s

UNIVERSITATEA TEHNICĂ
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI

PROIECT O.M.

REDUCTOR CONIC CU DINTI DREPTI

P=3,25 Kw
nm =1100 rpm
itot=5,75

Conducator de proiect: Student:

Dr. ing. Vasile KICSI

~1~
 CUPRINS

I.MEMORIU TEHNIC......................................................................... ...Error! Bookmark not defined.

1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE. GENERALITĂŢI ................……..3
1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE VEDERE
CONSTRUCTIV, FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC.....................................................................5
1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII…........................................................................................7
1.4 INTRETINEREA REDUCTORULUI…………………………………………………………......8
II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL.....................................................................................9
2.1 ALEGEREA MATERIALELOR SI JUSTIFICAREA LOR………………………………………9
2.2 STABILIREA CARACTERISTICILOR MECANICE PENTRU MATERIALUL ALES……....10
2.3 CALCULE PRELIMINARE……………………………………………………………………...10
2.4 PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI…………………………………………………….14
2.5 DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ANGRENAJULUI……………………………………22
2.5.1 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE…………………………………………...22
2.5.2 ELEMENTELE ANGRENAJULUI ECHIVALENT……………………………………….24
2.5.3 ELEMENTE DE CONTROL…………………………………………………………….….25
2.5.4 VERIFICAREA RESTRICTIILOR FUNCTIONAL-CONSTRUCTIVE……………….…28
2.5.5 VERIFICAREA ANGRENAJULUI………………………………………………………..28
2.5.6 CALCULUL ELEMENTELOR CARE TREBUIE VERIFICATE…………………….…..36
2.6 CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJ……………………………………………………37
2.7 PROIECTAREA SI CALCULUL ARBORILOR………………………….……………………..38
2.8 PROIECTAREA CARCASEI…………………………………………………………………….43
III.BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………46

~2~
 I.MEMORIU TEHNIC

Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia

maşinilor din punct de vedere al construcţiei, calculului şi proiectării.

Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care formează părţile
componente ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de restul
ansamblului. În cadrul unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini sunt grupate în
ansambluri care au anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia de viteză de la un
automobil.

1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE. GENERALITĂŢI

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau micşorează

viteza, respectiv momentul transmis, protejează organele maşinii motoare contra
suprasarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe trepte de reducere,
constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din ansamblul unei maşini.

În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele, sunt de

mai multe feluri:
 cu roţi dinţate cilindrice;
 cu roţi dinţate conice;
 cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate cilindrice.

~3~
Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care le prezintă:

 raportul de transmitere constant;

 gabarit redus;
 randament ridicat;
 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câţiva newtoni la încărcări foarte
mari;
 întreţinere simplă şi ieftină.

Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic, deci un raport de

transmisie mic şi o carcasă independentă şi închisă. Elementele principale ale unui
reductor, indiferent de tip sunt următoarele: carcasa (corp + capac), angrenajele, arborii,
lagărele şi elemente auxiliare. Carcasele se execută în general din fontă prin turnare, după
care se prelucrează prin aşchiere pe maşini-unelte. Metoda conduce la micşorarea
consumului de material şi manoperă. Carcasa este prevăzută cu nervuri care au scopul de
a mării rigiditatea ansamblului, de a reduce zgomotul şi vibraţiile şi măresc suprafaţa
efectivă de răcire a reductorului.

Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin intermediul

lagărelor) şi roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se compune din două părţi:
corp şi capac protejând angrenajului faţă de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţii :
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;
 să asigure închiderea liniilor de forţă prin fundaţie;
 să protejeze angrenajele contra unor factori externi;
 să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
 să asigure transmiterea căldurii spre exterior.

~4~
 1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE
VEDERE CONSTRUCTIV, FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC.

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri

de bază, în funcţie de tipul angrenajului: cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau
înclinaţi, cu roţi conice şi angrenaje melc-roată melcată.

Angrenajul conic.

Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se intersectează

sub un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul roţiilor dinţate conice cu dinţi
drepţi sau înclinaţi.
Analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafaţa de rostogolire este un cilindru,
suprafaţa de rostogolire a angrenajelor conice cu dinţi drepţi este un con.
Flancurile dinţilor roţilor dinţate conice se realizează asemănător cu flancurile
dinţilor rotilor dinţate cilindrice. Profilarea roţiilor dinţate se face pe conul frontal
exterior a cărui axă coincide cu axa roţiilor de prelucrat, iar generatoarea acestuia este
perpendiculară pe generatoarea conului de rostogolire.

Reductoarele cu roţi dinţate conice cu arborii aşezaţi în plan orizontal se pun două
probleme importante şi anume:
- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din rulmenţii arborelui pe care este
montat pinionul;
- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului dintre flancurile dinţilor.

Pentru asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din dantură şi pentrua respecta

condiţia ca punctul de intersecţie a generatoarelor conurilor de divizare să cadă pe
intersecţia axelor arborilor este necesar ca arborii împreună cu roţile dinţate să se poată
deplasa axial, reglând şuruburile din capacele rulmenţilor de la roata condusă şi
şuruburile care fixează poziţia arborelui pinionului conic. Jocul din rulmenţii arborelui
pinionului conic se reglează cu ajutorul capacului dela capătul arborelui sau cu ajutorul
piuliţei pentru rulmenţi în cazul montajului în O.

~5~
 Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare necesare pentru o bună
funcţionare şi anume:
 elemente de etanşare;
 elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );
 elemente pentru deplasarea şi transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de
ridicare etc.);
 elemente pentru fixarea şi poziţionarea rulmenţilor şi roţilor dinţate pe arbori în
carcasă;
 şurub de golire;
 roata de curea;
 capace de fixare a rulmenţiilor;
 şaibă si piuliţă pentru fixarea rulmenţiilor radiali-axiali;

Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecte constructive:

 pinionul conic de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;

 roata conică de la treapta a II-a este montată cu ajutorul unei pene pe arborele de
ieşire;
 carcasa reductorului e turnată din două bucăţi plasate în plan orizontal;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi radiali axiali (montaţi în O)
montaţi în casetă;
 arborele de intrare 1 şi arborele de ieşire 2 sunt etanşaţi prin montarea manşetelor
de rotaţie în capace;
 ungerea roţilor dinţate şi a lagărelor se asigură cu ulei, prin barbotare şi stropire;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi care fiind montaţi într+o casetă
comună asigură o rigiditate mai mare a arborelui;
 asamblarea carcasei superioare şi inferioare se realizează cu şuruburi, centrarea lor
fiind asigurata cu ştifturi de centrare;
 controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.

