 145 150 154 155 159 16:

177 177 180 183 J94 199

203

203 205

210

217

217 220 230

231

232

I) 1. Formele alternative la tnsrirutionalizare . .

I) 7. lnstitutiile de tip rezidel1~jal.d~n persp~ctl a c~ turilor 1).8. xperiente internationale prrvm ocronrea de tIP

rezidentiai ..

1),9. Aspecte ale evaluarii calitatij vietii din casele de copu

PARTEA A II-A. CerceHiri privind amploarea fenomenetor de abuz ~i negJijare

10. Situalia copilului in functie de nivelul socio-

economic al familiei ..

10.1. Modelul teoretic aflat la baza cercetaru 10.2. Metodologia cercetarii

J 0,3. Anal iza rezultatelor

11. Conditia capilului in familie

ILl. ercetari prelirninare A • • •

1 1.2. Date privind maltratrea copi~lor In pro~.na I~~ familie 1 I.'. Resurse comunitare favorabile cresteru copiilor

12. Sltuatia copiilor in famillile beneficiare de ajutor

social . iilor benefi '. de

1 '.1. Date generale privind lotul familiilor bene Clare

ajutor . . I" ft far iliile

12.2. Expunerea copilului la abuz ~I neg IJare In ami

beneficiare de ajutor social

'''7

Cine si cum ar trebui sa protejeze copm.

(in IOc' de concluzii finale)

240 243

245 249

259

265 266 268 271

281 28t 283 286

289

290

292

305

ABUZUL FIZle, PSIHOLOGIC $1 SEXUAL

.45 -

Definirea relelor tratamente asupra copiilor poate porni de mare varietate de concepti i teoretice care, toate, iau drept c omun de plecare ll1telegerea abuzului ca fiind cauzarea Ilimata a unei atamari ce afecteaza s[malatea fizica sau psi'l pilului (N. Prude, 1989)_ Definitia data de dr. P pesell ~i Idu\ (1998. p.2-3) aduce ca ~j compl tare ideea eli abuziva deveni I?i omiterea unor actiuni. nu numai comiterea unor unpotriva copilului: "maltratarea este orice formli voluntara nune sau de ornitere a unei actiuni care este in detrimentul ului ~i are loc profWi.nd de incapacitatea copilului de a sa de a discerne intre ccea ce este bine sau rsu, de a cauta ~j de a e auto ervi". ·vantaiul formelor de rele tratarnente IMg, euprinzand toate aspectele per onalitatii: eel fine. eel

( 'motional • eel moral si eel sexual. De obicei relele tratacuprind ~i laturile Iizice ale pcrsonalitatii, iar abuzurile l' sunt insotite eel mal adesea de viiHimari Ilzice ~i lntotde vatamari emotionale De asernenea, abuzurile fizice au rcpercusiuni psihice ~i uneori au motivatli sexuale sau sunt . ill mod expres de un comportament sexual. Daca formele tratamente se intrepatTund. cu atat rnai mult coe ista con-

tde lor. care se manifesta simultan sau conseclitiv asupra laturilor personalitatii copilului putand induce tulburari in lturea per onalita~ii pe plan eognitiv. emotional, moral ~i Astfel, abuzul fizic, eel psihic au sexual poate conduce la III dezvolrarea intelectuala, la tulburari de echilibru emo-

I ,I la consecinje Iizice pe plan psiho-somatic-

Abuzul de orlce forma inseama profitarea de pe urma difI de putere dintre Ull adult ~i un copil, desconsiderarea perhl,iii celui de-al doilea, EI poate ti regssit oriunde si oricand IIlI in I?i in prezentul societapi orncnesti, in arta ~i literature, in

Abuzul fizic, psihologic ~i sexual

legendeJe omenirii si in povestile pentru copii, Abuzul inseamna violenta adultului impotriva copilului. fenomen care este prezent in realiiatea noastra astazi, mai aproape sau mal departe de carninul no tru, in lunctie nu numai de valorile noastre, dar ~i de traditiite pe care Ie urrnarn in cresterea copiilor ~i de capacitatea noastra de a ne controla impulsurile.

3.1. ABUZUL FIZIC

Pentru profe ionistii implicati in acordarea unor diverse forme de asistents copiilor (medici. surori medicale, educatori, a i tenti sociali p ihologi) nivelul de sanatate fizica al unui copil constinue principalul criteriu de apreciere a ingriJiru acordate co" pilului de catre persoanele care au aceasta indatorire. Sanatatea fizicfl este un standard central al calitatii vietii eopilului. Criteriul grijii fatil de sanatatea copilului si al cautarii surselor de vatiimare lizicli. este central in protectia copilului,

Copilul este 0 fiintli ulncrabila; v~Wlmat. el prezinta adesea sernne fiziee u diverse grade de gravitate: hernaloarne, echimoze, fracturi, arsuri. leziuni interne, plag], dilacerari, Nu toate leziunile fizice unt in a accidentalc. Agresarea copilului in mod deliberat de catre adultul In grija caruia se ana el. provccarea de leziuni sau otravirea lui. este definite ca abuz tizie. Acest fel de ahuz este Insotit de traume psihice imediate sau ulrerioare (Popescu, Radut, 1998). care rrebuie luate $i ele in considerare in cazul aprecierii gravitatii actului violent. Pecora et at. (1992) dau 0 definitie care merge In acelasi sens ~i anume: abuzul fizic este vatsrnarea produ a neaccidental de per oana in griJa careia se ana un copil la un moment dar. In privinta acestui tip de definitie se PUllC intrebarea daca IlU ar trebui incluse aici ~i acele forme de violenta care nu all provocat vatimilri la comitere, dar care includ, prin repetare, probabilitatea crescuta a vatamarilar (de ex .• cazul in care parintele arunca spre copil eu diverse obiecte - de pilda eu scaunul - si al" putea faarte usor sa-I raneasca). Ideea extinderii definitiei esre argurnentata de faptul di trauma psihica nu se pro-

46

Protectia ccpllului - dileme, conceptii ~i metode

dear ea rezultanta a durerii fizice, ci ~i ca urrnare a amen inI cu vi lenta ~i a trairii jminentei acesteia, OaT judecarea comunentelor in functie de majoritatea legilor existente se face in I mica rnasura pe searna intentiilor oamenilor ~i in rnai mare IIril pe searna actelor comise efeetiv ~i a consecintelor acesIn conseolnta, profesionistii au nevaie de criterii de diferen-

nitre diversele tipuri de abuzuri, criterii pe care Ie ccnstruiesc 1I1I1U de La nivelul de suferinta produsa copilului (Hardiker,

Gradul abuzului difera in functie de varamarea prod usa ilului. Forme grave. pcriculoasc pentru sanatatea copiilor spar lri printre modalitatile "educative" aplicate copiilor de catre p.~rintc, care-s] exercita dreptul de a pedepsi copilul, ~ greu de I~ unde incepe abuzul gray. Aceasia mai ales cand este verba II pedeapsa adrninistrata copilului. Oricil de toleranti am fi ell I[L' 11-1 dreptul pariutilor de a-si educa copiii ~i de a-si alege ndele educative, abuzul lncepe atunci csnd anatatea psihica lizica a copilului este pusa in pericol Pomind de la aceasta, derarn ca tudiul fenomenului de abuz si neglijare poate II de la relevar a preva ientei unor fenomene p tential cauzatode abuzuri, incluse in cornportarnentele punitive ale parintilor.

Pedepsele fizice tint metode educative folo ite pentru a 7.<1 minorului durere: batai eu mana sau ell orice obiect, aplipe oricare parte a eorpului, asezarea copilului in genunchi, t ia, scururareaTovirea lui de perete sau de vreun obiect, 'rea de urechi au de par. eventual chiar actiuni periculoase ca

rea sau otravirea lui.

Pedep ele minore aplicate in mod obisnuit nu dauneazii ii $i integritatii corporale a copilului. Nici ele nu sunt insa lipsite de pericol pentru sanlitatea sa mentala, Folosite in repetat, impropriu sau in neconcordanta Cll faptele corni e, pot sa conduca la traume psihice, deorece transmit copilului ,,!lui violentei fizice, Ele pot f considerate abuzive ~i in cazu-

~~ nd, tara sa Fie ie, ite din eo m un, sunt ap licate foarte des 11110r. dar ~j atunei cand pedepsele IlLI corespund greselilor co-

47

Abuzul fizic, psihologic ~i sexual

mise de copil sau cand ele sunt menite sa aduca atisfactii adultului nu sa corecteze comportarncntul copilului.

Abuzive sunt on iderate in primul rand pedepsele din categoria celor grave, pe care !e definim ea cele care comports un rise substantial pentru sanatatea ~i integritatea corporala aminorului, chiar la 0 singm8 aplicare (arsuri cauzate copilului, infometarea acestuia, folosirea unor instrumente periculoase - a unui furtun sau cablu, a unui cutit etc ~ folosirea curentului electric si altele provocatoare de urme adanci ~i rani.

Caregoriile de copii care se p t diferentia dupa gravitatea efectclor abuzului sum:

- copii! supu$i abuzului filie minor ( uprafete de piele 1111"0- site, leziuni usoare)

- copiii sapus! obuzu/ui fizie major (c,Jp span main), coaste rupte, arsuri etc.)

- categoria copiilor cu rise, care ~ date fiind cele spuse rnai inainte referitor la ri cul neconfirrnat at vatamarilor - se mai adauga la ace tc doua categorii de abuz, Aceasta e refers la 0 populatie de copii necuno cuta preci ca nurnar au ca pondere, III privinta carora avem cunostintd de pre cornportarnente ~i situatii care ill~ dica posibil itatea unor rele rratarnente care ar fi uportate de catre minor (diferite tipuri de neglijare sau de abuz), dar nu avem certitudinea corniterii lor in prezeru, Studiile care se ocupa de prevalenta fenomenului deabuz in populatie pot da indicii estimative privind ponderea acestor copii (vezi Rotaru et. al., 1996).

- categoria minorilor txp/oatflrl prin IWlflca face parte din aceasta insirare deoarece se refera la includerea copilului in activitati care depssesc capacitatile rezistentei ale fizice. Totodata ele pot afe ta echilibrul psihic al copilului, daca sunt contrare preocuparilor specifice varstei ale. sunt injo itoare (cersitul, de exernplu) ~i Irnpiedica realizarea sa scolara au profesionala,

Un roport al tnstirmulu! National de Cercetare .'jliinnfidi in domeniut muncii # Protectiet Sociale (dupii Popu, 28,03.1998), prezinu: dale dupa care 5,66% dintr-un lot de [amilii intervievate (Ill declorat co isi trimit unul sau rna; muIr; copit sub 15 ani la muncQ, far 2,83% au evitat sci riispllnda ({liro sii liege instil. Dirure munclle prestate de copli

48

ProteClia copilului - dileme, coneeptiisi metode

I IIldicii un procent de 23,1% de copii care cersesc, 21,6% tncarca, J"H'(lrcii sau cara marfa. JO.8% spa/a masini; 8,6% sunt vtmziiLori mhllianli. rna; ales de ziare. iar allii strang gunoaie, lac curiitente. uuncesc in agriculturo sau zootehnie. Dintre coplti care muncesc, 1,1% au dec/oral ci'i I1Wl1CesC in timpu! anului scalar, 26,6% chiar in III/pilI program 11 lui de stud! i, 10. 7% afirma co munca nil i-o sUit sa

",l/ldOl7eze !lODato. dar slint mult mai obositi; iar 14,4% reCU110SC eli IfIIll/t..'tJ i-a impled/car sa urmeze ~coafa.

3.2. ABUZUL PSIHOLOGIC

Teate formele de abuz ~i neglijare a copilului au cornponte ;;i consecinte psihologice. Anumite forme de maltratere all .. fl. ca instrument, tocmai mijloace de natura psibologica, de aceea ca Garbarino Guttmann ~i Seeley (1986), precum ~i

issard, Germain ~i Hart (1987) au propus definirea abuzulu.i psi~ ca fiind 0 forma distincta de rele tratarnente. Garbarino ~I 'Erii sai considerau In 1986 cs maltratarea psihologica nu trebuie lsiderata ca fiind doar 0 conseeinta a celorlalte forme de rele nte, subordonata fa til. de ele, ci - dimpotriva - a~ trebui. sa _fi~ oa pilon central al efortwilor de lntelegere a dlsfimclJonanr miliei, precurn ~i a nevoilor de protecti~ a copilului _(p~ 7). G.afrino ~i colaboratorii definesc abuzul psihologic corms Impotr~v~ ui copil ca fiind "atacul concertat al unui adult asupra dezvoltarii l~!i lntei de sine ~i a competentei sociale a copilului" (1986, p.8).

Formele de abuz psihologic rnai de Intalnite unt cele la . recurg parintii sub forma de diverse pedep e: izolarea copilului lncuierea lui in diferite spatii inchise, III pivnita etc; nearaspunsurilor ernotionale: terorizarea copilului; re fuzu I de I ajuta la solicitarea acestuia; degradarea lui; exploatarea lui. fololui ca servitor; coruperea minornlui prin inva:tarea eu, sau reupensarea unor eomportamente neadecvate, antisociale, agresive, .,i.,te. imorale san crirninale.

49

Abuzul fizic, psihologic ~i sexual

Brassard, Germain ~i Hart au analizat tudiile privind abuzul p ihologic ~i au apreciat ca el consta din acte de omisiune si din actiuni comise care pro oaca traurne ~j Ieziuni psihologice, Aprecierea gravitatii vatamarii psihologice se face pe baza un or eriterii ale comunita!;i ~j ale profesiunii, Varnmarea psihologica se poate produce de catre rnembrii familiei sau de cstre persoane straine de familie, singuri sau in grup. de catre indivizi care, prin varsta si rolul pe care iJ au ill raport ell copili au putere asupra acestora, Aceste acte pot dauna copilului pe plan cognitiv, cornportamental, afectiv sau fizic, dar el mai adesea concomitent pe rnai multe planuri. Maltratarea p ihologica include re pingerea, terorizarea izolarea exploatarea, degradarea copilului. refuzul de a-i rispunde emotional si gresita socializarc a III i (Brassard, Germain ~i Hart 1987 p.6). Garbarino et a I (1986) ~i Pecora et al, (1992) ~i Wh itrnan (1998) au identificat ~espingerca, izolarea, terorizarea, ignorarea !iii coruperea ca fiind forme ale abnzului psihclogic.

Atitudinea de respingere i"ten(innatli, repetata a copilului, rnanifestata prin nerecunoasterea consecventa a nevoilor ~i meritelor

ale constituie 0 forma pecifica de abuz psihologic, a exprima negarea legitimitatii dorintelor copilului ~i transmits ace tuia ideea ca el e lipsit de drepturi, e dependent de adult, inferior ~j lipsit de speranta de a fi acceptat, Whitman (1998) enurnera urmatoarele acte avand caracteristicile abuzului psihologic asupra copilului: ridiculizarea oronica, minirnalizarea ~i umilirea copilului; pedepsirea copilului pentru activitati de joe specifice varstei sau pentru gesturi '!jii cornportamenre normale (de exemplu curiozitatea, manipularea unor obiecte. zarnbetul. plansul etc.); transformarea copilului in tap ispasitor al farniliei: refuzul cronic al gesturilor de afectiune; tratarea unui copil rnai mare ca unul de varsta mai mica (infantilizarea unui adolescent, spreexernplu); afisarea unei preferinte evidentc penl.ru unul din copiii din familie, In defavoarea altora; etichetarea negatlva a eomportarnentului unui copil In mod cronic; refuzu1 permanent al parintelui de a recunoaste sau de a rernarca realizarile copilului,

Izolarea eopilnlui de experientele sociale firesti ale viirstei sale il rupe pe de mediul social care ii poate asigura relatii!c sociale necesare dezvoltarf competentelor sociale ~i formarii identhatii sale.

so

Protectia copilului - dilerne. concep1ii ;;i metode

IIll'rl'icerea sistematica a jocului cu alp copii a distractiilor eu eel t uceeasi varsta. lmpiedica copilul sau adole centul a lege prietenii I "a-~i formeze puncte de reper in mediul oeial exterior farniliei, ccasta iI va face sa se simla singur pe lume si lip it de speranta de 1'1 imi ajutor de la cineva, Izolarea copilului, in lormele ale grave,

~ asociazi cu forme de abuz fizic saul~i se-xual facand eopilul sa \' ~imti singur pe lume ~i lipsit de speranta de a primi de la cineva !lllor. lzolarea mai are ca efect iuocularea ideii ea ceea ce se IntamIlII1 in familie este normal es1e.~eea fe trebuie sa s~ tntA.mple in to~t~ f uuiliile, in cazul tuturor copiilor, Incercarea copilului de a depa~l ,ularea este considerata de parintele abuziv ca tradare ~i este pedepII . lzolarea poate Jua forma mterdictie: aderarii copilului sau adoI, cenrului la aclivitati de club, antrenamente portive sau serbari, , 1I'1n anumile cazuri, a retragerii copilului de la gradinita sau ~coaUt Terorizarea copilului pe cale verbal a. pentru inocularea Iricii de consecinte grave. creaza acestuia imaginea unei lumi terifi- 1I11c. ostile. Amenintarile adultului se pot referi la pedepse nepreci- 1111;, dar mfricosatoare, care pot pune in peri col pe copilul insu~i sau Il' 0 persoana iubita de el. lin animal sau un obiect iDdragil Aceasta titudine este frecventa 'in cazul abuzului sexual. in care adultul ihnzi folo este 0 garna larga de arnenintari, de tinate sa irnpiedice opilul de a dezvalui secretul relatiei sexuale. E1 poate arneninta copilul lntT-o infinitate de variante, a carer probabilitate nu poate f 'IlnlTOlata de copil: daca dezvaluie secretul, atunci mama se va supara asa de tare. ca va da copilul afara din casa sau. eventual, va muri de suparare; daca victirna nu participa la joe, atunci adultul 0 \;1 agresa pe sora mai mica; sau, daca tndrazneste sa dezvaluie se~ rctul relatiei se uale, atunci ii va otravi catelu~l. sau mai rau, va muri si ea, asa cum a fast ornorat catelusul (inecat au otravit). I Iectul psihic traurnatizant al terorizarii se datoreaza, in parte, earacterului sau imprevizibil: descarcarile free ente de mlnie ale adultului pot alterna Cll perioade in care acesta produce dovezi de atasarnent fali de copil, Prin specificul ei, terorizarea afecteaza bazele mcrederii oopilului in adlilti, In lumea tnconjurstoare 'in general.

in urma terorizarii copilului, acesta poate prelua cornportamente excesiv de mature preluand responsabilitaf de adult, en, de

Abuzul flzlc, psihologic ~j sexual

exemplu, protejarea surioarei sau a marnei fata de violenta agresoTil III i, f n aceasta eategorie de rele tratamente, Ki II en (1997) incl ude si pe copiii terorizaf de violentele dintre parinti, "Aee~ti copii traiesc in anxietate i i~i folo e c ade ea energia pentru a avea grija de ei in~i~i si In mod ironic chiar ~i de parintii lor. Se cunoaste cazul unui copil care a luat cutitul pentru a-si apara mama. Un alt copil de 8 ani IlU iodraznea sa rnearga la culcare decit tarziu. spre dimineatA ... Acesti copii sunt adesea forta~j sa-si asume responsabilitati in situatii pentru care nu sunt suficient de maruri sa le faca fa\ii. Nu le rnai ra.l11ane deem foarte putina energie ~i bucurie pe care sa 0 investeasca in joaca, in relatiile eu alp copii $i in inva:titura" (Killen 1997 p.35).

Ignorarea nevoilor copilului constituie un abuz In rnasura in care adultul priveaza copilul de stimulii esentiali dezvoltarii sale psihice si cognitive (Pecora et al, 1992). Gravitatea acesrui tip de comportement abuzi provine din faptul ca, pentru dezvoltarea psihica s3.natoasa a oricarui copil. este indispensabila receptivitatea adultilor la nevoile acestuia, Refuzul consecvent al comunicarii eu copilul, neobservarea intentionata a dorintelor e primate de acesta.. lipsa de intcre a Iarniliei sau a colectivitatii in dezvoltarea abilitatilor copilului au a perforrnantelor acestuia, refuzul de a raspunde la durerea copilului, la cererea lui de ajutor, neprorejarea lui de agresiunea unor frati sau alti copii sunt cateva din formele pe care Ie poate Iua ignorarea,

Coruperea copilului Inseamna atragerea It I i in activitati si cornportamente antis ciale (in domeniul delincventei, al violentei, al

~lIaljUilii. al consumului de alcool sau droguri). Manipularea in aceasta directie a unui minor poate conduce la angajarea acestuia In pornografie, prostirutie, trafic ~j consum de droguri, cersetorie, furt, contrabanda, munca 1" conditii ilegale, Caraceristi pentru ace t tip de abuz este antrenarea copilului rn activitati ale caror consecinte ii depasesc capacitatea de tntelegere si n pervertesc judecatile rn rale. Copilul este astfel fortat sa preia atitudinile imorale ale adultului abuziv, 'in avantajul si spre profitul acestuia (Whitman, 1998). Este cazul nurnerosilor copii cersetori utilizati de familiile I r pentru a Ie

52

Protecjia copilulul - dllerne, concePtij ~i metoda

. If a traiuJ copii degradati emotional si moral incepand de la varlragede, care i~i pierd stima de sine $i dernnitatea,

Deprivarea copilului de demnitau: (degradarea In acceptia , Brassard. Germain Hart 1987) poate fi analizara separat, in- 11r1'~l:!fincl prin aceasta recurgerea de catre adult la exprirnari sau la IllIdini depreciatoare la adresa copilului, care afecteaza demnitatea stuia, In acest cadru se include folosirea cu regularitate a unor sii jignitoare la adresa capacitatilor intelectuale sau practice ale

IpiluJui, exprirnarea neincrederii in viitorul lui, invinovatirea lui uru eseeurile sale din toare domeniile folosirea lui Tn activitati .~rI"'n'r .. (ca sluga a adultului).

3.3. ABUZUL SEXUAL

Abuzul sexual este - desi contine certe elemente de abuz I Ije ~i psihologic - 0 categorie aparte de rele tratarnente aplicate nunorului, Abuzul sexual cuprinde: atragerea, convingerea, fololroa, coruperea, fortarea ~i obligarea minorului sa. participe la II itati de natura se: uaUI sau asistarea unei alte persoane in timpili unor aclivitati care servesc obtinerea de caire adult a placerii, MOIi pe scurt, prin definitia sa, abuzul sexuallmpotriva copilului Ie obligarea sau indemnarea acestuia, de catre 0 persoana adults 1\ participe la activitati sexuale care servesc placerii adultului. lncludern in aceasta categorie toate formele de relatii ~i comport uncnte hetero- sau homosexuale in care este implieat un adult ~i UII minor, irnre persoane inrudite sau nu, de la atingerile eu caructcr sexual la penetrsrea realizata pe cale genital'ii orala sau litHia. Chiar ~i atunci cand relatiile sexuale IlU au 0 components de rccurgere la forti!, cand relatiile par sa fie liber consirntite, se folo'l',:,te rotusi notiunea de abuz sexual, pentru a earacteriza relatii

l uale intre persoane intre care exist! 0 diferenta sen ibila de maturitate psihica, Atunei cand agresorul este el lnsusi minor, diferenta de v!rsta - care inseamna: totodata un nivel superior de maturitate - de la care se orbeste despre relatii de tip abuziv este ~Il' cinci ani. Aceasta scoate din categoria abuzurilor jocurile sex-

53

Abuzul fizic. psihologic ~i sexual

uaJe initiate de copii, cand ele implies rninori cam de aceeasi varsUi sail experimentele sexuale reciproce ale unor adolescenti. Atunci insa cand, in relatiile lor sexuale, copiii sau adolescentii recurg Is fort! impotriva unuia chiar de aceeasi vllrsta, relatiile dobandesc caracter abuziv,

Formele de abuz sexual se pot clasifica in acte sexuale cu sau tara contact (acesta din urma poate f contact exual genital, oral sau anal).

Dintreformele de abuz sexual rnentionam:

• hartuirea sexual! eu forrnele sale: propuneri erbale, gesturi sau atingeri de Lip exual)

• cornportarnentul exhibitionist in fata unui copil

• maniplarea organelor sexuale ale copilului sau obligarea aces-

tuia de a manipula organele exuale ale agresorului

• iruruziunea unor obiecte in organele sexuale ale copilului

• penetrarea sexuala - pe cale orals, genitala sau anela

• exploatarea sexuala - obligarea rninorului la pornografie sau prostitutie in folosul (eel putin partial) a1 adultului

Exploararea se uala a minorului se refers Ia upunerea copilului la activitati sexuale prin forta sau contra un r Slime de bani, au alte avantaje.

Aprecierea grovitlitii faptelor comise in cazurile de abuz asupra coplilor se face in functie de:

• varsta copilului, eu cat acesta este mal tinar, eu atat faptele sunt considerate mai grave;

• gradul fortei aplicate, fapta fiind eu atat mai grava, cu cal forta uti I izata este mai mare;

• relatia dinrre abuzator si victirna, fapta fiind ell atir mai grava, cu cat relatia abuzatorului eu victirna este rnai strans!;

• tipul acmlui sexual la care a recurs agresorul, gravitatca faptelor fi ind rna i mare daca a avut loe penetrarea cop i I u lui.

Pentru diferentierea abuzului sexual de alte actc sexuale, Tara caracter abuziv, se folosesc criterii privind diferenta de vW-sta..

54

Protectla copilului - dlleme, conceotli $i metode

II . putere, de ni el de cunostinte ~i de nivel de sati faerie sexual a uure abuzator si ictirna.

intTe intelegerea elinica $i cea legala a relelor tratamente se tuc deosebiri in mai toate statele lumii, De exemplu, notiunea de Incest se refers, In termeni clinici, In mod clar, la once tip de relatii -exuale care au lac i'ntl'e rude af1ate in relatie directs, incluzind aici 1111 numai orice tip de contact sexual (vaginal, oral. anal), ci orice alt j ip de cornportarnent exual prin care adultul tinde sa~~j satisfaca ucvoile sexuale utilizand ca partener un copil Inrudit (de sex rnasculin au feminin). Torusi, mai existii state ale lurnii inclusiv SUA (mni putin cele din Europa occidentala), in care categoria penala de mcest cuprinde doar cazurile de contact sexual vaginal en victirna. I k fapt, acest mod de apreciere tinde sa apere adultul abuziv si nu l!lpill1l-victim~ fiind din ce in co rnai mull contestat in practica protectiei copilului. Conform acceptului clinic utilizat mai sus, in lcuislatia tarilor Cornunitatii Europene tennenul de incest $i de abuz

cxual se refera la orice tip de reporturi sexuale In care un adult are ,.1 partener un minor, indiferent de tipul oral, anal au vaginal al all rtului,

Factorii de rise ill privinsa abuzului c exual

Pentru a studia factorii asociari 'in cea mai mare masura cu ituatia de victima a abuzurilor sexuale, Finkelhor a examinat 795 de uutenti cu ajutorul unor chestionare ~i a extras urmatorul grup de factori de rise (dupa Friedrich. 1990. p. 7):

I prezenta unui tat! vitreg

existenta unei perioade din copilarie in care mama a fast absents lipsa de apropiere mama-copil

lip a tudiilor liceale ale mamei

comportamentul represiv al rnamei in privinta se. ualitatii lipsa afectiunii din partes tatalul

venit redus (sub 10.000 USD pentru Starele Unite ale Americii) existenta unui numar foarte restrans de prieteni (eel multdoi)

Aeesti factori de rise s-au dovedit a fi cumulativi, ad au garea Ill'carui factor sau a altora care no. au fast arnintiti ridicand gradul de ulnerabilitate la abuz sexual cu 10-20%. Dupa datele altar cercetari,

55

Abuzul fizic, psihologic ~i sexual

Friedrich (1990) adauga factorl de rise, ea: insatisfactiile, respectiv conflictele maritale si violenta domestica lipsa rnarnei sau a tatalui natural din farnilie, plasarea copiilor intr-o farnilie, respectiv experienta agresorului de a f fost pia at ln afara propriei familii numarul mare de copii In familie, lipsa tatalui de langa copil In primii ani de viata ai aeestuia §i experienta agresorului de a f fosl el tnsusi victima unor abuzuri, Prin contrast, factori ea apropierea dintre mama ~j copil, existenta unei largi retele exteme de suport (numar mare de prieteni, relatii bune ell rudele) implicarea tatalui in ingrijirea copilului de la varsta frageda a acestuia, pot indeparta riscul abuzului

exual.

COllsilllftimlillllll copiilor fa reln/ilk sexuale:

Diagno ticarea unui caz de abuz sexual e pune adesea in paralel eLI problema consimtamantului, Conceptia Ijbertina asupra sexualitatii, dupa cafe activitatea sexuala este un drept care se covine acordat nu numai adultului ci si rninorilor, considera ca 0 relajie liber consimtita flU poate f etichetata ea fiind abuziva, chiar daca ea implica relatia dintre un eopil ~j un adult. Acesta este un punct de vedere care poate fi u or combatut daca supunem notiunea de COI1- sim\Amilnt unei analize atente, Kahn (dupa Whitman, 1998) considera ca pentru ca a persoana sa f consimtit Is 0 actiune, nu este suficienta exprirnarea unui acord, "Partenerul trebuie a inteleaga actiunea propusa, sa cunoasca normele sociale legate de actiunea in cauza, sa fie constient de consecintele aetelor sale ~i de alternativele pe care le are, a fie SigUT ca decizia de a nu se angaja in actiune va f la fel de bine acceptata ca ~i variants angajarii in actiune, sa accepte participarea in mod voluntar ~i sa fie integru psihic", Printre cazurile de incest, respectiv printre relatiile sexuale dintre adulti ~j copii, pot exista, lntr-adevar situatii in care copilul, aflat la pubertate sau chiar inairrte de aceasta varSlA, este sexualizat precoce de ditre un adult si participa voluntar la acte avand caraeter sexual. Cu cat un copil este mai rnic, cu atat este rnai dar ca el nu realizeaza anornalia acestui tip de comportement, care va avea in toate cazurile urmari grave asupra vietii sale,

56

Protectia copilului - dileme, ooncePlii ~i metoda

o /nama se (1dre~ea=a a71ioririilii tuielare dupa Of! CI descoprit CU stupoare Lin jurnal a! propriei fiiee de J 5 ani, in rare aceasta descrie ntetofork: dragostea el falii de propriul rafii ill termenii unei re/a{ii sexuale uttre un biirbar Sf () femei€. Mama a divortat in urmii. au un all de ralii, dl/po rJ /tmgil clisl1ic:ie nejericitiJ.. La divon mamei i-a lost lncredintata cresterea tiulu! ei handicapat, jar fato; fa cererea acesteia exprimalQ in jato jZldeca~ IOl'ului, a fast increliifl{alti la/ii/IIi, desi mama 0 cerut C/J insl~vtenlii dreptul tit' a pdstra ambit copii Manta Q invocat firea impu/sivii Q lala/ui, consu- 111111 siiu.(recl'ent de alcool, instabtlhate« sa emotionalit. Nu afost ascultatii; rriteriu! de beali luat ill consider are de ciitre IIlslanf.D fiind nivelul venitului, cure era net superior in ca::.ullatml1i Dill analiza de/alia/a a istoriei COZIIIll; a rezultat eli mama sifiica au avut 0 relatle l€I1Siollotii, mama incercdnd Iii controleze (prea mull, probabil] compor/tIfnenfllllelei; neinlelegenfe se tmninau ode. eo CII ridicarea tonului sail ell palme date fe/i(ei. Tensiunea dintre mama $; /iidi a fast ubi/ exploatal;; de tata, care se anita intot.leunno foarte indlligell! fa/a til! fuca si invinuia manta pentru compotamentu! ei dtfimm(io/ f!,/'ijulill lalti de /I·arele ell handicap. Unnarea a [ost leosebiu: apropiere dbure [eli/a $i laiiil ei, are petrecute imprel/Ilii 111 com,'1'l1 acestuia, insourea uudhu in delega{ie !>'j nopt! petrecute impreullii, ,-MUI' ,~i ill perioada de ~co(llri, Iu hotelurt. Dlipii Cit mama a remarcat acete noli,€' carl! indicau rekuta ince ... lIJuos{i, a incercat ~'ii investighese situatia /." -i care locuia atunci intr-un ciimfn separat; cu lalal ei Mama a aflal co !dira prcinrii C/llIO~rif1te legale de sexualitate si controceptie care i-an vnprestonu! ne colegi! de c/(j,~ii ~i au utmtt pe diriginte, forti sa fie il1sti ".'odmo cu biiielii de vdrsta ei. Fe/ira 17U are prietene intime, lilt face nimanui destiiinutri despre p;o/a ei. 117 privinta performantelor ~CO'Qre, dintr/III elev entinem a ajlflls Willi mediocn), CII foarte multe asci/alii in performame: Dirigima U observat la ea adesea un comportament visiilor, 1/ <uem. Nil pOr/icipa III activitati ex/rag eo/are, motivdnd ell llpsa de limp si oturolu! strict allafli/ui

Tipuri de tap incestoo¥i3

III Finkclhor, L. Meyer Williams, Family Re earch Laboratory. I lnlverslty of ew Hamp hire, tudiu asupra 118 tati incestuosi, (Material preluat prin bunavointa "The children's Mental Health A I lienee", New '1111.,1997)

57

Abuzul flzic, psihologic ~i sexual

Acesti lap au un intere clar, ade ea constient ~i chiar ob esi ,oriental spre fiicele lor. Unii dintre ei si-au asimilat fiica, inca din copilaria timpurie eu un obiect sexual. in astfel de cazuri, abuzul sexual incepe de la varste foarte lragede.

2. Tat!i irnaturi sau de tipuJ adolescentului regresiv (33%)

Acesti tati se simt din nou la varsta adole centei In prezenta fiieelor lor, mai ales a elor ajunse 18 pubertate a carol' rnaturizare 0 urmaresc cu un eomportament de adolescent. Spre exernplu, unul din tatii incestuosi, cand a recunoscut abuzul cornis. s-a exprirnat: "tataladult din mine a disparut ~i am fo t din nou copilandru".

3. Tatii la careincestul corespund atisfactiei instrurnentale (20%) Ace ti tali i~i descriu copilul in termeni non-erotici, in clipele de abuz, el au fantezii legate de sotia lor. sau de alte persoane, Corpul copilului e perceput doar ca un recipient pentru a-~i traj propriile fantezli exuale, nu ca obiect at atractiei erotice. Acesti tati au adesea au sentimentc de vinova1ie pentru actele pe care le-an corn is.

4. Tatii dependenti emotional (10%)

Barbatii din aceasta categoric se simt deprimari, inguri, lipsiti de dragoste, ratati. Ei cauta confort lntr-o relatie caldd, speciala, exclusiva eu fiica I r. In aceasta relatie intima, ei includ ~i pe cea exuala, Relatia incestuoasa de acest tip poate lncepe la varste foarte tirnpurii sau rnai (nrL.iu. la pubertarc.

5. I atii agresivi, furiosi (10%)

Acest lip de barbatl are adesea 0 isrorie de rnanifestari violente, inelu iv comitere de violuri. Abuzul sexual e comi In momente de furie, negandu-se uneori atractia exuala fatii de cepit, Ei considera dl: mama copilului este vinovata, fiindca s-au sirntit neglijati de ea. ("Ceea ce am Iacut a fast 0 posl llitare de a rna razbuna pe copil, fiindes a devenit centrul vietii nevestei mele").

