Protectia juridica a solului si a subsolului

1.NOTIUNE SI TEMEI LEGAL

Subsolul reprezinta spatiul fizic de sub sol, alcatuit din totalitatea formatiunilor
geologice accesibile lucrarilor de cercetare și prospectiuni geologice.
Compozitia chimica a subsolului influenteaza starea de fertilitate a stratului superior al
pamantului,al sol.Datorita insusirilor sale, a resurselor naturale, a bogatiilor pe care le cuprinde,
cu rol deosebit asupra dezvoltarii generale a societatii, se impune protejarea subsolului prin
toate mijloacele, inclusiv cele juridice, care sunt cele mai eficiente. Este necesara o protectie a
resurselor naturale, o gestiune durabila a acestor materii prime printr-o exploatare si o
explorare eficienta.Datorita legaturii organice dintre sol si subsol, regimul lor juridic si protectia
lor sunt reglementate de multe ori in acelasi context.
Poluarea solului este rezultatul acţiunilor ce produc degradarea solului (fizica, chimica
sau biologica), afectand negativ capacitatea sa bioproductiva. Sursele de poluare a solului sunt:
emisii din procese tehnologice, pesticidele, deversarile de petrol, reziduurile industriale şi
deşeurile menajere, exploatarile de resurse minerale, etc.
Poluarea solului este un proces complex reprezentat de acele fenomene negative care prin
efectul lor duc la degradarea şi distrugerea funcţiei sale ca suport şi mediu in acelaşi timp.
Principalele efecte ale poluarii solului sunt:
- acidificarea solului;
- diminuarea rezervei de humus;
- deficitul unor microelemente;
- deficitul sau excesul potenţial de umiditate;
- eroziunea şi saturarea solului;
- contaminarea cu agenţi patogeni, pesticide, etc.
Efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect, putand avea caracter
imediat sau pe termen lung. Datorita multiplelor forme de poluare la care este expus, a
intinderii sale limitate, a importanţei in asigurarea perenitaţii ecosistemelor terestre, a
resurselor de hrana pe care le deţine şi le ofera, dar şi a unei mari perioade de timp necesare
pentru formarea unui nou strat de sol, sunt necesare mijloace complexe şi variate pentru
protecţia solului, masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare şi amenajare a
terenurilor.
 Protectia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati:
- activitati de imbunatatiri funciare, care se adreseaza de regula, poluarii naturale;
- activitati de prevenire si combatere a poluarii solului, ce se adreseaza, in special, poluarii
antropice.
Primul text legal cu privire la exploatarea si protejarea resurselor subsolului il reprezinta Legea
minelor din anul 1894 (modificata si completata in 1906 si 1913), ce cuprindea dispozitii in
legatura cu protectia zacamintelor miniere.
Prin Constitutia din 1923, zacamintele si bogatiile subsolului au fost declarate proprietatea
exclusiva a statului.
A urmat apoi Legea minelor din 1924, Legea nr.9/1973 privind protectia mediului, care a
stabilit reglementari stricte privind protectia subsolului, a zacamintelor si a resurselor sale.
-> Capitolul VI din Legea nr.18/1991 republicata, cuprinde dispozitii ce reglementeaza regimul
juridic al subsolului si protectia sa juridica.
-> Prin Legea petrolului nr. 134/1995 s-a instituit regimul juridic al explorarii si exploatarii
petrolului in tara noastra fiind stabilite si reguli de protectie a solului si subsolului.
-> Legea nr. 137/1995 prevede in art. 48 obligatia generala pentru toti detinatorii, indiferent de
titlu, de a proteja solul, subsolul si ecosistemele terestre, iar alte dispozitii stabilesc supunerea
la un regim de protectie a resurselor naturale ale subsolului, instituind obligatii in sarcina celor
ce le prospecteaza sau le exploateaza

2. MASURI LEGALE DE PROTECTIE ȘI CONSERVARE A SOLULUI IN ROMANIA

In Romania, terenurile de orice fel, indiferent de destinatie și de titlu pe baza caruia sunt
detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al tarii, a
carui protectie se asigura prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare și
amenajare, obligatorii pentru toti detinatorii indiferent de titlu juridic. in acest sens, autoritatea
centrala pentru protectia mediului, cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale
competente, stabilește sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii
starii actuale și a tendintelor de evolutie a acesteia.