Reductorul are în construcţia sa un angrenaj conic cu dinţi drepţi.

După cum îi spune şi numele reductorul , livrează la arborele de ieşire o turaţie mai
mică decât turaţia existentă la arborele de intrare (în funcţie de raportul total de
transmitere).

~6~
 Arborele de intrare 1 este antrenat cu o turaţie de 1100 rpm cu ajutorul curelei
trapezoidale montată pe roţile de curea. Arborele de intrare transmite prin intermediul
angrenajului conic o turaţie de 349.206 rpm, arborelui de ieşire 2.

1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se

respecte urătoarele reguli de protectie a muncii :

 zonele în care există organe de rotaţie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor
apărători;
 înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa
defectă;
 trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor
accidente;
 este preferat ca elementele exterioare ale reductorului să se vopsească pentru a nu
ruginii;
 nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului.

~7~
 1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI

Ungerea reductoarelor de uz general se face cu ulei. Metodele de ungere se aleg în

funcţie de viteza periferică a roţilor dinţate,în primul rând. Pentru viteze periferice până
la 1215 m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare.
La angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata mare trebuie să treacă peste dinţi
cu 0,75 din înălţimea lor dar nu mai puţin de 10 mm. La angrenajele conice roata mare va
fi scufundată în ulei pe toată înălţimea dintelui (cel puţin).
Limita maximă de scufundare în ulei este tot 1/3 din diametrul exterior al roţii.
Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare a
oricărui angrenaj şi transmisie cu roţi dinţate.
Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa în două categorii (cu
circuit închis şi cu circuit deschis). Rodajul se face cu un ulei special de rodaj.

Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care trebuie

să le luăm pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Înainte de montarea pieselor vor fi curăţate, spălate şi suflate cu aer comprimat. La
montare se vor respecta limitele toleranţelor prescrise, toate cotele indicate în
documentaţia de execuţie. Suprafeţele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se
găsesc în interiorul carcasei trebuie să fie curăţate.
Toate suprafeţele exterioare cu excepţia suprafeţei de aşezare vor fi acoperite cu
vopsea. În timpul operaţiei de transport se vor lua măsurile necesare în vederea evitării
loviturilor sau a răsturnării reductorului. Se recomandă ca rodajul să se facă în trepte.

~8~
 II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1 ALEGEREA MATERIALELOR ŞI JUSTIFICAREA LOR

Principalele materiale utilizate la confecţionarea roţilor dinţate sunt oţelurile,

fontele, bronzul, alama. Materialele metalice de tipul oţelurilor şi fontelor se supun
tratamentelor termice în scopul măririi cifrelor de rezistenţă precum şi pentru a
îmbunătăţi comportarea flancurilor dinţilor la diversele forme de uzură.

Se impune utilizarea OLC45 pentru pentru rotile dintate conice cu dinti drepti,
pinion.

~9~
 2.2 STABILIREA CARACTERISTICILOR MECANICE PENTRU
MATERIALUL ALES

Pentru OLC45: (*Anexa 2.1; Tabelul A2.1.1 pag. 109)

- tratamentul termic sau termochimic: Inbunatatire

- duritatea flancului: HB = 220...260
- rezistenta la rupere: 𝑅𝑚 [𝑀𝑃𝑎] = 620
- tensiunea la incovoiere:
𝜎𝐹𝑙𝑖𝑚 [𝑀𝑃𝑎] = 0.4 ∗ 𝐻𝐵 + 140 = 236[𝑀𝑃𝑎]
- tensiunea limita de contact:
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚 = 1.5 ∗ 𝐻𝐵 + 200 = 560[𝑀𝑃𝑎]

2.3 CALCULE PRELIMINARE

Se adopta un raport de transmitere preliminar pentru transmisia prin curele trapezoidale

`
𝑖𝑡𝑐 = 1.8 (*Tabel 2.2. pag. 24)

𝑖𝑡𝑜𝑡 5.75
Raportul de transmitere : 𝑖12 = ` = = 3.194
𝑖𝑡𝑐 1.8

Se va adopta un raport de transmitere standardizat 𝑖12𝑆𝑇𝐴𝑆 conform (*Tabelului 2.3.

Pagina 24), acesta va fi raportul de angrenare teoretic 𝑢12𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 .

~ 10 ~
 𝑢12𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = 𝑖12𝑆𝑇𝐴𝑆 = 3.15

In functie de raportul de transmitere se va allege numarul de dinti ai pinionului, 𝑧1

(*Tabel 2.7. pag. 35 ).
Pentru danturi imbunatatite 𝑧1 se ia spre limita superioara, iar pentru danturi cementate
sau durificate superficial spre limita inferioara.

- se va alege 𝑧1 = 16

Numarul de dinti ai rotii 2: 𝑧2 = 𝑧1 ∗ 𝑢12𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = 16 ∗ 3.15 = 50.4

Pentru 𝑧2 se va adopta o valoare intreaga (este de droit ca numerele intregi de dinti ale
rotilor 𝑧1 si 𝑧2 sa fie prime intre ele). In continuare valoarea va fi notate cu 𝑧2 .

~ 11 ~
 𝑧2 = 50

Raportul de angrenare real va fi:

𝑧2 50
𝑢12 = = = 3.125
𝑧1 16

Eroarea relative ɛ𝑢 fata de valoarea standardizata a raportului de transmitere trebuie sa fie

in intervalul [-2.5%...2.5%] pentru ≤ 4, respective [-3%...3%] pentru u >4.