58

Protectla copilului - dileme. concepti! ~i rnerode

Consecintele abuzului sexual asupra copilului depind de 0 t de factori dintre care Friedrich (1990) si Finkelhor (1986) in,I urmatoarele:

\ 'iiI' ta copilului In. momentul abuzului - cu cat un copil este mai mic, eu atat efectele fizice ~i psihice ale abuzului pot fi mai .lrarnatice: un alt aspect legat de varsta victimei, un copil rnai uric este socotii rnai putin capabil de a se apara ~i lipsit de capacitatea de a consimti la relatii sexuale: pe de alta parte (dupa Hack and Lips, 1998), viciirnei rnai in virstii i se airibuie 0 rnai mare responsabilitate in provocarea abuzului ·exual.

t.iradul apropierii in relatia agresorului ~i a victimei - incestul Ire in aces! sens cele rnai drarnatice consecinte pe termen lung

nsecinte la a care conu-ibuie apr biul social care intampina nc ste relatii: de asemenea. apropierea intre victima ~i agresor 11\)8le ingreuna si intarzia mull dezvaluirea abuzului sexual ("mi· , Iost frica sa spun. fiindca X traia eLI noi, mama ~inea la el, trebu in 5<1.-1 consider tami meu" sau "tot timpul mi-a fost team a di 0

.1-1 Lrimita pe rata in lnchisoare daca se ana").

II/lrata a/}/,/:1I1u{ - un ingur evenim nt de ripul abuzului exual III .... pentru victirna un efect rnai usor de prelucrat dedit sitnatiile ihuzive care se intind pe durata lunga de timp. relatiilc de abuz cxual din cadrul farniliei, care se prelunges~e.ori ani de zile I.II~I a fi dezvaluitc sunt extrem de traumatizante ~i e, ot preiu-

1.1 extrern de difieil. ,

uO/aml persoanelor care au abuzat COlli/III, tipul ahu"ultt{ ~i

masura f77 care agresorul (J recur' fa forfti sunt alti factori d Ire depinde gravitatea suferintei copilului. Numarul mare de pl'I'soane implicate in abuz, Insotirea relatiilor sexuale de aete de til sadie, upunerea eopilului prin forta rnaresc senzatia de nea[II I mare a acestuia

Mal multe detalii privind efectele traumatice ale abuzurilor 1I/:U1d ~i abuzurile sexuale) vor fi prezentate III capitolul 5. Aducerea agresorilor in fata instanjei este exlrem de dinIII ciuda consecintelor grave pentn~ete abuzurilor sex- 1\ louvele prineipale sunt, pe de 0 parte greutatea de a confirma II rca abuzului cu martori, iar pe de alta parte difieultatea co-

S9

Abuzul fizic, psrhotoqlc ~i sexual

pilului de a depune marturie impotriva agresorului sau, mai ales daca acesta este un merubru at fam i I lei sa Ie.

ODUL PENAL despre abuzurile comi e impotriv8 copilului

Aniw/u/306. Relele tratatnenie aplicate minornlui:

Punerea grava in pericol, prin rnasuri sau tratamente de orice tel, a dezvoltarii Iizice, intelectuale sau morale a rninorului, de cl:Ure pArinli sau oriee persoana caruia rninorul i-a fost incredintal 'pre crestere $i educare sc pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.

Anico/1I1 197. Violill:

Raportul sexual eu minora de sex feminin, prin constrangerca acesteia sau prolitand de irnposibilhatea ei de a se apare ori de a-~i exprima vointa, se pedcpseste cu inchi .oare de 18 2 III 7 ani. Pedeapsa este de la 3 la 10 ani, daca:

a) vie-lima nu a lmplini: 14 ani

b) fapta 1.1 fost sava~iUl de dona sau rnai mulre persoane impreuna

c) victirna se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptnitoru lui

d) s-a cauzat vlerimcl 0 vatamare grava a inregritatii corporale sau a sanlltai ~ii

Pedeapsa este inchi oare de la 7 la 15 ani. daca fapta a avut ca urmare moartca sau sinuctdcrea vrcurnei.

Ar1 ico 1 u I 198. Raportul sexual CII 0 m inol'd:

Rap 0 rtu I sexual cu 0 rninolil. se pedepseste ell lnchisoare de la I la 5 ani. 0 atingere deosebit de grava a Hbert!tii persoanei de sex feminin este ~i rap rtu I sexual eu 0 funi care nu a lmplinit inca varsta de 14 ani sau ell 0 minora intre 14 si 18 ani, report sexual realizat de persoane de sex masculin ce au 0 anumit1i calitate In raport ell victima (tutore on curator, supraveghetor, ingrijitoT, medic. profesor, educator). Conditii agravante sunt cele in care raportul se face prin constrangere. Forma agravanta se pedepseste de la 7 la 15 ani.

60

Protectla copuuful - dlleme. conceprn $f metode

Artico/uI202. Coruptia sexualii:

ActeJe eu caracter obscen sav~ite asupra unui minor se pedepsesc eu Inchisoarea de Ja 3 luni la 2 ani sau cu arnenda,

Articolul 199. Sedl/cpa:

Fapta aceluia care. ell promisiuni de casarorle, deterrnina 0 persoana de sex feminin mai mica decat 18 ani de a avea ell el raport sexual, se pedepseste eu iachisoare de la I la 5 ani. Impacarea p1'irJjlor inUitura Jiispunderea penala.

II rticolul 20". lncestul:

Raportul sexual Tnlre rude in linie dreapta direct! sau Intre rrati sau surori se pedepseste cu lnchi oarea de la 2 la 7 ani.

Abuzul exual Impotriva copilului ii pune pe profesfonisti in rata necesitatii de a aborda atitudinea adecvata pentru invesLigarea cazului, plasarea cat mai rapida a copilului in siguranta ~i de a gasi eel mai bun tratarnent pentru atenuarea efecteJor traurnatice ale abuzului, Da10ritalipsei de lntelegere din societatea traditional a pentru vicrima abuzului sexual. aceasta va trebui sa fie ajutata sa faca fata atitudinilor reprobative din famila restransa ~i extinsa salt a celor dill comunitatea mal larga de viatlL De obie i victirnele unt acuzate din diverse motive: ca au suportat abuznl sexual !lira sa ceara ajutar san ci'i IlU au avut Uiria sa suporte rnai mult tara sa dezvaluie secretul, ca au prnvocat abuzu I prin comportamentu I sau im bracam in tea lor. ca inventeaza sau exegercaza gravitarea unor incidente izolate etc. lJupa Back si Lips (1998 fetele-victime sunt In mai mare masuni considerate ca fiind cele care provoaca abuzul sexual decat baietiivictirne,

3.4. FRECVENTA CAZURILOR DE MAlTRATARE A COPIILOR

Odata acceptata ideea imoralitati], a macceptabilitatii fe'II menului abuzului indreptat impatri a copilului, sisternul bunasIlrii copilului trebuie sa elaboreze forme de servicii ~i un istern le-

1.1

Abuzul fizrc, pslhologie !iii se~lJal

gal care sa poata proteja copii. Pentru proiectarea acestor servicii ~i forrnarea de profesionisti este nevoie de cunoasterea frecventei cazurilor de rele tratamente ~i a mediilor In care sunt raspandite diferilele lor forme, Abuzul Irnpotriva copiilor este privit in general ca un fenomen legat de mediul familial, de persoanele din familia nucleara sau mai large menite sa ingrijeasca rninorii, sau de inlecuitorii acestora. Mai adecvat ar fi Insa, asa cum con idera Pecora et at. (1992, p. 91-93) conceptualizarea abuzului comb Irnpotriva copilului Is trei nivele: societal. institutional ~i familial.

• AbuzuI societal se refera la "surna actiunilor, aritudinilor si valorilor societatii care Irnpiedica buna dezvoltare a copilului" (0 iovannon i, 1985. p.194). Dupl autorul citat, tntelegerea caracterului ocietal al abuzului se rcfera la:

I. exi tenta inegaliUitii educationale sau de formate profesionala lntre diferitele categorii de famil ii ~i copiii acestora:

2. marginallzarea unor farnilii ~i irnpingerea 101' treptata spre a zona de rise din ce in ce mai marc;

3. gradul ere cut de violenta din societate, care Iavorizeaza aparitia climatului de abuz chiar ';ii asupra copiilor;

4. neinterzicerea prin lege a diferitelor forme de pedeapsa corporaUi ofera un context societal in care violenta impotriva copiilor este posibila.

In acest cadru al abuzului societal Sf inscriu inegallratilc de sanse dinrre copiii din mediul urban !,ii rural (Fundatia "Copiii Rornaniei", 1998, p. 93). Prezentdnd proiectul de relansare a Inva-

tamanturui din rnediul rural, presa4 a dat publicititii date Ingrijoratoare, fumizate de Ministerul inviitamantlllui. preocupat de relansarea IllvBtamantu!ui rural evident defavorizat pana acurn: 8.2 % din din copiii de varsta intre 7-! 4 ani din rnediul rural nu frecventeaza cursurilc vreunei ~coli: celc rnai multe din cele t 157 de scoli coostruite dill chlrpici ~i nile 1.084 din lernn unt la tani; din 1295 de licee, doar 1 HS l'ullcliolH..'lll In rncdiul rural, rcpetcntia cste ell 50%

4 Adcvarul.lji.l ] ,IJN

62

Protecria eopilului - dllerna, eoneeptii liIi metoda

.

rnai mare in mediul rural decat In eel urban; eel mai multi suplinitori necalifioati i~i desfasoara activitarea in scolile sate§ti etc.

• Abuzul institutional este eel prin care unele scoli, autoritati, unitati rnedicale opereaza in modalitati discrirninatorii sau de nerespectare a drepturilor copiilor si ale omului. In general. Cei care abandoneaza scoala sunt, III toata lurnea, in majoritate copii din farniliile sarace si cei apartinand minoritarHor narionale defavorizate: aceasta denota 0 forma de neglijare a lor din partea instituliilor scolare $i a cadrelor didacti e. Aceeasi caregorie de copii ajunge eel rnai des in institutiile de ocrotire, ceea ce denota in ceea ce ii pri este iueficienta sistemului de protectie. Se pare ca n iei in aceste i nstituui ci nu sunt scutiti de abuzuri din partea unor persoane care spore c suferinjelc copilului, de asta data prin abuzul cornis chiar in numele mstitutiei. Clirnatul unci Instituti! - spre exernplu al unei scoli dintr-un sat mai izolat - este Insa de grcu de sehirnbat, datorita unor mertralitati colective putemice, constituite in traditii. Pc langa respon abilitatea comiterii abuzului direct faf<! de copil, institutiei Ii revine si raspunderea peutru rnesajul transrnis indivizilor. sub urntaroarea fOJ1l1 a: daca profe ionistii, f rmati In spiritul unor mctode sriin~ifjce de reglare a cornportamentului eopiilor nu ii pOL educa decfit recurgand la bataie, atunci pedeap a fizica trebuie si e te justlficat a fie aplicata!,ii in larnille.

M. Marin (30.06.1998. Adevarl/l, p. 12)

Copiii moo - 0 problemasociali'i: holi, anallabettsm, lnfracttonalltate

... la 0 conferinr~ care a avut loc la Bucuresti, organieata de "Salvati copiii'' s-a dezbarut un subiect Ilerbinte: copiii romi din Romania $i problernele lor ...

In ciuda unor declaratii oficiale, programele de dupa '89 de integrare sociala a romilor n-au reush, Esecul incepe chiar din scoala primara, prin separares claselor. refuzulunor invltatori de a-i primi pe copiii rami in structure claselor, ori asezarea acestora "gru patj " , de obicei in ultimele banci ale salilor de clasa,

63

Abuzul fizic, psihologic ;;1 sexual

ir'l rnediul rural. unde aceste cazuri cunose eea mai mare frecvema, locuintele rornilor se an!! deparre de scoli, ceea ce duce inevitabll la absenteism scolar, la randarnentul redus 111 procesul educational. igur, in mod normal, conditionarea primiril alocatiei de prezenta scolara, acordarea burselor sodale sau a ajutoarelor legale (imbraeaminte, incAl(Aminle, reehizite, etc.) ar trebui sa snrnuleze frecventa scolara, Dar lucrurile nu stau tocrnai asa, pentTU dl. aceste rnasuri cunosc 0 aplicare sincopata, in functie de adrninistratia locals, ..

Tuturor acestor greutati rnateriale ll se adauga $i U113 de tip social, de identitate stigmarizara, eu care acesti copii porn esc In viata,. Apelaiivul de "tigan'' ii urmareste de mid ~I se accentueaza odata cu trecerea timpului, in relatiile cu autoriiaule locale au cu alte instltutii de stat (~coala, inspectorate scolare etc.). Acest lucru nu face altceva decat sa tensionezc relatille interumanc atat in propriHe cornunitati. cat ~i In eontactul cu populatia rnajoritara,

• in contrast Cll abuzul societal ~i institutional. abu1.ul familial este comis de membrii familiei copilului - Tn special de catre cei in care copilul are lncredere, eei Insarcinati eu ingrijirea copilului, De. cmnarea unui anumit comportament din cadrul familial ca fiind abuz san ueglljare depinde de 0 serie de Iactori sociali ~i cultural].

n comportament e te considerat irrtr-o societate data ca fiind abuzi . daca el depaseste standardul cultural obisnuit al cornunitatii. I35tai8 peste fund sau a palma data unui copil sunt considerate in Romania forme acceptabile de pedepse date de cafre parinti. Chiar daca un psrinte aplica aceasre forme de pedeapsa in mod frecvent ( hiar zilnic), nici un a. istem social, oricat de vehement s-ar Irnpotrivi bataii, nu ar pntea con idera justificata pedep irea parintelui,

all decaderea lui din drepturile de parinte nurnai pe aceasta baLi, nici daca acest, stil parental ar prezenta urmari pe planul cornportamentului ~i al echilibrului emotional 81 copilului, Recunoasterea normelor culturale mai restranse sau mai largi IlU lnseamna insa ea profesionistul interesar de copil sa nu incerce s5 intervina in folosul unui copil afectat de un asernenea sril parental lnterventia sa nu va avea ins! un fundament Ja fel de ferm ca in cazul in care legile interzic cu desavarsire bataia, in uedla sau in Olanda, astfel de pedepse

64

65

Protectia copilului - dllerne, concepti! tli metode

"lint ilegale ~i daca e dovedeste ca un parinte Ie aplica frecvent, e) poate f judecat ~i candamnat pentru abuz fizic impotriva prnpriului l opil,

Copiii ajung din ce in ce mal frecvent In atentia opiniei publice ~i a serviciilor sociale nu numai in calitate de victirne ale unor abuzuri din partea unor adulti, dar ~i in calitate de agresori, in xcotia, numarul eazurilor de agresiuni comise de minori 9i referite -crviciilor sociale a crescut de La 95 ill anul 1972 la 7228 Tn anul Il)93. Tisdall (1996. p. 27) arata ca nu e stie daca aceastacrestere masiva a raportarilor in cazurile de maltratari ale copiilor de catre utinori se datoreste unei cresteri drarnatice a fenomenului abuzului

II atare sau prevalenta fenomenului a rima aceeasi, doar ca el e r.iporteaza Intr-o masura rnult mai accentuata astazi decat in deceniile precedente, Una din cauzele acestei cresteri se regaseste - daea ohservarn societatea in care traim tn perspective comunitara - in nccentuarea violentel de tcate tipurile, la scars macrcsociala; la ral1- dill ei, receptarea violentei de indivizi adulti ~j tineri este arnplificata a unnare a reflectaril ei abundeme in mas s-media,

Pentru a ublinia ponderea pe care astazi lumea occidentale II atribuie fenomenului de abuz asupra copilului prezentarn unele dale din literatura de specialitate din UA. unde -au desfasurat cele mai extinse studii privind frecventa ahnzului. Ea a fost exprimats prin indicatorii statistici ai incidentei, respectiv prevalentei feII ornenului.

lncidenta se refera la numarul de cazuri de abuz - care lIulpera cerintele unei anurnite definitii a fenomenului studiat ~ raportate la un intervaJ dat de timp. De exemplu, in 1986, 111 SUA (dupa Sedlak. 1991 a) au f st raportate 311.500 de eazuri de agresiuni fizice prin care s-a considerat cii au fost vatamap fizic copiii.

Pre alenta in datale statistice se refera la toate persoanele .11 • au trecut, intr-o perioada data din viata lor, prin e perienta abuzului. Astfel, Straus ljii Gelles (1986) au estimat la un milion numarul I; upi i I or 3 -J 7 an l, din fam iIi i eu ambi i parinti, care au fost su pusi IIIlLli abuz grav in propria familie, De fapt, relele tratamente sunt rnuh mai frecvente decal cele raportate,

Abuzul fizic. psihologic jll sexual

Folosind definitia "abuzul asupra rninorului este provocarea in mod deliberat a unei leziuni de cstre pers ana care ingrijeste copilul", Gil constat! existenta a unei rate de cazuri raportate de 8A la 100.000 In 1967 ~j de 9,3 la 100.000 10 1968 (incidents). Incercand sa estimeze frecventa in populatie a fenornenului abuzului, el a evaluat intre 2,5 §i 4 milioane numarul acelor familii care recurg la violenta fizica impotriva propri i lor copii, eu intentia de a Ie provoca durere, va.tamare au chiar leziuni grave (prevalenta).

Anal izand abnzul institution I, Pecora et al. (1992) prezinta datele Centrului National American de Abuz ~j eglijare (NCCAN). dupa care 16% din personalul de ingrijire al centrelor de zi, 24% din per onalul olilor, 56% din per onalul care lucreaza 'in domeniul an atatii mentale, 61 % din politisti eornit agresiuni abuzand de puterea eu care au fost investiti ;;i nesocotind drepturile eelor pentru care lucreaza,

Anual, in Statele Unite ale Amerieii se lnregistreaza in jur de 1 milion de copii abuzati gray si, in urma UI10T astfel de acre, mor intre 2000 ~i 5000 de copi i (pecora et aL 1992).

Tabe1uJ 3.1. Procetuul comparativ al diferitelor tipuri de abuzuri III dol ani consecutivi

Tipul de maltratar 1986 1985

~ n=323.016 n=431.550

Injurii fiziee majore 2,6 2,8

Injurii fizice rninore J 3,9 17,8

Injurii fizice nespecifice 11.1 3,3

Maltratare sexuala 15,7 13,8

Neglijare fizica 54,9 53,6

Maltratare emotionala 8.3 1 L,5

AJtfel de maluatare 7,9 7,7

(dupa Pecora et aI., 1992, p. ] 03)

Tabelul 3.1. prezinta date privind incidents abuzului In populatia americana prin referire la toate cazurilecare au fast raportate eel putin de doua ori ill perioada data la 0 agentie de protectie a copilului (datele provin de la Asociaria Americana de Protectie a

66

Protec1ia copilulul - dileme. concepjf $i metode

( opi ilor (dupa Pecora et a I. 1992). Datele arata 0 crestere a abuzurilor sexuale, celelalte tipuri. de rele tratamente rnentinandu-se in nceleasi limite. in privinta vawnarilor fizice se constata ehiar 0 usoara tendinta de scadere in aceasta perioada,

Dupa caleu tete statistice mai recente a Ie lui Sed I ak (1991 b), II jill 000 de copi i, in total 22,6 tree prin experienta relelor tratamente care Ie aduc prejudicii (unii dintre copii trecand simultan, prin mai multe tipuri de rele tratarnente).

Folosind alte definitii, mai pulin evere, privind raportarea cazurilcr valoarea free entei diferitelor tipuri de abuzuri carle.

Tabelul 3.2.1ncidenJa relelor tratamente In SUA (datele se referii fa cazurile investigate $1 evaluate co abuzuri)

Tip Numiir total de Rata la 1000 de

cazuri

cazuri

Abuz fizic 311.500

Abuz emotional 18S.tOO

Abuz sexual 133,600

Neglijare fizica 507.700

Neglijare educationala 285.900

• Neglijare emotionala 203.000

4,9 3,0 2,1 8,1 4,5 3,2

tdupli Pecora et al, 1992, p. 101)

Cercetatoril care analizeaza fenornenul abuzului asupra copiilor In SUA recunosc Iimitele activitatilor de protectie a copilului. Din 267 de cazuri de copii care au murit in statul Texas intr-un nu (citat de Zigler ~i Hall, 1989. p. 49) nurnai 25% erau in evidenta ugentiilor de protectie a copilului. Estimati , aceasta presupune exI,,[cnts a de patru ori mai multi copii supusi unor abuzuri grave decat numarul cazurilor cunoscute, Aceasta estimate confirms ca, de I apt, relele tratamente sunr mult mai frecvente decat cele raportate.

Cele mai cutremuratoare exemple ale dificultatii §i chiar a incapaci 1Ati i soc ietiiti j de a proteja in suficienta rnasura copii i sunt cazurile de deces care au loc ca urmare a relelor tratamente, Pecora d al. 1992 prezinm date din SUA, dupa care in fiecare zi rnor trei copii ca urmare a relelor tratamente comi e impotriva lor. Daro

67

Abuzul fizic, psihologic ,i sexual

(J988) indica 0 crestere a mtei rnortalitatii ca urmare a abuzurilor, dar ~i a neglijllrii copiilor. De i dificil de identificat un anume tip de copil care este predispu Ia efecte Ietale ale relelor tratamente, Pecora et al. (1992) sinterizeaza unele date statistice:

• Varsta rnedie a copiilor decedati a fost de 2,8 ani, mult sub media copiilor abuzati, in media de 7;2 ani.

• Exista tendinta ca eei decedati sa fie cei mai tineri copii din familie sau copii inguri.

• in legaturB. cu reprezentarea celor deus sexe, ea este apropiata, eu 0 usoara tendinta de suprareprezentare a baietilor.

• Mai putin de2% din copiii decedati au fast abuzati sexual.

• S-a con tatat uprareprezentarea copiilor cu anumite handicapuri sau a celor despre care parintii credeau ca au anumite deficiente,

in ceea ce priveste Marea Britanie, Tisdal (1996) arata cresterea nurnarului farniliilor aflate In situatie de criza: in Scotia In 1992-1993 erau pe te 33.000 de copii 1n familii tara adapost si in jur de 5.000 de copii ai strazii, rata copiilor nascuti in farnilii monoparentale fi ind de asernenea mare, Barber ~i Piller (J 987) au con-

tatat cresterea exponentiala a ratei abuzurilor sexuale in anii '80 in Marea Britanie: procentul copiilor abnzati sexual din totalul copiilor supusi abuzurilor a fast in 1981 de numai 3%, ln 1982 de 5%, in 1983 de 6%, in 1984 de 11 %, in 1985 de 18%, iar in ] 986 de 3 L, 5%. Dintr-un studiu efectuat in Scotia de catre Roberts et al. (1989) a rezultat 0 incidentD a raporturi1or sexuale de 3,5 la 1.000 de copii. Dintre agresorii copiilor. doar 3% au fast femei, restul au fost barbati. Dintre acestia 27% au fast rude apropiate sau tap 16% erau sub varsta de 16 an i ~i 19% erau intre I 6 ~i 19 ani.

in Romania in ultirnii cinci ani, numarul cazorilor de abuz sexual comise impotriva rninorilor, cunoscute de politie ~i de directiile de protectie a copilului este in crestere. Conform datelor politiei (dupa datele lnspectoratulului General de Politie, prezentate de I. Toporan, 'in "Adevarul'', 17 Dec. 1998. p. 10), din totalul infractiunilor privitoare la vista sexuala, 30.5% aveau ca victirne minorii, iar in anul ! 998, procentu 1 a creseut la 40,28. Incidenta $i tipurile

68

Proteclia copilurul - dileme, concepti; l;ll metode

abuzurilor e uiale raportate la politic in anul 1998 e te prezentata in tabelul de mai jo (Tabelul 3.3.):

Tabelul 3~3, Irfractiuni privitoare [a viata sexuala ale carol' victime au fast minori - In 1998, in Romania

TOTAL

Relnni sex oale in Ire persoane.de acelasi sex

Incest

Violuri

Raport sexual cu ominOrli

Perversiuni Coruptie

sexunle sexuala

2J8 79 44 49 99 135 29

0-14 ani 66 44 6 27 31 62 10

1lt-IRam 152 35 38 22 68 73 19

(DateJe lnspectoratului General al Politiei, dupa Adevarul, 17 Dec. 1998,

p_IO)

In privinta factorilor etiologici ai comiterii abuzului cercetari d in Cal iforn ia (dupa Legislative AnaList's Office. 1998) scot pe prirnele trei locuri atitndinile parentale improprii (35%), dezinteurarea structurii familiale - de ex.. prin divort - (33%) §i saracia ( 10%); al-p factori irnportanti sunt con1lictele rnaritale (27%). utilizaH.'rJ drogurilor (26%) omajul (45%) $i alcooli rnul (19%).

Aceeasi sursa ne serveste pentrn a descrie caracteristicile demografice ale copiilor- ictime si ale agresorilor lor (Tabelul 3.4).

Dupa Pecora et al. (1992), cunoasterea fenomenului abuzu- 1111 comis tmpotriva copiilor are caracteristicile urmi Iceberg (p. 99): ceca ce iese la suprafata este dear 0 mica parte din ceea ce ramane uscuns. Dinspre adancuri spre suprafata, straturile "rnuntelui de gheara" sunt: 1. abuzurile necunoscute de eatre toate persoanele din ulara familiei (sau a cadrului restrans institutional in care este crescut copilul); 2. abuzurile cunoscute vecinilor ~i unui numar restrans de cunostinte; 3. abuzul cunoscut unor profesionisti (de exemplu medici, cadre didactice); 4. abuzul cunoscut unor organizatii, instituti] (scoala circurnscriptie medicala); 5. abuzul cunoscut de forurile legale de investigare (institutii de protectie a copiluJui); 6. abuzul invcstlgat de procuratura §i tribunal.

69

Abuzul fizlc, psihologlc ~i sexual

TabeluI3.4. Date demografice ale copiilor-llictime Si agresorilor lor (California)

Agresori

Copii- Victime

varsta rnedie - 31 de ani

Vac- Vfustn medic - 7 ani

ta 41 % dm copii sunt sub 5 ani

Gen 58% fet.e 42%bAitlll

Etnte Albi - 44%, falA de 46 ..

Hisparrici - 350/0. falA de 37%* Ncgrii - 18%. filM.I dei%· Allele - 30/0, fall! de 10%·

Alte.le Di/Abili1A1i mentale, fizlce sau cornportarnentale

26%

63% Iemei 37% Mrbati

albl -40%. falAdc60 '" hispaniei - 33%, falA de 24%· negrii - 19%, fl$'t de 6%alrele • 3%. fa~a de 10%· relatie falll de copil

80% pariDle biologic

7% alte rude

5% pariDte vitreg

8% persoana nelnrudita

(dupa Legislative Analist's Office, 1998)

.. fat1l de procentul din populatia total a de copii, respectiv de adulp din zona

Date fiind riscurile pe care le comporta cazurile de abuzuri, o directie importanta a cercetarilor merge spre cunoasterea caracteristicilor adultilor care comit abuzuri, ale copiilor care sunt expusi abuzurilor, ale contextului social familial ~i situational In care se produc relele tratarnente. Gelles (1989) a subliniat rolul factorilor socio-economici, ariUand cli saracia favorizeaza in special abuzurile fizice ~j neglijarea. Finkelhor (1985) a considerat ea statutul socioeconomic ~i etnia nu inflnenteaza comiterea abuzurller de tip sexual; acelasi autor a subliniat importanta experientei anterioare a agresorului (unii din cei care au suferit abuzuri sexnale par sa prezinte, la raodu! lor, tendinta de a eomite astfel de abuzuri). Garbarino et al (1986) scot in evidenta conn ictele marita!e ce surse de stres ce co~due 1a abuzuri psihologice, Pecora et al, ('1992) constata ca rnulte din formele de maltratare sunt asociate eu abuzul de alcool san droguri. Majoritatea actelor eu earacter abuziv inclreptate impotriva copiilor nu au lac exclusiv datorita drogului sau alcoolului, dar este incontestabil ca abuzul de astfel substante scade nivelul autocontrolului, putand conducela fenomene de mare violenta. Killen (1997) evidentiaza si ea gravitatea si varietatea formelor de rele ratamente in familii in care unul sau arnbii parinti consurna

70

Protectla copilutui - dileme. conceptii ~i metode

aicool sau droguri. Pericolele care se suprapun asocierii relelor tratamente ~i consumulul de droguri privesc in primu] rand lipsa autoeontroJului parintelui, cat §i consecintele grave ale conviemirii eopilului cu parinti alcoolici. Brown et a1. (1998) au identifieat paterrruri diferite de factori care unt specifice diferitelor tip uri de abuzuri: fizice, sexuale ~i neglijarii, ariitand caexista 0 multitudine de factori de rise pe care va trebui sa-i luam in considerare to evaluarea si prevenirea maltraiarii. Din studiuJ lor recent, bazat pe UJ] plan longitudinal prospectiv condus pe 0 durata de 17 ani, reiese emnifica~ia maturitatii §i a stabilitatii psihice materne in nernahratarea copilului, Factorii de rise cornuni nrturor tipurilor de maltratare gasiti de Brown et al, au fast tineretea marnei si caracterul ei ociopat (cu tulburari de adaptare sociala), Cel mai bun factor predictiv a fast reprezental nu de vreunul dintre factorii evaluati sau de 0 grupare de astfel de factori, ei (asa cum am mai ararat in cazul discutiei despre abuzul sexual) de numarul total al factorilor de rise surprinsi la un caz. Prevalen{:a abuzului sau a neglijarii a crescut de la 3%, atunci cand s-a remarcat un ingur factor de ri c la un caz, la 24% cand - au remarcat 4 factori de rise prezenti simultan per C3Z.

Calea Care va trebui llnnata in continuare pentru prevenirea relelor tratamente este aceea a unei cunoasteri mai bune a caracteristicilor agre orilor; a situatiilor de context social §i familial a copiilor Insusi ~i a elaborarii unor programe preventive, orientate spre reducerea numarului ~i nivelului factorilor identificati in cazuri Ie de rise.

Vorn ilustra In cele ce urmeaza cateva casuri de abuz carora sistemul legal din tara noastra trebuie sa Ie raspundii prin masuri prompte, cu respectarea principiilor Conventiei pentru Drepturile Copilului.

a.) Maria, a /eli/a de 5 ani si 5 luni a fost ad usa In Noiembrie 1996 de bllnicii, deoarece aceasta a observat to eo a fost molestatii sex- 110/ de cdtre tatii. Psihologul care a exam in of fe/ita a semnatat imediat ,mlOritiijii lute/are locale si politiei abuzui si males/area sexualii a coIJilullii. Mama a refuzat sii in/eleagii necesiiatea il1vestiga/iei si autorif(ifi1e nu au lntreprins nimic in lipsa pldngerii depuse de mama. in marfie 1997, mama s-a plans ciifelila a fost abuzata anal de ciure tata. Ex-

71

Abuzul fizlc, psihologic §,l sexual

amenul medico-legal tl constatat violul anal: A lnceput lin proces, dar talii! a ramas la domlciliu, fmpreunfi cu familia (cu sotia $i ell dOlla fetite, Maria de 6 ani $i uu de 3 an; atunci). Un lucriitor social al Serviciului pemru Drepturile Copilli/Ill Q preluat cazul, dar fetuete au Jost lasa:e acasii. in iunte 1997 Maria a fast din nou vio/mii anal, Fetitele au fost atunci internate la Casa Copilului, unde ambele au regresat comportamenta]. J S-Q perm is tatti/ui sa viziteze copiil: # cu aceste ocasii el a spus in repetate rdnduri Mariei co. ea este vinova_ta pentru situatia SIII'O/'ii sale gi pentru investigarea lui de cdtre politie. In octombrie '997, divortul a fost oficlo! declarat in favoarea mamei, copiii au putut reveni La domiciliul el, lalm flind expulzat legal din casii. De atunci. Maria a fa ( prellll,lta de bllnico in ianuarie 1998, tauil a revenit din nou acasli (in aceeasi 3ingura c;ameraj, Iocuind impreunti cu mama $i cu Jeff/a cea "Ilea. in februarie '998. el a fast declartu vinovat pentru molesrarea sexuala a feti(ei sale, condamnat fa doi ani inchisoare, dar au suspendarea pedepsei. Astfel, el C/ rdmas libel' si ferm eonvins co nu trebuie pedepsi: pentru ceea ce afliclIt. De atunci pona in vara amdu! 1999 01- rail in continuare in ciiminul/amili(Jl. impreunii ell mama [elilelor $i eu Lili, care a prezenttu in septembrie 1998 simptome grave de sires posttraumatic. Pe baza examtniirii copthtlu! pare posibil ca Lili a fost abuzatii oral de cafre tatlil ei, care a rlima noaptea singur cu ea. in limp ce mama era 10 lucru. Drepturile tatii/ui nu au [as/ ingriidite, tar mama este a persoana tmaturii care traiqte intr-a situatie de stres COI1- tlnuu, din causa viotenteifostului sot. Mama, fiind inaapabild sa fa atitudine hotarala impotrtva fostului sot, nu a reustt punerea in aplicare a explI/ziirii acestuia de la damlciliu. Din aprilie 1998. procesul a fast reluct de ciitre procuraturd, avdnd ca rezultat condamnarea si, in sfarsn, il'llf!nmi/llrea vinovatulu! pentru dol ani.

Acesta este un exemphs pentru stadiul actual de procedurii in (azurite de abus; sexual: abuz«! anal tnt a fost considerat ca incest, ci a fost incadrat prima data in notiunea de corupere si numai ulterior in ceo de perversiune; polttia nu a imervenit pentru protejarea victimelor vialentei familiaie; inaintea, pe durata procesului $1 dupa acesta, fetiravictimii nu a fost apliratafafa de lato, care a continual sa e. . xercite presiunl asupra ei (invinovlifindwo. concomilent Ctl dec/ara(ii de afec/ilme Si amenin(iiri); Comisia pentru Proteclio copilu/lli nil $-0 moi oel/pat de eaz 0 lungii perioada dllpti ce capijj all panJisft institutia Si au revenif lo mama, respecliv 10 bunicO.

72

Prctectia copitulul - dileme. conceptf ~ metode

b.) /oue(, un haielel de 5 ani. a fast abuzat fizio si psihic si treptat, posibi! si sexual de catre tats. Abuzul a fost descoperit de 1111 lucriitor social din Leagiin care a wail "0 baiatul care anterior (1 fa ( internat 111 instiuute $i eLI 1111 an in "I'mu "reintegra; in[amilie" este acum batllt ~i negltja! fizic. Cu ocazia vizitei asistentutui social la damiciliu, copilu! prezeuu: semne demallrdtare.fiilldilllernGfmai.illfili ill spital, opo! la Casa de Copii. Faptu! eel mai revoillitol' este ca baiatllJ a fast incredintat familie! in urma unei evaluari foarte superficiale: nil. S-Q luat in considerare co latal fusese inchis anterior peutru uciderea celui mai mare biiia! din familie. EI a fos: eliberu: de clIrond. Jar a comimuu sa prezime un comportament ex/rem de violent s! alcoolism.

in prezent lonel se aflil tot in Casu de Copii, comportamemul lui prezlnui ametiorare Ullpti 0 prima perioadii in care e! (I fost neincredifol'ja(ci de lout a lumea, se masturba ~i prezenta aile tulburiiri CO/l1- IJOrlWIII!Jlw/e sexuul«.

c.) C(lrnum6 este 0 lelirt; de 2 ani in/ens abllZl1lti, neglijalti fizic $i em 01 tonal. EsIB 1111 all caz de "reintegrare in familia proprie" dup?i 0 perlOl1dii de UI! an si jUnlalate de abandonare de ciitre mama in Casu I.. opilului. in aceastii perinacia. unfiute rna; mare (J dimas acasa, dar un all fralior sugar ,I fost st el parol/il Carmen a lost /ualii acos« In schimbill sugarului ltisQ[ in institutie, Carmen a [as: geistla in/ampUilar de lucriitoarea sociaL,;, ClI ocazia unei vizite fa [am/lie in vederea anchetei pentru Sl~gar. Lucriitoarea socialii afirma cu ITlI i s-a semnalat de catre Casa Copiluiui reintegrarea 1111 Carmen Felita a fost giisila cu caput sport. extrem de murdO/'a. aproape goalli pe cimentul rece. In limp ce fralele ei Ina; mare era btne ;l/IhrocQI Si 11111'-0 stare de nutruie blina. A lOSI inlemolii 111 spital $; a (ll-'lil 11OI'Oelii sa fie adoplalii. Aaon ea se detl'o/r{i bine si este lI1u/1 indrcigilii de ciure parintli adopti»!

d.) Em7. de 3 ani ~i 5 luni, a fost ahuzalo sexual de ciitre bunicul vitreg si de caIre bunica din partea mamei. Eva a fast de obicei in grija bunicii si a bunicului dill partea tatalui; piirinti! fiind recent dtvortati, mamei ii revenea cresterea celor dol copii (Eva ii jrii1iorul in

5 Caz descoperit $1 investigat de A. Munreanu,asistenl social. 6 Caz descoperir $i investigal de c.l. Fulop, asistent social

7 Caz descoperi[ de psiholog E. Zorgo ~i investigat de C.l. Fulop, asistent ~ocial

7~

Abuzul fjzic, psihologic fl sexual

varsfii de I an}. Ea prefera sti-$i lase fetita cu socrii s! sa stea cu eel mic 10 mama ei. La sfirslt de sap/iimana lua copilul acasa la ea. Odala, ciind jelita S-Q reinters. bunic« paterna (J observat 0 stare neobi$ffUifii de stress 10 nepotica ei. Dupa cdteva intrebdri, eo 0 a}lat co Eva a fost a/naate'i oral de catre bunicul vitreg. acesta fiind lncurajai de ciilre sotia lui. Psiholognl care a examinat feuta a fos: slgur co diflclllllifile de adaptare sun, cauzate de tulburar! de stres posttrsumatio, datorate ab«: zului sexual oral. Directia pentru Proteqia copilulut 0 fast ammloNi Si copiii 011 fast piasa,; /(1 bunicli paterni. Mama a fos: indemnotii sCi-i vizitez«, dar numai ;11 casa bunicilor pentru a 51! evita contactul ell rudele Care an abuzat de copil.