Protectia juridica a terenurilor în general și a celor destinate agriculturii în special, se

realizeaza printr-o serie de reglementari menite sa asigure conservarea și ameliorarea solului,
sa impiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol, sa determine ca aceste terenuri sa fie
utilizate exclusiv pentru productia agricola sau silvica, prin stabilirea obligatiei generale a
detinatorilor de a le exploata și folosi potrivnic destinatiei lor, sa combata poluarea solului cu
diferite substante chimice. In vederea protectiei calitative a terenurilor se executa lucrari de
conservare și ameliorare a solului in care scop, organele de cercetare și proiectare de
specialitate intocmesc, la cerere, studii și proiecte in corelare cu cele de amenajare a
teritoriului. Lucrarile respective se executa de catre deținatorii terenurilor sau prin grija
acestora, de catre unitati specializate.

Legea fondului funciar prevede ca, pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes
comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie ,
așezarilor omenești sau altor obiective economice și sociale, documentatiile tehnicoeconomice
și ecologice se elaboreaza in comun de catre partile interesate, stabilindu-se și contributia
acestora, precum și ordinea de executie a lucrarilor. Terenurile care, prin degradare și poluare
și-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole și silvice, se
constituie in perimetre de ameliorare. Grupele de terenuri ce intra in aceste perimetre se
stabilesc in comun, de catre autoritatile publice centrale din domeniul agriculturii și al protectiei
mediului, propunerile avand la baza situatiile inaintate de comune, orașe și municipii.
Documentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole și silvice și de protectie a
mediului și se inainteaza autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii care, impreuna cu
autoritatile publice centrale interesate, stabilește programele de finantare, proiectare și
executie.

Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare in

vederea aplicarii masurilor și lucrarilor prevazute in proiectul de ameliorare, pastrand dreptul
de proprietate asupra lor. Includerea de catre primarie a unui anumit teren in categoria
mentionata mai sus, se poate face numai cu acordul proprietarului. Daca proprietarul nu este
de acord, primaria face propuneri motivate prefecturii, care va decide. in cazul in care, prefectul
decide includerea terenului in perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat sa-i atribuie
in folosinta titularului terenului in cauza, o suprafata de teren corespunzatoare, pe toata durata
realizarii lucrarilor de ameliorare.

Daca statul nu dispune in localitatea respectiva de un alt teren asemanator pentru

rezolvarea situatiei prevazute mai sus, iar proprietarul nu este de acord sa primeasca un alt
teren la distanta mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauza de utilitate
publica, prevazuta de Legea nr. 33/1994.

Statul sprijina realizarea lucrarilor de productie și ameliorare a solului, suportand partial

sau total cheltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare
elaborate de unitatile de cercetare și proiectare, insușite de organele agricole de specialitate
judetene și aprobate de catre autoritatea publica centrala din domeniul agriculturii. Fondurile
necesare pentru cercetarea, proiectarea și executarea lucrarilor prevazute in proiectele de
amenajare și punere in valoare a terenurilor degradate și poluate, cuprinse in perimetru, se
asigura in functie de specificul lucrarilor din Fondul de ameliorare a fondului financiar și prin
alocatii bugetare. Aceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor, orașelor și
judetelor, precum și prin contributia in bani sau in munca a tuturor celor interesati.
 Terenurile degradate și poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe
și impozite catre stat, judet sau comuna, pe timpul cat dureaza ameliorarea lor. Detinatorii de
terenuri degradate, chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod
individual sau asociati, vor sa faca din proprie initiativa inerbari, impaduriri, corectare a reactiei
solului sau alte lucrari de ameliorare a terenurilor, beneficiaza din partea statului, gratuit, de
materialul necesar. Cei care au primit asemenea materiale și nu le-au intrebuintat in vederea
scopului pentru care le-au cerut, sunt obligati sa plateasca contravaloarea lor. De asemenea, in
cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica
prin degradarea sau poluarea solului, din cauza faptei culpabile a unor persoane fizice și
juridice, proprietarul, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel
culpabil a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere și ameliorare a solului6.

