Sunteți pe pagina 1din 10

www.referat.

ro

ANALIZA STATELOR AUSTRIA ŞI CAMERUN

INTRODUCERE
Metodele aplicate ȋn prezenta lucrare sunt variate, metoda graficului fiind cea mai des
folosită deoarece este cea mai relevantă, arată o prezentare care poate fi interceptată foarte uşor
de către cititor, dar mai ales prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce urmează să fie analizat. O
altă metodă folosită ȋn realizarea proiectului este tabelul, folosit pentru rapiditatea sa de realizare
dar şi din cauza lipselor de date care face imposibilă realizarea unui grafic. Tabelele sunt ȋn
general formate din 2-3 randuri şi din 7-8 coloane.
Datele au fost preluate dintre anii 1970-2025 şi anume: numărul populației totale
densitatea populației; rata mortalității şi a natalității; şomajul; structura pe medii urban-rural.
Toate acestea au fost realizate cu ajutorul graficelor, aprecierile de orice fel făcându-se
pe respectivele grafice. La aceste comentarii se adaugă concluziile care au dus la respectivele
rezultate.
Piramida vârstelor este o altă metodă folosită. Aceasta ne ajută să observăm cu uşurință
structura populației pe grupe de vârstă şi sexe.
Datele au fost preluate din “World Population Prospects” 2002,”World Urbanization
Prospect”2003,”Key Indicators on the Labour Market”, Human Development Report 2005.

CAPITOLUL I. ANALIZA DEMOGRAFICĂ A CELOR 2 STATE


Fig 1 Harta pozitiei geografice a Austriei

Suprafața Austriei este de 83 859 km. Diviziuni administrative: 9 provincii


federale= Bundeslander. Sărbătoarea națională: 26 octombrie(aniversarea adoptării Legii
Constituționale-1955).
Populația Austriei este de 8 140 000 locuitori (1998), natalitatea 10,4%,
mortalitatea 9,8%, astfel sporul natural fiind de 0,6%, speranța de viață la naştere: 74 ani
la bărbați şi 81 ani la femei; populația urbană este de 64%.
Țară cu o economie dezvoltată şi echilibrată, care a cunoscut o creştere
spectaculoasă a PNB ȋn ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai ȋn perioada 1987-1994).
Industria prelucrătoare (concentrează cca 1/3 din populația activă şi contribuie cu
pondere apropiată la PIB şi peste ½ la export) este foarte diversificată (siderurgia,
constructoare de maşini, chimică, sticlarie şi porțelan, textilă, instrumente muzicale) şi de
ȋnaltă productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt,
Steyr. Austria, cu economia sa de piață bine dezvoltată şi cu standardul sau înalt de viață,
este în legatură strânsa cu alte economii din Uniunea Europeană, în special cu cea
germană. Statutul de membră a UE a adus un val de investitori străini atraşi de accesul
Austriei la piața unită europeană şi de apropierea de economiile aspirante la UE.
Fig.2 Harta pozitiei geografice a Camerunului
Situat ȋn partea de vest a Africii, Camerun se ȋnvecinează cu: Nigeria ȋn nord-vest, Ciad
ȋn nord-est, Republica Centrafricana ȋn est, Republica Congo ȋn sud-est, Gabon şi Guinea
Ecuatorială ȋn sud, iar Golful Guineei ȋn sud-vest. Are o suprafață de 475,472 km pătrați
şi o populație de 18 467 692 de locuitori.
Timp de un sfert de secol după obţinerea independenţei, Camerunul a fost una dintre cele
mai prospere ţări din Africa. Scăderea preţului mărfurilor pentru principalele produse de
export — petrol, cacao, cafea şi bumbac — la mijlocul anilor '80 împreună cu o monedă
supraevaluată şi cu un management economic defectuos au dus la o recesiune de un
deceniu. PIB pe cap de locuitor a scăzut cu peste 60% între 1986 şi 1994. Deficitele
fiscale şi de cont curent au crescut, la fel şi datoria externă. Cu toate acestea, datorită
resurselor sale de petrol şi condiţiilor agricole favorabile, Camerun are în continuare una
dintre cele mai puternice economii din Africa subsahariană. În ciuda unei urbanizări
accelerate, cea mai importantă activitate economică în Camerun rămâne agricultura de
subzistenţă, care antrenează practic întreaga populaţie rurală.