A /OSI interesant in aces' cat faptul cli abuzatorii nu au lost 1Irmari{i de a lIlori/afi, deourece Polilia ~i Procuratura au considerat ea 1111 exisui suficiente dove; pel/tnt 1111 proces. Dar imedlat dupti decizia cu privire fa plasamentul copiilor, abtautorii all dol in judecata 'omisia pentru Aplirarea Drepturilor Copilulul, pe motiv de calomnie

e.) AuraS avea 6 ani cind televiziunea. atentionatii de cafre vecini, a descoperit co este grav abuzaUi ,~i mahratata fistc de cafre mama adoplivti. Avea urme de mattreuare fl7.idi pe lot corpul, arsurl produse de (igOr!; limb" fiilola. era subnutritii. inchisii in dulap atunci cdnd mama ei avea partitle de ex. S-a de coperit eli mama al'ea antecedente de schizofrenie de.~coperilii 10 varsta de 20 ani. dec: inaime de aprabareu (laop(iei. Mai tarziu. cdndjefiJa avea upraximativ 3 ani, piirln(ii adoptivi (111 divortat si feoja a fast dma in ingrtjirea man-lei. ell toate cii wcal a dec/arm de repetate ort co mama obra:ea=a de copit. eli eo are un comportament anormol, arac in fumilie ceil $/ in. medlu: lnconjuriitor. Mama nu uvea. ervici. talal era angajat ~i era proprletarul opartamentului. La divort, mama a ob{imlt upartamemul si dreptul de a creste copiln]. Ulterior, dupfi descoperirea ahu;:ullli. adoppo a fast anl1/atii s! [0$10 mama vdoplil'il (I fo 'I jl/decola. fiind considerate vinovaui de malIra/are. dar 1'111 a fost inch ise. Copilul se ajlii In continuare /0 Casa de Copii, deevoltarea sa este in(arziata fi oomportamnetul sau este inca marcat de trauma /0 core a fost slIpllSa mal mul]! ani.

8 Caz in vesti gal de C. B <Lei U, as i sten I social, asisten t UTI i versi tar

74

Protactla copilului - dileme, cenceptu ;;1 metode

Intrebdri:

1 Care. unt cele mal frecvente tipuri de abuzuri lrnpotriva eopiilor? 2. Avand in vedere incidenta redusa a cazurilor de abuz ill populatie (care se exprirna in unirnti la 1.000 de copii), de ce este totusi important sa fim preocupati de protectia copiilor Impotriva abuzurilor? 3. Analizati cazarile cuprinse in acest capitol ~i stabiliti inca odata tipurile de abuzuri care reies din descrierea cazurilor, Cautati sa intelegeri consecintele abuznrilor asupra relatiilor copilului ell cei din contextul Sall social.

4. Care unt caracteristicile indicatoare ale unui abuz sexual in cazul adolescentei de 15 ani care 1a divortul parinljlor a optat a ..amana eu lotal ei?

5. Ce In ernnatate are cunoasterea unor factori de rise pentru prevenirea caztrrilor de abuz Impotriva copiilor?

6. Care sum elernentele definitorii ale abuzurilor lrnporriva copiilor?

Bibliografie:

American As ociation of Child Protection. (1987). Highligh/s oj official child abuse and neglect reporting - 1986, Denver. Colorado.

Barber, P.R.H. & Piller, OJ. (Ed .), (1987). The medica! aspects of child abuse. Liverpool: International Collaborative Comrnitee For Child Health,

Back, S. & Lips. M. (1998). Child sexual abuse: vi ctim age, victim gender, and observer gender as factors contributing to attributions of responsibility. In: Child abuse and neglect Vol 22 12, p. 1239- I 252.

Belsky, J. (1984). The Determinants of Parenting. A process model.

In: Child Development. nr.55, p. 83-96.

Brassard, M.R .. Germain, R.. Han, .N. (1987). Psychological rna itreatment of children and youth. New York: Pergamon Press.

7S

Abuzul fizic. psihologic ~I sexual

Briere, L Rentz. M. (1988). Multivariate orrelates of childhood psychologica! and phy iical maltreatment among university women, in Child Abu or: and Neglect, 12. 331-341.

Brown, J., Cohen, P., Johnson, J., Salzinger, S. (1998). A longitudinal analysis (if rise factors for child maltreatment: finding« of a 17 year prospective SUlci), of official recorded and self reported child abuse arid neglect, in: Child Abuse and Neg/eel, vol 22. I I. p.1 065-1078.

Garbarino. J.. Guttmann. E .• Seeley, J .W. (1986). The P }lelia/ogicallv battered child' Strategies for identification, assessment ami intervention, an Francisco: Jessey-Bass.

Daro. D. (1988). Confronting child ahuse: Research for effective program design NY: London: The Free Precs.

Finkelhor. D .. Brown. A. (1986). Initial and long term effects: a conceptual framework. in: A sourcebook 011 child sexual abuse, Beverly Hills: Sage.

Friedrich, W. (J 990). Psychotiierap» for sexuall» abused chi/dun and their families. New York. London: W.W. Norton&Company.

Fundatia "Copiii Romaniei' (1998). Cartea alba a copilului. DepartamentuJ Informatiilor Publice a Rornaniei, Bucuresti, Gil, D. (1970). violence against children: Physical child abuse ill the Un ired States. Cambridge MA: Univ, Press,

Giovannoni, J M. (198S). ChNd abuse and neglect: all overview. In 1. Laid & A. Hartman (Eds.) A handbook of child welfare: context, knowledge. and practice New York: Free Press, p. 193-212.

Gelles, RJ. (J 987). Family Violence. Sec Ed. Sage Publications Helfer, R.E. (1982). A review of tile literature 011 the prevention of child abuse and neglect, in: Child Abu e lind Neglect, 6. 251-261.

National Center of Child Abuse and Neglect (1988), Study findings:

StU(~\I of services, NCCAN.

Pecora, P.J., Whittaker. J.K.. Maluccio, A.N. (1992). The Child We(fare Challenge, Policy, Practice. an.d Research. Aldine de Gruyrer. New York.

76

Protectia copllului - dlleme. concappi ~i metoda

Pupa. D. (1998). VII 11.011 flagel ill Romania: exploatarea minorilor. in: "A de vdrul" , 26.03.1998. p. 9.

Popescu, V., Radut, M. (lanuarie, 1998). Copilul maltratai.Ysv: Viala MedicaId, 420, n.2 anul X.

Roberts.T, Demp ter, H., Taylor, C., Me.Millan, B. (199J). Report on child sexual abuse ill Tayside (cercetare nepublicata).

Rotariu, Tfcoord.), Roth, M .• Mezei. E .. Filipoi, S., Munteanu. A., Sabau, V. (1996). Expunerea minorllor la abuz Iii neglijare tn judetu! Cluj. Ed. Contrax .

I~llsse' A.B., Trainor, C.M. (1984). Trends ill child abuse and neglect: a national perspective. The American Human A 'sociation, Children's Division. Denver, Colorado.

Sedlak, AJ. (1991 a). National incidence and prevalence of child abuse (mel neglect: 1988, Rockvi lie, M 11: Westat,

Sedlak, AJ. (1991 b). Supplimentary analyses (iflhe data Oil the national incidence and prevalence of child abuse and neglect: 1988, Rockville, MD: Westat,

I isdal, K. (1996). From the Social Work ~ cotland) Act 1968 to the Children ( cotland) ACf 1995. Pres iures for change. in:

Hill. M .• Aldgate, 1.. Child Welfare Services. Developments ill tal- .... policy arul services. Jessica Kingsley PubJi hers, p. 24-39.

'I oporan, 1. (17 Dec. 1998). Abuzurile sesuale asupra mlnorilor - un fenomen care risca sa scope de sub control. 1n: "Adevdrul". n.2658,

Whitman, M. (1998). Evaluarea ~'ipl'egc'iJireo In cazut capiilor negIUn!i $i abuzati. eminar organizat de World Vision $1 World Learning. Cluj.

figler. E., Hall, .H. (19 9). Child abuse in America. In: D. Chic-

... chetti, V. Carlon (Eds.), Child Maltreatment: Theory and research Oil the causes and consequences of child abuse and neglect, NY: Cambridge Univ, Press.

77

4. NEGLIJAREA COPILULUI

4.1. DEFINITIE $1 TIPOLOGIE

Fonnele de reie tratarnente prin care e omite asigurarea nevoilor biologice, ernotionale ~i educationale ale copiilor, punand astfel ill pericol dezvoltarea lor fizica, ernoti Mia, cognitiva ~i 50- ciala, Intra In categoria neglijarii.

Neglijarea copilului este 0 categorie care riclica adesea problema oportun it:a{ii unei intervenri i in SprOiI111 I copi lului. M. Hill ~ i J. Aldgate (J 996. p. [2) consi dera negl ij area ca punand problerne deosebite profesionistilor, deoarece cazurile ajung rar Ia nivelul discutiilor din comisia de protectia copilului (care in Marea Britanie se nurnesc "case conferences"), iar interventiile in favoarea minoriJor sunt adesea Intrerupte curiind dup~ raportarea cazului, Desi familiile care i~i neglijeaza copiii e pot confrunta eu erioas probleme matedale ~j de alta natura. serviciile societe all ~i ele tendinta sa neglijeze acordarea ajutorului.

o categorie larga de rele tratarnente, neglijarea copilului include diferite forme de dezinteres, rnanifestare din partea persoanelor rnenite 5a-1 lngrijeasca:

• neglijarea flzica ~i a sigurantei fizice a eopilului in sfera careia

intra.:

- insuficienta ingrijirii. care conduce la nedezvoltarea copiilor, nedezvoltare nemotivata din cauze organice (TIj'ailure to thrive"), la 0 tare de malnutritie ~i nedezvoltare psihica:

- neglijarea alimentatiei copilului;

- neglijarea imbracamintii adecvate;

- Iipsa asigurarli unei Iocuinte adecvate, neglijarea unor

amenajari pentru siguranta conditi i lor de loeu it;

Neglijarea cQpilului

- neglijarea asigurari] rnasurilor de supraveghere ~i protectie;

- neglijarea medicala (refuzul ingrijirii anatatij copilului, intaniere'in cererea de ingrijire a sanatapi orniterea tratarii copilului bolnav acut sal! cronic, neglijarea imunizarilor, neglijarea igienei);

• neglijarea educatiei copilului ~i deprivarea lui culturala:

- neincadrarea copilului Intr-o forma adecvata de Invatamant;

- neglijarea nevoilor peciale de edueatie a copilului:

- orientarea copilului spre alte acti itati (ca de exemplu spre

ingrijrrea fratelui, pre munca de Ingrijire a animalelor etc.): - neocrotirea copilului de influentele negative;

• neglijarea ernotlonala a COPI lui u i: - in propria familie:

- a copilului aflat lntr-o forma de ocrotire in afara farniliei

hiologice (trur-o institutie de stat sau privata. in plasamern, incredintare sau adoptie);

• abandonul temporar au definitiv al copilului:

- expulzarea din cumin pe timpul zilei sau al noptii sau dezinteresul fata de lipsa de acasa a e pilului (situatii care couduc la fenomenul cunoscut sub nurnele de copiii strszii); - lasarea copilului timp indelungat nesupravegheat;

~ abandonarea copilului 18 0 persoana, lnt-un spital sau inLro intitutie de ocrotire si lipsa de interes fata de copilul astfel paras-it

Yom prezenta in continuare, mai detaliat, cateva din formete lIeg/ijiirii copilului:

Desi consecintele negLijdrii sunt adesea grave datorita caracterului lor cronic, adevarata raspandire a fenomenului in populatie, in afara eazurilor raportate, este putin cunoscuta. Neglijarea de tipul dezinteresului grav al parintell1i fata de copil, rnergand pami la reI1Ull\.8re8 preocuparii fata de el, este 0 forma extr;ma, care se lnscrie in mod evident 'in spectrul maltratarii copilului, In literature de specialitate, (ormele vere de neglijare sunt de fapt considerate abu

80

Proteqia copilului - dileme, conceptli !>i metode

zur], fiind forme de omisiuni ale unor actiuni care pot avea conseinfe foarte grave asupra dez oltarii personalitatii copilului (pope eu, Radut, 1998a.).

De obicei, i058, neglijarea este mai putin evidenta: copilului i se acorda hrana, dar insuficienta, inadecvata calitativ sau numai dllpa ce a obosit de plans din cauza foamei; copilul este imbfficat, Jar ell haine nepotrivite In care mi se simte bine, SHU este luat in deradere In co Iecti itate; prirneste, totusi, 0 anum ita ingrijire din partea parintilor, aceasta fiind lnsa insufucienta (Killen, 1997).

Forma de neglijare cea mai des intalnita este neglijarea {iveii. Aceasta, dupa cum am aratat mai SlIS, este 0 categorie larga, cuprinzand diferite aspecte. In 1986. in SUA (dupa Costin et al, 1991, p. 329) incidenta ace tor cazuri este de 9 la 1.000 de copii, t'ifra care cuprinde atat numarul de copii care au suferit a vatamare "eVera sau rnoderata, dit :?i nurnarul celor a caror sanataie sau huna5tare s-a considerat a fi periclitata in mod serios. Media de var.. 1.1 a copiilor neglijati a fast de 6 ani, iar i1l1paf~irea pe sexe aproximativ egala, Dupa aeeiasi autori, familiile care i~i neglijeaza copiii 1111 urmdtoarele caracteri tici: numarul mai mare de eopii fa(:8 de media pe ta1ti, procentul ridicat al famililor eu un singur parinte ~i de pnrinti sorneri (43°/00)' Dupa Sedlak (199Ia. p. 3-4), frecventa formelor de negJijare severa este de 14,6 la 1000 de copii; neglijarea Ill:iea are frecven(:a de 8.11)/00, neglijarea educationala de 4,5°/00' iar neglijarea emctionala de 3,2°/00.

Din cercetarea efectuata la Cluj (T. Rotariu s.a., 19969) a I czu I tat Ca prevalenta negJUarii copilului Intr-un lot de 485 de familii ste de 9.4%. Proceru ridicat, eJ se poate explica prin numarul mare ( ~.2 %) de familii eu a situatie rnateriala precara ~i cei 32,2% din I flrinti care afirma ca raman foarte frecvent rara bani pentru chel- 1 u u-Iile zilnice.

Este firesc deci sa recunoastem ca acest tip de neglijare se '~;lse~e adesea in familiile sarace, in care parintii nu reusesc sa lhlilill ce.le necesare unui trai decent al familiei, incluzand aici ele-

I 'crcetare frnanlata de World Vision International/Romania, la care a I uuclpat Si autoarea lucraril de fatA

8'

Neglijareacopilului

mentele esentiale ale alimentatiei, ale conditiilor de Iocuit, ale vestimentatiei care sa acopere nevoile biologiee de baza .. ale copiilor lor. Hristu (1:998, p .. 96) mat! di "malnutritia, recunoscuta de mult timp ca 0 consecinta a saraciei, este a problema in Romania, unde circa 50°/00 din copiii 111 varstii de pana [a 5 ani sufera de anemie". Parinpi ell un venit minim sunt adesea fortati de situatia in care S6 gasese (Iipsa unei locuinte adecvate, imposibilitatea de s. cumpara aliJ:nell: tatie pobivit[j) sa 1J1I of ere, in ciuda bunelor lor Intenp~, SUfiCL?nta ingrijire fizica copiilor lor. Datele privind starea de nutrltte a copiilor din Romania, prezenrate de Prograrnul National de Supraveghere Nutritionala (dupa Cartee Alba a Copilului, Romania 199&, p. 54- 55) releva a problema majora de sana tate publica:

• intre 1990 si 1995, greutatea medie la nastere a scazut cu circa 54 g,. aflandu-se cu circa 200 g. sub grentatea medie a copiilor din vest;

• prevalenta greutati i mi ci 1:a nastere a oreseut de La 7.6% in 1990, la 95% 'in 1995;

• durata medie a alaptarii a scazut deIa 5.6 luni la 3.6 lnni in aceeasi peri Dada de referinta:

• acrescut in mod ingrljorator prevalenta copiilor de talie mica, raportat 18 varsta, In special in al doilea an de varsta: de 18 10.9% in 1991, la 23.08% in 1994;

• 49% din copiii testati, sub varsta de un an, prezinta anemie.

o variants aexplicatiei privind legiitllTa dintre sliriicie Ji neg/gare considers eli pari np. i din famlliile ~irace_pre~n:a anu.~it~ caraoteristici, care ii fac sa devina concornitent sa rae I ~I neglijenti (sau chiar abuzivi) fata de copiii proprii (Pecora et al., 1992). De exemplu, alcoolismuJ sau lipsa de autocontrol pot conduce atilt la pierderea locului de munca si ~ deci - Ill. un nivel de sarncie m~iac~ centuat, cdt ~i la tendinta dea neglija san chiar de a vatarna fizie copilul. in aeeste cazuri, in care atat rnaltratarea, cat ~i sira?ia sunt ~J1 relatie cu un al treilea factor, cacel indicat mal sus.~. mtervenpe care vizeazli doar saracia nu va elimina actele de neglijare sau de abuz impotriva copiilor. Hira sa stabileasca 0 relatie de cauzali~ate Intre factorii analizati, Herrnstein, R.J .• Murray, CIl. (1994) considera cli inteligenta cste factorul carecoreleaza in cea rrtai mare masuri'i

82

Protectia copilului - dlleme, conceptii ~i rnetede

ell saraeia. unor fam j n i ~i, totodata, cu fenornenele adesea asociate cu aceasta, ea viclenta sau criminalitatea. Printre datele Programului National de Supraveghere Nutritionala citat mai sus flgureatil ~j constatarea ca "greutatea mica la nastere §i talia mica pentru v§ISti sunt purerniecorelate ell gradul de instructieal mamei, prevalentele flind practic duble pentru copiii ale carer marne, au nivelul de instructie sub 8 clase" (Cartes AJba a Copilului, 1998, p .. 55). Probabil ca, in rnajoritatea cazurilor, explicatiile coreete sunt multicauzale (Belsky. 1980). stresulcare deriva din dificu ltipJe le-gate de nivelnl socio-econorrrie si cultural scazut accentusnd trlisaturile de personal itate care genereaza n eglij area.

Dintre diferitele forme ale neglijari.i, persona lul medical se confruntii adeseacu nedezvoltarea ji1.icii (1 cOpi/U/ll; ("fai lure-tothrive"). Acest sindrom se refera la intfu-zieri evidente ale dezvollArii in greutare ~i in inalpme a copilului sugar sau anteprescolar, care ramaneastfed sub standardele varstei. Criteriul diagnosticului de neglijare, acceptat asUizi de tribunalele de protectie a copilului din Mares Britanie, il reprezinta absents eauzelor organ ice ale vreunei holi care sa conduca la nedezvoltare ~i urmarirea ritmului de crestere in eonditit de spitalizare ~i ingrijire adecvata (Jones, Pickett. 1987). Copiii mici neglijati fizic VQr incepe sa cii~lige rapid in greutate in urrna intemarii in spital. Popescu ~i Raduf (1998. b) considers oil ncgl ijarea n utritionala constitu i e 0 cantil obisnu ita de malnutritie Ia sugar; dintre cazurile de malrnnritie, aproximativ 70% sunt datorate 111101' cauze nonorganice, proeent care se poate imparti in 50% datorate negljjarii copilului ~i 20% cauzate de greseli alimentare involuntare,

Autoril mai sus citati descriu tabloul clinic al copilului neghJdl ca fund eel al unula "slab, murdar, neingrijit, cu facies inexpresi\, care evita contactul vizual cu alte persoane, dezinteresat, eu retanl psihomotor prin lipsa de stimulare".

Tot neg I [jateste considerat de C. C iofu (1998) ~i copilul mruia; se n'glidu;e practici contmre ilUeresullii sau, ca de exem .. 1'111 privitul indelungat la televizor (6-8 ore/zi), acceptarea frecventa II scuzelor copilului pentru nefrecventarea scolii san perrniterea unei n lunentati i nesanatoase, bazate preponderent pe dulciuri,

Neglljarea copilului

o fonna de neglijare care afecteaza in Jl1Qd serios sansele copilului de a se integra in viata socials este Ilegifjarea sa educa(ionnlii $; deprivarea sa culJuralii. Parintii au rolul de a media catre urrnasii lor rnostenirea culturala a comunitatii, valorile ocioculturale, dragostea de cunoastere, de a invata ;;i de a se forma din punet de vedere intelectual; ei au rnenirea de a deveni organizatorii e.xperien~erOT de invatare ale copilului (Feuerstein ~i Feuerstein, 1991). Ca urmare a ace ttri rol de mediator indeplinit de adultul care ingrijeste copiluL acesta din urma dobandeste capacitatea de a se modifica darorita experientelor sale provenind din rnediul extern. tntelegand prin aceasta ea In urma medierii se pot desprinde semnificatii ce nu pot fi remarcate de copilul lnsusi aflat sub influenta directa a stirnulilor (Roth. 1998). Neglijarea rolului parinte c de mediere a accesului eopiilor carre valorile umanitatii poate trece prin diverse forme de dezavantaj cultural ~i de neglijare ca de e ernplu: neglijarea scelarizarii copilului, prin omiterea urmaririi frecventei copilului la sooala, omiterea Inscnerii la 0 forma de educatie adec ata nivelului copilului, omiterea de a oferi ajutor copiJului pentru indepllnirea sarcinilor scolare, neasigurarea rechizitelor scolare $1 a imbracamintii adecvate pentru scoala, neparticiparea la activitatile organizate de §coala pentru paritlti, neobservarea succeselor scolare ale copilului, neatentia la nevoile educationale specifice ale copilului,

Neglijarea educationala este adesea insotita de lipsa de SlJ.praveghere a eopilului; care se refera la modalitsti ineficiente, in cadrul familial sau in afara acestuia, Uneori, parin~i refuza, din principiu, sa aplice meta de educative coercitive fata de copil si - necunoscand metode pedagogice adecvate - ei rellunFl la mice forme de reglare a comportamentului copilului. in Iipsa acestora, copilul devine adesea incapabil sa-si defineasca singur propriile limite ~i reguli de cornportament, el aparand In colectivitate ca fiind nestapanit, impulsiv, incapabil de a 5e adapta la reguJi. Acest lip de comportarnent 11 face sa fie predispus la accidente, deoarece nu va dispune de mecanisme inhibitorii adecvate sesizarii pericolelor. Supravegherea adecvata ar Insemna folosirea unor metode active de rnonitorizare ~i influentare a comportamentului copilului prin care

84

Protectia copitului - dilarna, conceptil ;;i metode

sa se poata evita angajarea acestuia ln activitati periculoase pentru el saLi pentru altii (dupii Pecora et al., 1992, p. 193). jll cadrul lipsei supravegheri i forme grave de neglijare se refers la lasarea copilului fara supraveghere, in locuinta sau in afara acesteia., pentru perioade lungi de amp, sau chiar refuzul de a-i acorda acestuia acces in locuinta. Consecintele nesupravegherii eopil ulu i, indiferent de motivatiile parintilor (care pot f ocupati eu diferite munei utile familiei, sau cu distractii) p t fi: moartea copilului sau fracturi prin caderea din gearn, sufocare, trangulare, ardere, abuz sexual din partea unor persoane din afara (eventual persoane care inloeuiesc parimii), intoxicare cu medicamente etc. (dupa Costin, 199'1. p.334).

In cercetarea privind expunerea copiilor din judetul Cluj la abuz $i neglijare (T. Rotariu s.a., 1996), neglijarea educational a a avut 0 frecventa de 13,64% ill populatia de 791 de ele i chestionata ( clasele V-X). Dintre acestia, 13,1 sustin es IlU Ii se cumpara cele necesare activitatilor scolare, Cadrele didactice investigate in cadrul cercetarii mentionate considers si ele ca 10,7% din pro-inti sunt dezinteresati rata de scoala si de absenteie copiilor lOT (T. Rotariu s.a., 1996, p. 34 . In Iegatura ell negl ijarea educationals, diriginjii cred ca 0,7% din parihti ii impiedica pecopii sa frecventeze scoala si cll 3.2% din copii sunt nevoiti sa-~j ingrijeasca fratii mai mici, Dintre parintii in estigati In cercetarea mentionata, un procent similar, de 2.7% dintre parinti recunosc ca. obligiindu-I sa-~i lngrijeasca fralii, IlU au pennis copilului lor sa frecventeze coala, iar 1,8% solicita copilului sa munceasca in loe de scoala.

Desi toate aceste date exprimate in procente indica valori

ub 10% din lotul chestionat, la ni elul populatiei scolare a Rornarriei, de 20-21% din totalul populatiei tarii (4703000 in anuJ scolar 1995-l996), absenteisrnu I ~i abandonul scolar reprezinta fenomene lngrijoratoare, cu a tendinta de crestere lnregistrata in perioada 1990-1995 (Cartes alba a copilului, 1998).

Fenomenul de negJijare educationala este deosebit de frecvent in Romania in randul minoritatii rornilor, In cercetarea din judetul Cluj (T. Rotariu s.a., 1996, p. 81) procentul copiilor rami neglijati educational tn farniliile lor a fast de 50%, sernnificativ rnai mare decal al celorlalte emil implicate in cercetare. D fapt, negli-

Neglijarea copifului

jarea educationala 'in randul etniei rornilor poate fi considerate un fenomen repetitiv peste generatii, in cadrul unui ciclu al neglijani. Polan ky ~j colab. (1981) au caracterizat ciclul neglijarii ea fiind reproducerea, de catre parin1i, a conditiilor de crestere din propria lor copilarie, In care au Iipsit "standardele sernnificative' de calitate a vietii, Desi in timpul regimului socialist. cand controlul situatiei educatiei scolare era mai strict, nivelul de scolarizare a romilor s-a imbunata~it fata de situatia antebelica, totusi nive III I scolar al indivizilor ace tei populatii a rnmas extrem de scazut (Zamfir, Zamfir, 1993): 22% nu au frecventat niei 0 clasa, 5.3% au lnceput, dar nu au terminal scoala primara, 22. 5% au tenninat scoala prirnara, 8,5 au ineeput dar nu au terminal gimnaziul, 33,7% au ab olvir girnanziul, 3,9% au absolvit liceul $i 0,7% 0 forma de invafAmant postliceal. Proportia analfabetilor a fost apreciata la 27 3%, iar cea a analfabetismului functional (Iipsa deprinderii de a citi) la 35,5%. Situatia ciclica men~jonata a condus la 0 accentuate a scaderii participarii scolare a generatiei actuale de minori din etnia romilor. Daca proportia persoanelor mature romi care IlU au frecventat niciodata scoala a fast de 22%, printre copiii de 7-9 aniaceasta proportie este de 30%. Incercarile de analiza a situatiei excluderii scolare a romilor venite din partea Departarnentului de proteotie a copilului r;;i UNlCEF (Situatia protectiei copilului ln Romania, 1997 p. 145) considers ca "excluderea scolara a romilor uu are loc printr-un act discriminatoriu explicit ~i intentionat, ci mai degraba este rezultatul unui proces progresiv de rnarginalizare/autornarginalizare''.

o categorie aparte de copii neglljati sunt cei fugiti de acasa, care traiesc in afara unui cam in (cop;ii slrazil). Atunci cand sunt depistati de profesionisti, ei prezinta nurueroase semne de retard si de tulburari In dezvoltare si comportament. De asemenea, se pot constata multiple semne de suferin1i, ca urmare a diferitelor tipuri de negljjare ~i mahratare, la care copiii fugiti au fast expusi chiar lnainte de a-si parasi domiciliul (Costin et aI., 1991). in ciuda dezvoltarii serviciilor sociale de protectie a copilului numarul acestor copii pare sa fie in crestere in intreaga lurne, dovedind, de fapt, incapacitatea formelor existente astaz! de protectie a minorilor sa depisteze ~i a stopeze cazuri grave de rele tratamente. Multi copii ai

86

Protectla copilului - dileme, conceptll ~i metoda

str~ii provin din farnilii conflictuale, cu un rnicro-climat tensionat, de violenta, eu parinp alcooJici (Salvati copiii, dupa Fundatia "Copiii Rornaniei, 1998). Data fiind fluctuatia mare a acestor copii ~i lip a documentelor, 0 e timare a dirnensiunilor fenomenului III Romania este greu de realizat. Prin extrapolarea unor cercetari efectuate de lucratori ociali stradali, s-a estimat ca existan, in 1996, aproximativ 4300 de copii ai stdizii din care 2000 permanent in strada (Carta alba a c~pi 1~lui 1998~ p .. 137). Dupa G. Alexandrescu (1998), in Bucuresti eXIsta aproximanv 2500 de copii, dintre care J 000-1200 s~t permanent 'in strada, Printre aeestia se gasesc mai multe categoru (dupa Alexandrescu, 1998, p. 105): I. copiii abandonati de catre toti .~~i care ar fi trebuit sa se ocupe de lngrijirea ;;i educarea lor: 2. eopm care se ana circumstantial in strada, pastrand a oarecarc legatura .. ~u familia. dar fiind gata oricand sa. rupa aceasta )egatunl; 3. COPII~ c~e sunt trimisi de parintii lor sa munceasca, pentru ca sa co~tflbUie la intretinerea familiei (acestia unt cei care spala parbrizele. cersesc, sorteaza gunoiul etc.); 4.coplii care se afla in strada alaturi de parintii Jar, familia pierzandu-si dorniciliul ca urmare a taxelor man de irrtretinere, a sornajului, uneori a nai vitali i in fata unor excrocherii, etc. Categori i Ie m entionate sunt, toate intr-un anumit grad victime ale insuficientei m~teriale. Din datele'anchetei initiat~ de Organizajia Salvati Copiii, la aceasta trebuie adaugati Iactori ca provenienta din familii eu un con sum mare de alcool dill farnilii rnonoparentale sau dezorganizate, rnaltratare din partea paril1t~lor; 20% d..intre copiii str~ii sunt fugi~i din casele de copii invocand ca motive maItratrea din partea celor mai mari sau din partea unor persoane de ingrijjre din aeeste institutii.

. . :rop acesti copii sunt deosebit de expusi I~ violenta, mizerie, frig, boli acute ~j contagioase (digestive, de piele, TBC, respiratorii, cu transmisie sexuala etc.), consum de substante care creeaza depende~tB Higari, alcool, substante volatile alte droguri) prostitutie $i abuzuri sexuale.

Cornparativ cu celelalte forme de rete tratamente indreptate impotriva copiilor lLeglijarea emotionala s-ar putea crede ca ar valama copiii mal putin. Adevarul esre insa ca. lipsa ealdnrii parentale est la originea tnturor formelor de maltratare si cauzeaza grave SlJ-

87

Neg!ijarea capilului

ferinte psihiee copilului, Dezinteresul, neatentia fali de necesitatile de ordin emotional ale copilului actionem asupra acestuia, de obicei, din frageda copilarie ~i se rnanifesta in forme ca, de exemplu: reducerea, in diferite grade, a contactelor fizice (copilul nu este luat 'in brate, nu este mangaiat, imbrati~at, sarutat sau leganat); comunicarea lntre adult ~i capilul mic i.$i pierde tonalitatea specifica, inganata' nu sum rernarcate pro grese le 'in dezvoltare ale copilului, snccesele sale in formarea unar deprinderi sau in realizarea unor perform an te, lipsa de recepti itate a parintelui la initiativele de comunicare ale copilului, ignorarea plaeerilor copilului. Ca urmare, copilul va creste lntr-o atmosfera familiala rece, distanta, care poate nu numai sa inhibe formarea atasamentului S'i a increderii sale rata de parintele dezinteresat, dar ~i sa conduca la tulburari de personal iLate (vezi subcapitolul 5.3 pri ind consecintele abuzului ~i neglija.rii).

Din punetul de vedere al protectiei copilului, abandonul este definit (Pecora, 1992, p. 195) ca fiind parasirea copilului, tara ea parintele sa se asigure de forrnule adec ate pentru ingrijirea eopilului. Autorul amintit folo este ca termen de repel' pentru ca un caz sa fie considerat abandon daca un copil nu este cautat de parinte pentru 0 perioada care depaseste doua zile. Conceptnl de abandon definit de Pecora se potriveste cazurilor de copii abandonati de marne in materuitati sau copiilor abandonati m spitale. Toti acesti copii sunt lipsiti, de obicei, de acte de identitate si petree perioade lndelungate de timp in institutiile in care au fost parasiti. In spitale, personalul medical nu poate asigura copiilor ingrijire adecvata, iar in lip a actelor de identitate, transferul copiilor spre forme mai adecvate de ocrotire este mult incetinit (Cartea alba a copilului, 1998). Dupa Anghel (1998). in institutiile sanitare de pediatric, in mai 1997, 14% din total respectiv 3262 de copii, erau abandonati, Acest numar lngrijorator de copii abandonati 'in maternitati ~i spitale, valabil pentru perioada actuala, indica lipsurile sistemului de prevenire a abandonului ~i ale masurilor de sprijin acordat femeilor tnsarcinate,

Conform dcfinitiei, cazurile 10 care parinpi solicits ca Directiile pentru protectia copilului sa. ia masuri adecvate de ocrotire,

88

Protectia copilukn - dileme, concspjf ~j metode

pcntru a IlU periclita iata ~i ingrijirea copiilor datorita situatiei lor rnateriale precare, nu ar constitui abandon. Pentru a preveni ca mternarea copiilor in institutii sau ocrotirea lor III alte forme alternative sa conduce la dezinteresarea parintilor de copil pentru perioade nedeterminate. legislatia romaneasca eu privire la "Declararea judeca-

toreasca a abandcnului de copil" (Legea nr. 47/1993) I 0, a stabilit la 6 luni perioada maxima de timp dupa care un copil este declarat prin le~e a fi abandonat, Prill dezinteres se Intelege lneetarea imputabila a oncaror legaturi intr parinti ~i copil (Filipe cu. 1997).