𝑢12 − 𝑢12𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐
ɛ𝑢12 = ∗ 100[%]
𝑢12𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐

3.194 − 3.15
ɛ𝑢12 = = 0.013
3.15

Recalcularea raportului de transmitere a transmisiei prin curele trapezoidale:

𝑖𝑡𝑜𝑡 5.75
𝑖𝑡𝑐 = = = 1.84
𝑢12 3.125

Turatiile arborilor vor fi:

𝑛𝑚 1100
𝑛1 = = = 597.826 [rot./min.]
𝑖𝑡𝑐 1.84

𝑛1 𝑛𝑚
𝑛2 = = = 191.304 [rot./min.]
𝑢12 𝑖𝑡𝑐 ∗𝑢12

Puterile celor doi arbori ai reductorului se vor calcula tinand cont de randamentul
elementelor componente ale reductorului din (*Tabel 2.4. pag 25).

~ 12 ~
 𝑃1 = 𝑃𝑚 ∗ ɳ𝑡𝑐 ∗ ɳ𝑟𝑢𝑙 = 3.25 ∗ 0.92 ∗ 0.999 = 2.987 [kW]
𝑃2 = 𝑃1 ∗ ɳ𝑐 ∗ ɳ𝑟𝑢𝑙 = 𝑃𝑚 ∗ ɳ𝑡𝑐 ∗ ɳ𝑘 ∗ ɳ2𝑟𝑢𝑙 = 2.987 ∗ 0.92 ∗ 0.94 ∗ 0.9992 =
2.577[kW]

unde:
𝑃1 = 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑙𝑒 1.
𝑃2 = 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑙𝑒 2.
ɳ𝑡𝑐 = 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧𝑜𝑖𝑑𝑎𝑙𝑒.
ɳ𝑘 = 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑔𝑟𝑒𝑛𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑟𝑜𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒.
ɳ𝑟𝑢𝑙 = 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡𝑖.

Momentele de torsiune pe cei doi arbori ai reductorului:

𝑃1 2.987
𝑇1 = 9.55 ∗ 106 ∗ = 9.55 ∗ 106 ∗ = 47715.974 [N/mm]
𝑛1 597.826
𝑃2 2.577
𝑇2 = 9.55 ∗ 106 ∗ = 9.55 ∗ 106 ∗ = 128645.245 [N/mm]
𝑛2 191.304

~ 13 ~
 2.4. PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI

Solicitarea principal poate sa fie de presiune de contact (indice H) sau de incovoiere

(indice F). Pentru fiecare din cele doua conditii de rezistenta se calculeaza o lungime
necesara a generatoarei conului de divizare:

2
3 𝑇1 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑣 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ 𝐾𝐻𝛼 2
𝑅𝑒 𝑛𝑒𝑐 𝐻 = √1 + 𝑢12 ∗√ 2 ∗ (𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻𝑉 ∗ 𝑍ɛ )
2 ∗ 𝜓𝑅 ∗ (1 − 𝜓𝑅 ) ∗ 𝑢12 ∗ 𝜎𝐻𝑃

𝑅𝑒 𝑛𝑒𝑐 𝐻 = 114.879𝑚𝑚

2
𝑇1 ∗ 𝑧1 ∗ (1 + 𝑢12
3 ) 𝑌𝑆𝑎 ∗ 𝑌𝐹𝑎
𝑅𝑒 𝑛𝑒𝑐 𝐹 =√ ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛽 ∗ 𝐾𝐴𝛼 ∗ 𝑌ɛ ∗ ( )𝑚𝑎𝑥
2 ∗ 𝜓𝑅 ∗ (1 − 𝜓𝑅 ) 𝜎𝐹𝑃

𝑅𝑒 𝑛𝑒𝑐 𝐹 = 98.547

unde:

𝜓𝑅 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 (𝜓𝑅 = 0.3 … 0.33).

𝐾𝐴 = 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 (∗ 𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑛𝑒𝑥𝑎 2.4 pag.113).

~ 14 ~
𝐾𝑉 = 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐 (𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝐾𝑉 = 1.1 … 1.2)
𝐾𝐻𝛽 , 𝐾𝐹𝛽 = 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢
𝑠𝑜𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡, 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑟𝑒 (∗
𝐴𝑛𝑒𝑥𝑎 2.6pag.115).
*pentru angrenaje conice :
𝐾𝐻𝛽 = 1.5 ∗ 𝐾𝐻𝛽𝑒 , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐾𝐻𝛽𝑒 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛(∗ 𝑇𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 𝐴 2.6.2. pag.116).
𝐾𝐹𝛽 = 𝐾𝐻𝛽 .

𝐾𝐻𝛼 , 𝐾𝐹𝛼 = factorii repartitiei sarcinii in plan frontal, pe perechile de dinti aflate simultan
in agrenare pentru solicitarea contact, respective pentru solicitarea de incovoiere. La
predimensionare 𝐾𝐻𝛼 = 𝐾𝐹𝛼 = 1.1 … 1.2.
𝑍𝐸 = factorul de elasticitate al materialului rotilor(* 𝐴𝑛𝑒𝑥𝑎 2.8. pag.118).

~ 15 ~
𝑍𝐻𝑣 = factorul de rostogolire (factorul zonei de contact).
2
𝑍𝐻𝑣 =
√𝑠𝑖𝑛2𝛼
unde α – unghiul de presiune ( α = 20°).
𝑍ɛ , 𝑌ɛ = factorii gradului de acoperire ( a lungimii minime de contact) pentru solicitarea
de contact, respective pentru cea de incovoiere.
la predimensionare 𝑍ɛ = 0.91 … 0.93 si 𝑌ɛ = 0.75 … 0.79.
𝑌𝑆𝑎 = factorul de corectie a tensiunilor de incovoiere la baza dintelui. Se determina
pentru ambele roti din (*Anexa 2.10. pag.120).

~ 16 ~
𝑌𝐹𝑎 = factorul de forma a dintelui pentru solicitarea de incovoiere. Se alege pentru
ambele roti din (*Anexa2.12 pag.123).

