Reconstrucția defectelor mandibulare laterale cu pierdere

de țesut moale: Rolul flapsului submental.

Abstract
INTRODUCERE:
Defectele de continuitate mandibulară după rezecții patologice sau evenimente traumatice sunt
cazuri dificile pentru reconstrucție. Defectele care implică pierderea atât a țesuturilor moi cât și a
celor moi sunt mai dificile, din cauza problemelor legate de acoperirea țesuturilor moi . Este prezentat
rolul clapei submental în acest sens.

MATERIALE SI METODE:
Într-un studiu retrospectiv din fișierele arhivate ale spitalului Ghaem, Mashhad, Iran, în perioada
2007-2016, au fost selectate defectele mandibulare laterale care au fost administrate cu lambou
pentru acoperirea țesuturilor moi.

REZULTATE:
Zece pacienți au fost tratați, dintre care patru cazuri au fost cauzate de evenimente traumatice /
împușcături și 6 cazuri au fost definite ca rezecție patologică; cinci pacienți cu leziuni maligne și unul
cu patologie intraosos benign, dar cu invazie de țesut moale. A existat o singură complicație
generală, referitoare la formarea fistulei orocutanare.

CONCLUZIE:
Suportul subantan este indicat pentru acoperirea plăcii de reconstrucție atunci când mandibula
laterală este rezecată / avulsată cu pierderea țesutului moale limitată la cavitatea orală sau datorită
defectelor prin și prin defectele din a treia parte a feței.