Din punctul de edere al copilului, orice de partire a lui de persoanele de care s-a atasat este traita ca 0 perioada de dofiu dupa pierderea CUTva (notiunea de pierdere - "loss" - a fost introdusa in literatura de specialitate de Bowlby. 1975). Daca un copil este plasat de parinjii sm temporar in ingrijirea unei persoane sau institutii, din cauza unei perioade de eriza grava ill viata farniliei (boala urrui parinte, lipsa locuintei, saracie sub lirnita de subzistenta, LlI1U[ sau ambii piirinri in detentie etc.) ~i daca in aceasta perioada parintele continua sa fie interesat de copil (11 cauta regular ii erie. da telefon ii arata afectiune in momentele dind sunt impreuna) atunci nu putern

1I tine ca ar putea fi orba de negljjarea copilului. ituatiile de saracie extrema pot conduce la solutii de institutionalizare care sunt traite dureros nu numai de copil, dar ~i de parintele care a fost nevoit sa se desparta de propriul copil.

4.2, CAUZElE NEGLIJARIl COPllUlUI

. . Fac~rul ~el rnai adesea incriminat in cazurile neglijarii co-

pllll.IUI cs~e atitudinea parental! perturbate, datorata tulburarii relatiei copil-parinte. Este cazul unor familii ell disfunctii in relatii, care dupa C_ Ciofu (1998) surrt urmatoarele: fam i Iii le dezorganizate sau dizam.'~l1iee §i familiile cu personalitati nevrotice sau ell parinti incupabili de a se adapta Ia caraeterul copilului, Cea mai des incri- 1ll8nata este atitudinea rnamei. care, in urma unor tulburari psihice

III Publicata in Monitorul Oficial nr, 153/8 iulie 1993

Neglijarea copilului

trei ani de viata, detasarea copilului poate persit ta pe a perioada nedefinita'' (Bowlby. 1975, p. 31).

Ca urrnare a deprivari i materne, V3zuta prin prisrna carentelor afective cronice provocate copilului, Kreisler (1990) deserie sindromul dezorgalliziirii structurale. rnanifestat atat printr-o deficienta relationala gravs cat ~i printr-una functionala, Accasta este considerata ca fiind consecinta insuficientei cronice de atasarnent, a lipsei relariilor stahile ~i a unei tructurari a mediului social neinteligihil pentru copil. Efectele ace stui sindrom se regasesc pe diferite planuri: ele se concretizeaza adesea la nivelul conduitelor aliruentare. pot de asernenea provoca tulburari de SanTI1, reactii imunologice deficitare. boli psihice cronice, intiirzien in dezvoltarea fi7.idi. Pe ~n p ihic, apare incapaci~tea de a .stabili relatii, ~ezistents la solicitari sau incercari de apropiere de once fel, incapacnarea de 1:1 cornunica, apaiia, atonia. lipsa eontactului prin privire, rerragerea din fata eontactului fizic. La copiii de peste un an se constata de asernenea tulburari in aproape toate sectoarele dezvoltarii psihice: retard partial sau gl bal in dezvoltarea p ihomotrica aparie:

au. dimpotriva, instabilitate psihornotrica, comportarrtente tara continui desfasurare in gol, tulburari masive ale organizarii spariotemparare ~i ale schemei corporale, retardul sau absente dezvoltarii c n!?tiintei de sine, inclusiv a identitatii sexuale. Astfel de cris, sindromului dezorganizarii structurale ii e te caracteristica tulburarea 5aU lipsa legaturi lor dintre diferitele sectoare ale personalitatii,

Lucraril e am i ntite all com pletai rezu ltatele cercetarilor din dorneniul etologiei (Harlow, 1961) privind efectele negative. rue deprivarii matcme. Toate aceste studii au avut un disunet deosebit In pol iticile sociale privind protectia copilului oerotit in institutii de lngrijire (crese ~i case de copii). R.A. Spitz (1946), 1. Bowlby (\958) . .I. Robertson (1958) $i altii au denuntat efectul negativ al lngrijirii irnpersonale a copiilor din institutiile rezidentiale de copii, care poate conduce la comportamente de domeniul psihopatologiei. Din perioada anilor '60 si eu un elan ere cut in anii '70, in Occident s-a renuntar treptat la "institutionalizarea" copiilor aoandonati de parintii lor. Internarea lor in case de copii, mrli 0 figura materna COIlstanta, care sa asigure continuitatea relationarii copiilor cu lin adult,

92

Protectia copilului - dlleme, conceptli ~I metode

a fast lnlocuita prin programe vaste de adoptiune ~j plasament familial.

Neglijarea copi1ului intr-o institutie se datoresre reducerii nurnarului de contacts dintre adulti si copii la cele din timpul actelor de ingrijire fiziea (Irnbaiere, alirnentare, schimbarea scutecelor sau a il1lbracamin~i). Aceasta conduce la dezvoltarea unui stil impersonal de ingrijire a capilului. care la randu-i conduce la aparitia imptomelor de hospitalism, Copilul hospitalizat devine. treprat - irecand prin mai multe raze - aPitie ~i deziriferesat de ceea ce e petrece in jurul lui. dupa ce in prealabil a incercat ill zadar sa atraga asupra sa atentia celor care il lngrijesc (Robertson. 1967). Dupa 0 prima faza in care copi lul internal Intr-o institutie plange rnult, e agitat, i§i exprima dorinta de a tabilii relatii eu eei din jur, daca nu i e raspunde prin satisfacerea nevoil r sale ernorionalc, el va renunta In eforturile sale de a intra ill contact eu ceilalti !ji se va inchidc in sine. Prima reactie a copilului dupa internarea sa lntr-o institutle si epararea de mama a e te descrisa de Robertson ca faza de exprimare.a tristetii. in aceasta prrm~ perioada copilul da semne de uferinta pe care Ie manifests aetiv, adesea ZgOO1otoS: se uita adesea la usa pe care a plecar mama, urmaresre atent pe.cei care intra, sperand ca persoana de care este atasat va reveni dupa el, doreste sa fie luat in brate Imlngaiat, sa i se araie intere . Deocamdata compartamentele de joe. ulimentar §i de relation are ale copilului se pastreaza la nivelul initial. Ncconsolarea copi lulu i conduce, lntr-o a doua faza, la disperarea .tcestuia. In aceasta a dona erioada .corn portarnentul copilului devine dezorganizat, el Pfezentand de e crize de plan., lipsa paftei de mancare. tulburari de sornn, imbolnaviri, renuntarea la comportamentul de joe, pierderea interesului pentru relatii sociale. Ulterior, 111 cea de-a treia faza, copilul pare detasat de relatiile din jur. Copiii III a oLlna capacItate de adaptare, sau cei care au primit slI1'o11 din p,lrtea celor care au prelual lngrijirea lor, or incepe sa se dezvoltc 1111 nou, chiar daca VOl' relua evolutia de la un nivel rnai scazut dedit

1:1 de 13 internare, Limbajul, jocul, interesele vor lncepe din nou sa l' dezvolte. i'n privinta rncdalitatii de stabilire a relatiilor, s-a obser-

\ .11 ca eci care au fost abandonati, stabilesc user relatii, dar au rnari I Illicult.a._tj, rnai ale in adole centa ~i la varsta adults, de a e atasa in I

1)3

Neglijarsa copilului

mod stabil de cineva. Copiii rnai vulnerabili ~i cei care nu beneficiaz.a de suport din partea eelorcare le-an preluat 1ngrijlrea., pot regresa in continuare in comportament ~i sa se retraga din ce in ce mai mult in sine, devenind apatici, inexpresivi, dezinteresati de lurnea obiectelor ~i de persoanele din jur, Prin acest rnecanisrn se poate explica existents nurnarului mare de copii cu retard sever 11"1 dezvoltare sicornportament de tip aotisr din leagsnele de copii (Roth.

111998). Formeie grave de negl ijare pot conduce, asadar, la tul b urari de ordin psihopatologic in dezvoltarea copiilor .. Asrfel de studii au continual sa prezinte un mare interes pentru psihopatologie, pentru dezvoltarea umaria ~i pentru neurostilntele moderne (Rutter, 1987. Siegel. 199')). Vom roveni In analiza acestui fenamen, atunci cand vorn aborda problematica insrituti i lor de copi i.

4.4. SARAclA ~I NEGLIJAREA COPllUlUI; :PROGRAME DE INTERVENTIE PENTRU REDUCEREA EFECTELOR HANDICAPULUI SOCIAL

Copiii reprezinta categoria cec mai afecrata de saracie. in Romania, in 1994,37.6% dintre copii traiau sub nivelul de saracie, numarul copiilor saraci crescand proportionalcu dimensiunea farniliei (Hristu, 1998. p, 95). Autoarea consideraca "acesti copii prezinm UI1 rise crescur de a deveni rnalnmriti sauinstitutionalizati. de a trebui sa munceasea la 0 varsti rrageda~ de a deveni copii ai strizii. dea fi ex ploatati sexual sau de a intra in conflict 01..1 legea",

Dupa Costin at at. (1991), in familiile cu venit scazur, dintre fonnele de rele tratamente Impotriva rninorilor, copiii sufereau rnai adesea de neglijare (36.8%) decafde abuz (19.9%),. pe cand la copiii din familiile cu venitari rid~e, procentul neglijarii a coincis cu eel al abuznlui (4.4%).

in studiile asupra repanitiei coeficienului de inteligenta in populatie, n fost adesea suhliniat nivelul intelectual scazut al paturilor sociale af1ate In partea de josa distributiei sociale (C~I nivel SES scazut). Cauza presupusaa Ii in spatele acestor constatari este nivelul scazut de scolarizare (In privinta nurnarului de ani .$j a cal ita-

94

Proteetia copllului - d.ileme, corrceptii ~i metoda

tii a invalfimantului). De aeeea, pentru reducerea fenomenului de substimulare educa!ionaUi. a copiilor din categoriile defavorizate ale populatiei, au fost concepute prograrne ell caracter social, educativ ~i medical. Asrfel, programul federal al SUA "Head Start" a urmarit pregalirea pentru scoala a eopiilor deprivati social, prin lmbunatatlrea unor pararnetrii ca: sanatatea fizlca 9i abilHlttile motrice, dezvoltarea emotional! ~i sociala, procesele m e nta Ie , increderea in capac itatea de i[lvat.are ~colari, relatia parinti-copl i, atitud inile soc iale favorahile societani. seutimentul demnitatii ~i al propriei valori, atat la parinti. cat si la copii, Meuireaacestui program a fast sa asigure un mai bun punct de pornire pentru rule de mii de copii din Statele Un ite, care, tara sprij in materia I. nu <If fi putut fi lnscrisi la grad in i te (forme aleeducatiei timpurii care pregatesc copiii pentru ~coala.). ldeea prograrnelor Head Start are ca ba7..a teorctica conceptia privind importan!a stirnu lari i precoce pentru dezvoltarea psih iea (Hunt, 1961 si Bloom. J965).

De introducerea prograrnelor Head Start- care se deruleaza pana astszi de la inceputul anilor '60. sub forma unor programeeducative gratuite pentru prescolari - s-an ocupat echipe multidiscipltnare de eercetatori ~i practicien i: psi ho logi, med lei, asistenti socia Ii, educatori. De la initierea lor, s-a pus problema necesitatii evaluarii cfeetelor lor in privi'nra cresterli nivelutul de inteligentli si a evolutiei copiilor irnplicati, raportat Ia copiii din grupele de control (proveniti din larnilii cu situati] socic-economice sirnilare, dar care nu au fost cuprinsi in programele Head Start).

Stimu I area tirnpurie a dezvoltari i cognit ive esre V8z11ta de mitiatorii ~i sustinetorii programului ca 0 masma educativa ~i sociala menita sa preintarnpine insuccesul scolar si chiar tulburarile comportameutale, arnt de frecvent inmlnite la copiii si tinerii care ajung pe bancile scolii f'ara 0 pregatire psiho-afectiva adecvata solicitsrilor seolare, Educatia prescolars gratuita, modelers diferentiat, in functie de ca racteristic j Ie i nd ividua le a Ie copi i 1 or, sup I imentarea al i rnentatiei copiilor din Iondurile prograrnului $i antrenarea parintilor la educarea, dar lji laevaluarea progresului copiilor lor, sunt doar cateva (" I cmeme deseri pt ive, dar totodata defin itori i aJ e programu lui.

95

Neglijarea ccpilului

Tot 'ill aceasta categoric a programelor cornplexe de interventie destinate copiilor din familii cu ni el socio-economic scazut se gaseste ~i pro iectu I Milwaukee, dupa nurnele orasului in care, la incepunil anilor '60, S-3 instalat un laborator de teren (Spitz, Johnstone. 1986). Aiei s-a aflat un numar disproportionat de copii cu retard in dczvoltare. copii ai unor marne ell TQ sublirnmar (IQ<80). Declinul copiilor ace tor mame, provenind din medii dezavantajate cultural $i social, crestea odata CLI val'Sla, Incepand dinainte de inserierea la scoala si pana la 1 -16 ani. Programu I de reabilitare s-a desfasurar pe doua planuri: s-a in tituit un plan pentru reabllitarea mamelor, prin formate profesionala, ajutur casnie, educatie recnperatorie $i un altul pentru copii de la 3-6 luni palla la 6 ani, axat pe rormarea deprinderilor de rezolvare de problerne ~i pe dezvoltarea limbajului, Desi pana la \mta de 4 ani perforrnantele copiiilor din grupul experimental ~i eel din grupul de control se asernanau, incepand cu aceasta aJ'sti'i (medie) au lnceput sa apara diferentc in favoarea grupului experimental, care a inceput sa se dezvolte rapid. iar grupul de control a lnceput sa regreseze. Diferentele din punctul de vedere al coeflcientilor de inteligenta a copiilor au fost de aproximativ 25 de puncte ([20 111 grupul experimental, rata de 95 in grupul de control). oeste diferente au rarnas stabile $i mai mrziu, dupa tnceperea scolii, lnterventia eoucornitenta la nivelul copilului si a mamei fiind eficienta.

Programcle de interventie bazate pe implicarea parintilor au ca scop cresterea competentelor cognitive !?i sociale ale copiilor ill urma uuei interventii educative din partea parintilor. Acest tip de programe tinde sa se dezvolte $i - rotodata - sa contribute la dezvoltarea persona Iii a parintilor lnsisi, lntarindu-le deprinderile de integrare social! ~i capacitatea de autodezvoltare. Pentru ca sa devina adevarate instrurnente de accelerare a dezvoltarii copiilor lor, parintii trebuie sa-~i schimbe cornportamentul ~i structura atitudinilor. Suecesul programelor de interventie prin iutermediui parintilol' poate fi urmarit pe baza nivelului de performante ale copiilor, dar !ii prin eva] uarea sch imbari lor in atitud in i Ie parinti lor.

Cum a reiesit din cele de mai sus, punctul de plecare al acestui gen de inrerventie precoce, adresar in prirnul rand copiilor

96

Protectla copllului - dileme, conceptii !li metode

prescolari, pentru a Ie mari sansele integrarii scolare, porneste de la increderea In deosebita plasticitate psihica a copiilor sub varsta de 5 ani. [11 analiza eficientei unor astfel de programe, aceasta conceptie a lnclinat insa balanta in favoarea evaluarii nivelului cognitiei ~j a sernnificatiei cresterii lnteligentei, Cu toate sansele pe eare cred eil le are acest gen de interventie, orientarea prin excelenta spre laturile lntelectuale, ca unic criteriu al evaluarii, a avut ca urmare 0 sene de critici, care constatau ea efectele timpurii aJe interventiei se pierdeau odaUi eu inaintarea 111 varstrJ a copiilor.

Traditional, programele precoce de interventie au fast concepute ca sa imblll1ata~asca il1vatarea .;;i competenta sociala a copiilor prescolari, cu speranta ca progresele sa fie mentinute in cursul ulterior al vietii, Cercetarile au ajuns JUSa la eoncluzia cil multe din c~gurile lIf enite pe parcl! ul prograrnului se pierd, In special in ceea ce priveste coeficienrul de inteligenta, Esecul interventiilor poate fi inteles oa 0 deficienta de analiza a sisternelor de parametrii ai mediului care influenteaza dezvoltarea. In modelul tranzactional at lui Sameroff, rezultarul dezvoltarii nu este dependent doar de indi id sau nurnai de contextul au de experienta, ci de combinarea celor dOlla categorii. In modelul mentionat, factorii de mediu raspunzaiori pentru un nive! redus de inteligenta nu se confunda ell statutul socio-economic scazut, dar sunt corelati en accsta. Cei 10 Iactori de ri c descrisi sum: boala cronica a rnamei anxietatea materna. perspectiva mamei asupra dezvoltarii copilului, interactiunile maternale spontane ale mamei in perioada sugara a copilului, loeul de 1I1UnCa al capului de familie, educatia mamei, statutul de rninoritar, reteaua farniliala, evenimente stresante de viata. numarul rnernbrilor farniliei ( ameroff ~i Fie e, 1990, p. 12 t). in studiile efectuate de Sameroff si colaboratori i sai s-au giisit diferente semnificarive ale coeficientilor de competenta socio-ernotionala ~i cognitiva intre grupurile de copii eu scoruri multiple la factorii mentionati mari, respectiv mici.

Una din concluziile acestor cercetari a fost ea nu factorii socio-economici ca atare sunt corelati Cli un nivel intelectual scazut, ci parametrii de rise descrisi mai us, care, la rfulduJ lor, nu actionem izolat unul de altul ci in combinatii de factori multipli. Programele

97

Neglijarea copirului

de interventie destinate activsrii potentialitatilor cognitive ale copiilor din mediile ell SES scazut vor putea - si vor fi nevoite - sa e orienteze nu numai asupra cognitiei ca atare, dar ~i asupra factorilor eontextului familial ~i social care tirrd sa ingreuneze, sau chiar sa bareze evolutia copilului In manifestarea potentialitatilor ale.

Desi criticile la adresa prograrnelor de interventie au fost foarte numeroase in ultimele doua deceni i, totusi aceasta perioada a fost e trem de bogata in extinderea si varierea acestor prograrne. 0 linie rernarcabila de actiune s-a orientat spre elaborarea unor programe de siimulare precoce specifice copiilor cu diferite grade ~i tipuri de handicap (Vauras, Lehtinen, Kinnunen ~i Salonen, 1992). Din punctul de edere al copiilor cu ne oi peciale, deficientele multor programe adresate unor populatii largi de copii au fast cauzate de lipsurile adecvarii programelor Ia etiologia ~j formele de rnanifestare ale deficitelor copiilor, Cicchetti ~j Wagner (1990, p. 246) adauga ca rnsuccesul unor programe de interventie se datoreste, partial, lipsurilor in trumentelor de planiIicare si evaluare conventiona Ie. carora "Ie lipseste adesea capacitatea teorerica ~i pecificitatea empirica necesare proiectarii unui program de interventie care sa. vina in intampillarea nevoilor specifice ale unui anurnit copil". Pentru a elabora scheme adecvate de interveutie, autorii mentionali arata CEl trebuie trasat graIicul dezvoltarii ~j diagnosticata natura riscului sau a rnaladaptarii copilului prin raportare la mediul sau de vialA. mediu care va deveni ~i el tinta interventiei. Acest lucru este deosebit de important, fiindca stimuleaza persoanele care Ingnjesc copilul .a fie atente la nevoile acestuia. Asa cum a reiesit din analiza pe baza modelului propus de Cicchetti ~i Wagner, nevoile c pilului VOl' trebui corelate eu resursele retelei sociale dinauntrul ~i din afara familiei, Evaluarea va trebui extinsa - deci - pe langa domeniul cogniti asupra domeniului social, emotional, lingvistic, dar ~i asupra sistemului de relatii copil-familie-rnediu. "lndiferent de teritoriul identificat ca fiind eel al deficituJui prirnar, irnportanta e aluarii multiple a dorneniilor de functionare nu poate f subestimata (D. Cicchetti) S. Wagner, 1990, p. 255). a astfel de abordare a organizarii sisternului psihic aJ copilului va testa capacitatea sa de orientare, de lnvatare (de habituare si conditionare in cazul eopilului mic)

98

Prorectia copilului - dileme. conceptil ~i metode

de adaptabilitate la nou, de evaluare a legamrii de atasarnent, a capacitalii de antoreglare, de calitatea jocului si a limbajulul; toate acestea vor fi evaluate 'in contextul cultural ~i social aI familiei, eeea ce va perrnite 0 mai buna analiza a interactiunii diferitelor procese psihice. Evaluarea contextuala cornplexa, propusa de Cicchetti si Wagner, va spori calitatea prograrnului de interventie, prin lmbunataiirea capacita(.ii sale de diferentiere I?i de sensibi litate a dlagnosticului fata de unicitatea subiectului evaluat, Un astfel de diagnostic multicontextual, mai dinamic in analiza interactiunii cornponentelor, sporeste sansele prognostiee ale Insusi programului de interventie mal ales daca e.1 este suplimerrtat - in cazul familiilor cu nivel social

i economic cazut ~ cu rnasuri de sprijin material- ocial. Acest complex eu caracter diagno tic §i de interventie va deveni extrem de necesar In pecial in cazurile in care e constata cornportamente de neglijare a copilulul, deoarece el va permite luarea unor decizii mai bune, din perspective planificarii de lunga dllra:tB ~i a reorientarii procesului de interventie,

Prezentarn, in continuare, csteva criterii de apreciere recomandate pentru evaluarea programelor tie intervemie (dupa Zigler $1 Trickett, 1978, Takanishi §i Del.eon, 1994, Spitz ~i Johnstone, 1986):

- Cum unt apreciate programele de catre beneficiari (in cazul programului Head tart, 95% din parinti au apreciat programul ca fiind foarte util).

- Urmarirea diferentelor nivelului de scolarizare atins de grupa ~il1ta i de catre grupa de control, ca §i a numarului de copii in regi strati cu absenteisrn ere cut, corigente ~i repetentii, in urma evaluarii progre elor copiilor la distants mare de tirnp de la rnornentul derularii programului, s-a constatat ca, in ciuda lipsei unor d iferen te semn i ficative dintre coeficienti i de intel i gen1i lntre grupu I tint.a ~j eel de control, diferente au existat, in favoarea grupului de inrerventie, in ceea ce priveste reclucerea absenteismul scolar, seaderea nurnaru lui celor cu esec soolar ~i al celor exclusi din scoli.

- Timpul petrecut de parinri ell educatia ~j jocul eu proprii copii (cresterea acestui timp fiind un semn al lntelegerii de catre par inti a esentialului interventiei),

99

Neglijarea copilului

- EvaJuarea coeficientilor de inteligenta ~i a gradului de scolarizare la ceilalti frati in afara copiilor illscri~i direct In program (cresterea coeficientului de inteligenta la ITati fiind, de asemenea, un factor de sueces), Acest fenomen este CUllO cut ca fiind nn efect de difuzie, avand ca explicatie faptul ca intere ul crescui al marnei pentru copilul tinta duce, concornitent, la cresterea interesului ei fata de ceilalti copii, in general fata de cei mai mici,

- S-au masurat, de asemenea, schirnbarile survenite In ceracteristicile institutionale in gradinite si scoli. S-a constatat ca In institutiile de invatamant 7n care all functionat astfel de prograrne de interventie a ere cut (cu pana la 50%) accentul pus pe nevoile copilului.

- Luarea in considerate a unui criteriu de sanatate: datorita caracterului complex, in luzand 0 components de control $i asi lenta rnedicala, III 26% din cazuri a crescut atentia institutiilor medieale privind starea de siinata.tea a populatiei ~int:a.

- Irnplicarea ceratenilor in problemele institutiilor publice: astfel de schirnbari nu s-au constatat in comunltati tarn gradinite Head Start.

- Irnplicarea parintilor in program: pana la 35% din per onalul salarizai ~i oluntar al prograrnelor Head Start sunt parinti ai copiilor sau absolventilor; multi raman In mod stabil CLi aceste posturi, chiar dupa ce copiii lor au ab olvit,

- Profitul parintilor de pe nrma retelei sociale a programelar de interventie. De exernplu, YpsiJanti Perry Preschool Program aratii ea a ere cut timpulliber al marnelor.

- Profitul social de pe unna acestor programe de irnerventie preeoce a fost eel mai impre ionant. Evaluarea efectelor la Implinirea varstei de 19 ani a eelar din grupele lintA arata imbunatatirea gradului de seolarizare, caderea ratei de criminalitate, a ratei de Iolosire a ajutoarelor sociale, a incidentei sarcinilor la adolescente, 0 mai mare stabilitate la locurile de munca ~i cresterea ratei de absol-

ire a liceului.

100

Protecpa copilulu] - dileme. ccnceptil \ii metode

Iarrebari;

I. Mortalitatea infantila din Romania a fest, in 1996, de 22,3/1000 de nascuti vii; aceasta reprezinta in acel all cea mai mare rata de mortalitate infarrtila din Europa. Ce legaturi posibile vedeti intre aceasta rata crescuta de mortalitate i neglijarea medicala a copiilor In familie? Ce alti factori ar putea fi incriminap 'in mentinerea unei rate crescute de mortalitate infantila?

2. Care ar putea fi rnecani rnul psiho-social aJ abandonului copiluJui de catre parinti? Ce avantaje are, fata de abandonarea copiilor in maternltari ~i spitale, preluarea ocrotirii unui copil de carre serviciile de protectie a copilului? Ce fel de programe de interventie preventiva ar putea reduce rata abandonului copiilor Tara identitate din rnatemitati $i pitale?

3. Cum este explicat fenomenul neglijarii copilului de catre teoria atasarnentului (vezi $1 capitolul 7. despre teoriile prlvind fenornenele de rnaltrarare)?

4. De ce e considera cazurile de copii ai strazii ca reprezentand rna urs esecului serviciilor de protectie a copilului?

,

Bibliografie

Alexandrescu, G. (1998). Efectele s/i,.6ciei: copiii strdzii - conditii de llfa/a # drepum. In: Slirocia $i drepturile omului. Bueuresti, finantata de PNUD.

Anghel, 1. (22-28 iulie 1997). Situaiia copiilor din Romania -0 deteriorat continua din 1990. "22" - Revista de dialog social, nr29. anul vrn.

Bel ky, J. (1980). Child maltreatment. All ecological integrcaionln:

American. Psychologist. no 4. P: 320-335.

Bowlby. J. (195 J). Maternal care and mental health Geneva:

WHO.

Bowlby. J. (1958) Psycho-analysis and child care, In: J.D. Sutherland (eel.) Psycho-anaysis and contemporary thought, Hogarth, London.

101

Neglijarea copilului

Bowlby, J. (1973, 1975). Aitachmeni and Loss, Penguin Books.

London.

Cicchetti, D., Wagner, S. (1990). Alternative assessment strategies for the evaluation of infants and toddlers: aft organizational perspective, In: .1. Meisels, lP.Shonkoff (Editors), Handbook of early childhood intervention, Cambridge University Press.

Caslin, L., Bell., c, Downs, S.W. (J 991). Child welfare. Policies and practice. NY, London: Longman.

Feuerstein, R., Feuer tein, S. (]991). Mediated Learning Experience: A theoretical review. in: R. Feuerstein. P.S. Klein, AJ. Tannenbaum, Mediated Learning Experience (MLE) , Freund LTD.

Filipe cu, LP. (1997). Adoptia $i protectia copilului oflat in dificullate. imisoara; Ed. All Educational.

Fundatia "Copiii Romaniei" (1998). Cartea alba a copilului. Departamentul Informatiilor Publice al Guvemului Romaniei, Bucuresti.

Hill, M., Aldgate, J. ]996). The Children Act 1989 a:n~ recent developments in research in England ami Wales. In: M. Hill, 1. Aldgate (Eds.) Child Welfare Services. London: Jes ica Kingley Publisher .

Herrn tein. R.J., Murray Ch. (1994). The bell curve, Free Pre Paperback, NY.

Hristu, V. (1998). lmpactul sariiciei asupra respectdrii convemiei drepturilor copiluiui. In: A. Zugra escu, Sariida st drepturtle omului, RO: PNUD.

KiJlen, K. (1997). Copilul maltratai. Editura Eurobit.

Lazar, 1., Darlington, R. (J 982). Lasting effects of early ed.ucatioll.~ A report from the Consortium of Longitudinal Studies. In:

Monographs ofthe Society for the Research ill Child Development, 47(2-3, Serial No. 195).

Margalit, M. (1992). Sense of coherence and families with learningdisabled child, in: Bernice Y.L. Wong (editor) Contemporary interventian research in learning disabilities. All inter-

102

Protectia copilului - dileme, conceptii ~i metode

national perspective, Springer-Verlag, New-York Inc., p. 134-146.

Polansky, N.A, Chalmers, M.A., Buttenwieser, E .. Williams, P.D. (J 981). Damaged parents: an anatomy of child neglect. Chicago: University of Chicago Pres .

Popescu, V., Radu], M. (Ianuarie, 1998a.). Copilul maltratat. (1) In:

Viala Medicala. 420, n.2 anul X

Popescu, Y., Radut, M. (Ianuarie, 1998b.). Copilul maltratat (Il).

Viala medicala, or. 421, 0.3, anul X.

Robertson, 1. (1958). Young children ill hospital, Tavi took, London.

Roth, M'( 1998). Aaivarea functiilor cognitive .;11 copilaria midi.

Cluj: Presa niversitara Clujeana,

Rotariu, T. (coord.), Roth, M .. Filipoi, S., Mezei, E., Munreanu, A..

Sabau, V. (1996). Expunerea minorilor la abuz si neglijare in judetul Cluj. Cluj: Ed. Comprex.

Rutter M. (197]). Parent-Child Separation Psychological Effect on the Children, In: Jourual of Child Psychology and PsychiaTry, 12.

Rutter, M. (J 987). Psycho ocial resilience and protective mechanisms, In: American Journal of Orthopsychiatry, 57, p. 316- 33.

Sameroff, A.1 .. Fiese, B.H. (J 990). Transactional regulation and early inierveniion, In: SJ. Meisels, lP.Shonkoff (Editors), Handbook of early childhood intervention, Cambridge Univer ity Pres.

pitz, R.A., Wolf (1946). Anaclitic Depression all Inquiery inio ~he Genesis of Psychiatric Conditions in early Childhood. In:

Psychoanalitic study a/Childhood, Vol. 2, p. 313-342.

Spitz, H.H., Johnstone, E.R. (1986). The raising of intelligence: A selected history of attempts £0 raise retarded intelligence, LEA Publishers.

Takanishi, R., DeLeon, P.H. (1994). A Head Start for the 21st Cen(UlY, American Psychologist, vol. 49, No.2, 120-122.

]CEF & Departarrtentului de Protectie a Copilului (1997). Situaiia copilului i afamiliet in Romania Bucuresti,

103

Negfijarea copilulUi

Vau ras , M., Lehtinen, E., Kinnunen. R., Salonen, P. (1992). Socioemotional coping and cognitive processes ill training learning disabled children, In: Bernice Y.L. Wong (editor) Contemporary intervention research in learning disabilities. An international per pective, Springer-Verlag, New-York Inc., p. 163-189.

Werner, E.E. (1990). Protective factors and judi vidua I resi lienee, in:

S.J. Meisels, J.P. Shonkoff (Editors), Handbook of early childhood intervention, Cambridge University Press.

Siegel, D. (l995). Memory, trauma and psychotherapy. A cognitive science view. Tn: The Journal of Psychotherapy. Vol 4, no 2. p.93-122.

Zamfir, C, Zamfir. E. (1993), rigonii lntre ignorare si ingrijorare.

Bucuresti

Zigler, E .. Trickett, P.K. (1978), IQ. Social compere/Ice, and evaluation of early childhood intervention. programs, American Psychologi L, sept., p. 789-798.

104

5. CONSECINTELE ABUZULUI $1 ALE NEGLIJARII. REACTIILE DE APA.RARE ALE COPILULUI

5.1. TRAUMELE ~I CONSECINTELE LOR

Relele trarameme au asupra copilului efectele unui eveniment traumatic, Pornind de la intelegerea psihanalitica a conceptului de trauma. Laplanche ~i Pontalis 1994. p. 444) 11 circumscriu ca fiind "evenimentul din viata subiectului care se defineste prin intensitatea sa, incapacitatea in care s: gaseste subiectul de a-i raspunde in mod adecvat, tu I burarea si efectele patogene durabile pe care Ie provoaca in organizarea psihica; in terrneni economlci, Iraumatismul se caracterizeaza prirnr-un aflux de excuaui care cste excesiv in raport eu toleranta sllbi~etutui ~i capacitatea aeestuia de a Ie comrola si elabora psihic''. In acelasi sens, Dubrow (1992) de erie caraeteristicile evenimemelor traurnatice ca avand a aparitie neasteptata si 0 intensitate irnprevizllilla, ca Intrecand limitele obisnuite ale experientei umane ~i avand un caraeter Infricosator pentru cei mai multi pe care ii afecteaza.

in categoria evenimentelor traumatice intra dezastrele naturale (cutrernure, inundatii, fulgere), accidentele de munca, de 'i rcu tatie, cdc casn ice etc, ~i vatamari Ie intenticnate prod use de oameni, in aceasta ultima categorie intra toate actele iolente comise de unii lmpotriva altora. Garbarino et al. (1992) delimiteazii doua cutegorii ale vietimelor unor evenimente tranmatice: vicrirnele prirnare, care sufera direct de pe urma e enimentulu.i ~i victi~ele secundare, care asi ta la intilmplari de natura traumatica, exercrtate nsupra unor persoane Indragite, prieteni sau chiar necunoscuti. Victims prirnara este copilul accidentat gray de catre un coleg,

-105 -

Consecinlsle abuzului ~i ale neglijlirii

copilul abuzar fizic sau sexual, copilul bolnav care nu este dus la medic, adolescerrtul denigrat pe nedrept de dascal tn fata prietenilor saL soldatul ranit in razboi sau individul lnchis Inti-un lagar de concentrare, copilul mpH de langa parintii sa; sau adolescenta ironizata continuu de mama sa ~i ;zolata de eolegii ei. Victime secundare sunt ace; copii care sunt rnartori ai violentelor din farniliefcand, de exernplu, lin copil asista la bataia crunta la care sum supusi Iratii sau mama, sau adolescentul asista la moartea sau ranirea unui camarad de arme, au cand sora mai mica asista la violarea sorei mai rnari); in toate aceste cazuri reactiile copiilor sunt comparabile Ott ale celor din situatia de victim! prirnara, avand adesea consecinte traumatice.

in ultimele doua decenii, 0 directie imp rtanl1i a cercetarilor privind abuzul indreptat Irnpotriva copiilor -a orientar aupra studiilor clinice privind consecintele violentei asupra cornportamentului Jor. IntT-a ancheia desta~urata asupra unui lot de parinli a 3334 de copii, Straus ~i Gelles (1987) au gasit eli la copiii supusi violentei, tulburarile de comportameut erau in mod

emnifieari mai frecvente dedit la copiii care nu au avut experiente traurnatice. Aceste probleme comportamentale ale copiilor abuzati au euprins diferite tulburari de adaptare la cerintele mediului social: crize de furie (17.5% rata de 10/%). esec scolar (16.1 % rata de 6.2%), faU si nea cultator acasa (15.7% fara de 8%), relatii de prietenie eu rninori problema (10.9% aftA de 2.3%).

ill anul 1980, prin includerea in rnanualul DSM-1Il (revizuit in 1987), s-a recunoscut sindromul de stres post-traumatic (Post Traumatic SlTeS Di order - PTSD), ca fiind 0 categorie aparte de diagnostic "oficial" aplicabila in cazurile copiilor care all suferit experiente traurnatice, PTSD se diferentiaza de formele acute ale reactiei la stres (Acute Sires Disorder - AST). in cadrul arnbelor sindroarne sunt inclu e anxtetatea aeeentuata, generalizata, depresia, pierderea respectului de sine, retragerea in sine, comportamentele de evitare, de uegare, de furie ~i cele agresive, Daea fenomenele descrise apar in primele patru saptamani de la actiunea evenimentului traumatic $i se rezolva in aceasta perioads, atunci capacitatea de adaptare a organismului copilulni a biruit

106

Protactia copilulul - dileme, concepjf $i metoda

stresul, Ill! va suferi de PTSD. Daca insa simptornele persista mai mult de a luna. consecintele psihice se vor prelungi pentru perioade de limp greu de determinat, adesea - in lipsa unui ajutor de

pecialitate - pentru toata viata.