~ 17 ~
𝜎𝐻𝑃1 , 𝜎𝐻𝑃2 = tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact.

𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚1 ∗ 𝑍𝑁1
𝜎𝐻𝑃1 =
𝑆𝐻 𝑚𝑖𝑛
𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚2 ∗ 𝑍𝑁2
𝜎𝐻𝑃2 =
𝑆𝐻 𝑚𝑖𝑛
𝑆𝐹 𝑚𝑖𝑛 = coeficientul de siguranta minim pentru solicitarea de incovoiere,(*Anexa 2.13.
pag.125).

~ 18 ~
𝑌𝑆𝑇 = factorul tensiunii de incovoiere de referinta. (𝑌𝑆𝑇 = 2).
𝑌𝑁1 , 𝑌𝑁2 = factorii durabilitatii pentru solicitarea de incovoiere (*Anexa 2.14).

𝑌𝑁1 = 1
𝑌𝑁2 = 1

Se va determina modulul exterior necesar

2 ∗ 𝑅𝑒 𝑛𝑒𝑐
𝑚𝑛𝑒𝑐 =
2
𝑧1 ∗ √1 + 𝑢12
𝑚𝑛𝑒𝑐 = 4.058𝑚𝑚

~ 19 ~
Din standardul cu gama modulelor se va allege valoarea lui m imediat superioara lui
𝑚𝑛𝑒𝑐 (modulul m este standardizat pe conul frontal exterior). (*Tabelul 2.5 pag.27)

Se va alege m = 4.5mm.

Se recalculeaza , fara rotunjire, valoarea lui 𝑅𝑒 cu relatia:

2
𝑚 ∗ 𝑧 ∗ √1 + 𝑢12
𝑅𝑒 =
2

𝑅𝑒 = 127.379𝑚𝑚

~ 20 ~
Calculul compensarii coeficientilor deplasarilor radiale normale de profil

1 1
𝑥𝑟1 = −𝑥𝑟2 = 2 ∗ (1 − 2 ) ∗ √𝑧
𝑢12 1
Coeficientii se pot alege si din (*Anexa 2.19 pag.134).

𝑥𝑟1 = 0.437
𝑥𝑟2 = −𝑥𝑟1 ; 𝑥𝑟2 = −0.437

Se va alege
𝑥𝑟1 = 0.06
𝑥𝑟2 = −0.06
~ 21 ~
 2.5 DIMENSIONAREA SI VERIFICREA ANGRENJULUI

2.5.1. Calculul elementelor geometrice

Unghiurile conurilor de divizare

𝛿2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑎𝑛 𝑢12
𝛿2 = 1.266
𝛿1 = 0.305
Lungimea mediana a generatoarei conului de divizare
𝑅𝑚 = 𝑅𝑒 ∗ (1 − 0.5 ∗ 𝜓𝑅 )
𝑅𝑚 = 108.272𝑚𝑚
Modulul frontal median
𝑅𝑚
𝑚𝑚 = 𝑚 ∗
𝑅𝑒
𝑚𝑚 = 3.825𝑚𝑚
Latimea danturii
𝑏 = 𝜓𝑅 ∗ 𝑅𝑒
𝑏 = 38.214; se va adopta b = 39 mm

Diametrele cercurilor de divizare

𝑑1 = 𝑚 ∗ 𝑧1 = 76.5𝑚𝑚
𝑑2 = 𝑚 ∗ 𝑧2 = 243𝑚𝑚

Diametrele cercurilor de cap (la exterior)

𝑑𝑎1 = 𝑚 ∗ [𝑧1 + 2 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟1 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1 ]
𝑑𝑎1 = 88.836𝑚𝑚
𝑑𝑎2 = 𝑚 ∗ [𝑧2 + 2 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟2 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2 ]
𝑑𝑎2 = 244.522𝑚𝑚
unde ℎ𝑎 – coeficientul inaltimii capului de referinta; ℎ𝑎 = 1.

Diametrele cercurilor de picior (la exterior)

𝑑𝑓1 = 𝑚 ∗ [𝑧1 − 2 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟1 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1 ]
𝑑𝑓1 = 69.95𝑚𝑚
𝑑𝑓2 = 𝑚 ∗ [𝑧2 − 2 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟2 ) ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2 ]
𝑑𝑓2 = 238.576𝑚𝑚
unde c coeficientul jocului radial de referinta; c = 0.2.
~ 22 ~
Inaltimea capului dintelui (la exterior)
ℎ𝑎1 = 𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟𝑙 )
ℎ𝑎1 = 6.466𝑚𝑚
ℎ𝑎2 = 𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟2 )
ℎ𝑎2 = 2.534𝑚𝑚
Inaltimea piciorului dintelui (la exterior)
ℎ𝑓1 = 𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟1 )
ℎ𝑓1 = 3.434𝑚𝑚
ℎ𝑓2 = 𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑐 − 𝑥𝑟2 )
ℎ𝑓2 = 7.366𝑚𝑚
Inaltimea dintelui (la exterior)
ℎ = 𝑚 ∗ (2 ∗ ℎ𝑎 + 𝑐)
ℎ = 9.9𝑚𝑚
Unghiul capului dintelui la pinion, respective roata
ℎ𝑎1
𝜃𝑎1 = arctan( )
𝑅𝑒
𝜃𝑎1 =0.051
ℎ𝑎2
𝜃𝑎2 = arctan( )
𝑅𝑒
𝜃𝑎2 =0.02
Unghiul piciorului dintelui la pinion, respectiv roata
ℎ𝑓1
𝜃𝑓1 = arctan( )
𝑅𝑒
𝜃𝑓1 = 0.027
ℎ𝑓2
𝜃𝑓2 = arctan( )
𝑅𝑒
𝜃𝑓2 = 0.058
Unghiurile conurilor de cap la pinion, respective roata
𝛿𝑎1 = 𝛿1 + 𝜃𝑎1
𝛿𝑎1 = 0.356
𝛿𝑎2 = 𝛿2 + 𝜃𝑎2
𝛿𝑎2 = 1.286
Unghiurile conurilor de picior la pinion, respective roata
𝛿𝑓1 = 𝛿1 − 𝜃𝑓1
𝛿𝑓1 = 0.278
𝛿𝑓2 = 𝛿2 − 𝜃𝑓2
𝛿𝑓2 = 1.208

