Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Marele Zid Chinezesc este o construcție strategică de mii de kilometri lungime cu rol de apărare.
Zidul a fost construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra atacurilor popoarelor
nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată după volum ca cea mai mare de
pe glob, cu o lungime controversată, după datele mai recente ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul
principal având 2 400 km lungime. Zidul a fost construit după un sistem care leagă între ele mai
multe fragmente de vârstă diferită. Lungimea zidului declarată de China se consideră exagerată, la
10 000 de unități Li de lungime, se consideră în calcul 1 Li = 575,5 m cea ce ar corespunde cu ca.
5.755 km. Istoric Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V
î.e.n. în timpul dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.H ) cu scop de apărare împotriva nomazilor
din nord. In anul 214 î.H lasă împăratul Qin Shi Huangdi, să deconstruiască prima parte a zidului de
la fluviul Galben ca apărare față de poprului nomad Xiongnu (numiți în Europa huni). Spre deosebire
de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele
munților.Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din
acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul diastiei Ming lungimea maximă. In anul
1493 a început împăratul Hongzhi construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra
mongolilor și pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porțiunea centrală a
drumului mătăsii. Pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul
folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară
a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită
astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8 iar la
bază 10 m grosime, La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu
rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat ca. 25
000 de asemenea turnuri integrate în zid și 15 000 de turnuri pentru signale care făceau legătura cu
capitala situată lângă Kashgar. Codul de semnale era simplu, dacă se observa agresorul se făcea
foc în turn. Construcție gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc masoară 10 000 de kilometri
lungime, fiind și astăzi “cel mai lung zid de pe Terra”. Nu se știe cu exactitate care din formațiunile
statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului sau cu valuri de pământ și piatră. Pentru a-și
proteja statul pe care îl unificase, primul împarat al Chinei, Qin (221-210 i.Hr.) poruncește să fie
legate între ele fortificații clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât și spre vest,
pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru.
În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est și spre vest
până la o lungime de 10.000 kilometri lungime. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu,
Marele Zid Chinezesc a fost refăcut pe circa 6400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644),
dinastie ce a fixat și capitala statului la Beijing (forma în care s-a păstrat până astăzi). Șerpuind pe
crestele munților și ale dealurilor, dar și prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu
aspect paralelipipedic și turnuri înalte de aparare, are o înălțime de 8 metri și o lățime de 6,5 metri.
Pavat cu piatră, era folosit ca șosea strategică dar și ca drum comercial. Lăsat în paragină începând
cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952, fiind
declarat monumet istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din zid a fost reabilitată și
accesibilă turiștilor.
Marele Zid Chinezesc este una dintre cele mai renumite si mai mari constructii din lume, lungimea
lui fiind de 10.000 de kilometri. Acesta a fost construit pentru a lega fortificatiile existente, intr-un
intreg sistem de aparare impotriva mongolilor. Constructia Marelui Zid Chinezesc a inceput in
secolul al V-lea inainte de Hristos si a fost finalizata abia in secolul al XVII-lea in timpul dinastiei
Ming. Zidul se intinde pe crestele muntilor si ale dealurilor si de asemenea prin vai adanci si este
prevazut cu foarturi si turnuri inalte de aparare. Avand o inaltime de 8 m si o latime de 6,8 m, Marele
Zid Chinezesc era pavat cu piatra pentru a fi folosit ca sosea strategica si ca drum comercial.
Incepand cu secolul XIX, zidul a fost lasat in paragina, pentru ca mai apoi in anul 1952 sa fie
declarat monument istoric al Chinei. In momentul de fata doar 30% din lungimea constructiei a fost
restaurata si accesibila turistilor, in timp ce 70 % din zid s-a pastrat in forma lui initiala insa intr-o
stare nu prea buna. Cu toate acestea, Marele Zid Chinezesc ramane una dintre principalele atractii
ale Chinei.
Zidul chinezesc este construcţa militară cu caracter defensiv de cea mai mare
amploare din China antică. Având extremitatea estică la Shanhaiguan şi cea vestică la
Jiayuguan, Marele Zid are o lungime de circa 12.000 de km.
✉
Marele Zid Chinezesc este cea mai mare construcţie făcută vreodată de om şi începuturile
lui se află în secolul V î.Hr.
În anul 214 î.Hr., împăratul Qin Shi Huangdi (primul împărat al Chinei 221-210 î.Hr.), dorind să-
şi apere ţinuturile din nord de atacurile poporului nomad Xiongnu (pe care îi cunoaştem, mai
degrabă, sub numele de huni), uneşte fortificaţiile făcute în văi de predecesorii săi, lângă Fluviul
Galben, şi prelungeşte zidul şi pe crestele munţilor.
Construcţia a înaintat pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizându-se astfel cel mai
lung zid, care a devenit ulterior atât de celebru. În prima fază, zidul a fost construit din piatră
aşezată în straturi, fiindcă lipsea argila, iar ca mortar se folosea un amestec din piatră de calcar
arsă şi amidon din orez.
În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 î.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est şi spre
vest până la o lungime de 10.000 kilometri. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu,
Marele Zid a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie
ce a fixat şi capitala statului la Beijing.
Zidul a fost de-a lungul istoriei o preocupare constantă pentru chinezi, fiind mereu refăcut şi
lungit, servind în acea perioadă ca apărare puternică împotriva atacurilor mongole.