Berline« (/99/. p. 99) descrte caznl Oabrielei. de 1 I ani, ohllZaiil sexual in mod cronic de un liJnal' vecin, cand mama ei 0 lasa in grija aces/Ilia. Fetita /111 €1lIeo deed: 0 siJlgltrii prietend; iar rezultatele el scolare erau mediocre; jara sii rrezinte "reo d~ficien(fi. Ea manifesto tin nivel ridtcat de anxieiate: in special/i'icti in preojma hiirba/ilor. Avea vise w·rile si cosmare, atacuri de ponlcii. Prezenta uneori ji'ogrnenlfJ de I'epreze/lli'iri CJCUle ale scene/or de violent abuz sexual la care CJ fos: s/lpusli. Gabriela £1vea dificulttifl de concentrare. visa ell ochii deschisi. 111'ea stari de corfuzie. nu era in stare sii la "atitrcit; sau sci-fi tennille sarcinile. Se simtea udesea trista. deprimafa. foni chef.' i$1 focea grtjf pentru vtitor, ITU crede« ea vl'ftOdalti \'0 ji in stare de eel 'a. se gandea sa se sinucidti. Se simtea vinovata si simtea mllJlajllrie.

in modul in care se prezinta Gabriela la psihoterapeut, l3erliner (1991) regaseste aspectele rnajore ale sindromului PTSD, pe care la cia Hica in: amiutirile recurente si intrusive (care revin involuruar. spontan in mernorie), sl!fel'inf,e psihice stresante prin cosmare.flushbackuri $i reprezentiiri; pomind de la marunte indicii senzoriale sau chiar in absents a estora: reacui de evitare a relelor experiente (cum ar fi frica de barbati); starea crescuui de anxietate si judecdtil« dezadaptative (sentimente de vinovatie ~i de inferioritatc).

Dr. Alexandru Trifan o anfel de 1 ltiaza

Daca ar fi sil definim succint scopul terapeutic urrnarit de Freud in modalitatea sa originals ~i benefica de tratarnent al nevrozelor, am folosi urrnatoarea formulare: descoperirea traumelor refulate in subconstient, acele fire de nisip lntrate in angrenajul psihodinarnic ~i aducerca [or in lumina constientei In acelasi tel in care chirurgul eviderrtiaza continutul unui organ, excizand si - In fine - lndepartand "calculii" formati in jurul "concretlunilor" traumatice.

107

Consecirnele abuzutul ~i ale neglljiilrii

Dar sa incercam sil stabilim criteriile dupa care un anume eveniment poate r prezenta un traumatism psihic. Acesta trebuie sa produce:

• senzaue de neputinfii. de prindere in capcana

• sa lntrerupa, brusc ~i brutal, cursul llnear al existentei

• sA fad persoana sa ahmece 'intr-o stare de discomfort extrern

• amenintarea, insecuriatea

Dar Care este rezultants ruturor acestor experiente? La Intrebarea: ce fel de amcnintare? dispunern de doua raspunsuri: eel eare considera trauma psihica. 0 amenintare a nercisismu lui ~i eel care 0 aslmileaza ell 0 lezare l'I SINELUI. in Jenseites des Lustprinzips (Dincolo de principiul rl:1cerii,1920) Freud concepe un anumit rnecanism ca fiind 0 barierfi H stimulilor, Excitatiile cmotlonale puternice sunl blocate pentru a nu inneca lueiditatea sl operaiivitatea EULUL Acci stimuli care prin intenshatea cxcesiva rup bariera protectoare sunt numiti "traumatici" si Iegatl, a .. a cum afirma el In "Hernrnung, Sirnptorn und Angst" (Inhibitie, simptom ~i teama, 1.926). de anxietate.

Din aceste interpretar! initiate ale lui Freud. privind experieruele penibile ~i de pierdere. s-a nascut ideea de legatllri'l intre trauma ~i narcisisrn, E. te de utilizata de psihanalistii celei de-a doua jumata~i de seco I denum i rea de trauma narcisi stu care pres upu ne precncitate marclslsrnul fiind un mod de a f al primelo lunt de existenja), arnnezie (memoria de durat!!. lipseste 13 ugar) ~i atasarnent obiectual, adica hipersensibilitate la abandon ~l separatie, l.eztunea narclslsu poate influent<! in stad iile de lnceput chiar $i structure creierului in farrtil; in stadiile urrnatoare ale copilariei, urma ramane, dar este protejata de un proces secundar de reprimare. A doua interpretare a semniflcatiei traurnei psinice a succedat studiilor victirnizarii si stresului, ambele privite ca apanlnd sub influenta unui soc ca un impact Impotriva inelui care produce 0 "cicairice calcificata'', indelebila in corpuJ psihic, Trauma irrfantila ins! rt-a putut n integrata in aceasta teorie, atala vrerne cal lung, teorctlcianul existen ~ei unei en tila1i psihice distincte de 10, EU ~i SUPRAEU ~j dotal! cu functi! evaluative ( INELE) credea ca aparitia sa este apanajul varstei adulte. Dar Heinz Kohut a dernonstrat ca formarea unui SI'NC lnfantil incQ de la varsta de 3-4 ani, ceea ce contribuie la intelegerea diferila. a unor aspecte de psihodinarnica developrnenta Ill.

Viata medicala, 9, I I • p.6

108

IO~J

Protectia capilului - dileme. conceptii ~I metoda

Consecintele actelor intentionate de violent! orientate impotriva unui copil nu se restrang, asadar, numai la nivelul fizic al varamarii produse, ci se extind la nivelul psihic transformandu-se in 1 ziuni greu de vindecar, care pol afecta chiar trucrura creierului infanlil. Actele intentionate de iolenta "subrnineaza Increderea fuadamentala a eopilului in umanitate si poate crea 0 inabilitate pe viata de a dezvalta relatii apropiate. de incredere" (Garbarino et al, 1992). in conceptia sa tarzie pri ind trauma, asirnilata cu lezarea sinelui, Freud explica "nucleul reactiilor la trauma printr-o crestere, peste 1imita tolerabilului, a tcnsiunii ce rC7ulta. dintr-un aflux de excitatii interne, care eel" a fie anulate" (La planche, Pontali •• p. 447) iI1 acest context, reactiile psihice ale copilului la evenimentele rraurnauce sum, de fapt. lncercari d iruelegere ~i de sllipanirc a

ituatiei traumatice. tara en si incontrolabile prin d finitie. De exerrrplu, "repetarca viselor in care subiectul rerraieste cu lnrensitate accidentul si se repune in ituatia traumatica parca pentru a a sHipani este raportata ca 0 compul ie la repetitie (Laplanche, Pontalis, p. 447). Simptomele care caracterizeaza tulhurarea posttraurnatica transpun pe plan psihic socul violent, patrunzator, generalizand a tfel efecle lui asupra lntregii personalitati,

opiii aflati in situatii de rnaltratare tree prin experiente de \ ia\1i care restrdng in diferite grade sati facerea nevoilor lor. Reactiile copiilor la astfel de situatii variaza in mare masura ill functie de:

• tipul de rele rratamente la care sunt supusi;

• varsta lor:

• capacitatea lor de tntelegere a realitatii;

• ajutorul pc care 11 prirnesc de la adultii din mediul lor de viat1i'

• caracteristicile evenimentelor traumatice (violenta cronica va avea, probabil, efecte rna; grave dec at actele violente izolaie);

• caracteri stici Ie lor de persona Ii tale, dependents. III parte, de calitstile lor innascuLe de vulnerabilitate sau, dimpotriva de rezistenta la stres.

Consecintele abuzulul !?l ale neglijilril

5.2. VULNERABILITATE ~I REZISTENTA LA STRES

Ca ~i printre adult), exista ~i printre copii, deci, a mare varietate a raspunsurilor 18 meso in conditii aparent identice, unii indivizi sunt coplesiti, iar altii par sa fie doar in mica masura afectati, Aceste diferente au fost in ultimele deeenii analizate din punctul de vedere al conceptelor de vulnerabilitate-mvulnorabilitnte a copiilor. Factorii vulnerabllitatii copiilor pol fi, dupa Schaffer (1990) in "interiorul'' copiil r (factorii temperamentali, conditiile nasterii etc.), san in "exterior" (gar-acie, conflicte farniliale etc.), De rapt. acesti factori nu actioneaza izolat, ci in cornbinatii. Din studiul lui Wclkind ~i tie Salis ([982). realizat asupra unui lor de 106 de rna 111 e, la care s-a examinat relatia dintre saruitatea lor rnentala, tulburarile de cornportarnent ale copiilor lor si ternperarnentul acestor copii rnanife tat deja la varsta de 4 luni. a rezultat ca tulburarile cele rnai evere -au inregistrat la copiii ell temperamente dificile ~i - totodata - ell mame avand tulburari de ordin p ih patologic. Ace te rezultate prijini ideea ea severitatea reactiei 13 stre este dependenta de cornbinaria factorilor di pozitionali ~i de

mcdiu

inca din 1973, Wolkind ~i Rutter au comparat problernele de anatate menta la Inullni te I a eopi i i aflati In ocroti rea serv ic i i lor sociale, in cornparatie cu eei aflati in familie. S-a gasil en, in grupul de eopii identificati ca avand fulburari psihice, numarul celor ocrotiti era in proportie sernn i ficatlv rnai mare decst al coplilor crescuti 111 mod constant ill familie. eel mat adesea tulburarile luau f01111e de comportamente antisociale, fiind mai des intalnite la biieti decal Is fete. Din acest studiu a rezultat can tatarea ca vulnerabilitatea este dependenta de sex, fetele fiind mai pujin vulnerabile la stres decat baielii.

Werner ~i rnith (1982) si-an fixat ca obiectiv aJ cercetarii detectarea faetorilor care eontribuie ia rezistenta mariti a unor copii la agentii stresanti ai mediului social. S-au colectat date privind dezvoltarea psihologica ~i influentele de mediu a 600 de copii din

tl0

Proteetla copilului - dUeme. cOl1ceplii $i metoda

insula Kauai, din Hawai, care au fost examinati Intr-un studiu longitudinal, la 2, 10 i 18 ani. 0 buns parte din acesti copii au fast cresouti in conditii vitrege: saracie, rise reproductiv crescut, instabilitate fam i I iala. boala rnentala a parintilor etc. Scopul cercetarii a fost de a gasi acei facrori care ii determine pe unii copli din astfel de farn ill i sa prezinte tulburari, iar pe ceilalti sa reziste farii afectiuni, S-a gasit ea un puternic factor diferentiator a fost sexul copiilor: in ansarnblu, baieti] par sa fie mai putin rezistenti decal fetele in fata unui larg ansarnblu de factori tresanti. Mai multi baJe~ dedit fete au prezentat boli. care au avut ca urrnare moartea timpurie; aceeasi retatie exista in privinta tul burar: lor de cornportamcnt (1I~ are $1 severe) ~i a dificultatilor de In atare, baietii avand in rnai mare rna lIl'8. nevoie de cia e speciale. de activ iUiti recuperatorii, de grija din partea serviciilor de anatate mentala. Abia til apropierea viirslei de 20 de. ani a inceput sa se inverseze aceasta proportie ~i - pe masura ce baietii luccpeau sa se reabiliteze - 13 fete apareau noi tipuri de probleme. Totusi, in ansamblu, pe intreg parcursul copilariei fetele se pare ca se adaptau rnai usor saraciei ~i conditiilor de di tres familial decdt baie\ii.

De-asemenea, cercetatorii au distills, deja la vdrsta de 2 ani, un nurnar de caracterisrici psihologice, in majoritate de ordin temperamental. care deosebeau copiii rezisrenti de eei vulnerabili, Astfel, copiii care s-au do edit ulterior a fi rezistenti au fast descrisi de ti mpuriu de cstre eei care i-au crescut ca fiind foarte activi, receptivi social, cerand ~i captand multa atentie, agili In stabilirea de relatii sociale pozitive, independenti ~i rapizi in procesarea iuformatiilor. A eau strategii bune de coping, in care imbinau exprimarea unor opinii personale cu solicitarea de ajutor la nevoie. Aceste caracteri tici, timpuriu detectate la copiii rezistenti, au avnt un caracter predictiv pentru adaptarea sociala la varstele ulterioare, Odata cu inaintarea in varsta, In perioada copilariei mijlocii, cercetatorii Werner ~i Smith au constatat ca rezistenta la stres a devenit in mai mare rnasul'a dependenta de factorii familiali. Printre acestia S-3U d istins fa ctori i: cal itatea relatiei cu parinti i, consisten fa metodelor de disciplinare si suportul emotional primit in fam i lie. Pentru perioada adolescentei s-a constat 0 noua schirnbare in

l11

Consecinteie abuz-ului ~i ale neglij~rii

deterrninarea nivelului de rezistenta La stre , ponderea principala avand-o factorii de personalitate, "intra-personali", in principal stirna de sine a adele centulu i, care ti nde la auto-sf rmare,

ill contcxtul interrelatiei dintre factorii tresori ~i capacitatea copilului de a rezista stresului. simptomele pe care le prezenta un copil v or fi foarte variate. Doca unii factori stresori provoaca la rnajoritaiea copiilor doar tulburari de adaptare, lara efecte psihice de lunga durata, actele abuzive ale adultilor actioneaza adesea ca factori traumatcgeni - denumiti de Whitman (1998) !li Friedrich (1998) Iactori traurnagenicl. Ce con ecinte a avea e. punerea rep tat! a c piilor la traurne? Pentru a Incerca sa lntelegem gra itatea un r astfel de consecinje posibile, chiar uaca ele unt partial eontracarate de rezi tcnta copiil r la factorii stresanti, va propunem urmatoarele exernple:

• lonela, de 6 ani, pliinge inniibu~lt intr-un colt de camera, dupa ce a fo t batuta aprig, ell furtunul, de mama ei vitreg.i peutru cii a part farfurie, in limp ce spain vasele.

• Un sugar de 6 luni scanceste fara fortiL dupa ce a fast lasat singur, de 8 are, de prea tanara sa mama; ii este foarne ~i Irlg, in scurecele sale ude, dar nu mai are fort! sa planga.

• Danu], de 5 ani, i~i priveste Tnspiiim3ntat talal, care 0 loveste pe mama lui eu purunii si picioarele, arnmtindu-si ca s-ar putea ca man~a lui sa ajunga din nou la pual, ca IlU de mult.

In Iunctie de persisteote stresorilor. Terr (1991) deosebeste traurnelc de tipul I (rezultat in urma unui singur atac) ~i eele de tipul al IJ-Iea (in urma unei erii de atacuri). Terr considera ca toate traurnele all surse exterioare organismului, care in functie de cele doua tipuri, pOI actiona neasteptat, sau pal f anticipate cu groaza de copil si, in ambele cazuri, pol cauza schimbari care sa afecteze structurile psihice, dar ~i cele biologice.

Traumele de tipul J runt caractenzate de umitulri recurente, intrusive eu reprezentdri clare. detaliate. Ele sunt lnsotite de intrebari reluate Ia nesfdrsit, care a e plice "de ce?", "de ce tocrnai eu?' ~i de expl icatii san percepti i gresite, Terr (1991) exempl ifidi

imptomele rnemoriei detaJiate a evenimentelor cu arnintirile unui copil de 5 ani, care purea da detalii clare privind camera de hotel In

112

Protectla copilului - dileme, eonceptli ~i metoda

care a fast martor la uciderea fratelui au mai mic de cafre tatiil sau vitreg. Ca urmare a unor astfel de arnintiri vii, a retrairii frecvente a evenirnemului truurnatizant comportamentnl persoanei devine hipervigilent, cu tre ariri exagerate, cu un nivel general crescut de anxietate, ell tulburdri de SOl1m. Sernnificatia acestui tip de reactie esre aeeea eli persoana se straduieste sa ramana treaza, vigilenta, pen1:ru a putea evita in viitor astfel de situatii. Adesea copili generalizeaza stimulii care Ie produc friea, extinzandu-le chiar la stimuli neutrii (de exernplu, frica de barbati, sau cea de a intra in bale, de a se dezbraca, frica de a intra in lncaperi necunoscute etc).

Raspunsurile caracteri rice pentru traumele de tipul al IT-lea inc Iud dirninuarea reaetivitatii la lumea exterioara ~i insenslbilitatea psihica, auto-hipnoza si di ocierea, dar ~i furia. Copii se traduie c din rasputeri sa uite de traurnele lor cronice, sa e ite sa e gandea ca la ele sau sa vorbeasca despre ele, Diminuarea reactiviliilii la lumea exterioara ~i insensibilitatea psihicii (btcrementrea) au semnificatia de ensibilizarii in fata durerii provocate de abuz. Ele sunt, de fapt, reactii de aparare ale copiilor prin care acestia incearca sa uitc de trairile lor traumatice. Acesti copii sunt adesea descrisi ca fiind lip iti de emparie, sau insensibili. Ei e feresc de a resimti durerea altora, pentru c-a aceasta ar deschide calea spre a irnti propria durere ceea ce le-ar depasi puterile. Copiii ~i tinerii pot relata ca siau pierdut interesul pentru activitatile considerate anterior placute, san ca i-a SCUlIt considerabil capacitatea de a sirnti emotii de orice fel, in special cele asociate Cl.I reletiile intime ~i sexualitatea,

Pentru unii copii este accesibila disocierea. Boat (1997) descrie cazul unei fernei paciente, care i~i arnintea cum s-a aparat pe plan psihic atunci cand, de la varsta de 8 ani, tatAl ei venea In fiecare noapte ca sii intretina eu ea relatii sexuale:

"Ce al face dacli ai avea 8 ani $i tatlil tau or tmrqine relatil sexuole ell line aproape in fiecare noopte, tar 0 doua zi trebuie sa mergi La ~coala ~i sa te comport! 1:0 un copil normal? Eu am creal pe Stejania de noapte, care suporta abuzu! $i pe Slefania de ZI; care lUG micul dejun ell laMI ei, care rnergea 10 ~coalii $; se comporta ca ~i cum nu s-arfi inllimplal nimic riiu ",

n

Conseeintele abuzulul ~i ale negUjl!irii

Ferita din citatul de mai sus facea eforturi sa se poata disocia in limpuJ zilei de traumele suferite in tirnpul noptii, sugerandus! ci este capabila sa uite de suferintele trupului ei care, pe durata scolii ~j a intalnirilor ell ceilalti apartinea unei alte persoane, care simtea doar noaptea. Tn literatura de specialitate se descriu cazurile unor persoane, care, In urma abuzu ril or, au dezvoltat personalitiui multiple.

"Peggy ~'i Sybil, tie$i existau in acelas trup, aveau amintiri diferite. diferlte pozitii, atitudini. experienje; Experientele pe care le implirliqOlI erau percepule in mod direr;'. Voctle, dkniunea: vocabularul lor era diferlt. Ele lnsele se prezemau In feluri deasebue. Pona # varstele erau diferi:« Sybil avea treizeei ~'i UTn! de 6IJ'li, dar Peggy ... dr. Wilburn (medicul curant care a tratat limp de unsprezece ani pacienta cu personalitati multiple, abllzala in copi/arie) nu putea decide daed era un copil precoce SOli un adult imatur. Peggy era iH mod copi!&;resc de.tu$ota $i nu e intimida cu Uflll';'ltd. jn schimb se enerva foarte tare. in foe sa fie ca Sybil. re~intl{d, eo manlfesto 0 spaima de neascuns. Sf cu Sigurol1Ja c11 Peggy purta 0 povato. lngrositoare, ciireia Sybil rejflZa sd-i faca la(ir(Schreiber, 1997. p.72).

De asemenea nu trebuie ubestirnate furia; uta pe care 0 resimt victiruele violentei, Adesea acestea se manifesta expJoziv, alteori raman neexprirnate, innabu~ite. Uneori un gest sau 0 privire a celor diu jur sunt suficiente pentru copilul abuzat ca sa-i readuca In minte violenta la care a fast supus si sa reactioneze vehement Impotriva un or persoane neutre care nu Inteleg reactiile ale. Acesti copii abordeaza adesea un comportarnent prin care ataca, pentru a se apara de evenimentele traumatice,

De obicei, in cazurile traumatice de abuzuri cornise impotriva copiilor, acestia traiese sentimenie dureroase de autoinvinavdtire. in cazurile in care copiii supravietuiesc unor evenimente traurnatice eu ocazia carora altii dintre cei irnplicati au rnurit s-au au fost rani~i. copiii au remuscari pentru ca au supravietuit ei ~i nu sora, fratele, prietenul etc. In cazurile de abuz, ei i~i cauta pe de 0 parte propria vina tn declansarea evenimentului, iar pe de alta parte se autoinvinovatesc fiindca au senti mente de Lira. de razbunare fata de eel care a comis abuzul. Daca acesta a fost com is

114

Protectia copilului - dileme, conceptil ~i metode

de vreunul din parinti sau de persoanele care ingrijese copilul, atunci sentimentele copiilor fata de acestia devin ambivalente, iubirea ~i revo!ta arnestecandu-se,

"Sentimentele pe care le tncercase IOfa de mama sa fusesera totdeauna complicate gi dafOrWi /ap(uiui cO' purtarea lui Hattie era paradoxalii: Aceeasi mama care i§i torture fiica $1 0 face.a sii se simta rusinatii; hljoSitii. puiea sa tale poze frumos colorate din reviste # sa le lipeascti de partea ceo mal de jos a nsi! dulapului, pentru a fi /0 nivelu! lui Sybill "(Schreiber p. /89)_

Cum rezulta din cele de rnai u, ambivalenta copiilor falA de parin~ii care Ii supun la rele tratamente se datoreaza eornportarnerrtelor contradictorii ale acestora din urma. Ceea ce 'Ii ajuUi pe copii in astfel de cazuri e te refugiul in jocurile de imaginatie, in care lsicreeaza 0 lume proprie, ideala, tn care sunt iubiti.

"Dar mama tubttaare a viejii nu era totu~i ceo care inventase JOGlI1 de a nuinca lot din cas/ron ... Mama iubltoare era cea din imaginatle. din lumea propriet ereo/ii, din untvenul in care fetita giis.ea saivarea ee-i era refozalii in lumea realii: Mama iubitoare dinfanteste trdia in Montana. ill acest slat pe care nu-l vizitase nictodaui, dar pe care if credea a1 siiu; i'-li imagina cd 01le(1 multifi"a(.i ~i surori ell care se juca ... Mama din Mon/ana n-o pedepsea cdnd pltingea ~i nu-i spunea sa mi aibd incredere in oameni ... "

Aceasta putere de creatie a copilului paate fi stirnulata de adultul care ii ofera ajutor prin participarea la jocuri de creatie cu diferite suporturi materiale: desen cu creioane colorate sau pictura cu acuarele, colaj, plastilina, nisip, lut, papu~i ~j alte figurine, etc. Cu ajutorul adultului uportiv, refugierea copilului in planul imagintuiei se poate transforma tie lntr-o modalitate activa de investigatie a originii simptornelor de tres posttraumatic, fie intr-o modalitate activa de prelucrare a traumelor.

115

Consecinleie abuzului $i ale neglijMi

5.3. REACTII ORGANICE LA MALTRATARE

Ca rezultai al trairilor posttraumatice descrise rnai sus, organismul copilului va prezenta $i el sernne de suferinta, iar cornportarnentul copilului se va deregla, putand prezenta tabloul clinic al unor tulburari foarte diferite, adesea contradietorii.

Dupa Perry (1993a ~i 1 993b), consecventa, predictibiliratea ~i afectiunea sunt trei conditii esentiale de rnediu pentru dezvoltarea optima a creierului unui copil. Ca efect neurofiziologic aJ relelor tratamente aplicare de timpuriu copiilor, el descrie impactul ace tora asupra dezvoltsrii creierului, mai ales asupra zoneJor din creier implicate in reactiile la stre. Frica, imprevizibilitatea, durerea, foarnea, arnenintarea si frustrarea sunt experiente traumatogene fundam en tale, care declanseaza in creier reactii de percepere de prel ucrare ~i de a parare de stres. S i sterrrul neurofizio logic afectat este eel al carecolarninelor, care va avea ca rezultar un istem nerves central dezorganizat, in momentul 70 care portiuni din creierul copilului, care au fast active In timpuJ traurnei, vor fi reactivate. atunci trauma va fi evocata. Aceasta va genera a exagerare a sensibiliratii copilului, ceea ce poate duce la raspunsuri de panica Ia conditii minore de stres. Frica, 0 reactie normala de aparare, devine astfel rnaladaptativa la copilul expus traumei (perry 1993a). In urma sensibilizarii la frica, reactiile copilului sunt de crise ca fiind: "incremenire, retragere (evadare) sau Iupta .

In cazurile de stres prelungit 1a sugar, ea ~i in cazurile de neglijare fizica si emotionala, de separare prelungita, sau de inconsecventa in ceea ce priveste conditiile de crestere, intr-un rnediu haotie ~i/sall violent, exista 0 sansa mai mare ca sa apara structuri patologicc (Friedrich 1995, p.98). La copiii depri ati tornografiile eornputerizate indica prezenta atrofiei corticale. Zonelc creierului implicate in reactia la stres sunt cele subcorticale: bulbul, mezencefalul ~i sisternul limbic. Dupa Perry (1993a), acestea regleaza functiile fiziologice ale organismului, ca ritmul respirator, starea de somn si de veghe, pofta de rnancare, afectele etc. Memoria

116

Protactia copilului - dlleme, ccnceppi $i metoda

afecti a, spontana, irnplicita i~i are si ea sediul [a nivelul sistemului subcortical. Din aceasta cauza, relele tratamente indreptate impotriva copilului vor influenta prin istemul subcortical asupra caruia actioneaza nivelul de anxietate, ritmul veghe-somn, excitabilitatea nervoasa impulsivitatea, alimentatia, emotionalitatea i vor da nastere unor memorii senzoriale ~j ernotionale trainice greu de controlat, Maltratarea tirnpurie, in perioada sensibila de dezvoltare a oreierului, este asociata ell reducerea concentratiei de serotonins din creier ~i eresterea concentratiei de doparnina. Ca urmare, autoreglarea organismului va deveni greu de realizat, iar copilul se va putea Iinisti ell greu 'in urma starilor de excitare. Nu e de mirare ca sugarii §i copiii mici maltratati vor pldnge mult ~i vor f agitati, VOl' prezenta reactii vehernente hiperactivitate, dificultari de concentrare a atentiei, VOl' avea insornnii, tulburari de alimentatie.

5.4 MODALITATI DE A FACE FATA MALTRATA.RII

.,

Efectele neurofiziologice ale reactiei la stres devin asadar, vizibile la nivelul cornportamentului copilului (Friedrich, 1995, p. J 0 I) deserie urrnatoarele categorii de tulburari care apar la copii rnaltratati:

• (u lburari de somn

• irnptomele tipice ale PTSD (arnintiri ob esive, evitare,

i'ncremenire, hiperexcitabilitate)

• probJeme de concentrare, care includ ADl-ill (hiperactivitate ~i deficit de atentie)

• tulburari de anxietate, labilitate crescuta, anxietate generalizata,

panica, fobii, irnpulsivitate

• Suicid/ccrnportament autodistructiv

• Comportament compuJ iv

• Rabufniri, cornportament exploziv

• Tulburari de tip disociativ

• Comportament sexual reactiv

Friedrich (1995), Dubrow (1992) consider! ca dereglarile rltmului veghe-. omit sunt frecvent intalnite la copiii maltratati, ca de

117

Consecintele abuzului lli ale neglij1irii

altfel ~i la victimele de varsta adulta. in cauzalitatea apantrei problemelor de insorrmie, pe plan fiziologic un aport important il are alterarea capacitatii de autoreglare a organismului, dorinta inconstienta de a eghea pentru a evita reeditarea abuzului. 0 alta cauza frecverrta a insomniilor sunt imaginile si ideile care rev in, adesea obsesiv, In memoria celui supus unor rele tratamente. Friedrich mai adauga ca pentru un copil care a fost maltratat (sexual. de exernplu) in patul lui, sau in camera uncle doarme, sau In baie, pregatirea pentru omn este cea care reinvie reprezentarile traumatice,

in legatura cu sindromul stresului posttraumatic. Friedrich (1995) considera ca el apare adesea la copiii abuzati sexual in cazurile In care eel care a abuzat de copil este mai apropiat de el ~j copilul este mai lip it de up rl. De exernplu, la gravitatea sirnptomelor descrise de Schreiber (1997) in cazul pacientei sale Sybil, (din care am eital de mai rnulte ori in acest capitol) a oontribuit lipsa uportului din partea tatalui pentru fetita maltratata de mama bolnava p ihic.

Sybill de enise 0 per onalitate multipla din cauza mamei sale, dar acum era sigur faptul eli purtarea tatalui - nu prin villa comiterii. ci prin ina omiterii - constituise 0 importanta cauza asociata. Mama 0 lnternnitase, dar tatal - chiar dacs ictima nu recunoaste niciodata deschis acest lucru - 0 TaCU e sa simta ca din aceasta lnchisoare nu exists scapare' (Scbreiber 1997, p. 219).

Sindromul dejicihdu; de aten(ie se considera a fi de natura biologica, iar tratamen tllI propus este, de obicei, de natura medicamentoasa, Exi ta illsa multe indicatii legate de autoreglarea deficitara a acestei categorii de copii, autoreglare care este in functie de conditiile de educatie (Friedrich. 1995,. Roth, '1998). Intr-o cercetare de tip longitudinal, des~urata asupra unor copii de 6 ani, Jacobovitz ~i Stroufe (dupa Friedrich 1995 p. 104) au gash ca suprastimularea materna contribuie tn mai mare masura la varianta ADHD decat factorii pre- sau postnatali, ori alti factori de natura medicalli. De asemenea, s-a demonstrat ca piirinlii eu un comportament seductiv (caracteristic pentru par-intii incestuosi), SW1t prea

118

Protectia cccilului - dileme, concepti! ~j metoda

insistenti ~i suprastirnulatori, ceea ce induce 1a copii la dificultati de concentrare.

Labilitaiea el1lofioualii I; reactiile de Pflllicii unt simptome des inalilite la copiii care au fost supusi relelor tratamente. Ei au tendinta de a se supara repede, chiar la provocari rninore, sau lara a f provocsti de lac. Desi atacurile de panica au fost descrise in special III com portamentu I adultilor, In cazuistica copiilor snpusi relelor tratamente astfel de reactii sunt obisnuite, Reactia de panics declansata de un srimul care readuce in rnintea copilului imagini terifiante pentru el. are rol de alarma, care nu poate f stapanita de copil,

Mia. 0 fe/itli de 4,5 ani. expllsa tmor violente repetate In familie. care ~i-a vazut sora mal mare violalii de propriul tata, eo lnsiigi fiind, probabit. molesta/a sexual, dar in mod veri biitulii cnm! de laliil ei, are alae III'; de p(micil aparettt fora mol iv: Sf? stmte a/ocala ~e roiur! de lontari, care il invadecJZa ja/a. gllra $i de care I1U poole sciipa. In urma unor astlel de alae-uri de pallica are nevote de mal multe minute ca sa se linifteasca in bratele mamei. Comportamentul et a devenlt mult 111m labil in ultimeie lunl; dintr-o feli/ii vorbtin:a{ti. :ulmbi(oare, a deveni: pltinglireala ~'i pasiva. In colectivitate este adesea agresivtJ, ttl provodir' nesemrficative de joe ale colegilor reac,i01!eazli disproportional, p/angand. sou (,."11 Clg1·esivitale.

Actele a utodistructive, suicidale, sunt forme extrem de periculoase. Desi rare in populatia de ansamblu a copiilor, ele suru - din pacate - des inainlte in prsctica psihiatrica. a muncii eu adolescentii. Astfel de tulburari de eornportament nu sunt specifice doar celor care au suferit vreo forma de maltratare, dar pot aparea §i ca urmare a deziluziilor ado I escentil or, in cadrul rnai larg al straduintei lor de a-si gasi identitatea. Uneori iosa. astfel de sirnptorne ascund disperarea copilului in fata diferitelor forme de tratamente la care el este expus in familie, sau de catre persoane din afara ei. Di perarea copilului poate lua forme extreme cand se simte singur in fata abuzului, cand nu vede nici 0 solutie de scapare.

Am muilnil o/etifii de 14 ani, Sorina; care fa acea vQrsfli era deja la a doua tncercare nereusitii de slnucldere, prin ingerare de medicamente. Ea era tapul ispii~i'or al familei. Era cea mijlocte din cei {rei copii ai unui

119

Ccnsecintele abuzului ~i ale neglijaril

tatii oflter fi a mama cu 111'7 stil paremal foarte militaTOs. Sora mal mare era model-Ill eel bun, demn de urmat, ascuttiitoare si muncitoare, studenla deja. Bate/eILlI, prescalar inca, era preferatul familiei. Fetita de /.J ani a fOSI descrisii co prezentdnd insucces seolar (note slabe, fora insii sa fie corigenftiJ, jilga de la are. comportament rebel fala de adulti, r~fuzul sarciniior scolare $i al celor gospodal'e§fi, /ipsa de comunicare GlJ piirifl/ii. Era fnvl'nolliiEitil ca pre/era campania prietenilor diu /ama;i, eo i$i petrece timpul 10 discoteci, ftini involrea piirinJilor. cii nu stie sa faca nlmic Dine, eli este rustnea piirillti1ol'. Metodele de educatie 10 care au recurs piirinjii au constat aproape exclusiv dill bsta!« Ii pedeapse prin refuzul tuturor lucrurilor care iifoceau copttului p/ticere. Mama se striiduia caleodaio s-o lmbuneze; de/apt 5-0 cumpere, daruindu-t dulciuri sou obiecte "pretioase", fora ca aces/en sii fie apreaiate la justa IQr valoare de foliTa. Ea 1711 mai vedea nici 0 allii modalitate de a bind ell feti/a et de ].I ani. eventual eea

"de a 0 da cuiva s-o creased, contra line; Slime de bani". Fetilo a fost cu sigurulI{ii maflratatii Ii1 [«milie # fizic ~i emotional. Singuru' ei sprljin (fe/atM era sora ei mai mare. Aflata intr-o asemenea silua(ie. fetita recl1rgea ia Juga de acasa, ltpsind repeuue nOPli de €lcasii, in care a /toimil'il pe Strl}z~ a imrat in discoteci; S-o pllmbo; cu taxiul, tease aceastea fiind expuneri fa sttuatti periculoase. Cu mal multe ocazii afost agreSGfa de tineri, pe care ii pre/erii 'insii in cominuare fata de p6r:fllJii ei. Nici dz{pii ce a supravietuit celei de-a doua incerciiri de sinucidere nil vede pentru ea 0

olutie mai bunG decdt moartea. Piirin(ii e! contirUia sa ignore semnificatia actelor sale. sa nu vada disperarea care se ascunde in aceste comportamente; ca $1 nevoia ei de a-si gasi un loc infamilie si de a primi, acolo, dragoste.