Evoluția numărului populației


Analizând cu atenție graficul de mai jos putem observa diferența demografică
accentuată dintre cele două state, ȋn 1970 Austria având aproape 7,5 de milioane de
locuitori, ȋn timp ce Camerun avea circa 6,7 milioane. O curbă ascendentă mai pronunțată
se poate observa ȋnsă ȋn cazul statului african, astfel că din graficul de mai jos se poate
observa practic o “explozie demografică” a Camerunului, din 1970 şi până ȋn prezent
populația Camerunului s-a ȋnmulțit de cca.3 ori ajungând la peste 17 mil de locuitori, ȋn
timp ce ȋn Austria populația a ȋnregistrat o cereştere lentă a populației astfel că ȋn acelaşi
interval de timp populația Austriei s-a mărit cu circa 1 milion ajungând la 8,4 milioane.
De asemenea pe viitor, din datele prezentate de către O.N.U, statul Camerun va ȋnregistra
o creştere a populației ajugându-se ca ȋn anul 2025 să aibă o populație de 26 milioane de
locuitori, ȋn timp ce Austria se preconizează ca pentru acelaşi an 2025 va ȋnregistra o
creştere de doar de 400.000 de mii de locuitorii ajungând la 8,6 milioane.

Fig.3 Dinamica populatie din statele Austria si Camerun (1970-2025)


Natalitatea
Nivelul generel de dezvoltare economică, condițiile de viață ale populației par să
aibă o influență importantă asupra natalității, constatându-se o relație invers proporțională
ȋntre acestea: cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât rata natalității este mai redusa.
Astfel, ȋn Camerun, o țară subdezvotată, rata natalității este mare, cel mai mare procentaj
ȋnregistrându-se ȋn 1975, de 45,2%, iar ȋn Austria 13,6% ȋn acelaşi an. Ȋnsă, din 1975
până ȋn 2000 şi expectativ 2025 natalitatea scade drastic, mai ales ȋn perioada 1990-2000.
Mortalitate
Elementul esențial pentru explicarea nivelului mortalității se referă la calitatea
serviciilor sanitare, la gradul de pregătire al personalului medical, la infrastructura şi
echipamentele sanitare. Rata mortalității este mai ridicată ȋn Camerun, dar se remarcă o
scădere ȋn cazul ambelor state din 1970 pâna ȋn 1990, datorită creşterii economice care
urmează unei tendințe globale.
Sporul natural
Majoritatea statelor au cunoscut mari schimbări demografice ȋn cursul perioadei
contemporane, acestea producându-se ȋn secolul al 19-lea şi ȋn prima parte a secolului 20
ȋn țările industrializate, iar după 1940 şi ȋn țările mai puțin dezvoltate. Aceste state au
trecut de la un regim demografic tradițional, caracterizat prin mortalitate ridicată,
fertilitate ridicată şi, ca urmare, o creştere lentă, la un regim demografic modern,
caracterizat printr-o mortalitate scăzută, o fertilitate scăzută şi deci o creştere lentă, cum
este cazul statului Austria, care, ȋn funcție de rata creşterii anuale se află ȋn stadiul de
tranziție demografică avansată cu nişte valori de 0,5% şi 0,7%, unde controlul fertilității
este avansat-spontan. Ȋn cazul Camerunului sporul natural este foarte ridicat, având o
evoluție clasică a unui stat ȋn curs de dezvoltare, cu o natalitate ridicată, mortalitate
scăzută sau care scade lent. Ȋn timpul acestei faze, creşterea populației este foarte
puternică, datorită ecartului ȋntre rata natalității şi cea a mortalității care trece printr-un
maxim la un moment dat, mai ales ȋntre anii 80-90. Ȋn jurul anilor 2000, se atinge un spor
natural 2,23, datorită creşterii subite a mortalității, după care Camerunul va ȋnregistra o
rată de creştere negativă.
Migrațiile
Rata migrației ȋn Austria
1970- 1975- 1980- 1985- 1990- 1995- 2000- 2005- 2010- 2015- 2020-
1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025
2.2 0.1 0.5 2.9 6 1.6 5.4 3.9 2.4 2.4 2.3
Sursa: http://www.esa.un.org
Rata migrației ȋn Camerun
1970- 1975- 1980- 1985- 1990- 1995- 2000- 2005- 2010- 2015- 2020-
1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025
0.3 1.4 -1 0.4 -0.1 -0.2 -0.1 -0.1 0.1 0 -0.1