~ 23 ~
Diametrele cercurilor de divizare mediane
𝑑𝑚1 = 𝑚𝑚 ∗ 𝑧1
𝑑𝑚1 = 65.025𝑚𝑚
𝑑𝑚2 = 𝑚𝑚 ∗ 𝑧2
𝑑𝑚2 = 206.55𝑚𝑚
Inaltimea capurilor de divizare mediane ale dintilor
ℎ𝑎𝑚1 = 𝑚𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟1 )
ℎ𝑎𝑚1 = 5.497𝑚𝑚
ℎ𝑎𝑚2 = 𝑚𝑚 ∗ (ℎ𝑎 + 𝑥𝑟2 )
ℎ𝑎𝑚2 = 2.153
Diametrele de cap mediane
𝑑𝑎𝑚1 = 𝑑𝑚1 + 2 ∗ ℎ𝑎𝑚1 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1
𝑑𝑎𝑚1 = 75.511𝑚𝑚
𝑑𝑎𝑚2 = 𝑑𝑚2 + 2 ∗ ℎ𝑎𝑚2 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2
𝑑𝑎𝑚2 = 207.843𝑚𝑚

2.5.2. Elementele angrenajului echivalent

Numerele de dinti ai rotilor echivalente

𝑧1
𝑧𝑣1 =
𝑐𝑜𝑠𝛿1
𝑧𝑣1 = 17.823
𝑧2
𝑧𝑣2 =
𝑐𝑜𝑠𝛿2
𝑧𝑣2 = 179.829
Diametrele cercurilor de divizare ale rotilor echivalente exterioare
𝑑1
𝑑𝑣1 =
𝑐𝑜𝑠𝛿1
𝑑𝑣1 = 80.201𝑚𝑚
𝑑2
𝑑𝑣2 =
𝑐𝑜𝑠𝛿2
𝑑𝑣2 = 809.229𝑚𝑚
Diametrele cercurilor de cap ale rotilor echivalente exterioare
𝑑𝑎𝑣1 = 𝑑𝑣1 + 2 ∗ ℎ𝑎1
𝑑𝑎𝑣1 = 93.134𝑚𝑚
𝑑𝑎𝑣2 = 𝑑𝑣2 + 2 ∗ ℎ𝑎2
𝑑𝑎𝑣2 = 814.296𝑚𝑚

~ 24 ~
Diametrele cercurilor de baza ale rotilor echivalente exterioare
𝑑𝑏𝑣1 = 𝑑𝑣1 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑑𝑏𝑣1 = 75.365𝑚𝑚
𝑑𝑏𝑣1 = 𝑑𝑣2 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑑𝑏𝑣2 = 760.426𝑚𝑚
Distanta dintre axe a angrenajului echivalent exterior
𝑑𝑣1 + 𝑑𝑣2
𝑎𝑣 =
2
𝑎𝑣 = 444.715𝑚𝑚
Gradul de acoperire al angrenajului echivalent
2 2 2 2
√𝑑𝑎𝑣1 − 𝑑𝑏𝑣1 + √𝑑𝑎𝑣2 − 𝑑𝑏𝑣2 − 2 ∗ 𝑎𝑣 ∗ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝜀𝛼𝑣 =
2 ∗ 𝜋 ∗ 𝑚 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝜀𝛼𝑣 = 1.572
Distanta dintre axe a angrenajului echivalent median
𝑎𝑚𝑣 = 𝑎𝑣 ∗ (1 − 0.5 ∗ 𝜓𝑅 )
𝑎𝑚𝑣 = 378.008𝑚𝑚

2.5.3. Elemente de control

Arcul de divizare (exterior)

𝜋
ŝ1 = 𝑚 ∗ ( + 2 ∗ 𝑥𝑟1 ∗ 𝑡𝑎𝑛𝛼 + 𝑥𝜏1 )
2
ŝ1 = 8.77𝑚𝑚
ŝ2 = 𝜋 ∗ 𝑚 − ŝ1
ŝ2 = 5.367𝑚𝑚
Coarda constanta a rotilor echivalente (corespunzatoare conului frontal exterior)
𝑠𝑐𝑣1 = ŝ1 ∗ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼
𝑠𝑐𝑣1 = 7.744𝑚𝑚
𝑠𝑐𝑣2 = ŝ2 ∗ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼
𝑠𝑐𝑣2 = 4.739𝑚𝑚
Unghiurile de presiune ale rotilor echivalente
ŝ1 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝛼𝑠1 = arctan(𝑡𝑎𝑛𝛼 + )
𝑑𝑏𝑣1
𝛼𝑠1 = 0.442
ŝ2 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝛼𝑠2 = arctan(𝑡𝑎𝑛𝛼 + )
𝑑𝑏𝑣2
𝛼𝑠2 = 0.355