Autoritatile publice centrale din domeniul agriculturii și protectiei mediului, impreuna cu

Academia de Știinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” iau masuri pentru dezvoltarea
sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoza și avertizare cu privire la starea
calitatii solurilor agricole și silvice pe baza unui sistem informational, cu asigurarea unei banci
de date la nivelul tarii și al judetului și propun masurile pentru protectia și ameliorarea
terenurilor, in scopul mentinerii și creșterii capacitatii de productie. Cunoscut fiind faptul ca,
alaturi de industrie, agricultura este o importanta sursa de agenti poluanti care afecteaza
negativ solul, apele subterane și de suprafata prin folosirea excesiva a ingrașamintelor,
pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzatoare,pentru combaterea poluarii solurilor cu
nitratii proveniti din activitati agricole și implementarea Directivei nr. 91/676/EEC privind
protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole, au fost
adoptate planuri de actiune și programe integrate a unor bune practici agricole, ecologic
valabile și a unor masuri de evaluare și monitorizare.

In acest scop, in cadrul structurilor Sistemului National de Monitoring Integrat al

Resurselor de Apa și a Zonelor Protejate, a fost organizat Sistemul national de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, de control și decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie
in zone vulnerabile și potential vulnerabile la poluarea cu nitrati și a fost aprobat Codul de bune
practici agricole.

Autoritatea publica centrala din domeniul agriculturii, prin autoritatile judetene

raspunde de planificarea folosirii terenurilor și implementarea bunelor practici agricole, pentru
protectia și conservarea solurilor. Pentru protectia terenurilor de orice fel și, in special a celor
agricole, fata de inundatii, alunecari de teren și eroziuni, pentru asigurarea unui nivel
corespunzator de umiditatea a solului, care sa permita sau sa stimuleze creșterea plantelor,
precum și pentru ameliorarea solurilor acide, saraturate și nisipoase și protectia impotriva
poluarii, deosebit de importante sunt amenajarile de imbunatatiri funciare, care au rolul de a
preveni, și inlatura actiunea factorilor de risc asupra fondului funciar, cauzate de fenomene
naturale – seceta, inundatii, exces de umiditate – sau de activitati antropice, prin masuri
specifice. Aceste lucrari contribuie la valorificarea capacitatii de productie a terenurilor și a
plantelor, precum și la introducerea in circuitul economic a terenurilor neproductive.

Realizarea amenajarilor de imbunatatiri funciare la nivel national are loc pe baza

programelor și strategiei sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autoritatilor publice
locale, ale personajelor juridice sau fizice interesate, pe baza programelor zonale și locale de
amenajare a teritoriului. Proiectarea, executarea și exploatarea amenajarilor de imbunatatiri
funciare se fac in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor, hidroenergetice, silvice, de
gestionare a cailor de comunicatie, in acord cu interesele proprietarilor de terenuri și cu
documentatiile de urbanism și de amenajare a teritoriului, tinand seama de cerintele de
protectie a mediului. Un alt fenomen care afecteaza terenurile, mai ales cele agricole, cu
multiple și complexe implicatii asupra productiei agricole, a climei și a bunastarii oamenilor este
deșertificarea. in domeniul combaterii acestui fenomen, prin ratificarea de catre Romania la
Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificarii, adoptata la Rio in anul 1992, a
fost construit cadrul legal prin care tara noastra se obliga sa abordeze sistematic, problemele
legate de prevenirea și combaterea degradarii solurilor, evitarea efectelor secetelor și
combaterea fenomenului de deșertificare, prin ridicarea standardului de viata al populatiei, mai
ales in zonele aflate sub risc de aceasta natura.