Incerciirile de sinucidere sunt rnai rare la copiii sub 10 ani, dar nu sunt excluse, Ele sunt rnai probabile insa In rnornente de panica ale copilului (de ex. copilul se po ate arunca de Ia etaj de frica bataii). Pentru a pune capat esecurilor repetate, denigrarii dill partea eolegilor sau a parintilor, biitliilor sau pentru a nu mai asista la violenta dintre parinti, unii copii de varst! scolara recurg ~i ej la ingerarea unor rnedicamente, lncen:arile de sinucidere sunt comportamente extrem de periculoase si trebuie luate intotdeauna in series de care parinti si profesionisti, Chiar dad realizam ca acel copil sau adolescent manifests mai muIt un comportament demonstrariv, rara a dori cu adevarat sa-~i puna capat zilelor, din PUJ1ctu! de vedere al profesionistulu i situatia este la feJ de serioasa,

120

Proractla copilului - dileme, ccncaptf ~I metode

fiindca $i 0 astfel de tncercare p~ate ,reu$i uneori .. 0 ?1~il1la interventie obligatorie in aceste eazun este Illten:'area ~Opl.~UJUI. I~trun spital psihlatric pentru a se putea face ~n\'estlg~tn P~V1l1~ determin ismul pslhologic 13.1 comportamentului autodlstntcttv 71, totodata, pentru a mdeparta, temporar, copilul san tiniirul din rnediul in care a lust nastere acest comportament.

Comportamentele autoagresive pot lua diferite forme

Copi lui se poate angaja in acti~itati f~zice peri~uloase.' :e t:0ate autornutila, poate a refuze alirnentatia sau, dimpotriva, sa se supraalirnenteze, poate a-$i roada unghiile palla la sange, se poat~ zgaria. impunge all taia cu cutitul sau ell lama .A~e.~enea. cop~~ doresc asrfel sa imta limitele propriului corp $i sii-$I dirijeze stirnulii durerosi. Semnifieatia acestor comportamente. 113.. eei ca~ au, f~s! sUPIJ~i unor rele tratarnente, este incerearea de a-~I dovedi lor m~l§ol cil. pot aves sutocontrol asupra prapriului corp, antocontrol pe care 1- au pierdut in mornentele in care all trail un abuz, ..

Comportamentele compulsive sunt ~i ele forme ale UnUI comportament tulburat. La varsta c.o_pilariei ~omportaI11entul cornpulsiv caracteri li este jocul repetltlv: stere~tlp, La. e~lea la care jocul este, in mod obisnuit, caracte~izat pnn crealJ:)~~: I~ copiii supusi rnaltratarii se rernarca a pierdere a creailvTtatll ~l repetarea 13 nesfarsit a unor acte ca, de exernplu, nurnaratul, stersul Cll un prosop, aranjatul si rearanjatul I ucrurilor, Cei agresati sexual au rendinta compulsive, mai ales in prima perioada dupa abuz, sa se spele 113. nesfarsi], fiindca "se simL murdari". Tendintele de comportamenl cornpulsiv se datoresc ~i ele, ca ~i comporta~lentele auroagresive, dorintei excesive de autocontrol al eelor SUpU.!?1 relelor

tratamente.

De asemenea, jocul repetitiv al eopilului, scadere.a gradului

sau de ereativitate, reducerea capacitatii sale de In a\3re sunt semne ale regresului In an amblu al comportamentului celui abuzat.

Maria, ofefila de -I ani, care avea deja autocanoolu' sfillcw.relor si un nil/ttl al IimbCljulu; expresiv care depi'i$ea n;velul varstei, fn umta pleciiri! la studti In striiinalale CI parin/iior ei a regres.at !/z compor/am~nl, recm(ind fa nivelul unul copil de 2 ani. $i-a plerdut obiceiul de a cere all/a, limbajul a scdtu! mull in caluatea articulatlei # ill e:rpresivifole. nivelu]

121

Censecintele abuzului $i ale neg!ijlirii

comportamemului de autoservire S-Q diminuat mull. Vroia sa redevina feti/o. midi. ingrijil.u de parinfi. Regresia in dezvoltare se datora durerii copiluiui in urma separiirii et de parinrii de care se simtea abandonatii.

Ca unnare a acestor efecte neurofiziologice ~i comporta rnentale ale relelor traramente I'ndreptale i"mpotTi va copiilor, nu este de mirare ca acestia regreseaza ~jin capacitatea de lnvatare .,i impl icarea in sarcini (Killen, 1996). Adesea copi ii abuzati au pefonnante scolare slabe, ceea ce le scade statutul in grupul de elevi, reducandu-le sansele de integrare socials. Le lipsesc re ursele motivationale de a se mobiliza in vederea realizarli scolare. Uneori parintii au a piratii prea inalte, raportate la capacitatile copiilor ~i nu le ofera ajurorul de care au copiii nevoie pentru a depa.,i dificultatile scolare, Alteori. parintii sunt dezinteresati de perforrnanjele ~colare, in aceeasi masura ca :}i de sentimentele copiilor lor. ceea ce din nou are 1'01 demobilizator relativ la invii(:are.

e intampla ca, in cazul unui copil abuzat in mod cronic, retragerea acestuia, lnchlderea sa in sine. dernobilizarea sa a lie atat de pronuntate, incat copilul a creeze falsa irnpresie a unuia cu handicap mental.

lonel, acum in 1.,·(1S0 de copii, de 12 ani, Q Viizlll cum mama lui era fuitulli aprlg, (11's,} ell fjgaro. {oiala ell cup/ttl $i pe sora lui halllfii /Julin inointe de a-i vent Si lui rtindul. Cand a fos! internat in spital CII capu! spart. copilul era depresiv. Prcfesori! spun despre Ionel en rm face fil/Ii la ~·coala. Nu este insii retardar, I.:; afal de paralizat de jrica, incal 1111 reuseste sO.fie atem: DI! fapt scoaia este singUfllf loc unde poole visa, fiindcli se simte ill sigl.lranfa, de aceea acolo i$i permlte [usu! tie a visa ClI ochii deschisi.

in cazurile gra e de deprivare afectiva, care actioneaza in perioadele sensibile de dezvoltare tirnpurie a copilului, acesta poate prezenta tulburdri de per onalitate de tipul autismului, care i"nsa cedeaza in eonditii adecvate nevoilor copilului,

CaZlI1 Anei constituie 1111 exempli. de tulburare de comportametu de tip preudoautist, ca urmare a neg/iiarii emotionale severe. AnD a /OS( crescutii intr-un leagan de copii de /0 vdrsta de cdteva luni. A fos:

122

Protegia enpilulul - dlleme, eonceptii ~i metoda

abandonalli de mama ei imediai dupli nastere, a trecut prin mal multe sect;; de spital ~i apoi a fa I in/emma in 'eagan.. in primii dot ani de vialii ea a fost ingriiitii, pe ,.cind, de peste treizeci de persoane. Pdna 10 v6rsl~ ~e un (In 1111 s-ou remarcat probleme deosebite ;11 comportomenml fttl~el, era lini$titti ~i se desvolta tntr-nn ritm incennit. dar stabii. III urma unei viroze CII aprindere de pftimrini (J lost nevoie de lin tratament medical in spital, unde is-au odminismu per/llz;i De fa tmoarcereaei din spital in /eagiinul de copli, Ana a inceptu sa!ie opreascli in dezvottare, sti relllZe contactu} ell cei care 0 ingrijeau, sa refuse diversijicarea alimenfaliei $i orice COil/act

all stimulare care insemna pentru eo ceva nou, neobisrtult. FelifG s-a lnchi dill ce ;11 ce lila; mult in sine. componamentele de autostimulare devenind din Ct in ce ilia; frecveme: la inceput se legona. perioade lungi de limp. lor mal tarziu (I incepm sa-~I loveascd capul de marginea patului; ptina i~i provoca rani gl'((V€. Refuza sa fie Illata ill bnue, nu p:ivea .(a/u celu! care ii vorbea, refuza iudiriile Acest comportamet» de lip auttst a inceplll inso. sa cede:e In 1I;'ma arill/dill;; grijl//ii a une! infirmiere, care. grfld/lal, a reU$if sa Ii provoace A nei mtinmfe sal israelii. La incepu! acestea (III/OSI de ordin alimentar, mai apoi all constat ln mangiiieri. Infirmiera a descopertt co fetite! it place lap/de induldl si if pliieea sa fie mangaialii pe mana. S-a s(riiduit sa pefl'eacli cal mai mull limp mangiiind-o pe Ana, pfmii cdnd a obtiniu de la ea lin zdmhet. Contactul sensorial a deschis colea cantocrului vtzual si a ridicat, freplal. hariera aulOizoli1rii. La trei ani. Ana a lnviffaf sii Sit raporteze la perso(1l1ele din jur. sa rrinceapii sa simla.

Critcriul diferentierii autismului de pseudoautisrn este asa cum reiese din prezentarea de rnai sus, capacitatea copilului de redeveni receptiv ~i de a depa~i perioada de insensibil itate psihica, 'in urrna unei efort sustinut de recuperate ~i reabilitare.

Punand in evidenta capacltatile de adaptare ale organismului copilului chiar si la conditii adverse de viata Herman (1992) distinge la copiii maltratati urrnatoarele sarcini, care Ie pun la grea incercare capacitatea de adaptare:

• formarea de relatii de atasament fata de pm-inti periculosi sau

negHjel1~i (sau inlocuitorii acestora);

• formarea unei identitati stabile lntr-un rnediu fragmentat,

inconsistent ~i instabil:

123

Consecinrele abuzutol vi ale neglijarii

• autoreglarea emotionala ~i corporate, in conditii in care corpul §i afectivitatea copilului sunt abuzate ~i adultii nu demonstreaza capacitate de autoreglare.

Acelasi autor enumera trei forme de adaptare din repertoriul eornportamentului imarur al copilului, care il ajuta sa rnentina relatia de atasament, Prima rnodalitate este de a minirnaliza, de a rationalize . au de a scuza abuzul, pnn mecanisme de negare, de suprirnare a gandurilor ~i a sentimentelor, sau prin disociere, 0 a doua modalitate este dezvoltarea unei identitati fragrnentate, a unei dubluri de personalitate. prin care copilul i$i descoperii defectele pentru care merits a fie rBU lratat. Can ingdndu-se pe sine ca el e te eel rau, ere c sansele sa creada ca parintii iii i~i vor schimba atitudinea fatA de el, daca cl va f suficient de bun. A treia modalitate e te cea a produceni unor fenomene patologice, la nivelul corpului sau al psihieuJui.

Ca unnare, dupa Grey si Kempe (1976) capilul oscileazs inlre trategia de ccmportament "exagerat de bine adaptai" (overadjusted) si comportamentul "hiperactiv ~i disrructi " (acting out).

Dupa Ki !len (1996, p. I OO~ I 07). la randul ei, supraadaptarea se poate rnanifesta in diferite forme. in cazul copiilor eu un comportement supraadaptat, supracontrolat, ea a pus in evidenta I. grupul copiilor care I~i due eu bine la lndeplinire sarcinile, sunt luptatori activi si "lnving", nu se las! coplesiti de abuz 2. grupul celor care adopta rolul de a avea grUa de parintii lor, 3. copiii care se stnlduiesc sa nu iasa in evidenta !ii de aceea surrt retrasi, pasivi, Dintre cornportarnentele explozive, impulsive (acting our) au fest identificate tipurile I. agresiv. 2. destructiv, 3. fal'8 odihna, 4. de mascarici. Aceasta cia ificare nu Insearnna ca un copil va prezenta doar tina san alta dintre aeeste manifestarl, ele putand alterna, In functie de situatia de fapt sau de stare a emotionala In care se atla: copilu!. De exernplu, copilul de obicei tacut si retras paate prezenta uneori comportamente impulsive, ell cxplozii de furie impotriva unui coleg; copilul linistit, pasiv poate deveni autoagresiv, Tacand 0 tcntativa de suicid; copilul rnaltratat deosebit de dotat, creativ, ambitios, poate renunta dintr-o data la planurile sale si poate

124

ProteC1ie copilului - dileme, oonceptij ~j metoda

prezenta comportamente antisociale. Dupa Killen (1996, p, 101), strategiile de supravietuire adoptate de copii depind de tipul de temperament, de nivelul de dezvoltare fizica, de vitalitatea ~i sensibilitatea lor, de creativitatea si de capacitatea lor intelectuala,

Doyle (1990) remarca nurnarul mare de copii care prezinta lin cornportament de supunere in fata situatiei deabuz. Ea remarca sirnilaritatea dintre situatia victimelor lagarehJf de concentrate §i aceca a copiilor rnaltratati. Se pare ell regre ia era 0 trasatur§ generala a adaptarii prizonierilor. Aceasta era insotita de aparie, conducand impreuna la a reactie de aparare a personalitatii de "hibemare emotionala". Cercetatoarea se refera la marturia ~i observatiile p ihiatrului psihanalist Bruno Bettelheirn, el insusi ull

upravietuitor al lagarelor de concenrrare, care spunea: "prima dam prizonierii regresau la stadiul de copii dependenti: ace t cornportament rezulta din regulile taberei, in urrna carora prizonierii ajllllgeau sa faca pe ei. Prizonierii erau din ce in ce mai supnsi pe masura ce realizau in ce mare masura sunt dependenti de bunavointa gardienilor lor. Unii prizonieri chiar depaseau supunerea ~i incepeau sa preia alorile gardienilor lor. Cativa dintre prizonierii ell mults experienta de !agar emu chiar mindrii sa-i paatii copia pe gardienii lor in privinta agresiunilor fizice ~i verhale fata de ceilalti prizonieri, incercand chiar sa-~i confectioneze uniforme ascmsnatoarc celor SS".

Srudi ind relatia dintre tipul de rele tratamente In d rep tat impotriva copilului de varsta lntre 4 si 6 ani si tipul sail de reactie, Erickson. Egeland & Pianta (1989) au constatat urmatoarele; la copiii agresati fizic, reactiile de agresivitare, de nesupunere ~i cele impulsive all fast cele preponderente; se pare. insEt din datelo autorilor rnentionati, di. abuzul fizie ~i emotional ate, la aceasta varstii, deocamdata, efecte mai putin vizlbile asupra dezvoltarii cogni ive a copiilor, asupra modului lor de adaptare la arcini de tip scolar; grupul de copii care au prezentat cele mai mari deficiente din acest punct de vedere au fostcopiii neglijafi; copiii din acest grup emu pasivi, anxiosi, neatenti, incapabili sa 111feleaga sarcina, ram initiative. Grupul copiilor abuzati sexual a prezentar 0 mare varietate de comportamente, nii dintre ei au fast impulsivi, altii dependenti,

125

Conseclntele abuzului !Ji ale neglijarii

dernonstrsnd comportamente de la agresivitare la retragere; totusi, pentru ei eel rnai caracteristic cornportameru s-a dovedit a fi dependenra de adult, dorinta de a f alaluri de adult, de a fi aprobat de el de a f ajutat la sarcini de tip scolar. Din aceste rezultate, Erickson, Egeland & Pianta (1989) conchid ca, in baza teoriei atasamentului, copiii l§i creazii a~tepta.rj In legiitura ell propriul comportament si eu al celor dill jur 111 baza experientelor lor din prima copilarie, in acest cadru, comportamentul dificil, nestapani; ill copilului maltratat poate fi vazut ca reprezentand asteptarile negative, proprii ~i ale celorlalti Din experientele lor trecute, acesti copii au il1vatat en ei poi fl cu u$lIrintA rnaltratati $1 se poate sa nu Ii se acorde ingrijire: le lipsesre experienta ca trebuie tratati bine ~i ci merita n fie bine tratati, Ca trasatur~ comuns a tuurror copiilor de 4- 6 ani rnaltraiati, Erick on. Egeland & Pianta au gasit un grad mai scazut de adaptare a copiilor in colectivitate, un grad mal scazut de independents, 0 mai redusa capacitate de concentrare, 0 nevoie acuta de atentie. Se pare eli. in cazul maltratarii timpurii a copilului, la varsta de 4-6 ani, mecanisrnele compensatcrii sunt, deocamdata, mai putin eficiente,

Rccomandari

Pentru profesionistul implicat in investigarea situatiilor de rele tratamente lmpotriva copilului si in acordarea de suport copilului si farniliei ale sau celor care 11 ingrjjesc, este foarte important ca siptornele descrise mai sus sa fie recunoscute, Desi aceste simptome se regasesc si In alte sindroame clinice de.cat al celor care deriva din maltratare. ele raman totusi indicatori care trebuie sl1-1 facti pe profesioni t sa ridice problema posibilitatii rnaltratarii copilului $i sa analizeze cu grUa aceasta posibilitate.

Pentru OR analiza simptornelor prezenfate de copii sil fie sistematica, recomandim folosirea unor fi!1e simptornatice (checklisturi), precum ~i a criteriilor de diagnostic pentru stresul posttraumatic. asa cum sunt ele cuprinse 'in DSM-Jf1-R.

Un prim seop al analizei sirnptomelor este acela de a stabili diagnosticul cored privind cauzele care se ascund rndaralU] unor schirnbari in comportamentul unui copil. Scopul final este insa acela

126

Protectia copllului - dileme. concepti! ~i marods

de a ajuta copilul sa dep~easca situatia dificila in care se aiM. ca urmare a supunerii sale la diversele forme de rele tratarnerue, iar interventia pe care urrneaza s-o planificam in interesul copilului nu poate sa IlU pomeasca de la semnele sale de suferinta,

C .. iteril de diagnostic pentru 309.89 Stresul posttraumatic

A. Persoana a experimental un evenirnent care este tn afara categoriel experientei urnane uzuale ~j care poate fl extrem de dureros pentru aproape oricine, de exernplu 0 amenintare serioasa a vietii sau a integritatii corporale proprii. 0 amcnintare serioasa a propriilor copii, a sotului (sotiei), ori a alter rude ~i prieteni apropiari, distrugerea brusea a locuintel sau comunitatil proprii. Yedema unei alte persoane care a rost vilitAmata recent, ori este vatamata series sau ucisa ca rezultat al unui accident sau al violentei !izke

B Evemrnentul traumatizant este rcexperimenrat in mod persistent in eel putin unul din urmatoarele moduri:

(I) amintiri dureroase, recurente ~i intrusive ale evenimentului Cia copii IllLCJ, jocun repetitive in care sunt exprimare icme all aspecte ale rraumel) (2) vise terifiante, reeurente, in legatura eu evenimenrul

(3) mod de a actions sau senzatie ca ~i cum evenimentul traurnatizant s-ar repeta (inelude senzatia de revivare a experientei, iluzii, helucinatii ~j epi oade disociative [flashback]. chiar Sl pe cele care survin dupa desteptarea din sornn sau cand este intoxicat(a)

(4) suterin!.li psihica intensl:l fa expunerea la evenimente care simbolizeaza sau sunr asernanatoare cu un aspect al evenirnentului traumatic, inclusiv aniversarile traumei.

c. Evitarea persistenta a srirnulilor asociari cu trauma sau dirninuarea reaetivitatii generale (absenta inainrea traurnei), dupa cum indica eel putin 3 elemente din urrnatoarele:

(I) eforturi de a eviia gandurile au sentimentele asociate cu trauma

(2) eforturi de a evita activltatile sau situatiile care desteapta amintirea traurnei

(3) iucapacitatea de a evoca un aspect important al traumei (amnezia psihogena)

l27

Consecmtels abuzului si ale neglijEirii

(~) caderea. ma:c~lta a interesului pentru activitati importante (la copii rnici, pierderea aritudinilor de dezvoltare achiziticnate recent, cum ar fi rnersul 18 toaleta, ~au aptitudinile de limbaj)

(5) sentimenlul de detasare sau de tnstrainere de cellalti

(6) !nlinderea redusa a afeotului, de exemplu, incapacitatea de a avea senumcnte [andre

(7) ~el1timentul ~e reducere a perspectivelor de viitor de exemplu, nu peril sa·oSl faca 0 cariera, sa se casatoreasca, sa aibs copii sau sa aiba 0 viat! lunga.

D. irnptome persistente de alerta crescuta Cab ente in momentul traurnei), dupa cum este indica! de eel putin doua din urmatoarele:

(I) dificultate in adormire sau in a ramane adormit

(2) iritabilitatc sau accese de furie

(3) dificultate in concenrrare

(4) hipervtgihtate

(5) reactle de alarm! exagerata

(6) reactivitate Iiziologica la expunerea la evenimente care simbollzeaza sau ~ aseamanli eu ~n aspect al evenirnentului traumatizant (de exemplu, 0 femele care a fast violate intr-un ascensor, Incepe sa. transpire cand intrn in once ascensor)

E. DlImt~ tulburarii (sirnptomele de la B;C si D) de cel putin 0 luna de zile De specificat debntul tardiv, daca debutul simptomelor a survenit la eel putin sase luni dupa traumli.

(Manual DSM-IIl-R, p. 266-267, 1993)

intreb:iri:

I. Care sunt elementele diferentiatoare ale stre ului posttraumatic?

2. Cum se cxplica din puncr de vedere neurofiziologic efectul stre or al relelor tratamente asupra dezvoltarii creiernlui; care sunt efectele psihologice ale fenornenelor neurofiziologice timpurii datorate rnaltratarii?

3. Rearnintitl-vs un caz descris in acest capitol care exemplifica modul in care actioneaza frica de violentii asupra comportamentului copilului,

128

Protectia copilului - dllarne, ccrrceptd ljii metoda

4. De ce considers Doyle eli exista shnilaritaf lntre suferinta prizonierilor unui lagro' de concentrare ;;i a copiilor maltratati? Ce reactie psihicii este asemanatoare In cazul Anei, fetita pseudoautisti si in cazul prizonierilcr dintr-un lagar nazist de concentrare?

Bibliografie

Berliner, L. (1991). Cngnizive therapky with a young victim of sexual assault. in W.N. Friedrich (Ed.). Casebook of sexual

abuse treatment- USA: w-w Norton & Co.

Boat, B.W. (1997). Tn'arment oJlraumatized children: the impact of trauma. Lecture notes on the Faculty Seminar all Treatment of Child Abuse. Soros Foundation, Budapest

Dubrow, N.F. (1992). opiii expus! /a violenld: 0 evaluare

psihosociafa. Manuscris al cursului tinut la Uni . Babes-

Bolyai Cluj (iunie 1992)

Erickson, M.F., Egeland B .• Pienta, R. (1989). The effects of mallrearment Oil the developmen1 of yOWlg children. In: D. Cicchetti, v. carlson (.Ed.) Child maltreatment. USA:

Cambridge University Press

Garbarino, 1.. Dubrow, N., Ko telny, K., Pardo, C. (1992) Children

ill danger. San Francisco: Jessey-Bass

Porrnularo, R., Kingscherff, R., Fenton, T. 81990). Symptome differences in acute and chronic presentation of childhood PTSD. In: Child Abuse and Neglect, 14, p. 439444- Friedrich, W.N. (1995). Psychotherapy with sexuaUy abused boys.

Sage Publications, NSP

Herman, J.L. (1992) Trauma and recovery, New York, Basic Books

Killen, K. (1996). Copill.ll maltratat. Timisoara: Ed. Eurobit Laplanche, J.. potltaHs lB. (1994). Vocabularul psihanalizei.

Bucuresti: Humanitas

Manual pentru diagl1os1icltl si tatistica /ulbwarilor mentale. DSMIII-R. (1993 )....ditat de Ascciatia Psihiatrilor Liberi din

Romania

129

Consecintere abuzului ~i ale neglij~rii

Perry. B.D. (1993a). Neurodevelopment and the neurophysiology of trauma f: Conceptual considerations for clinical work WiTh maltreated children. Ln: The APSAC Advisor. 6, 1

Pery, B.D. (1993b). Neurodevelopment and the neuropil siology of tralll,na '!', clinical work along the alarm-fear-terror conunuum. In: The APSAC Advisor. 6, 2

Roth, M. (1998). Activarea cognitiva En copilaria mica. Cluj: Presa universitara CJujeana

Schaffer, H.R. (1990). Making decisions about children:

Psychological questions and answers. Oxford: Blackwell Schreiber, F.R. (1997). Sybil. Ed. Atos, p.72)

Terr, L,C. (1991). Childhood traumas: An outline and oven/jew. In

. American Journal ofPsychiaLry,148, I p.lO-20

Tnfa~. A. (J 998).0 altfel de liliaza. Viate medicala, 9, 11 , p.6 Wolkmd, .N., De Salis, W. (1982). frifaTlt temperament, maternal mental state and child behavioral problems. In: R. Porter & G. Collins (Eds.) Temperamental differences in infants and y~un~ children. Ciba Foundation Symposium 89~ London:

Pitman

Wolkind, S.N .. Rutter. M. (J 973): Children who have been 'in care' - an epidemiological study, in: Journal of Child Psychology and Psychiatry. 14, 97-106

130

6. TEORIILE PRIVIND ABUZUL $1 NEGLIJAREA

Pentru ea protectia copiilor impotriva abuzurilor sa poata dobandi consistenta procedurala, profesionistii au e1aborat modele explicative care sa Ie permita Intelegerea elernentelor constitutive si contextuale ale aparitiei relelor tratamente. Alaturi de Friedrich (1990. p. 3) considerarn eli lin model este menit sa ajute la intelegerea urmatoarelor eomponente:

I. eontextul de viafA al copilului inainte de maltratarea propriuzisa:.

2. caracteristicile tranmatice ale relelor tratarnente;

3. reactiile copilului ~j aJe agentilor semnificativi din mediul $Au de viata care urmare a reJeJor tratamente ~i a dezvaluirii acestora;

4. modul cum se suprapune maltratarea peste dezvoltarea copilnlui:

5. cursul recuperarii in nrma relelor tratamente (posibilitatile terapeutioe),

Vom urmari in corrtinuare cateva din punctele de vedere teoretice aplicabile cazu ri lOT de abuz ~i neglijare a copilului, ciiutand sa relevant sernnlficatiile lor pentru investigarea, prevenirea ~i interventia 8$f:eptata in protectia copilului, din partea profesionistului,

6.1. CONCEPTIA MEDICALA

Una din primele dar si astazi influentele conceptii privind abuzul comis impotriva copiluJui este cea care considera acest fenomen ca fiind 0 boala. Cel rnai cunoscut reprezentant al acestei teorii este H. Kempe care, prin cercetarile ~i publicatiile sale de [a

-131-

Teoriile privind abuzul ~i neglijarea

I'nceputul anilor '60 a upra cazurilor de sugari cu membre rupte neaccidental, adesea 'in mod repetat, a initiat studiul sindrornului copilului batut. Descriind simptornele dupa care pot fi diferentiate traurnatisrnele neaccidentale de cele accidentale uferite de ugari, pomind de la sindrornul abuznlui fizic pe care I-a de cris la sugari ("'battered baby sindrome"), Kempe (1962)., a fundamentat conceptia rnedicala privind abuzul. Pornind de la criterii medicate, s-a considerat ca abuzul asupra copilului este a boala iuficient de bine delimitate pentru a fi considerate 0 unitate specifica de diagnostic. Patologia specifica acestei "boli' consta, primordial, in tulburari de personalitate ale parintilor, tulburari care e manifesta in relatia lor CLI propriul copi I. ub actiunea unor factori tresori

peci fici relatiei parinte-copil.

In interpretarile din eadrul modelului medical, dill punct de vedere etiologic, facrorul primar este considerat a fi defectul de personalitare al adultului, care in prezenta unui sires supraadaugat determina rnanifestari agresive fizice si verba le, falii de copil. Dupa teele l?i Pollack (J 974), caracteristicile eelor care agre eaza copiii prezinta un foarte larg e antai de sirnptome, lara ca ace tea

a e call tituie in categorii p ihiatrice bine delimitate, diferite de ele deja cunoscute in literatura psihopatologica. Totusi, in cazul unor boli psihice ca tulburarile de persoualitate, gradul ridicat de neuroticism sau depresie, precum si in cazul nivelul intelectual foarte scazut, parintii prezinta un rise sporit de a nu recunoaste nevolle eopilului lor $i de a recurge la tratamente inadecvate viirstei aces tara $1 capacitatii lor de intelegere, sau de a Ie periclita dezvoltarea ~i anaratea mentala. Astfel de liste de caracteristici pslhologice favorizante ale abuzului impotriva copilului sunt rezultatul unor studii stiintifice §i, de ascrnenea,

unt confirmate de cazuistica clinica.

Caracterlsticile pirintilor care i~i rnaltrateaza copiii

• irnaturitale, dependents de altii

• izolare socials

• stima de sine redusf

• obtinere dificila a placerii

• perceptie falsa despre copil, adesea cu sehimbarea rolurilor

132

Protectla copilului - dileme, conceptii $i metode

• fl·id de a rru;flita copilul

• incredere 1n valoarea pedepsei

• incapacitate de a dovedi empatie privind nevoile copilulul ~i de a raspunde adecvat

(Steele, 1 975, dupa Pringle, 1980, p. 211-112)

Parton (1985) apreciaza ca doar unii dintre parintii care co 111 it abuzuri pot fi Incadrati 111 tablouri psihopatol gice distincte. lntr-adevar, in urrna studiului cazuisticii parintilor care 1$i maltraieaza copiii, s-a gasit ca purtatori ai unor trasaturi psihice opuse pot actiona similar Impotriva copiilor lor. De exernplu: unii parin~i care cornit abuzuri apartin tipului de per onalitate lipsit de autoeontrol, irnatur, eu irnpulsuri violente ~i agresivitate cronies: intr-un alt tip s-ar incadra acei parin~i care prezinta personalitati rigide, lipsite de caldura, care sunt det~a~i de copii si de problemele lor' la unii parinti care cornit abuzuri s-a gasir un grad

cazu; de inteligenta, dar altii au a ut inteligenta 1100mal! sau chiar superioara: din punctul de vedere al fortei personalitatii, unii parinli au ca trasaturi tipice anxietatea, autoculpabilizarea exoesiva, precum 1>1 depre ia cronies, pe cand allii sunt plini de

ine si lipsiti de remuscari. Este greu sa se a ocieze in mod global o anurnita tipologie patologica la cazui tica parintilor care abuzeaza frccvent copii. Nu numai ca este gretl de identificat un anurnit tipar de personalitate a celor care comit abuzuri asupra copiilor, dar niei nu se poate stabili 0 distinctie clara intre caracterisricile eelor care comit :;;i a celor care nu comit abuzuri, Desi Gil (J 970) semnala ca 46% dintre pari ntii care eomit abuzuri all prezentat emne manifeste de devieri mentaLe ~j ernotionale, nici un alt cercetator nu a indica! cifre comparabile (Zigler, Hall, 1989). considersnd procentul celor eu tulburari psihice ea fiind a mica fractiune din totalul celor care rnaltrateaza copiii. De exernplu, Kempe ~i Kempe (1978) au stabilit la lO procentul celor eonsiderati psihopati ~i sociopati ..

o alta orientare in cadrul acestei coneeptii - care incearca, totodata, sa-i depA~easdi limitele specifice - regaseste factorul

133

Teorlile privind abuzul ~i neglijarea

explicativ al agresiunilor comise lmpotriva copiilor in eonditiile de stres care se exercits asupra personalitatii adultilor rneniti sa ingrijeasca copiii. S-a lncercat identificarea acelor conditii de stres care afecteaza per onalitatea parintilor si faciliteaza manifestarea u~or .acte violente. tn urrna analizei situatiei sociale a copiilor batuti, s-a constatat ca multi dintre ei proveneau din sarcini nedorite si/sau nasteri nelegitime, aveau paTinp prea tineri sau exi tau uspiciuni de infidelitate Intre soti. Factorii legati de s:at:u ~I ~ocio-economic pot influenta ~j ei stresul suportat de parintr. In acea ta conceptie medicala, factorii sociali nu se cons!d~ra ~aavand 0 valoare explicativa tn privinta tulburarilor reiat.e.1 pan nte-cop i I. Ei sunt in a considerati ca actionand a upra factorilor de per onalitate, capacitatea de rezistenta la stres fiind in conceptia medicala, 0 caracteristlca de personalitate. '

Pomind de la constatarea ca parinjii i~i trateaza adesea ill mod diferit proprii copii naturali, S-3U idemificat anumite carncteri~tici ale copiilor, care, din cauza stresului indus parintilor, spore c n cul cornportamentului abnziv. Este vorba de factori ca greutatea sdizLlta la nastere, prematuritatea, un anurne handicap sau 0 bo~la cronic? a copi.luJui, temperamentuJ irascibil, nelinistit a~ ~e~stllla. Acesti factori pot conduce la dificultati sporite ale parintilor, ceea ce contribuie uneori Ja deficients ale relationarii parinte-copil,

Caracterisli~i cheieale abuzului asupra copilului (Hanson, McCulloch til Hartley, 1978. dupa Pringle, 1980, p. 212-214)



1. Factorii parentali

mama este sub 20 de ani la nasterea primului copil

mama are diagnasticul psihiatric de neuroticism si/sau scar ridicat de neuroticism la inventarul de personalitate Ey enck mama san fatal au diagnosticul psihiatric de tulburare de personal i tate

mama are coeficientul de inteligenta sublirninar la teste consacrate de inteligenta (ca de ex. WAlS).

tatal este muncitor manual









134

Protectta copilului - dilerne, ooncaptll ~i metode

• mama sau tatal au dosar penal

• mama are nurneroase probleme de sanatate

• mama sau taml prezinta un traseu EEG tulburat

2. Factorii sociali specifici familiiior

• tatal natural al copilului este absent din familie

• mama este necasatorita

• mama si tatal se cunosc de mai putin de sase loni dinainte de

casatorie

• mama este uascuta in afara casatorie!

• mama nu gaseste satisfactii in casnicie

• copilul maltratat e te nelegitiro

• mama crede ca parteneru I 11U accepts copilul

• mama spune ca nu are cu cine sa discute despre educatia

copilului

• mama se considera cea care ia deciziile in familie

• copilul I1U are propria camera

• Ioculnta inadecvata

• mama se iJltalne~te rar ell proprii parinti ~i ell celelalte rude

• mama nu are posibilitatea de a face pauze de la rndatQririle

materne

• mama nu are activitaf 3U relatii sociale

• mama considera venitul ei ca fiind insuficient

• mama este in general nesatisfacuta cu propria ei situatie



3, Relatiile interpersonale mama a fost nefericita in copilarie

In raspunsurile la chestionar, mama recunoaste doua sau mai rnulte sirnptome neurotiee in privinta modalitatilor de stabilire a relatiilor interpersonale

mama afirma despre sine ca a fost 0 eleva slab!

in copilarie mama a avut relatii nesatisfacatoare cu proprii ei parillti

in prezent mama se lntelege rau cu proprii ei parinti In copilarie mama a a ut relatii proaste eu fratii ei









135

Teoriile privind abuzul {ji neglijarea



in prezent mama se intelege rau ell proprii ei frati tatal si/sau mama mamei pedep eau inadecvat copiii

mama are un scor crescut la scorul de minciuna (din inventarul Eysenck)

mama are un 'cor ere cut La factorul criticism, la eel de ostilitare paranoids ~i de autoinvinovatire pentru ostiLitate

tatal are seer crescut la factorul autolnvinovatire











4. Practicile paretuale

mama raspunde inadecvat (extrern de repede sau de incet) la plansul copilului

marna are dificultiiti ernorionale In legatura eu alirnentarea eopiluJui

mama are un comportarnent demonstrati legat de copil mama supravegheaza inconstant copilul

mama asteapta supunere neconditionata (la a doua sau a treia so I icirare)

mama recurge adesea la pedepse fiziee tailll recurge adesea la pedepse fizice

mama recurge ade ea la pedeapsa retragerii drago tei recornpensele oferite de mama pentru coruportarnentul adecvat al copilulu i sunt de lip fizic (duIei uri, jucarii)

plansul sugarului ~i al copiluhri rnic reprezinta problerne gra e pentru mama

partenerul n-o ajuta pe mama asa cum l~i doreste ea























5. Copilul

are un coeficient de dezvoltare care, ln general, nu depaseste 90

la intemarea In spitaJ apare neglijat fizic

nu progreseaza conform nonnelor de dezvoltare

mama spune di III timpul zilei nu este JOI, dar nu pune problema oboselii

este adus cu intarziere in spital ar 0 greutate scazuUi la nastere











136

Protectia copilului - dllerne, conceptii ~i metoda

Hanson, McCulloch ~i Hartley (1978) au pus in evidenta acele grupari (denumite cluster) de trasaturi si statuturi sociale care sunt cele mai frecvenl asociate prin corelatii ridicate, eLI parintii capiilor abuzati. Cel mai cuprinzator cluster gasit a lost eel care a corespun relatiei dintre statutul mamelor de a f necasatorite si absente tatalui natural. Un al doilea cluster s-a referit la starea psihologica a rnarnelor, raportarea ei la copil si In cei din jur. AI treilea c1u ter a avut ca factor principal izolarea sociala a marnei (care are putine activitati );i,j relatii sociale), insotit de factorul care cuantifica sansele mamei de a scapa de responsabilitatile ei materne, AI patrulea grup de factori a pus tn evidenta cresterea gradului de predispozitie catre rnaltratare in cazul relatiilor ten ionate ale tatalui cu proprii ai parin1;i.