Analizând tabele privind rata migrației putem observa ca ȋn Austria rata migrației a
suferit din 1970 şi până ȋn prezent diferite modificări, astfel cea mai mare rată a migrației
s-a produs ȋntre anii 1990-1995 când a ȋnregistrat o valoare de 6, urmând ca ȋntre anii
1995-2000 să ȋnregistreze o cădere bruscă ajungând la valoarea de 1.6, pe viitor se
preconizează din datele din table că rata migrației va ȋnregistra valori constate,
menținându-se undeva ȋn jurul valorii de 2.3, 2.4. Ȋn schimb ȋn cazul Camerunului
valorile sunt cotate ȋntre -1 si 0.4, ceea ce ne arată ca rata migrației din această țară este
scăzută.

Structura pe grupe de vârstă şi sexe

Fig. 4 Piramida vârstelor ȋn Austria 1970 Fig.5.Piramida vârstelor ȋn Austria 2000


Ȋn figurile de mai sus avem două piramide ale vârstelor pentru Austria ȋn care am
ales cei 2 ani reprezentativi şi anume 1970 şi 2000. Ȋn cazul primului an se observă o
structură uniformă a categoriilor de vârstă dintre 0 şi 30 de ani. Ȋn grupa de vârstă 30-34
se observă o micşorare a numărului de locuitori, după care populația scade uniform pe
categorii de vârstă, ajungând până ȋn vârful piramidei, cu valoarea cea mai mică.
Pentru anul 2000 se poate observa că baza piramidei este mai redusă, mai exact
populația cu vârste ȋntre 0 şi 25/30 ani este mai puțin numeroasă decât cea dintre grupele
de vârstă 30-50 ani. De aici ne putem da seama că la ora actuală avem de-a face cu o
populație oarecum ȋmbătrânită.
Fig.6.Piramida vârstelor ȋn Camerun 1970 Fig.7. Piramida vârstelor ȋn Camerun 2000
Piramida vârstelor privind Camerun pentru cei 2 ani sunt foarte uniforme şi
omogene ȋn sensul că se pleacă de la bază, aceasta fiind cea mai solidă şi descreşte ȋn
mod uniform, până la vârf. Ca şi ȋn cazul Austriei populația Camerunului a crescut foarte
mult ȋn ultimele decenii, dovada că pentru grupele de vârstă de la baza piramidei se poate
vorbi de milioane de locuitori.
Ca de altfel ȋn majoritatea țărilor, populația feminină este mai numeroasă
decât populația masculină, fapt ce se respect şi ȋn cazul celor două state analizate.
Gradul de urbanizare

Fig.8. Austria Fig.9. Camerun

Gaficul privind populația urbană şi rurală ȋn Camerun este oarecum omogen ȋn


sensul că evoluția numărului de locuitori din cele două sectoare a crescut constant şi
uniform de-a lungul anilor, populația rurală fiind mult mai numeroasă decât populația
urbană, deorece sectorul primar este de bază, dar se observă că pe viitor populația urbană
din Camerun are o tendință foarte mare de creştere, putând trage concluzia că pe viitor
populația va deveni mai interesată de sectorul terțiar şi cel secundar decât de cel primar.

Ȋn cazul Austriei coordonatele se schimbă, populația mai numeroasă locuind ȋn


mediul urban, acest mediu având mai dezvoltate sectoarele secundar şi terțiar, ceea ce
atrage populația, dovada stând ȋn acest sens panta ascendentă de pe grafic după 1970 şi,
deci o creştere a populației ȋn acest sector. După 1980 se observă o uşoară stagnare din
acest punct de vedere. Deşi populația rurală din Austria nu era cu mult inferioară
populației urbane ȋn anii '70, această diferență a luat proporții nu atât scăderii populației
din mediul rural cât mai ales creşterii accentuate din sectorul urban.

Structura etnică a Austriei este alcătuită ȋn proportie de 90% din austrieci, restul
fiind un amalgam de croați, sloveni, şi alte nații. Populația Camerunului este
alcătuită de Cameruni 31%, Bantu 27%, Kiridi 11%, Fulani 10%, Nigeri 7%, Africani
13%, alții mai puțin de 1%. Structura religioasă a Austriei este formată aproape ȋn
totalitate din Romano - Catolici 73,6%, Protestantă 4,7%, Musulmană 4,2% şi altele, iar
ȋn Camerun principalele religii sunt: indigene 40%, Creştină 40%, Musulmană 20%.
Structura lingvistică a Austriei este Germana, Turca, Sârba, Croata, ȋn Camerun
principala limbă vorbită este africana, iar următoarele limbii vorbite sunt engleza şi
franceza.