De asemenea, zidul mai servea şi la apărarea unei porţiuni din Drumul Mătăsii.
Grosimea zidului diferă în funcţie de importanţa zonei pe care o apăra, astfel că în unele locuri el
atinge şi 8 metri pe coamă şi 10 la bază. Zidul începe din zona de est, de la trecătoarea
Shanhaiguan şi se întinde până în zona de vest a ţării, în zona de lacuri Lop Nur, pe o distanţă de
6.400 km. La intervale de sute de metri se află turnuri de pază înalte de 12 metri, din care se
semnaliza prin aprinderea focului apropierea duşmanilor (tactică folosită şi în Moldova lui
Ştefan cel Mare).
Pavat cu piatră, Marele Zid avea rolul unui drum foarte sigur şi strategic pentru vechii împăraţi,
fiind folosit şi pentru transportul mărfurilor. Este o construcţie uimitoare, care se vede şi de pe
Lună, realizarea sa fiind o dovadă a măreţiei acestui popor milenar, care a dat lumii multe valori
de-a lungul istoriei.
Vizitat anual de milioane de turişti din toată lumea, Marele Zid este şi locul unui maraton care
presupune urcarea şi coborârea a cel puţin 3.700 de scări de către participanţi. Cum o mare parte
din zid se află în degradare, autorităţile chineze au demarat un plan de reabilitare a construcţiei,
astfel încât la anumite intervale de timp sunt accesibile publicului noi porţiuni. (Dan Cârlea)
Marele Zid Chinezesc a fost initial construit pentru a proteja tara de invaziile grupurilor de nomazi si
mongoli. In anul 1987, Marele Zid Chinezesc a reusit sa ocupe un loc in lista cu “cele mai mari minuni
nationale si istorice ale lumii”, formulata de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si
Cultura (UNESCO).
Marele Zid Chinezesc este, alaturi de atractii precum Orasul Interzis sau Raul Yangtze, unul dintre cele
mai importante obiective turistice ale Chinei.
Marele Zid Chinezesc – locatie
Marele Zid Chinezesc este cea mai lunga structura din lume realizata de om. Se intinde pe o lungime de
6352 km, de la Shanhai Pass in Marea Bohai in est, pana la limita dintre China si Manciuria, si pana la
Lop Nur in sud-estul regiunii autonome Xinjiang Uygur. De-a lungul arcului pe care il traseaza Marele Zid,
se poate spune ca delimiteaza granitele dintre China de Nord si Mongolia Mijlocie.
Marele Zid Chinezesc, o capodopera a arhitecturii medievale, fascineaza zeci de milioane de oameni din
intreaga lume anual. Zidul se intinde prin desert, munti, vai si paduri, sfidand cu mandrie forta naturii de
cateva sute de ani.
Marele Zid are peste 21.000 de kilometri lungime, 6 metri inaltime si 4,5 metri latime. In unele zone
rurale, unde starea sa nu mai este atat de buna, nu mai are aceeasi latime, arata Buzzle.
Marele Zid Chinezesc a fost construit in etape de mai multi imparati si numeroase dinastii timp de peste
1.000 de ani. Constructia a inceput in timpul dinastiei Qin in jurul anilor 221 inaintea erei noastre, iar zidul
servea de baricada pentru atacatorii nomazi din nordul Chinei. Ultima data a fost utilizat in scop militar in
1938 in razboiul dintre China si Japonia.
Istoric. Prima porţiune a zidului a fost construită foarte probabil în a doua jumătate a secolului V î.Hr. în
dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.Hr.) cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord. În anul 21
împăratul Qin Shi Huangdi permite să se construiască prima parte a zidului, de la fluviul Galben, ca apăr
de poporul nomad Xiongnu (numiţi în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se
şi în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munţilor. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcţia
numai piatră aşezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul d
Ming lungimea maximă. În anul 1.493 împăratul Hongzhi a început construcţia zidului dinastiei Ming c
ca zid de apărare contra mongolilor şi pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale. Ca po
centrală a Drumului mătăsii, construcţia realizată pe crestele munţilor a fost una deosebit de cost
Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecată cu amidonul din orez. La construcţia inte
zidului se folosea un amestec de argilă nisip şi piatră cioplită.
De-a lungul timpului, la ridicarea zidului au muncit milione de oameni, în special ţărani, soldaţi şi prizon
estimat că 1 milion de chinezi au murit, de-a lungul secolelor, contribuind la construirea lui. Se spune că m
fost îngropaţi în zid şi că oasele lor erau atât de numeroase încât au făcut ca zidul să fie alb.
Grosimea ziduluieste foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 şi
coama zidului 8 m, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri
înălţime cu rolul de observare, transmitere de semnale şi depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat circa
de asemenea turnuri integrate în zid şi 15.000 de turnuri pentru semnalizare, care făceau legătura cu
situată lângă Kashgar. Şerpuind pe crestele munţilor şi ale dealurilor, dar şi prin văile adânci, zidul, prev
loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic şi turnuri înalte de apărare, are o înălţime de 8 metri şi o
medie de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca şosea strategică dar şi ca drum comercial.
Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecţie guverna
în 1.952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porţiune din zid a fost re
şi accesibilă turiştilor.
Marele Zid Chinezesc a intrat şi în patrimoniul UNESCO în anul 1.987.