Toate incerearile de a stabili 0 tipologie rome clara a parintilor de tip abuzi par sa conchida ea nu eXlsta un singur tip de trasarur] psihice sau de caracteri tici ale c pilului sau al situatiei de viata a farniliei, care sa cauzeze instalarea unor tulburari grave in relatia parinte-copil. de tipul abuzului $1 a neglijarii copilului. Este mult mai probabil ca factorii cauzali a S6 intrepliitrumJa. Conceptia rnedioala privind abuzul are menirea, la fel ca in cazul descrierii celorlalte boli, de a p rrnite descrierea

imptomelor, recunoa terea ~i diferentierea lor, dar si prevenirea dill timp a in talarii bolii.

Cunoasterea simptomatologiei si a etiologiei perrnite IlU nurnai diagnosticul indrornului de "copil batue dar permite $i identificarea preventivaa perscnalhatilor predispuse ii cornita abuzuri. in stiintele medical , metodele principale de preventie constau in di trugerea ·au redueerea contactului ell agentul cauzal ~i tratamentuJ pentru reducerea efectului agentului cauzal care nu a putut Ii evitai. 'in fenomenul de abuz indreptat fmpolriva copilului, agentul cauzal e te v8ZUt a Ii adultnl care cornite abuzul,

erviciile sociale si rnedicale pot incerca depistarea acestor per oane ~i influentarea lor pentru a lnlatura sau eel putin pentru a reduce pericolul pentru copii (Gough. 1993, p. 211).

137

Teoriile privind abuzul ~i neglijarea

Faetori de rise: parental cu precizie mare in prezicerea ri cuJoi de abuz

• parintele a fast batut sever ~i freevent in copilarie

• parintele are anteeedente de violent! sau acre delincvente

• parintefe a mai fost suspectat anterior de abuz fizic

• parintele esre suferind de slimA sdl.zut! de sine, izolare soeiala sau depresie

• parintele este sup us unor multiple sire uri ca. de ex., conflicte rnaritale, divert, datorii, schimbari frecvente de domiclliu, pierderea unor per ORne dragi

• parintele prezinta explozii de violenVl

• parirnele are a~teptil,rl rigide, nerealiste de Ia comportamennll capiilor

• parintele apliea pedepse severe ccpilului

• copiJul este vazut de parinte ca fiind dificil ~i provacativ

• parintele respinge copilul sau are diflcultat! in srabilirea legilturilor de atasarnent cu acesta

(Kempe, 1978, dup§ Pringle, 1980, p. 114-215)

tudiul Denver. desfasurat sub influenta lui H. Kempe (Parton, 1985). a ciiuta1 sa stabileasca, in cadrul unui plan prospectiv-longitudinaJ, rnetodele eele mai eficiente $i factorii cei mai predictivi ai identificarii riscului crescut de abuz impotriva copiJului. Au fost cooptate 350 de marne care au nascut intr-o anum ita perioada de limp intr-un spital din Denver. in prima faza au fost intcrvievate toate rnarnele inainte de a naste ~i s-an notat toate semnele considerate de rise: negarea sarcinii, depresia, starea de frica. instabilitatea ernotionala, lipsa de prieteni, provenienta dintr-un mediu abuzator sau de neglijare, conditiile dificile de locuit.Iipsa unei relatii maritale sau relatiilc maritale conflictuale. lipsa de suport din partea familiei etc.

In a doua faza a cercetarii s-a aplieat un screening eu ajutorulunLl! chestionar care cuprindea factorii rnentionari in faza intervievarii, III a treia faza, metoda folosita a fast cea a cbservatiei, ur-

138

Proteclia copilului - dileme. conceptii ~i metoda

marindu-se reactia parintilor In sala de nastere, S-au facut Inregistrari ale comportarnerrtelor verbale ~i neverbale imediai dupa nastere. in faza urmatoare s-au adunat informatii privind comportarnentul mamelor fata de copii, prin observarea familiilor eu ocazia unor vizite la dorniciliu, la 6 saptfuniini dupa nastere. Din lista ini~iaJa de 350 de marne euprinse in cercetare, uti I izan du-sea SCali! de ierarhie a riscurilor de rele tratamente, s-au tabilit urmatoarele doua caregorii opuse: 100 de marne au fost considerate prezentand riscul eel mai mare. ele fiind alese ca avand cei mai multi factori de rise consiatati eu ocazia aplicarii tuturor metodelor de culegere. a datelor:

SO de marne din extrema cealalta, prezentand cei mai putinl factori de rise, care au eonstituit grupa de control. Ulterior. prin metoda selectiei intrunpUHoare. s-au constitult cele deus grupuri cuprinse in cercetare, constand din 50 de farnilii din grupul mamelor cu rise crescut lii 25 de familil din grupul rnarnelor eu rise scazut, care au fast urmarite in perioada devarstii a copilului cuprin a intre 17 ~i 3S de luni. In grupul mamelor eu rise erescut s~a constatat ea ele prezentau, in medic. 22 de factori de rise. in cornparatie cu grupul rnarnelor cu ri c cazut, eu media de 2 factori de rise. in a patra faza a cercetarii, cea de vizita la domiciliu, 20 (din cele 50) de familii incluse in grupul de cercetare ca avand un rise crescut, au prezentat practici necorespunzatoare de lngrijire a copiilor. Nici un astfel de caz nu s-a Illregistrat in grupul rnamelor evaluate ca avand rise seazut. Ulterior. cinei copii din grupul marnelor eu ri c crescut au fost parasili. in limp ce niei un copil din grupul de control nu a fost para-

it. Din grupul mamelor eu rise crescut, 22 de copii au avut in primele 17 luni de viata eel putin tin incident pentru care all necesitat asistenta medicala, pe eand 111 grupul tara. trasaluri de rise s-au inregistrat doar patru astfel de incidents. Daca din grupul celor eu rise crescut au fost raportari 8 copii la centrul de asistenta pentru abuz, din grupul celor ell rise smut nu a fast raportat nici unul. Dintre cei ell rise crescut, 10 copii au prezentat retard 'in dezvoltare, Tara sa fie astfel de cazuri in celalalt grup, Pe csnd loti eei cincizeci de copii dill grupul ell rise scazut au dimas in familiile lor, opt din cei considerati ell rise au fosr plasat] in alte familii. sau au fost adoptati legal. Din aceste date reiese ca se poate prezice eu destula ma~a de

139

Teorli!e privlnd abuzul $i negJijarea

siguranta care dintre farnilii prezinta riseuri mai crescute pemru copii. Cea mai mare marja de sigurant:J a fost claw de metoda observatiei in sala de n~teri (76.5% corectitudine), metoda urmata de chestionar (57% corectitudine) si de interviul prenatal (54.4% corectitudine), Daca s-au cornbinat informajiile obtirmte prin cele 3 metode, corectitudinea estirnarilor a ajuns la 79%. in ansarnblu, s-au PUlUL esiirna prospectiv 75 din cele 95 de cazuri depistate ulterior, omitandu-se doar 20 de eazuri. Pin aceasta cercetare, Kempe demonstreaza posibilitatea si utilitatea evaluarii riscului de abuz familiar. Ca a eritidl. la adresa acestui proeedeu, care se poate generuhza, de alrfel, la celelahe srudii de evaluare a riscului de abuz. Parton aduce in discutie posibilitatea de a identifies incorect piirinti care - de fapt - nu au un cornportarncnt abuziv falli de copii, Pal fiind procentul mic 211 copiilor abuzati inlr-un esantion al populariel, exista o ~allsa crescuta ca - chiar si la 0 corectitudine de 991VfI a evaluarii riscutui- alaluri de ldentifiearea unor parinti care ar putea rnalrrata _ multi alti piirinti sa fie identificati ill mod lals ca fiind abuzivi, ceea ce ar purea contraveni deoruologiei profesionale.

j n stud iu 1 Denver rna i sus ami n ti L. d i 11 I 00 de marne ideutificate in urrna cereetarii preventive ca prezentsnd un rise creseut de rele tratarnente irrrpotriva copiilor, 75 de marne au prezentat iutr-adevar astfel de comportarnerrte. Cele 75 de cazuri de rele tratamerue au reprezentat doar 79% din totalul de 95 de cazuri de rete tratamente eomise de mamele dinesantionul studiat, Aceasta lnseanma existenta unui numar de 20 de cazuri d i agnosti care in mod fal s ca fi i nd negati ve di n pnnctu I de vedere al abuzului tcazur! fals lIegalive), Ele se adauga greselilor de diagnostic prevenrivcare se refera Ia cele 25 de marne catalogate in mod gresit ca prezentand pericolul rnaltratarii copilului si care intra In categoria caturilor fals positive (vezi Tabelul 6.1). Reducerea numarufui de erori se poate race prin schirnbarea pragului folosit de specialisti pentru delimitarea celor eonsiderati ca prezentfind un rise crescut sau unul scazut de abuz, Daca grila utiliUita pentru selectarea eazurilor va fi mai severs, cuprinzand lin numar mai mare de iterni necesari pentru ca a persoana sa fie evaluate In categoriacelor CLl fisc crescut de a-~i abuza copilul,

140

Protecji'a copilulul - dlleme, concepti; $i mel0de

atunci va scadea numarul falsilor pozitivi, adica a persoanelor care sunt considerate CR periculoase, dar de rapt IlU vor comite abuzuri .. in acelasi limp. creste sansa ca sa se mareasca num~rul persoanelor fals negative. adica al celor care IllI sU.l1t detecta~1 ca prezentand un rise crescut, dar care, de fapt pOL cornue abuzuri.

TabeluJ 6.1. Vatiditateo predicliei comporwmenru!ui abusiv

totallot fals negatrvi ade"'arati nega1ivi.

.350 marne 20 230

nr. cazuri de rnaltratare 95 marne

falsi pozitivi ?5 marne

adevarati pozitivi 75 marne

Una dill eriticile adresate studiilor bazate pc conceptla medicala (Parton, j 985) subl iniaza imprecizia definitiilor utilizate penlru selectarca cazurilor ill diferitele categorii, Kempe lnsusi a indus printre copiiiconsiderati abuzati ~i pe acei copii care au necesitat internarea in spital In unna unor accidcntiiri intdmpUitoare. care au avut loc 1.11 periods urmarioo. Ori, in astfel de cazuri, diagnosticul rnaltratarii este hazardat.

Astfel de analize referitoare la corecrirudinea preventiei ridica dileme crlce importame pe de a parte pentru practicienii care lucreaza in asistenta farniliilor ~i a copiilor. iar pe de alta parte pentru eei care decid in privin1a" finanta.rii prograrnelor preventive in cad ru I politicilor sociale. lntrebarile care S6 pun adesea sunt: "in ee masuffi menta investit in programe care actioneaza pe 0 seara prea larga, fiind doar partial eficiente?"; I'NLI ar trebui folosite acele fonduri in mai mare masura pentru programe mai [intire, de recuperate?"; "in ce masu~a~es:e ~tic s.~ se presupuna despre unii parinti c.a ar pure~ _c~.u~za ~ataman copl~l~r lor 9i sa se interfereze cu mandatul autontatu III vrata unor familii, rara siguranta ea ea ar avea nevoie de interventa autoritstilor?", Raspunsurile la aceste intrebari sunt diferite in functie de atitudinile respondentilor. Unele critici sunt destul de vehernente, invocand costurile mad ~i eficienta redusa in acest tip de identificare preventiva. Alte raspunsuri considera ca, odata cu reusita depistariisi interventiei preventive In cazul unui numar dat

141

Teoriile privind abuaul :;:i neglijarea

de copii. programuJ si-a dovedit utilitatea ~j justetea din punct de

edere etic. Dirnpotriva, recunoasterea existentei unui rio c ~i lipsa interventiei in inrere ul copilului este 0 atitudine periculoasa, care poate insern ~a d~zintereslll .s~cietatii pel~tru situatia copil~luj: lntr-adevar, identificarea posibilelor cazun de abuz nu este mea su ficienta pentru preve 11 irea vaUimari i copi i lor, depistarea trebuind sa fie lnsotita de interventii de tip educativ-preventiv ~i de monitorizare de lunga durata. De fapt, cercetarile de tip prospectiv dcsfasurate de Kempe ~j colaboratorii sai au avut 0 importanta components de lip interventle educativa, rnamele depistate fiind monitorizate de catre sora medicala si medicul de familie pentru a dobandi bune deprinderi de alimentare !Ii de ingrijire a copilului si stimulate in toate iniriativele lor pozitive rata de copii (ca de ex. activitiiti de stimulate a dezvoltarii psihornotrice. stimularea vorbirii, orientarea emotionala pozitiva etc).

tn ccncluzie, modelul medical de analiza a cazurilor de abuz are avantaje incontestabile. El arc 0 clara tendinla spre obiecti irate. dorind sa tabilea ca manifestarile ma urabile ale abuzului ~i neglijaril copilului. Cu ajutorul simptornatologiei deseri e. pe baza modelului medical, S-8U initiat studii de prevalenta ~i incidents, precurn ~i unele de deplstare $i de prevenire a fenomenului de rele lratamente indreptate asupra copilului. Un deosebit merit al rnodelului medical consta in e fecru I rezu I tatelor sale asupra pol i ticilor soc iale, Descrierea unei unitati separate de diagnostic ~i tratarnent, cu irnplicatii complexe medicate, psihologice ~i sociale a dus la dezvoltarea ~j diver ificarea serviciilor ,0 iale adresate copiilor pentru in estigarea, lnregistrarea, tratamentul, evaluarea, prevenirea ~i plasarea lor. Un deosebit merit al rnodelului este impactul sau asupra profesionistilor din domeniul socio-uman, A aparut 0 noua categorie de personal, specializat In investigarea cazurilor de abuz, Date fiind necesitarile acestui personal in dorneniul forrnarii. au aparut noi specializari in domeniul supervizarii §i s-a consacrat

-pecializarea in protectia copilului.

142

ProteClia copilu\ui - dileme. conceptf ~i metoda

6_2.

INCESTUL SI FAMILIA DISFUNCTIONALA

. .

Modelul teoretic al psi hoterap iei familiale analizeaza tulburarile de comportament ale membrilor famillei din punetul de vedere al relatiilor din sisternul familial, respectiv al farniliei ca intreg. intr-{) familie exi ra 0 structure de suprafata. care cuprinde tiparele de comunicare vizibile intre rnernbri farniliei, aliantele si legaturile afective, modalitatile de exercitare a fllnc~iilo~ parentale, relatiile cu persoanele din conte. tul familial, precurn ~I atmosfera aenerala din familie. Exista in a ~i 0 structure invizibila, de adancime, care cuprinde anurnite modalitati de lraire ~i prelucrare a tensiunilor ~i stresurilor farniliale, neprelucrate, nediscutare in farnilie. Doc&. aceste eve~imente stresante nu pot f integrate in structura de uprafata, atune: pentru rnentinerea echilibrului familial se dezvolta niste circuits repetitive, eu tipare de cornponament cornpnlsiv sau dominator (Mrazek. Bernovirn 1981). Desi a rfel de cicuite sunt rnenite sa evite disfunctiile, de fapt, ele le reediteaza lntr-o alta ronna. Prin ele, familia poate exprirna semnificatii patologice, care impiedica rezolvarea constructiva a problemelor tresante care provin din in terioru I sau ex teri oru I fami lie i.

in conceptia terapiei familiale de tip dinamic (Minuchin, 1974). familia incestuoasa este considerata ca neiudeplinind nevoile de ingrijire, caldura si sexualitate ale membrilor familiei. lntr-un mod adecvat gradului lor de maturitate. In locul acestor atitudini pOI apare fenomene de posesiune, agresivitate, relatii denaturate de tip sexual asamblate toate intr-o atmosfera de secret. Ele vor conduce, amt din partea adultilor implicati, cat ~i a victimelor, la entirnente de rernuscare ~i de autotnvinovatire (Mrazek, Bentovim, (981).

Se pare cil in familiile incestuoase predornina idees irnposibilitatii relatiilor de intirnitate lntre presoanele mature din familie, precum si irnposibilitatea separarii acestora. Ca modalitare de constituire a relatiilor incestuoase, in cazuistica

143

Teorifle privind sbuzut ~i negillarea

clinica este descri parintele care exploateaza exual copilul, dar, uneori ofera acestuia rnai multa atentie, deeat celalaJt parinte care omite ingrjjirea ~i protejarea copilului. Ineestul este 0 modaJitate de exprimare a di functionalitarilor dintre mernbri, menit sa reduca tensiunile de frica, de dezintegrare ~i abandon ale adulrului incestuos. Spre exemplificHre prezentarn un cenariu posibil aJ unci farnilii rnce moa e:

D-I. B. este anxios din CUlIza eli simte slcibi,.ea potent«! sale sexuale ~i ii este INca cd solid il va abandona. Din (leeds/a COIIZQ se apropie aJec/iv din ce in ce mal mull de fllca lui de I) ani, care si-a ideah:al p'~na acum !t1l61 A,rac/ia sexueJ/iijalii deflica so iI ajulii pe dI B so. illltirzle corfnmrarea I.:U pierderea trep/ala a cupacitittttor sale sexuale de harbllf. Prin I'l!dllcercm il7si,\Ientelor sexuoie ale ,\·Olulili. d-JJQ B. scapa de ceea ce eo considerii u fi datoril!e ei de sotie. 118((el. prtn incest. cdsnicia se reconstruleste pe baza unor noi reguli de/nne/ionare. cu anumite uvontaje, curl' \'1' constituie ell 1111 mil a! familiei Membri /irmiliei devin prizonlert a! noilor rollin: . ecrete. Se iI7Sla/ea::a in aces/ fel 0 circularitut« Care permite [enomenului patologic sa se perpetueze atdta timp cat nimeni dtn familie nu divulgd secretul si nil isl pClI'aSf!!jfe rolu! acceptot. Nive/1I1 eamuniciirii intre dol. ~i d"IW B ajunge sii Sf! reducel extrem de mul! Aparent, D-}. B si fiica Ill; se inteleg foune btne. Eo Isi petrece serite III televisor, in camera ~i in pat»! totalui. inlr-o noapte el se aprople de eo printr-un componamenr sexual. Eo se specie, dar dOre$fe s!1-i fie pe plac fat ii/It; ei ~i nu-l respinge; ;n acea noapte tatii{ $i fitca de 9 ani fntNtlin r(Jlolii sexuale. In sliplumiinile urmiitoare, taliii 0 soliei/o pe fiiea lui din ce in ce mal insistent !ii ea se phil1ge mamei Mama cere explica(ii sOlu/111 ei, care incearca 5-0 imbuneze $; si:i-i promifa ca rm se va 1110; ating« de [elila, dadi mama It va accepta avansurile. Eo insa il refuzif, fiindcCi nu suporta ideea apropierti lui. mai ales dupa ce a luat cunostinu: de ,.e/a{ia sexuals din Ire el si propria feliFa. DOl' 1111 inc/riL..-ne$le sa dezviiluie ul/loriliili/ol" situatia, de leoma de

a nu tsca un scandal. Nu doreste sii tmentee» divOl1, /iindcli It llpsesc miitoace sigure de 11bzisten/1i si de aceea nu vrea j'ii ,.amanii singurii. fiinclca 1111 poate s~-# Inchipnie cli ar putea face schimbar! majore in propria ei vtat«. Ii este pica de lilt eventual proces si de ideea de a eontribui fa condamnarea so/utili ei. De aceea nu divu[gii secretul in ufara famlliei, se mu/~l/lm!ofle sa-! smuigo sotulu! ei promisiunea cd nu Va

144

Protectia copilulul - dileme, ccnceptii ~i metode

mai repeta rei alia incestuoasd. Astfe', sistemul ramal1e, in continuare, circular $i homeostatic.

Homeostazia farniliilor de tipul celei descrise mai sus nu lnseamna ruperea cielului disfunctionalitatilor, ci instalarea unu i echilibru care nu este afectat In suficienta rnasura de cererea de ajutor, venita din partea fetitei, inct:eptata in interi~~ul. sistemului, catre mama sa. Divulgand marnei secretul relatiei mcestuoase, e. j Hi posibilitatea ca fata sa fie considerata vinovata de catre mama ei (fiindca ar fi facut ea avansuri sau fiindca ea a cauzat lntreaza problema deoarece a privit programul de televizor din patul ~atalui). -ar putea ca mama sa nu I!?i protejeze fata fiind in prea mare rna una preocupata de propria ei situatie de viall care s-ar putea sa fie intr-un un moment de criza, Daca dez ~J~irea iecretului ar avea loc in afara farniliei, atunci echilibrul familial ar fi afectat in mult mai mare masura iar sansele ca fetita sa primeasca ajutor ar creste. Din pacare lnsa, dupa cum aflam din relatarile unor victime ale abuzurilor sexuale care au loc in cadru familial $i care au a ut curajul de a solicita ajutor din afara familiei, adesea nici comunitatea nu are suficiente rnijloace pentru a proteja prompt victimele. Psihoterapia farniliei (sclutia pro~usa de modelul de analiza descris mai sus) recomanda ca rnodalitate de lucru recureerea la ajutorul psihoterapeutului, In scopul

c ._

abordarii unui nou stil de comunicare sl de comportament In

familie. Comunicarea va trebui sa 'fie mai sincera, readucand la suprafata ~i abordand direct secretele de familie. Schimbar.ea comportarnentului din familie va urmari centrarea pe nevoile rnernbrilor ei si a rnodalitatilor in care familia le poate satisface,

6.3. TEOR.IA TRANSMITERIl MUL TIGENERATIONAlE A ABU ZULU I

Conceptia prin care problernele psihosociale se considers a fi transmise din generatie in generatie este larg raspandita. lnvestigatiile in cazurile de abuz impotriva copiilor au constatat ca

145

Teoriile prlvind abuzul ~I neglijarea

parintii abuzivi proveneau din familii eu grad crescut de violenta, respectiv au fost ei in~i~i abuzati ln copilarie.

Hattie nu fusese iubita o$i la rdndul ei era incapabila sa iubeaseli, 1111 [usese ingriji(o ~j ea insiifi nu putea ingriji pe cineva. So/ilora. lzolalli intr-o familie numeroasd, eo va izola mai tdrziu din pune{ de vedere emotional pe singtmd ei copil. Furia, reznltat (If visului ei spulberat de a face 0 ca,.ierii mll2icald. a fost transmiSli generatlei urmiuoare, mostenire care in cele din urma ii revenise lui Sybil (Schreiber, 1997. p.J95).

Egeland ~i lakobo itz (1984) au folosit in cercetarea lot un interviu semistructurat pentru a colecta informatii despre istoria de viata a unui lot de 160 de mame care all prezentat in istoria lor semne de abuz (pedepse fizice evere primite de la parin~ii lor). Din acestlot initial a fost delirnitat grupul mamelor care si-au rnaltratat curenl copiii care [a randul sau a fast irnpartit in trei grope: cele care au abuzat fizic copilul prin aplicarea unor pedepse grave, grupul lirninar (care a admini trar bat1ii copiilor lara sa lase semne care sa dureze) ~j grupul ceJor care si-an dat copii in lngrijirea altora. Acesti autori au raportat transmiterea intergenerationala a abuzului (de toate trei tipurile descrise) ca fiind in proportie de 70%. Studiul nu a reusit sa separe factorii transrnisi generational prin experienta idividuala, de facroril de nivel socio-economic, S-a constatat ca pe maslira ce dorneniul de definite a relelor tratamente este mai cuprinzator transmiterea intergenerationala pare a f rnai mare. Fara cercetari tintite este greu de demonstrat daca aceste experiente traumatice din copilarie sunt specifice adultilor care comit abuzuri sau ii caracterizeaza pe majoritatea adultilor care devin parinti.

Rutter (1989) considera aa atitudinile ~i comportamentele parentale sunt cornple e ~i nici transmiterea lor nu poate fi privita unidimensional. Nu stilul parental este eel care se transmire genetic ci, de ex., predispozitia catre unele tulburari psihice, Inrergenerational 56 transmit, de asemenea - dar pe ca; sociale si nu genetice - conditiile defavorizante de locuinta, de venit, care actioneaza ca factori de stres social. Sustinatorii acestei conceptii

146

Proteotia copilului - dileme, conceptii ~i metode

scot In evidenta lransmilerea familiala a anumitor Tn?deie culturale de crestere a copiilor, modele in care a~tonlatea parentala, agresivltatea verbala sau fizica .i~orarea sentirnentelor copiilor (sau opu ul acesteia) sunt caractenstice. . _..

Steele si Pollack (1968) au intervi,evat ~O de p~nl1. partieipanti la Lin program ~e h'atam~l1t _p.sl~~s~Clal, care si-au abuzat copiii. Autorii au sustmut ca lotI panntll din grup ~sese~a abuzati in copilarie. Desi invocat adesea ca punct de referinta 111 cercetarile care releva transmiterea modele lOT parentale peste generatii, studiul a folosit 0 definitie neclara (prea larga) pen~ ~ a defini ceea ce in eamna experiente traumatice datorate abuzul~1 In copilarie ~i nu a reCUT la un grup de co~trol. pentru a verrfi~a diferentele de freeventa in pri inta expenentelor raportate prm

interviu. . .

Un all tudiu de tip retrospectiv privind repetarea ciclului

familial al abuzului a fost condus de Quint~11 si Rutter. (dupa Rutter, 1989). In cadrul cercetari i au fost anahz~te expenent~l~ dureroase din prima copilirie ale mamelar dill 48 de famll~~ (nascute) europene dintr-un cartier Iondonez, care ave~lI copu ocrotiti in in titutii rezidentiale, internati acolo penlru. peno~de de peste opt Iuni (pentru a nu cuprinde cazuri intemate din mO~lve de crize familiale trecatoare, accidentale). Pentru campaTa{le,. ~-~ lucrat eu un grup de control similar i~ ,privinta .compozltlel farniliei &1 a varstei copiilor, din care mci un ,:oplL ~u. a fost vreodata luat 111 oerotire institutionala. Datele interviurilor ~u dernonstrat ea mamele care aveau copii in institutii au prezentat ~n mal mare rnasura traume legate de proprii parin~i decal cele .. d~n grupul de control. Un sfert din mamele care au avut copu ~n inslitutii au fost la randul lor, il1stitu~i~na.tizate in propTl~ copilarie, comparat ell doar 7% din marnele du~ grupul de control: 44% din mamele grupului pnta ~i doar 14%dm cele ale. grupul~1 de control au fo t separate. pentru 0 perioada de .eel pUl1~ .0 luna, de unul sau de ambii parinti, din motive de conflicte farniliale; de trei ori mai multe marne din grtll?uJ ~nta au su~erit din cauza uno~ metode de disciplinare extreme. In total 61 % dm rnamele grupului t;nt3. au prezentat eel putin 4 feluri de experiente dureroase

147

Teoriiie privind abuzu' {lj neglijarea

datorate educatiei parentale (~i nurnai 11 % au avut doar un singur asernenea lip de traire negativa) 1n cornparatie eu 16% (respecti 35%) in grupul de control.

Tabelul 6.2. Experietuele din copilaria timpurie a mamelor

Grupul ~inta grupul de semruficatia statistica

N=44 control N=43 Xl! df P

a avut experienta 25 7 3.98 0,05
irrstinnlonalizarii
separat de parinli in 44 14 8,12 0.01
urma unor confllcte
conflicte msritale 45 14 8,57 0,01
parentale
rnetode extreme de
disciplinare din 27 JO 3.78 ns
llartea ratalui
metodc extreme de
disci pJ i flare din 38 10 8,35 0,01
~arlea marnei
(Rutter. 1989, p. 324) Hunter ~j Killstrom (1979) au efectuat 0 cercetare asupra unui lot de 282 de parinli ai unor sugar; internati din diverse motive la un spital pediatric de ingrijire intensiva, Svau adunat informatii privind copilaria parintilor, perioada sarcinii, reteaua socials. Prin definitia folositii in cercetare, relele tratamente suferite de parinti in copiliirie au cuprins toate relatarile despre incidente de abuz si despre acte de neglijare. Pentru a aduna date de pre comportarnentul parental actual. s-au colectat informatiile referitoare la lotul cercetat cuprinse in registrele de protectia copilului. Din totalul de 282 parinti cuprinsi in lot. 49 au prezentat

emne de suferinta ca urmare a relelor tratamente. La evaluarea de la sfarsitul primului an de viata al copiilor, 10 copii au figurat pe regisrrele de protectia copilului. Dintre aeestia, 9 aveau parinfi care au trecut prin experienta abuzului Desi proportia de 10/9 piirinti abuzatori ~i totodata avand experienta abuzului ar indica 0 rata extrem de mare de transmitere intergenerationala, totusi,

148

Prctectia copilului - dileme, eonceptf ;Ii metode

ceilalti 40 de parinti, cu experiente cornparabile de maltrare in copilarie, IlU au comi abuzuri. Lusnd in ealcul aceste date, autorii calculeaza 0 rata de transmitere intergenerationala de 18% (9 din 49). Prin aeest tip de studiu prospectiv (si nu retrospectiv), Hunter ~i Kilstrom au identificat un procent de 82% (40 din 49) parin~i care au rupt ciclul abuzului, Acesti parinti se deosebeau de ceilalti prin urmatoarele: marnele aveau mai putine sentiments ambivalente In timpul sarcinii, parintii aveau 0 retea sociala in mal mare ma lira uportiva, copiii erau mai sanato~i fizic. parintii fusesera abuzati doar de unul dintre piirinti, celalalt fiind suportiv si - totodara - erau rnai inceri in legatura ell abuzuriJe suferite de ei insisi. Concluzii asemanatoare au reiesit, de asemenea din cercetarea lui Egeland $i Jacobovitz (1984), care au studiar prin metoda interviurilor semisrructurate 160 de mame ingure, care din diverse motive legate de situatia lor sociala (venit seazut, izolare socials. nivel ridicat de stres social) au fa t considerate ca marne cu ri c ere cut din punct de vedere social. In urrna cercetarii. autorii au subliniat ca in e itarea repetarii relelor tratamente lin 1'01 important 11 joaca modul in care parintii prelucreaza traurnele prin care au trecut ei in~j~i. De asemenea, exists sanse mai mar; de a evita cicluJ abuzului la parintii care la randul lor, au avut in jurul lor 0 persoana in care sa poata avea incredere sau care, In prezent, all parteneri apropiati, afectuosi ~i In~elegatori. Din cercetarile lui Egeland ~i Jacobovitz a reiesit ca rata de transmitere intergenerationala este mai mare in cazul abuzului sever suferit de marne (70%) tara ca aceasta sa insernne neaparat comiterea unor abuzuri la fel de grave impotriva copiilor. Specificul acestui studiu a fost 1mbinarea dintre factorii privind experienta abuzului ; factorii de stres ocial. -ar putea ca rezultateJe obtinute privind ratele ere cute de transrnitere intergenerationala sa se datoreze de fapt amplificarii actiunii factorilor traumatici ai copilariei pe fondul similar aI stresului social crescut ~i a lipsei de ajutor. Sintetizand concluziile a IlUIU eroase cercetari care au exam inat transmiterea multigeneraticnala a relelor tratamente adresate copiilor, Kaufman ~i Zigler 1989) trag coucluzia ea nu se poate neglija perieoJul

149

Teoriile privind abuzul ~i neglljarea

repetarii istoriei abuzului, care este de aproximativ 30%, de 6 ori mai mare decat tn populatia neselectionats (de 5%).

6.4. PERSPECTIVA FEMINISTA. PRIVIND ABUZUL

Prin interventiile sale in plan social ~i teoretic, conceptia feminista a reusit sa. faca izibile, la nivel de comunitate internationala, diferitele forme de violenta comise in spatiul public ~i eel familial. In societatile rnoderne, ferninismul a eont:ribuit la demontarea unor valori traditionale. Nicolaescu (1998) consider! ca, prin feminism, "practici ociale, legitime lntr-un sistem patriarhal, validate de norrnele si constnrctiile traditionale ale rnasculinitatii, sunt revalorizate, pornind de la un set de norme ce contests dominarea rnasculina in diferitele sale forme .... Sunt dernistificate, de asemenea a serie de 'rnitnri' eu 0 indelungata traditie, cum ar f caminul - lac de refugiu - in rata unei lumi agresive. Identificarea ~J definirea acestui spatiu ca un lac de rise, in care femeile (~i copiii - n.a.) unt rnult mai expuse violentei dedit pe strada, submineaza puternic paradigmele ce au modelat ~i modeleaza inca perce perea realltatii sociale".

Cercetatorii care analizeaza fenornenuJ maltratarii copiilor si in special abuzul sexual atrag atentia asupra irnportantei intelegerii complexe a experientelor traurnarice traite de copii, deoarece ceea ce se intampla sub eticheta abuzului nu are semnificatie dear prin continutul faptei, ci prin trairi Ie copiilor abuzati ~i urmarile lor (c. Parton, 1990). InegaJitatea de putere dintre eel care comite abuzul ~i victima face inutila intrebarea privind villa copilului In corniterea abuzului r;;l arnplifica experienta copiluJui de a ; se f i'm;;elat inerederea din parte a unei persoane care ar f trebuit 5a-1 ocroteasca, Conceptia feminista analizeaza implicarea diferita a celor doua sexe in abuz in general, dar rnai ales in abuzul sexual. Este criticata atitudinea unor studii care minimizeaza procentul copiilor abuzati sexual. Din raportul Kin ey 1948; 1953) a rezultat cil 24% dintre fernei au suferit 0 anumita forma de abuz sexual din copilaria mica ~i pana la

150

Pretectis copilulul - dileme, conceptil ~i metoda

pubertate, eei care an comis abuzurile fiind in toate cazurile barbati,

tn studiile lui Ru sell (1984) care s-an desfasurat asupra unui lot eehilibra ea V8rsta, rasa etc., definitia folosita pentru ahuzul sexual a fost: un copil este con iderat a f abuzat sexual cand 0 persoana rnatura din punet de vedere sexual il implica pe copilul ub varsta de 16 ani intr-o activitate cu caracter sexual, men ita sa pro oace e citare si placere adultu1ui (definitie asemanatoare celei folosite de noi 711 capirolul 3). Persoanele intervievate au fost intrebate daca au avut, in copilaria lor, pana la 16 an i, experienta unor relatii sexuale nedorite, pe care le-au resirntit ea fiind abuzive ~i cine a fost persoana care le-a implicat in astfel de relatii. Din tudiul Russel a rezultat eli raportul dintre genul ferninin §i masculin in cazul victimelor copii este de 3/2 iar in privinta cazurilor din familia, el este de 5/1. Aceasts disproportie intre eele doua sexe II] privinta victirnizarii copiilor e te prelucrata in conceptia feminism pentru a se releva expunerea rnai mare a scxului feminin La diver e forme de abuz. S-ar putea insa ca nurnarul mai rnic al baietilor victirne ale abuzurilor sa fie doar rezultatul unui fenomen maseat, seeretul ~i rusinea in cazul relatiilor hornosexuale fiind in cazul sexului masculin, chiar rnai mare decat in cazul relatiilor heterosexuale. Ceea ce pare in a income tabil este rap ortu I mal mare al genului masculin printre adultii care co III it diferite tipuri de abuzuri, Exista, de asemenea, diferente intre femei ~i barbap in privinta formelor de abuz comise: femeile cornit mai multe abuzuri psibice, emotionale, iar barbatii comit mai rnulte abuzuri grave ~i mai ales abuzuri de ordin sexual.

