Sunteți pe pagina 1din 8

Discuție:Marele Zid Chinezesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Marele Zid Chinezesc[modificare sursă]


Preluat de CornelMD de pe http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/Marele_Zid_Chinezesc
Marele zid chinezesc fost construit in secolul 7 I.Hr., cand China era inca impartita in multe state.
Dupa unificare, in anul 221 I.Hr., primul imparat al dinastiei Qin, a unit zidurile a 3 state din nord. De
atunci, Marele Zid a fost reconstruit, modificat si extins de-a lungul istoriei Chinei, pe mai bine de
2000 de ani.
O mare parte din Marele Zid de azi a fost construit in timpul dinastiei Ming (1368-1644). In cateva
zone, 2 ziduri construite in 2 dinastii diferite merg unul langa altul. In functie de tehnologia avuta de
fiecare dinastie, Marele Zid Chinezesc a fost ridicat cu resurse locale, in mare majoritate pamant si
piatra.
Constructie gigantica a lumii antice, Marele Zid Chinezesc masoara 10 000 de kilometri lungime,
fiind si astazi “cel mai lung zid de pe Terra". Nu se stie cu exactitate care din formatiunile statale
chineze a hotarat inconjurarea teritoriului sau cu valuri de pamant si piatra. Pentru a-si proteja statul
pe care il unificase, primul imparat al Chinei, Qin (221-210 i.Hr.) porunceste sa fie legate intre ele
fortificatii cladite de predecesorii sai. Astfel va inainta atat spre est cat si spre vest, pe o lungime
totala de circa 5000 kilometri, realizand cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. In timpul
urmatoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est si spre vest pana la o
lungime de 10 000 kilometri lungime. Suferind stricaciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid
Chinezesc a fost refacut pe circa 6400 kilometri in timpul dinastiei. Ming (1368-1644), dinastie ce a
fixat si capitala statului la Beijing (forma in care s-a pastrat pana astazi). Serpuind pe crestele
muntilor si ale dealurilor, dar si prin vaile adanci, zidul, prevazut din loc in loc cu foarturi cu aspect
paralelipipedic si turnuri inalte de aparare, are o inaltime de 8 metri si o latime de 6,5 metri. Pavat cu
piatra, era folosit ca sosea strategica dar si ca drum comercial. Lasat in parasire incepand cu secolul
al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protectie guvernamentala din 1952, fiind declarat
monumet istoric al Chinei.

Marele Zid Chinezesc este o construcție strategică de mii de kilometri lungime cu rol de apărare.
Zidul a fost construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra atacurilor popoarelor
nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată după volum ca cea mai mare de
pe glob, cu o lungime controversată, după datele mai recente ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul
principal având 2 400 km lungime. Zidul a fost construit după un sistem care leagă între ele mai
multe fragmente de vârstă diferită. Lungimea zidului declarată de China se consideră exagerată, la
10 000 de unități Li de lungime, se consideră în calcul 1 Li = 575,5 m cea ce ar corespunde cu ca.
5.755 km. Istoric Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V
î.e.n. în timpul dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.H ) cu scop de apărare împotriva nomazilor
din nord. In anul 214 î.H lasă împăratul Qin Shi Huangdi, să deconstruiască prima parte a zidului de
la fluviul Galben ca apărare față de poprului nomad Xiongnu (numiți în Europa huni). Spre deosebire
de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele
munților.Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din
acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul diastiei Ming lungimea maximă. In anul
1493 a început împăratul Hongzhi construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra
mongolilor și pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porțiunea centrală a
drumului mătăsii. Pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul
folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară
a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită
astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8 iar la
bază 10 m grosime, La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu
rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat ca. 25
000 de asemenea turnuri integrate în zid și 15 000 de turnuri pentru signale care făceau legătura cu
capitala situată lângă Kashgar. Codul de semnale era simplu, dacă se observa agresorul se făcea
foc în turn. Construcție gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc masoară 10 000 de kilometri
lungime, fiind și astăzi “cel mai lung zid de pe Terra”. Nu se știe cu exactitate care din formațiunile
statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului sau cu valuri de pământ și piatră. Pentru a-și
proteja statul pe care îl unificase, primul împarat al Chinei, Qin (221-210 i.Hr.) poruncește să fie
legate între ele fortificații clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât și spre vest,
pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru.
În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est și spre vest
până la o lungime de 10.000 kilometri lungime. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu,
Marele Zid Chinezesc a fost refăcut pe circa 6400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644),
dinastie ce a fixat și capitala statului la Beijing (forma în care s-a păstrat până astăzi). Șerpuind pe
crestele munților și ale dealurilor, dar și prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu
aspect paralelipipedic și turnuri înalte de aparare, are o înălțime de 8 metri și o lățime de 6,5 metri.
Pavat cu piatră, era folosit ca șosea strategică dar și ca drum comercial. Lăsat în paragină începând
cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952, fiind
declarat monumet istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din zid a fost reabilitată și
accesibilă turiștilor.
Marele Zid Chinezesc este una dintre cele mai renumite si mai mari constructii din lume, lungimea
lui fiind de 10.000 de kilometri. Acesta a fost construit pentru a lega fortificatiile existente, intr-un
intreg sistem de aparare impotriva mongolilor. Constructia Marelui Zid Chinezesc a inceput in
secolul al V-lea inainte de Hristos si a fost finalizata abia in secolul al XVII-lea in timpul dinastiei
Ming. Zidul se intinde pe crestele muntilor si ale dealurilor si de asemenea prin vai adanci si este
prevazut cu foarturi si turnuri inalte de aparare. Avand o inaltime de 8 m si o latime de 6,8 m, Marele
Zid Chinezesc era pavat cu piatra pentru a fi folosit ca sosea strategica si ca drum comercial.
Incepand cu secolul XIX, zidul a fost lasat in paragina, pentru ca mai apoi in anul 1952 sa fie
declarat monument istoric al Chinei. In momentul de fata doar 30% din lungimea constructiei a fost
restaurata si accesibila turistilor, in timp ce 70 % din zid s-a pastrat in forma lui initiala insa intr-o
stare nu prea buna. Cu toate acestea, Marele Zid Chinezesc ramane una dintre principalele atractii
ale Chinei.