Conventa Natiunilor Unite are ca scop combaterea și atenuarea efectelor secetei in

tarile care au parcurs perioade de seceta severa și/sau deșertificare, prin actiune eficienta la
toate nivelurile, sprijinite de cooperare internationala și parteneriat in cadrul unui sistem
integrat, pentru a contribui la realizarea unei dezvoltari durabile in zonele afectate. Pentru
atingerea acestui obiectiv, partile se obliga sa aplice strategii integrate pe termen lung,
actionand simultan in zonele afectate, pentru creșterea productivitatii terenurilor, reabilitarii și
conservarii pe termen lung a resurselor de sol și resurselor de apa, conducand la conditii de
viata imbunatatite, in special la nivel de Comunitate. in Romania, degradarea solului, seceta și
deșertificarea se asociaza cu specificul climatic complex. Strategia nationala și programul de
actiune privind combaterea deșertificarii, degradarii terenurilor și secetei prezinta principalii
factori antropici considerati responsabili pentru degradarea terenurilor (activitati agricole
inadecvate, despaduriri, supraexploatarea vegetatiei forestiere, activitati industriale etc.) și, in
acest context, necesitatea crearii și gestionarii unei baze de date unitare și a monitorizarii
zonelor afectate de degradare, deșertificare și seceta, prin utilizarea unor indicatori specifici.

In ceea ce privește protectia cantitativa a terenurilor, indeosebi a celor agricole, art. 100
alin. (1) din Legea fondului funciar, cu modificarile și completarile ulterioare, stabilește obligatia
titularilor obiectivelor de investitii sau de productie care detin terenuri pe care nu le mai
folosesc in procesul de productie (cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime –
carbune, caolin, argila, sondele abandonate și altele asemenea), sa ia masurile necesare de
amenajare și nivelare, dandu-le, pe cat e posibil, o folosinta agricola. in cazul in care nu-și
respecta aceasta obligatie, nu mai pot beneficia de scoaterea din productia agricola sau silvica a
altor terenuri, fiind pasibili, in conditiile prevazute de lege și de aplicarea unor sanctiuni
contraventionale.

Din reglementarile legale prezentate, rezulta ca, protectia juridica cantitativa și calitativa a
solului - ca parte componenta a protectiei mediului – se realizeaza, mai ales, prin stabilirea
unor obligatii legale pentru orice detinator de teren, fiind o problema atat de interes public, cat
și privat. Garantarea aplicarii tuturor masurilor organizatorice, financiare, tehnice etc, cuprinse
in actele normative adoptate in vederea protejarii, conservarii și folosirii intregului fond funciar
al tarii este asigurata, pe planul dreptului, prin norme care prevad raspunderea civila,
contraventionala sau penala, dupa caz.

3. MASURI LEGALE DE PROTECTIE SI CONSERVARE A SUBSOLULUI IN ROMANIA

Subsolul este o parte componenta a teritoriului de stat, reprezentand spatiul fizic situat
sub sol si avand forma geometrica a unui con neregulat, cu baza constituita din sol si cu varful in
centrul Pamantului. Subsolul reprezinta totalitatea formatiilor geologice mai vechi decat patura
actuala de sol.
Din punct de vedere al protectiei subsolului si al exploatarii rationale a bogatiilor sale naturale
intereseaza formatiile geologice accesibile lucrarilor de cercetare si prospectiuni geologice.
Subsolul este un bun apropriabil , fiind obiect al dreptului de proprietate.
Constitutia Romaniei din 1991 nu contine dispozitii exprese cu privire la dreptul de proprietate
asupra subsolului. In art. 135 alin.4 din legea fundamentala sunt enumerate bunurile care fac
obiectul exclusiv al proprietatii publice, fara ca subsolul sa figureze printre aceste bunuri. Se pot
invoca insa prevederile art. 41 alin.4 din Constitutie care se refera la subsolul oricarei
proprietati imobiliare din care rezulta ca proprietarul solului este si proprietarul subsolului.
Textul art. 135 alin.4 (din aceeasi lege fundamentala) stabileste, fara echivoc, ca “Bogatiile de
orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice”, de unde se poate
concluziona ca nu intreg subsolul, ci doar o parte a acestuia – bogatiile subsolului – fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice ( se stie ca proprietatea publica apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale).
Prin bogatii ale subsolului intelegem minereurile, zacamintele de carbuni, petrol, gaze
naturale, sare, izvoarele termale si minerale, pesterile, vestigiile arheologice, comorile
ingropate etc.
 Articolul 41 alin.4 din Constitutie reglementeaza dreptul de folosinta a subsolului astfel:
” Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati
imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor
sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. Despagubirile la care se
face referire se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta , prin
justitie”. Exista, asadar, un drept de folosinta a subsolului, care trebuie sa stea la baza
exploatarii bogatiilor acestuia.
Exploatarea subsolului si a resurselor sale se poate face in interesul intregii societati, dar
avand ca preocupare prioritara, permanenta, conservarea acestora si prevenirea pagubelor
vizand flora si fauna mediului.
Problema grava este, actualmente, lipsa unei legislatii corespunzatoare relizarii acestor
scopuri, neexistand o reglementare a modurilor de exploatare a resurselor naturale ale
subsolului si a modului de exercitare a dreptului de folosire a subsolului.
Subsolul si bogatiile sale naturale sunt expuse permanent, impreuna cu solul si apele,
degradarii si poluarii frecvente. Resursele naturale ale subsolului, platoul continental,
zacamintele de ape minerale, lacurile terapeutice, acumularile de namol terapeutic sunt expuse
degradarii, poluarii, epuizarii prematire. Acestea fac necesara luarea unor masuri permanente
de protectie.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente,

