Sunteți pe pagina 1din 2

Determinarea vitezei de numărare minime semnificative

 Principiul lucrării

Limitele de detecţie pentru procedeele şi aparatele de măsurare a radioactivităţii (RA) mediului


trebuie să fie suficient de joase, pentru a asigura o acoperire eficientă a standardelor în vigoare.
Scăderea limitelor de detecţie presupune probe puternic concentrate, detectori cu o eficienţă
ridicată, fond foarte redus al instalaţiilor de măsurare şi timpi mari de măsurare.

Calculul limitei de detecţie a activităţii unei probe se face cu ajutorul vitezei minime de
numărare, Rms, ce se determină cu regula 3σ (trei sigma):

- Cu un nivel de încredere de 99,78%, abaterea adevăratei valori a mărimii măsurate de la


media aritmetică a valorilor măsurătorilor nu trebuie să depăşească de trei ori abaterea
standard a acestei valori medii.

Dacă ne referim la mărimea R, viteza de numărare a unei probe în absenţa fondului radioactiv
natural, regula trei sigma devine:
- Pentru R ≥ 3 σR, proba are o activitate semnificativă şi este peste valoarea fondului
radioactiv natural, cu un nivel de încredere de 99,78%.
- Pentru R < 3 σR, activitatea probei este inclusă în fondul natural, cu un nivel de încredere
de 99,78%.

Numim 3 σR = Rms, viteza semnificativă de numărare, calculul ei făcându-se astfel:

Q F (1)
Rms  3 R  3 
t t

în care Q = viteza de numărare a probei, F = viteza de numărare a fondului, t = timpul de


măsurare.
Dacă Q  Rms  F şi t p  t f  t , înlocuind, vom avea:

1
Rms  2 F Rms  2 F
Rms  3 sau 2
Rms 9 ,
t t (2)
tR 2
ms  9 Rms  18 F  0

9  81  4  18tF 9  3 9  4  8tF
Cu soluţiile Rms
(1, 2 )
 de unde Rms  .
2t 2t

În cazul în care se măsoară „n” tăviţe şi fondul de „m” ori, iar t p  t s , expresia de mai sus devine:

 nt p 
9  3 9  4nFt p 1  
 mt  . (3)
 f 
Rms 
2t