Marele Zid Chinezesc

Zidul chinezesc este construcţa militară cu caracter defensiv de cea mai mare
amploare din China antică. Având extremitatea estică la Shanhaiguan şi cea vestică la
Jiayuguan, Marele Zid are o lungime de circa 12.000 de km.

Zidul a fost construit într-o perioadă foarte lungă. In epoca Statelor


Combatante (între secolele 7 şi 4 î.e.n), pe pământul Chinei se găseau
numeroase principate care luptau unul împotriva altuia. Pentru a apăra
graniţele de invaziile triburilor migratoare dinspre stepele nordice, statele
Yan, Zhao şi Qin au construit la graniţele lor nordice ziduri de apărare. In
anul 221 î.e.n, primul împărat al dinastiei Qin a reunificat ţara, a legat
zidurile răzleţe pe care le construiseră diferitele principate şi a continuat să
construiască Zidul, creând astfel această minune a lumii.

In legătură cu construirea zidului circulă în rândul poporului chinez


numeroase poveşti. Cea mai cunoscută este povestea lui Meng Jiangnv, care
împreună cu „Povestea şarpelui alb”, „Ciobanul Niulang şi ţesătoarea
Zhinv”, „Liang Shanbo şi Zhu Yingtai” reprezintă cele 4 poveşti populare
celebre din China.

Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică şi s-a


căsătorit cu Wan Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă,
bărbatul ei a fost luat şi dus în partea nordică a ţării pentru construirea
zidului. Zilele treceau, dar tânăra soţie nu primea nici o veste de la bărbatul
său. „Se apropie iarna, cum o să-şi petreacă soţul meu zilele geroase fără
haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a ţesut o pânză de
bumbac şi a confecţionat o haină groasă pentru bărbatul său. A plecat şi cu
chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul ţării. A văzut mii şi mii de
bărbaţi, îmbrăcaţi subţire, cărând cărămizi şi pietre grele. Mulţi cădeau din
cauza oboselii şi a foamei.

Tot căutând şi întrebând, în cele din urmă Meng Jiangnv a aflat că


bărbatul său murise de oboseală şi cadavrul său a fost îngropat chiar în zid.
Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile şi 3 nopţi la poalele
zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porţiune lungă de 800 de li a
zidului s-a dărâmat. Printre dărâmăturile zidului, a găsit rămăşiţele
pământeşti ale soţului ei.

Cu corpul neînsufleţit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său


spre casă. Pe drum i s-a făcut sete şi foame. A plâns tot drumul şi din
lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldaţi, Meng Jiangnv a
luat o stâncă a muntelui şi a aruncat-o. Stânca a format un paravan,
împiedicându-i pe soldaţi. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meşter pietrar,
pe care l-a rugat să facă o groapă în piatră în care a depus rămăşiţele
pămînteşti ale soţului, pe care a păzit-o până şi-a dat duhul. Localicii au
îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră.
Au construit lângă grotă şi un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti
memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng
Jiangnv.