Concepti a, feminism ia aiitudine foarte vehementa Impotriva libertinisrnului in pnvinta sexuaiitatii. Oaca libertinismul considera sexualitatea capiilor ca fiind un dat natural ~i nu condarnna relatia exuala dintre un adult $i Ull copil, conceptia feminism respinge orice forman relatiei sexuale dintre un adult ~i un copil, chiar si in cazul In care se invoca consimtamantul copilului la astfel de relatii. Ferninismul considers ca este extrem de dificil pentru un copil sa refuze, sa se

151

Teoriile privind abuzul ~i neglijarea

OpW1a au sa reziste solicitarilor venite din partea unui adult, mai ale daca acesta are un statut respectat in familie. A~a zisul consirntarndnt este adesea obtinut de la copii prin forta, adultul profitand de diferenta de putere, prin amen int8ri ~i alte tipuri de manipulari. Conceptia feminist! se opune libertinismului de natura sexuala si In ceea ce priveste efectele abuzului sexual asupra copilului. Libertinisrnul neaga efectele de lunga durata al 1I11ei relatii exuale eu Lin ccpil, iar conceptia feminista subliniaza efectul traumatic prelungit asupra victimei a1 incestului §i al pedofiliei. Conceptia feminista e opune ~i modelului care explica incestul prin disfunctiile vietii familiale. Ferninisrnul nu este lrnpotriva terapiei farniliei, dar considers ca trebuie sa se analizeze responsabilitatea adultilor in comiterea abuzului, in peta. revine tatalui abuziv. S-ar putea constata ca feminismul nu of era prea multe sperante in legatura eu schimbarile dinamicii familiei, ca urmare a unei interventii cu caracter terapeutic, [ntr-adevar, se recunoaste ca in anumite cazuri de incest $i pedofilie, mamele all si ele 0 anume responsabilitate, dat fiind faptul ca nu reusese sa-s! apere copii, Dar descrierea specifics teoriei disfunctionalitatii familiale, dupa care mamele unt eele care rnentin conflictul din familie. fiind cele care fie nu-si respects obligatiile sexuale fata de

ct. fie sunt inactive exual, fie sunt 111 prea mare masura puniti e ell barbatii lor sau di tante fara de copiii lor deplaseaza reporrsabilitatea pentru incest spre mama. Die punctul de vedere al teoriei dlsfunctionalitatil familiei, tatii ar avea un rol mai supus 111 familie si nu se cauta vinovatia si responsabilitatea acestora, ceea ce e te crucial opus punctului de vedere feminist. C. Parton, reprezentant prin e. celeola al conceptiei feministe subliniaza foarte elar ideea responsabilitatii persoanei adulte care cornite abuzul sexual, responsabilitate care nu se poate transmite nirnanui a1tcuiva nici chiar persoanei care, printr-o atitudine nepasatoare sau distants, nu reuseste sa apere copilul. fn legatura cu modalitatea psihanalitica de abordare a incestului, punctul de vedere feminist refuza lnlelegerea abuzului sexual ca fiind 0 activitate instinctive ineontrolabila constient, Reminiscente ale complexului Oedip, frica de castrare, furia inconstienta fata de

152

Protectia copilului ~ dilame, conceptil !iii metode

propria mama. rraurnele copilariei n~ justifies manifestarile de comportarnenL sexual dominator. abuziv. ..• _

Din criricile de mai sus adresate modelelor discutate pana

acurn retinem, ca avantaje ale punctului de vedere femi~i~l, in primul rand atitudinea tara echivoc fata de responsabd~tatea actelor abuzive. ill centrul ccnceptiei feministe se afla necesitatea schimbarii atitudinii sociale fap! de conceptele consacrate d~ masculinitate ~i ferninitate, schirnbare In care femlnitatea n.u ~na~ poate Ii tnteleasa prin atltudinea ~i comportamentul de vicuma (Macleod. Saraga, 1988). Un alt ma:e~ c~tjg, p~lltru n:lIn~a practica in dorneniul proteqiei. cop~lululA II.e nstl(u~e contributia feminismului la practica muncii sociale, In mterventra care are ca punct de pornire perspective feminista. e recornanda tr~gerea I~ rasp"ndere in fala legii a persoanelor vtn~~ate .d~ a~uzllfl. ~umal dad se rupe tacerea to privinta secretelor farniliale", aLun~1 se v_a putea ehimba atitudil~ea s?cietiirii . fata de ~lOlenta. Re ponsabilitatea abuzului revenind es~ntlaLm~~te _ C~IUl care a cornis fapta si nu ictirnei, 10 intervenua fern 1111 ta. lde~llIl este tndepartarea din [ami lie a cclui care a~uz~~z! OP1~~1. ~e recomand5 ca victirna a nu fte blarnata $1 111 I pedepSlta pn? Indepartarea ei din [am i lie. Totusi, d~ca legile ! ~raeticlle muncl~ sociale nu permit indepartarea suficient de rapida a abu~torulul din familie, lin principu de baza al practicii consta In asigurarea securitstii victirnei ~i impiediearea com.iterii .i~. con~inuare a abuzului. Ca urrnare au lual nastere nOI servrcu sociale, care tintesc femeile ~i copiii abuzati ~i care repre~inti a?eseori singura altemativa de viatil pentru victirnele abuzunlor ~ZJC~ s~u .~exuale comise in familie.1n tratarea victimelor abuzului, principiile ce~e mai importante sunt: persoana care dez aluie UD abu:. trebuie crezuta. Un copil, rnai ale la 0 varsta anterioara pubertatii, m~ ~re fantezii de ordinul abuzurilor sexuale, specialistii find capabili a discerne lntre relatari Ie care constitu ie proiectii norrnale ale inconstientu III i (complexul Oedip sau ~Elektra) $i. relata.r~le c~r~ au la orisine fertomeue abuzivc reale, in cazul dill urma, victirna trebuie asigurnta ca. ceca ee s-a intamplat Ill! a fost vina sa si eli a raClil bine ca a dezvaluit adevarul. E enta tratamenrului este

153

Teoriile privlnd abuzut ~i neglijarea

cresterea sUmei de sine a victimei ~j readucerea sa in situatia de a§i putea controla propria stare. Aceasta In conditute in care victima este ajuLata sa tfaiasca ell adultl care li arara 'intelegere $i dragoste.

6.5. TEORIA ATA$AMENTUlUI

Forrnarea legaturilor de atasarnenj este 0 caracteristica importarna a rela~iilor de familie. Pornind de la teoria psihanaJitica privind importanja lrallmelor din copilarie pcntru viata adulta i de la datele privind comportarnemut puilor de animale dupa nastere, Bowibj a descris nevoia irnperioasa peutru sugar ljoi copilul rnic a existentei unei persoane stabile care sa-l of ere dragoste ~i mgrij ire. Belsy si Cassidy (1992) considers teoria ala~al11enlului ca fiind 0 teorie deveJopmenlalista, care unifiea intelegerea blologica a naturii urnane ~i conceptia psihanaJitica, conform careia experientele din copilaria tirnpurie sunt de maxima importanra pentru dezvolrarea ulterioara a pcrsonalitatii. DateJe cxperimentale au fast imbogatire cu cercctanle lui Harlow ~i Harlow (1972) privind deprivarea materns la primate. care all demon tra; mod i ficari Ie severe de comportament ale primatelor adulte care au fo l eparate irnediat dupa nastere de marna lor.

Din cercetarile pe animaJe rezuha ca. prin

componamentul sau, puiul are un rol de initiator in vederea formarii legaturii de atasarnenr, el frind eel care caura 0 relatie (bondiug) care sa-I protejeze. Jntr-adevar, nounaseuui urnani, de numai cateva zile, prezinta 0 serie de comportamenle prin care l~j demOnSlreaza competentele In construirea de relatii ell mamele Jar: prefera sa priveasca fata propriei lor marne deCal fata oricarei alte pe~ cane (Carpenter. 1974). recunosc vocea mamei lor dintre alte voci ~j disting gustul laplelui propriei marne de Iaptele altei femei. DateJe clinice privind comportamentuJ uman mama-copil arata, dupa Doyle (1990) ca este posibil ca un copil sa prezinte 0 relatie de atasarnenr fata de parmte, chiar daca acesta nu raspunde copilului, Pe baza teoriei atasamcnnrtul, Erickson, Egeland & Pianta

154

Protsctis copilulu! - dileme, conceppi !iii metoda

(1989) analizeaza modul in care copiii, 111 baza experientelor lor ~in prima copilarie, i~i creeaza a~tep~ in legatura cu propriul cornportament ~i ell al celor din JUL In aeest cadru, comporta~entul dificil, ne tapanit al unui copilului maltratat poate fi exp[~cat ~ reprezentand asteptarile negative proprii ~i .ale celorlalti. ~IJ~ experientele traite acesti copii au Invatat ell el p.~.l fi ell usunnta maltratati si IllI merita sa Ii se acorde ingrljlfe: ~e h~:es: experientele pozitive. cele care Ie spun eEl au dreptul ~l ~a m~nta s~ fie bine tratati, Relatia parentala are un efect pervers chiar ~I atunct cfuld copiii recunosc ca parjn~ii lor nu au un comportameru adecvat. Doyle (1990) e 'emplifidi 0 astfel de relatie:

Sarah a reCW1OSClI{ de mica cd laliil ei ii displace, ceea ce era, tlupii spusele ei proPI'i{, a decizie gravfi pentru lin Ct;PI? "~/C. Aceasta a ~us~ 0, iofodatii, sii se deprecieze pe sine, find fiica tatiilui et: Pierderea sttmet de S/I1C a fiicut-o sa ,m Sf! apzlIlli obuzutn! fizic $; sexual, fUnded era canvinsi: eli 1m are nict un drepf, 1711 meritiJ mal mult.

Daca insa copilul are posibilitatea de a forma 0 relalie povitiva, necontradictorie de atasament, chiaro clad acea:>t? ~dureaza doar lin ti rnp lim itat (dar este prezenta III p~rJoada s~~s~blla pentr~ forrnarea atasarnentului, respectiv in prima copilarie) aceast~ 51 ructura poate reduce sau contrabalansa, partial. efectele traurnei, ajulllnd copilul sa-~i pastreze echilibrul psihic.

6.6. CONCEPTIA SOCIO-BIOLOGIC.A

Odata eu succesele erologiei ill studiul comportarnentului anirnalelor, in anii '70 s-all fiiclit din ce In ee mai multe 1l1ce.rcari de a se extinde conceptele etologiei ~i metodele sale de studiu asupra comportarnenruhri timan (Desmond Moms, Kon.rad L.ore~z). Agre ivitatea urnana era vizuta de ~orenz C.I ?,63) ca -til.nd ~n ms~mct declansat ill mod automat de anunute conditii ale ll1~dillllll a~~lant, ca de ex. suprapopularea unui teritoriu sau entuzias rnul mIlitant:

Astazi este clar ca agresivitatea este un comportement mult ma~ complex decat sa poata fi explicat prin reducerea sa la metafora umn

155

Teorille privind abuzul $i l1eglijarea

izvor de energie gata rot timpul sa se rever e. Totusi conceptia lui K. Lorenz are meritul de a f adus in constiinta cercetatorilor ideea ca agresivitstea nu apartine doar unui numar restrans de indivizi, ci este un comportarnent urnan inalienabil. Datorita acestei conceptii sa putut intelege cil strategia comportarnentului agresiv -3 aparut in evolutia speoiilor fiindca au sporit sansele de adaptare ale unor indivizi, care llU razbeau doar cu strategii pasnice, cooperanle. 1 mai aceasta latura adaprativ-evolutiva a agre ivita~ii umane face ca ea sa fie atat de difieil de controlat in mod constient,

Pomind de la studiul comportarneutul adaprati al speciilor la conditiile de rnediu, Wilson (1975) lanseaza cercetari de etologie urnana, care reanalizeaza relatia dintre caracterul adaptativ al cornportamentului ~j baza sa instinctiva, inna cuts. Principiul de baza al bi logiei sociale este preluat din conceptia darwinistevolutionista a supravietuirii speciei prin acei reprezentanti ai ai care se adapteaza eel mai binc conditiilor de mediu, Cercetarlle a upra comportarnentului sugarilor arata ca, in primele luni ale dezvoltarii, conditiile rnediului social ~i ale educatiei IlU influenteaza In mod semnificativ porentialitatile ~i Inclinatiile copiilor, variatia interculturala fiind si ea redu a (Eibl-Eibelsfeldt, (989). unt foarte intcresante cercetarile care dernonsireaza ca, In scopul inlrarii lntr-o relatie de eornunicarc, deja la varsta de sugar se constata manifestarea cornportarnernuhu de a oferi daruri altar copii sau adultului (Bereczker, 1997). Astfel de cornportamente care scrvesc intrarii lntr-o relatie sunt rnanifestari precoce ale unor dispozitii lnnascute, a carer functie ulterioara este formarea ~i consolidarea unor relatii stabile de atasament, Acest comportament a fost lnregisrrai in studii interculturale desfasurate la populatii de _ anornaruoci, papua ~i europcne. Se pare eli exista a biograrna umaria unitara, care deriva dintr-o mostenire evohrtiva comuna.

Un dorneniu important studlat de soeio-biologie este comportamentul reproductiv Si de ingrijire a urmasilor. Comportamentul parintilor de lngrij ire a urrnasilor este rezultanta selectiei acelor strategii careasigurs a cat mai mare reprezentare In populatie a urrnasilor 1I11ui individ, ca urmare a unei rate cat rnai mari de suprav ietu ire. Punctul de vedere al etologiei umane

156

Protectla copilulu) - dileme. conceptll !}i metoda

sugereaza in sa, ca oarnenii IlU aplica pasiv anumite strategii reproductive, ci sunt capabili sa ia decizii tn mod flexibiL in functie de conditiile de mediu. Se poate intampla ca, in anumite conditii, ingrijirea urmasilor sa 1111 fie cea rnai buna strategie de supravietuire.

In conceptia lui Wilson se pun in discutie influentele a doua strategii reproductive asupra aritudinii fala de copii: strategia "r" este specifics populatiilor care cauta sa rna: irnizeze rata reproducerii. Indivizii ace tei populatii depun 0 mare energie pentru reproducere, 3.\ and un numar mare de urrnasi, care tind a populeze teritoriul detinut dar totodata con urna resur ele locale. Vor supravietui numai indivizii cei mai apti care, la randul lor. vor de eni ur ele noului val de reproducere. Indivizii populatiilor care recurg la strategia "r" nu traiesc In relatii stabile de cuplu au de grup. Parintii se ocupd pe 0 durata scum de urrnasii lor. IlU investesc rnulta energie in crcsterea lor. Ca urmare, rnortalitarea urrnasilor in aceste populatii este crescuta, Strategia "K" esre caracteristica speciilor eu uu comportament reproducti ell rata mai scazura si cu a adapiare stabila la propriul mediu, Urmasii se maturizeaza rna; incet si ajung la varsta reproducerii rnai tarz.iu_ neeesitand rnai multa ingrijire parentala. Aceasta dezvolta capscitatea de adaptare si de competitivitate in lupta pentru supravietuire. in grup prezinlA relatii ierarhice bine structurate si un puternic cornportarnent de aparare a tcritoriului propriu. ormeaza grupuri integrate si relatii familialc exrin e. De igur, aceste strategii reproductive nu au un caracter absolut, In realitate, cornportamentul animalelor se inscrie undeva pe un ccntinuu lntre strategiile "K!! si "r" (Bereczkei, 1997). Oarnenii e lnscriu, in general, in strategia reproductive "K". Totusi, exists comunitati care se afi1't mal aproape de strategia reproductive "T". De exernplu, Weinrich (1975) a comparat atitudinile reproductive ~i parentale ale unor indivizi din clasa de rnijloc cu cele ale unor rnuncitori rnanuali, Diferentele de statut socio-economic dintre ceIe doua categorii all fa t evidente. Cornparand cele doua caregorii, cercetatorul a constatat e .isrenta unor strategii reproductive ~i parentale opuse. In cornparatie ell reprezentantii clasei de mijloc, rnuncitorii si-an lnceput viata sexuala mai devrerne, au avut ln medie un numar mal mare de copiii, in mndurile carora a existat 0 rata mai

]57

Teoriile privind abuzul ~i neglijarea

n~are a. rnortalitatii, Casniciile lor au Cost rnai putin stabile, dl~OI·~u~de mai dese, Astfel de strategii reproductive de tip "1<" ~j atitudinile aferente de neglijare a copiilor, care au condus la 0 mortalitate crescuta fata de populatia rnaioritara, a constatat Bereczk;i (1997) la comunitatile de romi din Ungaria.

In privinta explicatiel abuzului impotriva copiilor, reprezentantii biologiei ociale all III vedere orientarea compouarnentulul de rnaltratare a copiilor spre indivizit cu valoare reproductiva rnai scazuta - copiii handicapati, bolnavi, prematuri sunt mai expusi rclelor tratamenle. in urrna unor masuratori antropornetrice, Me abe (l989) a coustatat di LIn indicator al abuzului este eonformaua craniano-faciala a copilului. Studiile autorului amintit SCOl in evidentd frecventa sporita a copiilor rnaltrata]i printre copiii eu a conforrnaue cranians-faciala mai deosebita, Daly ~i Wilson (1985) arata ca riscul de maltratare a copiilor estc crescut mai ales in trei tipuri de farnilii din societarile rnoderne: I. in cele cu eel putin un parinte vitreg; 2. In cele eu situatia socio-economica atit de precara, incat familia se ani in pragul dest~amarii: 3. in cele in care copiii prezinta lin handicap Iizic sau p ihic. In familiile eu pari 11 ri vilrcgi -a constatat cresterea de 40 de aria ratei de rele tratamente lmpotriva minorilor. in farniliile foart~ arace, eu numerosi copii, resursele parint:ilor pot aooperi nevoile dear a catorva dintre copii, de aceea nornarul celor abandonati este mare in aceste familii. Ceea ce role a conceptia erologica ca fiind, in privinta rnaltratarii, comun in toate aceste familii este ca in cadrul lor sunt periclitate nevoile $i interesele bi~logi~e. ~ndamentale ale parintilor; ori este vorba de copii nelnruditi dill punet de vedere biologic ell ei, ori sansele copiilor ~i valoarea lor reproductiva de mai tamu sunt semnificativ scazute (Bereczkei, 1997). [n toate aceste cazuri, sansa ca urmasii adultului sa reprezinte specia din punet de vedere genetic sunt scazute. Mo~vele evolutive ale acestor atitudini parentale nu actioneaza, desigur, pe baza unui mecanisrn constient, ele nnand de comportarnentele biologice fundarnentele, de supravietuire a speciei, Fac~orii proxirni incriminan de autorii amintiti sunt lipsa legaturilor stabile de atasament intre parinti ~i copii, legaturi care nu au puurt sa

158

Prctectla copllulul - dileme. eonoepjii ~i metoda

se lntipareasca ~i sa se consolideze, san au fast tulburate ulterior in cazul tipurilor de familii rnentionate. Prin aceasta explicatie cele doua concepti]: cea socio-biologica ~ eea a atasamentului se Inrudesc ~i se completeaza reciproc.

6.7. CONCEPT" DE FACTURA SOCIOLOGICA

Explieatiile de acest lip pun in evidenta irnportanta Iaciorilor ociali pentru producerea relelor tratarnente, primordialitatea acestor factori !;ii gradul lor sporit de generalitate fata de factorii explicativiindividuali, Factorul de natura sociala eel mal des invocat in literatura de specialitate (Gil, 1981. Striefel et al, 1998. Costin et al, 1991> Rotariu et al., ) 996), care in f1uenteaza atitudinile parentale violente impotriva copilului, en ~i reJele tratamente ~i violenta lmpotriva copilului din institutii si comunitati, este sarii.cia. Striefel, Robinson ~i Truhn (1998), aralli eli ram ilii le sarace prezinta un rise crescut de abuz impotriva copiilor, datorita numeroaselor stresuri asociate ell sllraeia: nlvelul scazut de scolarizare al pariutilor, sornajul, venitul insuficient pentru a asigura a calitate a vietii la un nivel decent, capacitatea sdizu41 de a olicita ajutor, deprinderile inadecvate de adrninistrare a venitului, dificultatile de comunicare illre soti ~i altele. Mediile sarace sporesc stresul social. conducand 1a nivele crescute de neglijare sau abuz Irnpotriva copilului, Dupe Costin et al (199l), relele tratamente impotriva copilului sunr de sapte ori rnai frecvente in familiile cu un venit sub 15000 $ decal in familrile cu veniruri mari (vezi Tabelul 6.3.).

Gil (1981) argumenteaza irnportanta acordata saraciei ca factor declansator al abuzului, considerand-o factor major de insecuritate, frustrare si stres, la care piirintii mai saraci pot sa faca fata in mai mica rnasura dedit cei ell mai mulre resurse rnareriale, care au si rnai multe posibilitati de a recurge Ia ajutorul serviciilor specializate. Asdel de ervicii pot fi aranjamentele alternative de crestere a copiilor, angajarea unor profesionisti pentru educarea copilului, psihoterapia pentru parinte ~i/sau copil aranjamentele

159

Teoriile privind abuzul $1 neglljarea

in familia largita In vederea retragerii temporare a unuia all a ambilor parinti pentru recreere etc.

Tabelu16.3. Dijeren/e ln frecs enta rete/or tratamente Ittfunctie de veni.lurilefamiiiei (raportaie la 1000 de copii din farnilii apartinand categoriilor respective).

Cntegoria de maJtratare

CategOlia de venit

sub 15000 s peste 15000$

toate tipurile de maltratarc roatc upurile de abuz abuzul fizic

54,0 7,9

19.9 4,4

10,2 2.5

4.8 1.1

6,1 1,2

36.~ 4.1

22,6 1,9

10,1 1,3

6.9 1,5

0,03 U,OI

6.0 0,9

30.9 5,5

5.4 0,9

11.7 0.6

abUTU! sexual abuzul emotional

ioate lipurile de 11eglijure negl tiarea rizica neglijarea educationala negfijarea emO!iOJ1l'llll

viuamarel'l flilali'i sau ducand la handicap vatlimarea severn

vat~marea rnoderara

vlllamarea probabilA

riscul pronuntal

(Dupa Costin cl aI., 1991, p. 327)

Din ce in ce rnai multi cercetatori ai fenornenului maltratarii includ factorii legati de situatia economics printre determinantii comportamentului paremal. Mai mult, nivelul socio-economic (scazut sau ridicat) si calitatea suportului social al familiei sunt considerate astazi de autort ca Aber et al (1989), Hill ii Aldgate (1996), Thoburn (1997) ca fiind factori care intluenteaza nLJ nurnai declan~area relelor tratarnente, dar §i consecintele abuzului ~supra dezvoJ~ji copilului, precum si posibiliUWle de interventie 1 n aceste cazun.

Alaturi de nivelul socio-eccnomic scazut - §i nu independent de acest nivel - se constata adesea ponderea crescuta a relelor tratarnente in familii eLI multi copii, Pentru a ilustra sernnificatia acestui factor, Zigler ~j Hall (1898) noteaza ca 40% din cazurile de rnaltratre din StateJe Unite se petrec in familiile cu 4

160

Prcteetia copilului - dtlerne, concaptii 1]i metode

sau mai multi copii, desi aceste farnilii sunt reprezentate doar 20% in polularia totals.

Legatura dintre factorii socio-economiei eei familiali 9"i caracteristicile copilului sunt ilustrate in figura 6.].

olasa sociale

caracterisitici parentaie si familiaJe

caraetcrsiti ci ale dezvoltadi copilulni

Figura 6.1. Diagrama unei teorii unificatoare a maltraidrii (Aber et al., 1989, p. 6l1)

Rezultatele cercetarii privind expunerea copiilor din judetul luj la abuz ~i neglijare (Rotariu et al., 1996) arata ea riscul de abuz comis asupra copiilor create odata cu precaritatea starii rnateriale a farniliei .. Aceasta concluzic a rezultat din analiza raspunsurilor la chestionare a 792 de copii si 485 de parinti. Conform tahelului 6.4, din punctul de vedere al ri eului expunerii copiilor la abuz, farniliile mai sarace se disting clar de cele mai Instarite.

Tabelul 6.4. Starea materiald $I rlscul de abuz in familie

lUSCUL DE ABUZ

starea matertala a familiei elevi (!arinl1
da total da total
36 69 50 t09
mai sarac!l. 52.2% 87% 45% 22%
117 664 43 190
medie 26.7% 83.8% 22.6% 39.2%
13 59 43 186
mai Instiiritl1 22% 7.4% 23.1% 38.4
226 792 136 485
Total 28.5% 100% 28% 100%
161 TeoriJ1e privind abuzut $i naglijarea

Procentul copiilor expusi maltrararii in familiile cu nivel socio-economic scazut este de aproape trei ori mai mare decat in farniliile cu nivel ocio-economic ridicat.

Relatiile semnificative intre numarul de copii din familie ~j relelele tratamente tmpotriva lor au reiesit ~i ele din studiul de la Cluj,

TabeluI6.5. Riscul de abuz In functte de numiirul minorilor din familie

RISCUL DE ABUZ

numilr de copii sub 18 Ani

Elevi

parinti

Da lota]

da total

1 enpil

63 254

24,8% 31,9%

97 349

27,8'Jf' 43.9%

35 114

30.7% 14.3%

32 78

41% 9,8%

30 157

19,J% 32,2%

69 235

29.4% 48,2%

24 64

37.5% 13,1%

13 32

40,6 6,6%

2copii

3 ccpii

4 copil SIIU mai mul~i

totaJ

227 795 2 .5% 100%

136 488

28~ 100%

Pedepsele fizice grave unt aplicaie de peste trei ori mai Irecvent In Iarniliile eli 4 ~j mai multi copii fata de cei cu un singur copil si de doua ori mal frecvent decat in familiile cu doi copii (Rotariu et al., 1996, p. 72). Neglijarea educationala este si ea de trei ori mai mare In familiile cu 4 si mai multi copii fata de familiile cu un copil sau doi (Rotariu et al., 1996, p. 73). $i din aceasta cercetare se confirms, deci, cli nurnarul de copii din familie este un factor important de crestere a stresului familial. intr-adevar, indicatoruJ denumit stare conflictuala, compus din raspunsurile privind certurile si actele de violenta din familie este In relatie semnificativa eu nurnarul de copii din farnilie (X2 = J7,09, p=O,0089), Pragul privind numarul de copii care nu provoaea un stres exagerat familiei pare sa se situeze la categoria de familii cu trei copii/familie categorie al carei nivel de risc pentru copii este

162

Protectla copilului - dllarne. oonceptii :;;i metoda

mai aproape de eel al familiilor cu un nurnar mai scazut de copii, dedit aJ celor cu 4 copii.

A lattJrI de starea .materiala si numarul de membrii lII1 alt factor social relevant pentru expunerea copiilor La riscul maltratarii este gradul de izolare socials a familiei, respectiv rnasura 'in care familia poate mabi1iza un suport social adecvat In favoarea ei, to cazul in care singurs nu face fata presiunilor sociale. De aiel decurge ideea ea riscul de rele tratamente crestc in familiile nucleare fata de cele traditionale, in care convietuiesc sirnultan mai rnulte generatii, Costin et al. (199 J) mentioneaza coeziunea ociala a vecinatatii in care traieste 0 familie ca fiind un factor semnificativ pentru maltratarea ociala. Ei ilustreaza aceasta teza ell cercetarea lui Garbarino si Sherman care all gasit rate foarte diferite de maltratatre (de 130. fata de 16 cazuri la 1000 de locuitori) in doua cornunitati sirnilare din puncml de vedere aJ profilelor socio-economice. In fiecare dintre aceste cornunitati, aproximativ 70% din familii aveau venituri . cazute ~i ambele cemunitati erau, in totalitate, de rasa alba. Cercetatorii au intervievat rezidentii celor doua comunitati Cll privire la suportul social oferit reciproc ~i au ga it ca'in comunitatea cu rise erescut membrii comunitatii aveau resurse mult mai sLabe pentru a-si oferi reciproc sprijin, prin relatii sociale informale dintre vecini. In cornunitatea ell rise scazut de rnaltrarre, famiJiile aveau mai rnulte resurse sa lie mal atenti la copii, sa i~j 'il1tretina rnai bine locuintele, In general, aceasta a doua eomnnitate S-3 dovedit a avea 0 mai buns coeziune a vecilla:t1i~i.

Un aJt faotor societal important este apartenenta la un grup minoritar. Mecanismul de actiune al acestui factor tine, de asemenea, de stresul social mai ridicat pe care trebuie sa-l confrunte individul apartmand unui grup minoritar. in aceasta idee, din studiul de Ia Cluj arnintir deja (Rotariu er a1. 1996, p. 79-82), a rezultat ctt numarul copiilor carora Ii se aplica pedepse fizice (in general), pedep e fizice grave. agresiuni la nivel verbal, dar mai ales neglijare educationala este rnai mare In populatia de romi cuprinsa in lot. Indicatorii dintr-un asemnea grup etnic, religios etc. nu actioneaza separat, ci sunt corelati eu ceilalti factor: de natura cornunitara, ea rata delincventei, conditiile de locuit, gradul

16

Teoriile prlvind abuzul $i neglijarea

de scolarizare, accesibilitatea In plani ficare fami I iala ~i servicii sociale etc.

Recunoasterea determinarilor culturale, Intelegerea

factorilor de specificitate cornunitara, nu inseamna insa ca rata relelor tratamente Impotriva copiilor este neaparar mal crescuta In toate ace Ie grupuri care se deo ebesc de rnajoritate prin annmite criterii ernice, culturale sao ociale.

Tntr-un studiu prin care au examinat diferentierea atitudinilor unor grupuri etnice de hispanici, caucazieni ~i afroarnericani din Los Angeles fata de rnaltratrea copiilor, Giovannoni si Becera (d u pa Costi n at a 1, 1 991) au gasit rezu ltate contrare asteptarilor, Atitudinile celor trei grupuri erau asernanatoare, iar putinele diferente care S-8U pus In evidenta au mers in ensul di hispanicii si afro-americanii all aprecia1 cu mai rnulta everitate cazurile de rnaltratare decat albii din lotul examinat. Metoda de studiu a constat in a cere intervievatilor din cele trei grupuri sa aprecieze niste vignete care descriau diferite cazuri de rele tratamente impotriva copiilor, onstatarile acestui studiu ne conduc la ideea ea athud inea de protejare a copi i lor este 0 valoare a urnanitatii, chiar daca exist! forme diferite de expresie ale acestei valori general urnane.

Determinarea culturala a atitudinilor fata de copii pune probleme deontologies 1n fata celor autorizati sa intervina pentru protejarea copiilor.

in data de 29 decembrie 1998 un copil de I an a murit [a domiciliul familiei de pneumonic interstitiala, tara sa fi fost dus la medic, rara sa se Incerce tratarea lui. CeJ decedat este al patrulea copil care moare in ace t an in cornunitatea unei secte din Maguri RacaUiu, care refuza sii accepte tratamentele medicale in cazul 1mbolnavirii membrilor lor.

In aprecierea relelor tratamente impotriva copiilor 111 functie de apartenenta la un grup minoritar, raportarea cazuri lor de abuz si neglijare catre serviciile ociale se face in functie de standardele culturale ale populatiei majoritare. Aoeasta ridica anumite problerne deontologice care pun problema ca, dincolo de lntelegerea conditionarii culturale a valorilor ~i a

164

Proteotia copllului - dileme, conceptll ~i metode

co rn portamentel or, trebuie sa existe 0 I[mita a gradului de tolerants in privinta atitudinii parentale. Toleranta fata de normele culturale trebuie sa fie pastra:ta in limitele asigurarii nevoilor jii a respectarii drepturilor copiilor, jar decizia privind interventia trebuie sa aiba in vedere evitarea vatamarii copilului,

6.8. CONCEPTIA ECOLOGICA-INTERACTIONISTA PRIVIND ABUZUL

Modelul ecologic apJicat in asi tenta ociala a fost preluat din teoria istemelor, printre prirnii de cafre Germain (1973, 1979). Aplicata muneii cu clientii serviciilor sociale, analiza ecologies. care studiaza relatia dintre individ .,i mediul in care el traieste este a metafora foarte sugestiva pentru conceptia care are ca perspectiva de baza analiza ~i intelegerea relatiei dintre individ ~i propriul iu mediu.

Pentru a urprinde varietatea influentelor de mediu, Bronfenbrenner (1979) propune studiul unei probleme sociale coneomitent la diferite nivele ale sisternului pe care il reprezinta mediului ocial: al microsistemului al mezosistemului si al macrosistemului. Aceste nivele reprezinta diferitele subsisteme ale spatiului ecologic in care apar si trebuie tratate problemele sociale, Acest model a fast dezvoltat de Belsky (1980) pentru a servi ca un cadm teoretic integrator pentru comportarnentele

ociale, inclu iv cele din categoria relelor tratamente impotriva copiilor.

Anal iza de la nivelul ubsistemului ontogenetic se preocupa de faetorii indiviuali c~re privesc parint~le .car~ comit.~ agresiuni Impotriva copiilor sal. In aceasta categorie Intra factorii istoriei parentale, gradul de sanatate rnentala, nivelul de dezvoltare intelectuala ~i gradul de scolarizare al parintelui, sentiruemele sale fata de copil ~i lntelegerea nevoilor acestuia,

Microsistemul se refera la relatiile familiale care constituie mediul de viata proxim al copilului. Factorii din aceasta categorie se refera la tipul ~i rnarimea familiei la natura rel ati i lot

165

Teorille pnvind abuzul ~i neglijarea

rnaritale, la influenta copilului asupra dinamicii familiale, Ja pozitia reciproca a membrilor familiei ~i la acele evenirnentele farniliale care pot avea un rol declansator in producerea unor fenomene de tipul maltraiarii.

Bxosistemul (corespunzator nivelului mezo) este mediul rnai targ de existents al unui individ san al unei familii nucleare, EI cuprinde familia targiHi, vecinatatea in care locuieste familia, comunitatea (etnica, religioasa etc) de care ea apartine, incluzand toate vaJorile I?i relatiile mai mult sau rnai putin suportive din ace t item.

Macrosistemlll e te eel mai larg cadru de influen~a. asupra fenomenelor din familie, a carui actiune este distala, dar incontestabila. In aceasts categoric intTa atitudinile societatii fata de violenta ~i fata de copii, asteptarile fati de ~coala, re ponsabilitatea acordata mass-medici pentru educarea oetatenilor, nivelul de viata din secietate, problemele sociale specifice ale societatii ~i politicile sociale in vigoare.

La nivelul tuturor acestor sisterne, Cichetti si Rizley con tata factori faoilitatori (de rise) ~i cornpensatori ai rnaltratarii copilului (Tabelnl 6.6).

Modelul de rnai us face distinctia dintre factorii situationali stabili ~i cei tranzitionali, atat In categoria factorilor compensatori cat ~i in cea a factori tor de rise. Printre factorii care contribuie in motI slahil la cresterea riscului de abut pot f lnsirate caracteristicile de personalitate ale adultului, respectiv ale copilului, ca de exernplu: nivelul scazut de toleranta a frustrarii, lipsa stimei de sine, manifestarea unei anumite patologii, experienta unui abuz suferit in copilarie, Tot in aceasta cateogorie intra factorii care definesc in mod stabil ituaria copilului ~j a familiei ca de exemplu, saracia izolarea sociala, conditiile neadecvate de locuit, Se mai pot pune in evidenta factorii de la nivelul macrosocial ~i anume acceptarea culturala a violentei a pedepselor fizice ~i a neglijari i copilului. La nivelul biologic s-au pus in evident! tulburari de dezvoltare de natura ereditara ~j conformatii fizice atipice.

166

CD "C o ...

'" E

.~

.~ ~

c o ()

0> E ~ 'C

I 's ~ a o o ., .~ t.1 CD

E c:

'1:; .:>

U uoED.CJII::;IiO~-O~·- "'11 .... _~(J

~ Ii