este chemata sa stabileasca:
- reglementari privind protectia calitatii subsolului;
- proceduri de autorizare pentru forajele de studii si prospectiuni geologice si
hidrogeologice, precum si activitati miniere de extractie;
- reglementari privind refacerea cadrului natural in zonele in care subsolul a fost afectat de
fenomene naturale sau de activitati cu impact negativ asupra mediului.

In vederea infaptuirii politicii economice a Guvernului in domeniul cercetarii, exploatarii,

valorificarii si protectiei resurselor minerale si a controlului modului cum se desfasoara aceste
activitati a fost infiintata Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, ca organ central de
specialitate cu personalitate juridica, care este imputernicita, in principal, cu:
- gestionarea resurselor minerale ale statului;
- negocierea clauzelor si conditiilor acordurilor pentru resurse minerale in vederea
cercetarii exploatarii si valorificarii acestora;
- fundamentarea taxelor legale in domeniu;
- emiterea de normative si instructiuni cu caracter obligatoriu cu privire la cercetarea
geologica, exploatarea si protectia zacamintelor de substante minerale utile.
 Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza resursele subsolului, in
vederea protejarii acestora, au o serie de obligatii legale, precum:
- solicitatea acordului si/sau a autorizatiei de mediu, potrivit legii si respectarea
prevederilor acestora;
- refacerea terenurilor afectate, aducerea la parametrii productivi si ecologici naturali sau
la un nou ecosistem functional, in conformitate cu prevederile si termenele din acord si//sau
autorizatie, garantand mijloacele financiare pentru aceasta si monitorizand zona;
- incunostintarea autoritatilor pentrru protectia mediului sau a celor competente despre
orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si actionarea pentru refacerea
acestuia.
In scopul exploatarii rationale si protejarii bogatiilor subsolului, agentii economici care
executa lucrari de cercetare geologica, de exploatare si valorificare a resurselor minerale au
urmatoarele obligatii cu caracter general: sa-si desfasoare activitatea pe baza documentatiilor
tehnico-economice elaborate, avizate si aprobate conform legii; sa obtina atestarea in ceea ce
priveste capacitatea lor tehnica pentru executarea lucrarilor pe care le efectueaza; sa
desfasoare activitatea exclusiv in cuprinsul perimetrelor instituite si marcate pentru care au
obtinut permis de cercetare sau autorizatie de exploatare; sa respecte prescriptiile obligatorii
stabilite in aria acestora pentru protejarea resurselor minerale.

Bibliografie
1) Constitutia Romaniei
2) Legea nr. 107/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 81/1998 privind unele
masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate
3)C. Rauta, S. Carstea, Poluarea și protectia mediului inconjurator
4) Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare
5) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 cu privire la protectia mediului, cu
modificarile și completarile ulterioare
6) Legea nr. 137 din 1995 privind protectia mediului