Această poveste, care se aseamănă într-o oarecare măsură cu legenda


Meşterului Manole din România, a circulat pe cale orală timp de mii de ani
în China. Ea reprezintă atât o acuzaţie la adresa dominaţiei crunte a
primului împărat al dinastiei Qin, cât şi o reflectare a muncii grele şi a
înţelepciunii chinezilor legate de construirea Zidului Chinezesc.

Impăraţii din dinastiile ulterioare au continuat să construiască şi să repare


Marele Zid, în special în dinastia Ming (secolele 14-17), pentru oprirea
invaziei mongolilor şi a altor etnii dinspre nord. Marea majoritate a
porţiunilor zidului pe care le vedem astăzi au fost construite în timpul
dinastiei Ming.

Zidul de la Badaling, din apropiere de Beijing, reprezintă una din


porţiunile cele mai bine conservate şi mai reprezentative. Zidul magnific se
întinde şerpuitor pe creştetul lanţurilor muntoase. Pe zid se găseşte la un
interval de 200-300 de metri câte un turn de semnalizare cu fum. Pe zidul
propriu zis sunt creneluri de observare şi de tragere şi multe alte construcţii
de apărare.

Ca simbol al naţiunii chineze, Zidul Chinezesc este trecut în Lista patrimoniului


mondial. El este mândria Chinei, o minune a lumii.

✉

email

Marele Zid Chinezesc este cea mai mare construcţie făcută vreodată de om şi începuturile
lui se află în secolul V î.Hr.

În anul 214 î.Hr., împăratul Qin Shi Huangdi (primul împărat al Chinei 221-210 î.Hr.), dorind să-
şi apere ţinuturile din nord de atacurile poporului nomad Xiongnu (pe care îi cunoaştem, mai
degrabă, sub numele de huni), uneşte fortificaţiile făcute în văi de predecesorii săi, lângă Fluviul
Galben, şi prelungeşte zidul şi pe crestele munţilor.

Construcţia a înaintat pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizându-se astfel cel mai
lung zid, care a devenit ulterior atât de celebru. În prima fază, zidul a fost construit din piatră
aşezată în straturi, fiindcă lipsea argila, iar ca mortar se folosea un amestec din piatră de calcar
arsă şi amidon din orez.

În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 î.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est şi spre
vest până la o lungime de 10.000 kilometri. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu,
Marele Zid a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie
ce a fixat şi capitala statului la Beijing.
Zidul a fost de-a lungul istoriei o preocupare constantă pentru chinezi, fiind mereu refăcut şi
lungit, servind în acea perioadă ca apărare puternică împotriva atacurilor mongole.

De asemenea, zidul mai servea şi la apărarea unei porţiuni din Drumul Mătăsii.

Grosimea zidului diferă în funcţie de importanţa zonei pe care o apăra, astfel că în unele locuri el
atinge şi 8 metri pe coamă şi 10 la bază. Zidul începe din zona de est, de la trecătoarea
Shanhaiguan şi se întinde până în zona de vest a ţării, în zona de lacuri Lop Nur, pe o distanţă de
6.400 km. La intervale de sute de metri se află turnuri de pază înalte de 12 metri, din care se
semnaliza prin aprinderea focului apropierea duşmanilor (tactică folosită şi în Moldova lui
Ştefan cel Mare).

Pavat cu piatră, Marele Zid avea rolul unui drum foarte sigur şi strategic pentru vechii împăraţi,
fiind folosit şi pentru transportul mărfurilor. Este o construcţie uimitoare, care se vede şi de pe
Lună, realizarea sa fiind o dovadă a măreţiei acestui popor milenar, care a dat lumii multe valori
de-a lungul istoriei.