~ 25 ~
Diametrele rotilor echivalente
𝑑𝑏𝑣1
𝑑𝑠𝑣1 =
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑠1
𝑑𝑠𝑣1 = 83.38𝑚𝑚
𝑑𝑏𝑣2
𝑑𝑠𝑣2 =
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑠2
𝑑𝑠𝑣2 = 810.968𝑚𝑚
Unghiurile la centru corespunzator coardei constant a rotilor echivalente
𝑠𝑐𝑣1
𝜓𝑠𝑐𝑣1 = arcsin ( )
𝑑𝑠𝑣1
𝜓𝑠𝑐𝑣1 = 0.093
𝑠𝑐𝑣2
𝜓𝑠𝑐𝑣2 = arcsin ( )
𝑑𝑠𝑣2
𝜓𝑠𝑐𝑣2 = 5.844 ∗ 10−3
Lungimea arcului corespunzator coardei constant a rotilor echivalente
ŝ𝑐𝑣1 = 𝑑𝑠𝑣1 ∗ 𝜓𝑠𝑐𝑣1𝑟
ŝ𝑐𝑣1 = 7.75𝑚𝑚
ŝ𝑐𝑣2 = 𝑑𝑠𝑣2 ∗ 𝜓𝑠𝑐𝑣2𝑟
ŝ𝑐𝑣2 = 4.739𝑚𝑚
Unghiul la centru corespunzator arcului ŝ𝑐𝑣1 , respective ŝ𝑐𝑣2 pe un cerc al conului frontal
exterior
𝜓𝑠𝑐𝑣1
𝜓𝑠𝑐1 =
𝑐𝑜𝑠𝛿1
𝜓𝑠𝑐1 = 0.098
𝜓𝑠𝑐𝑣2
𝜓𝑠𝑐2 =
𝑐𝑜𝑠𝛿2
𝜓𝑠𝑐2 = 0.091
Coarda constanta (exterioara)
𝑑 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1 ∗ 𝑠𝑖𝑛𝜓𝑠𝑐1 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑧𝑣1 < 20
𝑠𝑐1 = { 𝑠𝑣1
𝑠𝑐𝑣1 𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑧 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟
𝑠𝑐1 = 7.743𝑚𝑚
𝑑𝑠𝑣2 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿2 ∗ 𝑠𝑖𝑛𝜓𝑠𝑐2 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑧𝑣2 < 20
𝑠𝑐2 = {
𝑠𝑐𝑣2 𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑧 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟
𝑠𝑐2 = 4.739𝑚𝑚
Inaltimea la coarda constanta (exterioara)
ℎ𝑐1 = ℎ𝑎1 − 0.25 ∗ 𝑠𝑐1 ∗ 𝑠𝑖𝑛2𝛼
ℎ𝑐1 = 5.222𝑚𝑚
ℎ𝑐2 = ℎ𝑎2 − 0.25 ∗ 𝑠𝑐2 ∗ 𝑠𝑖𝑛2𝛼
ℎ𝑐2 = 1.772𝑚𝑚

~ 26 ~
Coarda constanta a dintelui
𝑅𝑚
𝑠𝑐𝑚1 = 𝑠𝑐1 ∗
𝑅𝑒
𝑠𝑐𝑚1 = 6.582𝑚𝑚
𝑅𝑚
𝑠𝑐𝑚2 = 𝑠𝑐2 ∗
𝑅𝑒
𝑠𝑐𝑚2 = 4.028𝑚𝑚
Toleranta jocului dintre flancuri se alege din (*Anexa 2.21pag.137).

~ 27 ~
Inaltimea la coarda constanta mediana a dintelui

𝑑𝑎𝑚1 − 𝑑𝑚1
ℎ𝑐𝑚1 = 0.5 ∗ ( − 𝑠𝑐𝑚1 ∗ 𝑡𝑎𝑛𝛼)
𝑐𝑜𝑠𝛿1
ℎ𝑐𝑚1 = 4.299𝑚𝑚
𝑑𝑎𝑚2 − 𝑑𝑚2
ℎ𝑐𝑚2 = 0.5 ∗ ( − 𝑠𝑐𝑚2 ∗ 𝑡𝑎𝑛𝛼)
𝑐𝑜𝑠𝛿2
ℎ𝑐𝑚2 = 1.42𝑚𝑚

2.5.4. Verificarea restrictiilor functional-constructive

Pentru evitarea functionarii neuniforme trebuie sa fie indeplinita conditia

εav ≥ 1.1
𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎 εav = 1.572
Restrictii de evitare a interfetei dintilor
𝑥𝑟1 ≥ 𝑥𝑟1𝑚𝑖𝑛 0.437 ≥-0.225
𝑥𝑟2 ≥ 𝑥𝑟2𝑚𝑖𝑛 -0.437≥-9.755
conditie indeplinita

2.5.5. Verificarea angrenajului

Se va verifica viteza periferica a angrenajului pe cercul de divizare median

𝜋∗𝑑𝑚1 ∗𝑛1
𝑣= m/sec
60∗1000
𝑣 = 2.069 m/sec

~ 28 ~
Se stabileste treapta de precizie a angrenajului si procedeul de prelucrare

(*Anexa 2.2 pag.111).

~ 29 ~
Rugozitatile flancurilor si a zonei de racordare conform (*Anexa 2.15 pag 128).

Se va alege lubrifiantul conform (*Anexa 2.18 pag.132).

~ 30 ~
Se vor alege: 𝐾𝑉 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 (*Anexa2.5pag.114).

~ 31 ~
Se va alege 𝐾𝐻𝛼 , 𝐾𝐹𝛼 conform (*Anexa 2.7 pag.117).

~ 32 ~
Se va alege 𝑌𝑆𝑎1 , 𝑌𝑆𝑎2 conform (*Anexa 2.10 pag.120).

~ 33 ~
Se va alege 𝑌𝐹𝑎1 , 𝑌𝐹𝑎2 conform (*Anexa2.12 pag.123).

~ 34 ~
Se va alege 𝑍𝑁1 , 𝑍𝑁2 , 𝑌𝑁1 , 𝑌𝑁2 conform (*Anexa 2.14 pag.12).

