Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

5.5.3. APLICAREA METODEI QFD PENTRU O MAȘINĂ DE FREZAT CNC

Se reia aplicația cu maşina de frezat CNC abordată în Capitolul 2 – Sistemul

indicatorilor de calitate, unde s-a evaluat calitatea unui asemenea produs de complexitate
ridicată cu ajutorul indicatorului cumulativ de calitate. În cazul de faţă, obiectivul propus
este îmbunătăţirea calităţii unei maşini de producţie autohtonă cu ajutorul metodei QFD.

Se parcurg cele cinci etape cu următoarele soluţii pentru rezolvarea acestora:

(1) Identificarea cerinţelor clienţilor

(1.1) Identificarea ordinii de prioritate a cerinţelor clientului
Cerinţele clienţilor privind acest produs sunt în ordine:
a) Precizie de prelucrare ridicată;
b) Calitate bună a suprafeţei prelucrate;
c) Productivitate ridicată;
d) Fiabilitate ridicată a utilajului;
e) Compactitate mare a maşinii.
Aceste cerinţe au fost notate în partea stângă a matricei QFD (fig. 5.10).
(1.2) Evaluarea concurenţei
Ofertele a patru furnizori de asemenea maşini au fost evaluate folosind
benchmarking-ul. S-au acordat calificativele A, B, X în funcţie de modul în care cele patru
produse satisfac cerinţele clienţilor (a)…(e) identificate la (1.1). Calificativele au fost
trecute în partea dreaptă a matricei QFD (vocea clientului).

(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

Se completează matricea QFD pe verticală (răspunsul tehnic).

(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor (a)…(e) şi următoarele

caracteristici tehnice ale maşinii (exprimate calitativ pentru acest exemplu cu scop
didactic):
(a) Precizia geometrică ridicată a maşinii;
(b) Precizia ridicată de poziţionare;
(c) Rigiditatea mare a subansamblurilor;
(d) Domeniu larg de turaţii;
(e) Domeniu larg de viteze de avans;
(f) Motoare de curent alternativ fără perii;
(g) Comandă numerică cu facilităţi largi şi fiabilitate ridicată.
Corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice ale produsului sunt
puse în evidenţă cu ajutorul matricei de legături prin acordarea calificativelor kij
(elementele matricei).
Se determină cu ajutorul relației (5.1), coeficienţii de corelaţie ci corespunzători
fiecărei cerinţe i a clienţilor. Valorile ci obţinute s-au notat în partea stângă a matricei QFD.
Se observă că valorile ci variază în limitele 23…51 cu valori mai mari în cazul cerinţelor
prioritare.

(2.2) Corelaţiile dintre specificaţiile tehnice determinate la subetapa (2.1) au fost

notate în partea de sus a matricei QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice echivalente
calificativelor 1, 3, 9. Se observă corelaţiile puternice existente între următoarele
caracteristici tehnice:
(a) Precizia geometrică ridicată a maşinii;
(b) Precizia ridicată de poziţionare;
(c) Rigiditatea mare a subansamblurilor.

153
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

Caracteristici
Precizie geometrică

Precizie poziţionare

CN cu facilităţi largi
Domeniu avansuri
tehnice
Evaluarea

Domeniu turaţii
subansambluri

Motoare C.A.
Cerinţele concurenţei
după cerinţele
clienţilor

fără perii
Rigiditate

şi fiabilă
clienţilor
şi prioritatea
cerinţelor
1 2 3 4
Precizie ridicată 51 9 9 9 3 3 9 9 A B B X
Calitatea suprafeţei 35 3 3 9 9 9 1 1 B B B X
Productivitate 33 1 1 9 9 9 3 1 X A B A
Fiabilitate 31 1 1 9 1 1 9 9 X A X B
Compactitate 23 1 1 1 1 1 9 9 A X X X
Impact global 15 15 37 23 23 31 29
Dificultăţi
3 7 9 5 5 5 7
organizatorice
Evaluarea 1 A A A X X A A
tehnică 2 B B B A A X X
a concurenţei 3 B B B B B X X
4 X X X A A X B
de
Modificarea variatorului

Modificarea variatorului

Modificare echipament
electric convenţional
sistem
sistem termostatare

Verificare cu MEF
buclă poziţionare

Obiective tehnice
Modificare

Modificare
Realizare

acţionare

Fig. 5.10. Matricea QFD pentru mașină de frezat CNC

(2.3) Se determină impactul global gj cu ajutorul relației (5.2). Valorile gj obţinute

evidenţiază importanţa care trebuie acordată caracteristicilor tehnice în vederea
satisfacerii cerinţelor clienţilor în următoarea ordine:
(1) Rigiditatea mare a subansamblurilor;
(2) Motoare de curent alternativ fără perii;
(3) Comandă numerică cu facilităţi largi şi fiabilitate ridicată;
(4) Domeniu larg de turaţii;

154
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

(5) Domeniu larg de viteze de avans;

(6) Precizia geometrică ridicată a maşinii;
(7) Precizia ridicată de poziţionare.