Vizitat anual de milioane de turişti din toată lumea, Marele Zid este şi locul unui maraton care
presupune urcarea şi coborârea a cel puţin 3.700 de scări de către participanţi. Cum o mare parte
din zid se află în degradare, autorităţile chineze au demarat un plan de reabilitare a construcţiei,
astfel încât la anumite intervale de timp sunt accesibile publicului noi porţiuni. (Dan Cârlea)

Marele Zid Chinezesc a fost initial construit pentru a proteja tara de invaziile grupurilor de nomazi si
mongoli. In anul 1987, Marele Zid Chinezesc a reusit sa ocupe un loc in lista cu “cele mai mari minuni
nationale si istorice ale lumii”, formulata de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si
Cultura (UNESCO).
Marele Zid Chinezesc este, alaturi de atractii precum Orasul Interzis sau Raul Yangtze, unul dintre cele
mai importante obiective turistice ale Chinei.
Marele Zid Chinezesc – locatie
Marele Zid Chinezesc este cea mai lunga structura din lume realizata de om. Se intinde pe o lungime de
6352 km, de la Shanhai Pass in Marea Bohai in est, pana la limita dintre China si Manciuria, si pana la
Lop Nur in sud-estul regiunii autonome Xinjiang Uygur. De-a lungul arcului pe care il traseaza Marele Zid,
se poate spune ca delimiteaza granitele dintre China de Nord si Mongolia Mijlocie.
Marele Zid Chinezesc, o capodopera a arhitecturii medievale, fascineaza zeci de milioane de oameni din
intreaga lume anual. Zidul se intinde prin desert, munti, vai si paduri, sfidand cu mandrie forta naturii de
cateva sute de ani.
Marele Zid are peste 21.000 de kilometri lungime, 6 metri inaltime si 4,5 metri latime. In unele zone
rurale, unde starea sa nu mai este atat de buna, nu mai are aceeasi latime, arata Buzzle.
Marele Zid Chinezesc a fost construit in etape de mai multi imparati si numeroase dinastii timp de peste
1.000 de ani. Constructia a inceput in timpul dinastiei Qin in jurul anilor 221 inaintea erei noastre, iar zidul
servea de baricada pentru atacatorii nomazi din nordul Chinei. Ultima data a fost utilizat in scop militar in
1938 in razboiul dintre China si Japonia.

Luni, 21 Iunie 2010 16:44

Marele Zid Chinezesc – The Great Wall

Marele Zid Chinezesc face parte din Cele 7 Noi Min


Lumii, potrivit topului anunţat în 2.007 de către New 7 Wonders. Marele Zid Chinezesceste o con
strategică de mii de kilometri lungime, construit în scopul apărării graniţei Imperiului chinez contra at
popoarelor nomade din nordul Chinei. Marele Zid Chinezesc este unul dintre obiectivele cele mai grandi
civilizaţiei umane. Asemenea unui dragon gigantic, Marele Zid stăpâneşte peste deşerturi, pajişti, m
platouri, întinzându-se pe 8.851 de kilometri, de la estul la vestul Chinei. Impunătoarea construcţie este
nu dintr-un singur zid, ci din cel puţin 20 de ziduri, ridicate în cele două milenii de ani de muncă asiduă.

Istoric. Prima porţiune a zidului a fost construită foarte probabil în a doua jumătate a secolului V î.Hr. în
dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.Hr.) cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord. În anul 21
împăratul Qin Shi Huangdi permite să se construiască prima parte a zidului, de la fluviul Galben, ca apăr
de poporul nomad Xiongnu (numiţi în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se
şi în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munţilor. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcţia
numai piatră aşezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul d
Ming lungimea maximă. În anul 1.493 împăratul Hongzhi a început construcţia zidului dinastiei Ming c
ca zid de apărare contra mongolilor şi pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale. Ca po
centrală a Drumului mătăsii, construcţia realizată pe crestele munţilor a fost una deosebit de cost
Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecată cu amidonul din orez. La construcţia inte
zidului se folosea un amestec de argilă nisip şi piatră cioplită.

De-a lungul timpului, la ridicarea zidului au muncit milione de oameni, în special ţărani, soldaţi şi prizon
estimat că 1 milion de chinezi au murit, de-a lungul secolelor, contribuind la construirea lui. Se spune că m
fost îngropaţi în zid şi că oasele lor erau atât de numeroase încât au făcut ca zidul să fie alb.
Grosimea ziduluieste foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 şi
coama zidului 8 m, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri
înălţime cu rolul de observare, transmitere de semnale şi depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat circa
de asemenea turnuri integrate în zid şi 15.000 de turnuri pentru semnalizare, care făceau legătura cu
situată lângă Kashgar. Şerpuind pe crestele munţilor şi ale dealurilor, dar şi prin văile adânci, zidul, prev
loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic şi turnuri înalte de apărare, are o înălţime de 8 metri şi o
medie de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca şosea strategică dar şi ca drum comercial.

Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecţie guverna
în 1.952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porţiune din zid a fost re
şi accesibilă turiştilor.
Marele Zid Chinezesc a intrat şi în patrimoniul UNESCO în anul 1.987.