Clasa de precizie: 8
Danturare prin frezare cu freza melc
𝑅𝑎1,2 = 0.8 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑙𝑎𝑛𝑐, 𝑅𝑎1,2 = 1.6 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑟𝑒
Tipul lubrifiantului: TIN 125 EP STAS 10588-76 avand vascozitatea cinematica 125-140
mm2/s.
𝐾𝑉 = 1.05
𝐾𝐻𝛼 = 1.1
𝐾𝐹𝛼 = 1.1
𝑌𝑆𝑎1 = 1.75
𝑌𝑆𝑎2 = 1.78
𝑌𝐹𝑎1 = 2.3
𝑌𝐹𝑎2 = 2.15
𝑍𝑁1 = 1
𝑍𝑁2 = 1
𝑌𝑁1 = 1
𝑌𝑁2 = 1

Se va calcula
4 − 𝜀𝑎𝑣
𝑍𝜀 = √
3
𝑍𝜀 = 0.9
0.75
𝑌𝜀 = 0.25 +
𝜀𝑎𝑣
𝑌𝜀 = 0.727

~ 35 ~
2.5.6. Calculul elementelor care trebuie verificate

Tensiunea efectiva maxima de contact

2
2 ∗ 𝑇1 √1 + 𝑢12
𝜎𝐻 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻𝑣 ∗ 𝑍𝜀 ∗ √ 2 ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐻𝛽 ∗ 𝐾𝐻𝛼 ∗
𝑏 ∗ 𝑑𝑚1 𝑢12

𝜎𝐻 = 538.978 𝑀𝑃𝑎

Tensiunile efective maxime de incovoiere

1
𝑇1 ∗ 𝑧1 ∗ (1 + 𝑢12 )
𝜎𝐹1 = ∗ 𝐾𝐴 ∗ 𝐾𝑉 ∗ 𝐾𝐹𝛽 ∗ 𝐾𝐹𝛼 ∗ 𝑌𝐹𝑎1 ∗ 𝑌𝑆𝑎1
2 ∗ 𝑏 ∗ (𝑅𝑒 − 0.5 ∗ 𝑏)2
𝜎𝐹1 = 105.272 𝑀𝑃𝑎

𝑌𝐹𝑎2 𝑌𝑆𝑎2
𝜎𝐹2 = 𝜎𝐹1 ∗ ∗
𝑌𝐹𝑎1 𝑌𝑆𝑎1
𝜎𝐹2 = 100.093 𝑀𝑃𝑎

Factorul de siguranta la solicitarea de contact

𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚
𝑆𝐻 = ∗ 𝑍𝑁 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑅 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑊
𝜎𝐻

𝑆𝐻 = 1.488
𝑆𝐻𝑚𝑖𝑛 = 1

𝑆𝐻 ≥ 𝑆𝐻𝑚𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎

1.488 ≥ 1

𝑆𝐹 = {𝑆𝐹1 , 𝑆𝐹2 } ≥ 𝑆𝐹 𝑚𝑖𝑛

𝑆𝐹 = 5.303
𝑆𝐹 𝑚𝑖𝑛 = 1.4
𝑆𝐹 ≥ 𝑆𝐹 𝑚𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎

~ 36 ~
2.6. Calculul fortelor din angrenaj

Fortele tangentiale
2 ∗ 𝑇1
𝐹𝑡1
𝑑𝑚1
𝐹𝑡1 = 1.431 ∗ 103 𝑁
𝐹𝑡2 = 𝐹𝑡1
Fortele radiale si axiale
𝐹𝑟1 = 𝐹𝑡1 ∗ 𝑡𝑎𝑛 𝛼 ∗ 𝑐𝑜𝑠𝛿1
𝐹𝑟1 = 496.747 𝑁
𝐹𝑎1 = 𝐹𝑡1 ∗ 𝑡𝑎𝑛 𝛼 ∗ 𝑠𝑖𝑛𝛿1
𝐹𝑎1 = 156.383 𝑁
𝐹𝑟2 = 𝐹𝑎1
𝐹𝑎2 = 𝐹𝑟1
Fortele normale
𝐹𝑡1 2 ∗ 𝑇1
𝐹𝑛1 = =
𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑑𝑚1 ∗ 𝑐𝑜𝑠 𝛼
𝐹𝑛1 = 1.523 ∗ 103
𝐹𝑛2 = 𝐹𝑛1

~ 37 ~
 2.7. PROIECTAREA SI CALCULUL ARBORILOR

Arborele de intrare cu pinion conic

Material: DIN 16MnCr5

Arborele de intrare este rezemat pe doi rulmenti in radiali-axiali cu role conice montati in
X.

𝑃1 = 3.088 [𝑘𝑊] − 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎

𝑇1 = 60.431 [𝑁 ∗ 𝑚] − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒
𝑅𝑚1 = 980 [𝑀𝑃𝑎]
𝑅𝑚1 ≠ 550[𝑀𝑃𝑎]
𝑅𝑚1
𝐾=
550
𝐾 = 1.78181 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑎𝑙 𝑀𝑡
𝑇1
𝑀𝑡𝑒 =
𝐾
𝑀𝑡𝑒 = 33.91554 [𝑁 ∗ 𝑚] − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡
~ 38 ~
Din (⃰ Tabelele de la pag. 58) se alege diametrul nominal al capatului de arbore si
lungimile capetelor de arbore.

𝑑𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒1 = 32[𝑚𝑚] − 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒

𝑙𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒1 = 58[𝑚𝑚] − 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑙𝑢𝑖 (𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑠𝑐𝑎𝑧𝑢𝑡𝑎)

~ 39 ~
 ⃰ nexei 3.1. pag.142).
Dimensiunile pentru pana paralela forma A conform ( A

𝑏𝑝𝑎𝑛𝑎1 = 10[𝑚𝑚]
ℎ𝑝𝑎𝑛𝑎1 = 8[𝑚𝑚]
𝑙𝑝𝑎𝑛𝑎1 = 22[𝑚𝑚]

~ 40 ~
Arborele de iesire
Material: C60

𝑃2 = 2.99614 [𝑘𝑊] − 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎

𝑇2 = 208.09526 [𝑁 ∗ 𝑚]
𝑅𝑚2 = 640{𝑀𝑃𝑎] − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑙𝑎 𝑟𝑢𝑝𝑒𝑟𝑒
𝑅𝑚 ≠ 550 [𝑀𝑃𝑎]
𝑅𝑚2
𝐾=
550
𝐾 = 1.16364 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑎 𝑀𝑡
𝑇2
𝑀𝑡𝑒 =
𝐾
𝑀𝑡𝑒 = 178.83187 [𝑁 ∗ 𝑚𝑚] − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡

⃰ nexei 3.1. pag.142).