CAPITOLUL II. ANALIZA DIN PUNCT DE VEDERE AL RESURSELOR


NATURALE
În general, resursele naturale ale Camerunului sunt mai degrabă potrivite
agriculturii și industriei forestiere decât industriei. Solurile și climatul din sud încurajează
cultivarea extensivă a culturilor de cacao, cafea și banane. În nord, condițiile naturale
favorizează culturile de bumbac și arahide. Pădurea tropicală dinspre sud are mari rezerve
de cherestea, dar accesul este limitat.
Râurile din sud sunt presărate cu cascade, dar aceste locuri oferă oportunități
pentru construcția de hidrocentrale. Estuarul râului Wouri este un port natural pentru
principalul oraș al țării, Douala. În nord, râul Benoué e navigabil sezonier de la Garoua
până la granița cu Nigeria.
Pe platofrma continentală se găsesc petrol și gaze naturale, iar în sud, în apropiere
de coastă, se găsește minereu de fier. Camerunul de nord are mari depozite de bauxită și
calcar.
Austria are o economie echilibrată din punct de vedere industrial şi avansată prin:
valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie
meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agricultura avansată are tradiţie în
folosirea hidroenergiei. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb.
Ȋn privința resurselor naturale se poate spune că Austria beneficiază de depozite
de metal, lignit, petrol şi gaze naturale. Apoi ȋn cantități mai mici se găsesc cărbuni,
caolin, zinc, gips, cuarț, sare bauxită şi talc.

Capitolul III
Ceea ce contribuie ȋn mod decisiv la diferențele de valoare ale indicelui de
dezvoltare umanǎ dintre cele douǎ state analizate este faptul cǎ aceste fac parte din
categorii demografice diferite, dinamica populației ȋnregistreză valori foarte diferite,
structura populației este diferitǎ, țǎrile sunt situate pe continente diferite.
Concluzii
Ȋn acest proiect s-a analizat situația statelor Austria şi Camerun din perspectiva
evolutivă, principalul element de demarcație fiind indicele de dezvoltare umană. Cele
două state analizate fac parte din categorii demografice diferite, Camerunul având o
populație mult mai numeroasă decât Austria. Ȋn ceea ce priveşte dinamica populației se
ȋnregistreză valori foarte diferite: ȋn Austria natalitatea şi mortalitate au valori scăzute,
situație prezentă, ȋn general, ȋntr-un stat dezvoltat, spre deosebire de Camerun unde rata
natalității este mare, iar mortalitatea are valori ridicate datorită apariției unei maladii
incurabile-hiv.
Țările se evidențiază şi ȋn ceea ce priveşte fertilitatea, aceasta având un indice
mult mai mare ȋn Camerun, mortalitatea infantilă, ce are valori destul de mari ȋn
Camerun, speranța de viață, având un indice foarte mic față de Austria.
Ȋn cazul analizei structurii populației, atât ȋn Austria, cât şi ȋn Camerun,
predomină populația adultă, ȋnsă ȋn Austris există o tendință de ȋmbătrânire demografică.
Ȋn Camerun pe primul loc se află sectorul primar, cu o agricultură intensivă, iar ȋn cazul
Austriei locul ȋntâi este ocupat de sectorul terțiar.
Deşi sunt situate pe două continente diferite, cu o cultură şi tradiție ce nu par a se
fi intersectat vreodată, Austria şi Camerun au unele asemănări ȋn ceea ce priveşte religia,
de exemplu, ȋnsă nu au aceeaşi limbă sau grupuri etnice.
Dezvoltarea, ȋn sens comparativ, ȋn cazul celor două state, evidențiază modul ȋn
care resursele au fost aduse ȋn stadiul productiv şi generează bunăstare. Aceasta poate să
implice creştere economică, modernizare, ȋmbunătățirea nivelului producției materiale şi
consumului, schimbărilor ȋn tradițiile culturale, sociale, schimbări ale structurilor politice.

Bibliografie
http://www.CIA
http://www.undp.org
http://www.worldpopulationprospects.com
http://www.esa.un.org