Dimensiunile pana paralela forma A conform ( A

𝑏𝑝𝑎𝑛𝑎2 = 14 [𝑚𝑚]
ℎ𝑝𝑎𝑛𝑎2 = 9[𝑚𝑚]
𝑙𝑝𝑎𝑛𝑎2 = 60[𝑚𝑚]

~ 41 ~
Tronsoanele pentru mansetele de etansare

Arborele de intrare:
𝑑𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒1 32 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒1 = 36.8 [mm] alegem 𝑑𝑒1 = 40 [𝑚𝑚]; 𝑙𝑒1 = 24 [𝑚𝑚]
𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑚𝑎𝑛𝑠𝑒𝑡𝑎 (𝐷𝐼𝑁 3760, 𝑆𝑇𝐴𝑆 7950/2-87)
D=55 [mm]
Arborele de iesire:
𝑑𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒2 = 42 [𝑚𝑚]
𝑑𝑒2 = 48.3 [𝑚𝑚] 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑑𝑒2 = 50; 𝑙𝑒2 = 24 [𝑚𝑚]
𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑚𝑎𝑛𝑠𝑒𝑡𝑎 (𝐷𝐼𝑁 3760, 𝑆𝑇𝐴𝑆 7950/2-87)
𝐷 = 68 [𝑚𝑚]

Tronsonul pentru fixarea rulmentilor

Arborele de intrare :
𝑑𝑒1 = 40 [𝑚𝑚]
𝑑𝑓.𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 = 45 [𝑚𝑚]

Se va alege piulita si saiba pentru rulment conform (*Anexa 3.8. pag.164 respectiv
pag.165).

Piulita KME 9 STAS 5816

Saiba MB 9 STAS 5815

𝑠𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝑜𝑖 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡𝑖 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑙𝑖 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑟𝑜𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑖𝑐𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑎 32210 𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖 𝑖𝑛 𝑋
𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚(∗ 𝑇𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 𝐴3.2.2 𝑝𝑎𝑔. 146).

Tronsoanele pentru rulmenti (fusuri)

Arborele de intrare
𝑑𝑓.𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒 = 45 [𝑚𝑚]
𝑑𝑟1 = 50 [𝑚𝑚]
𝑑𝑟𝑢𝑙 = 50
𝐷 = 90 [𝑚𝑚]
𝑇𝑟𝑢𝑙 = 24.75 [𝑚𝑚]
𝐶1 = 71

~ 42 ~
 2.8. PROIECTAREA CARCASEI

𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝛿 = 8 [𝑚𝑚]

𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝛿1 = 7 [𝑚𝑚]
𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑓𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝 𝑠 = 12 [𝑚𝑚]
𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑓𝑙𝑎𝑛𝑠𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐 𝑠1 = 10.5 [𝑚𝑚]
𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑖 𝑠2 = 18.8 [𝑚𝑚]
𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡𝑖𝑒 𝑑1 = 14 [𝑚𝑚]
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡𝑖𝑒 𝑧 = 4 𝑏𝑢𝑐.
𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎
𝑙𝑎𝑔𝑎𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑2 = 9.8 [𝑚𝑚]
𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑠𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑙𝑒
𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑑3 = 7 [𝑚𝑚]
𝑙𝑎𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑖 𝑚 = 52 [𝑚𝑚]
𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑟𝑣𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖 𝑐1 = 6.4 [𝑚𝑚]
𝑗𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑟𝑜𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠𝑎 𝑏 = 9.6 [𝑚𝑚]
𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑. 2 𝑐2 = 9.8 [𝑚𝑚]

~ 43 ~
Inelele de ridicare

(∗ 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝐴𝑛𝑒𝑥𝑎 4.7 𝑝𝑎𝑔. 188 )

𝑑1 = 24 [𝑚𝑚]
𝑑2 = 24 [𝑚𝑚]
𝑑3 = 40 [𝑚𝑚]
ℎ = 25 [𝑚𝑚]
𝑑 = 10 [𝑚𝑚]

Mansete de rotatie

𝑨𝒓𝒃𝒐𝒓𝒆 𝑰
𝑑 = 28𝑚𝑚
𝐷 = 52𝑚𝑚
ℎ = 8𝑚𝑚
𝐴𝒓𝒃𝒐𝒓𝒆 𝑰𝑰
𝑑 = 40𝑚𝑚
𝐷 = 65𝑚𝑚
ℎ = 7𝑚𝑚

~ 44 ~
Dimensionarea capacului pentru rulmenti.

Dimensiunile capacelor utilizate pentru fixarea rulmentilor sunt identice.

Materialul utilizat la confectionarea capacelor este fonta.
Calculul dimensiunii capacului sa realizat pe baza [fig 1.].

Pentru Arborele I Pentru Arborele II

𝐷 = 62 𝐷 = 100 𝑚𝑚
𝑑 = 30 𝑚𝑚 𝑑 = 45 𝑚𝑚
𝐷𝑒𝑡 = 52 𝑚𝑚 𝐷𝑒𝑡 = 65 𝑚𝑚
ℎ = 8 𝑚𝑚 ℎ = 7 𝑚𝑚
𝑔 = 5 𝑚𝑚 𝑔 = 5 𝑚𝑚
𝑒 = 5 𝑚𝑚 𝑒 = 5 𝑚𝑚
ℎ1 = 1.2 · 𝑔 = 6 𝑚𝑚 ℎ1 = 6 𝑚𝑚
ℎ2 = 𝑔 = 5𝑚𝑚 ℎ2 = 5 𝑚𝑚
𝑎 = 5 𝑚𝑚 𝑎 = 5 𝑚𝑚
𝑑1 = 𝑑 − 2 = 28 𝑚𝑚 𝑑1 = 43 𝑚𝑚
𝐷𝑔 = 𝐷 + 3 · 𝑔 = 77 𝑚𝑚 𝐷𝑔 = 115 𝑚𝑚
𝐷𝑐 = 𝐷 + 5 · 𝑔 = 87 𝑚𝑚 𝐷𝑐 = 125 𝑚𝑚

~ 45 ~
Bibliografie

*Simion Haragas Reductoare cu o treapta. Calcul si proiectare, Editura: Risoprint2014

~ 46 ~