(3) Transpunerea în obiective tehnice

(3.1) Se realizează corespondenţa dintre specificaţiile tehnice şi obiectivele tehnice.

S-au identificat următoarele obiective specifice fabricaţiei pentru a obţine caracteristicile
tehnice ale produsului, care au fost trecute (sub formă prescurtată) în partea de jos a
matricei QFD:
(a) Realizarea unui sistem de termostatare a spaţiului de lucru destinat
prelucrărilor de precizie a diverselor subansambluri.
(b) Modificarea buclei de poziţionare prin introducerea unor traductoare de
deplasare mai performante şi a regimului vitezei de avans care să conducă la creşterea
preciziei de poziţionare;
(c) Verificarea cu metoda elementelor finite (MEF) a cedărilor sistemului tehnologic
şi reproiectarea acestora folosind materiale mai performante, tratamente termice
corespunzătoare etc., urmărindu-se creşterea rigidităţii;
(d) Modificarea variatorului pentru a permite obţinerea unui domeniu mai larg de
turaţii, în vederea creşterii vitezei de aşchiere;
(e) Modificarea variatorului în sensul prelucrării cu viteze de avans mai reduse
destinate regimurilor de finisare, dar şi creşterii vitezei de avans necesară obţinerii unei
productivităţi ridicate;
(f) Modificarea sistemului de acţionare pentru compatibilizarea cu motoarele de
curent alternativ fără perii, care să conducă la creşterea vitezei de reacţie a sistemului de
avans, vizându-se astfel creşterea preciziei de poziţionare şi a productivităţii.
(g) Implementarea comenzii numerice (achiziţie de la firmă specializată) şi
modificarea părţii electrice convenţionale pentru a realiza compatibilitatea cu comanda
numerică performantă din punct de vedere al facilităţilor oferite şi fiabilităţii.

(3.2) Evaluarea dificultăţilor organizatorice

Având în vedere, obiectivele tehnice prezentate mai sus şi implicaţiile presupuse
pentru realizarea acestora, se evaluează dificultăţile organizatorice care trebuie depăşite
pentru realizarea caracteristicilor tehnice ale produsului. S-au acordat calificative di de la
5 la 9 pe o scară normată, stabilindu-se astfel o ierarhizare a obiectivelor tehnice în
ordinea descrescătoare a dificultăţii atingerii lor după cum urmează:
(1) Verificarea cu MEF şi reproiectarea subansamblurilor;
(2) Modificarea buclei de poziţionare;
Modificarea părţii de echipament electric convenţional şi implementarea
comenzii numerice;
(3) Modificarea cutiei de viteze;
Modificarea cutiei de avansuri;
Modificarea sistemului de acţionare;
(4) Realizarea sistemului de termostatare la prelucrările de precizie.

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei

Se realizează o evaluare a produselor celor patru organizaţii în raport cu obiectivele
tehnice propuse, acordându-se calificativele A, B, X, utilizându-se benchmarking-ul.
Rezultatele obţinute sunt în acord cu evaluarea în raport cu cerinţele clienţilor realizată la
(1.2).

155
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

(4) Proiectarea produsului

Temele de proiectare principale care conduc la realizarea obiectivelor tehnice
stabilite la (3.1) sunt:
 Proiectarea cutiei de viteze;
 Proiectarea cutiei de avansuri;
 Proiectarea sistemului de acţionare;
 Proiectarea buclei de poziţionare;
 Proiectarea echipamentului electric convenţional;
 Proiectarea subansamblurilor pe baza rezultatelor furnizate de MEF.

(5) Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului

Într-o primă etapă, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să
egaleze performanţele maşinii furnizate de organizaţia 3, obiectivul final fiind acela al
realizării unui produs care să întrunească calităţile produselor 1 şi 2.

5.5.4. APLICAREA METODEI QFD PENTRU O MAȘINĂ

DE ELECTROEROZIUNE CNC
Se aplică metoda QFD pentru îmbunătăţirea calităţii unei maşini de electroeroziune
cu electrod masiv CNC de producţie autohtonă.
Se parcurg cele cinci etape specifice QFD cu următoarele soluţii pentru rezolvarea
acestora:
(1) Identificarea cerinţelor clienţilor
(1.1) Identificarea ordinii de prioritate a cerinţelor clientului
Cerinţele clienţilor privind acest produs (notate în partea stângă a matricii QFD fig.
5.11) sunt în ordine:
a) Precizie de prelucrare ridicată;
b) Calitate ridicată a suprafeţei prelucrate;
c) Productivitate ridicată;
d) Fiabilitate ridicată a utilajului;
e) Compactitate mare a maşinii.
(1.2) Evaluarea concurenţei
Folosind benchmarking-ul, au fost evaluate ofertele a patru furnizori de maşini prin
calificativele A, B, X în funcţie de modul în care cele patru produse satisfac cerinţele
clienţilor (a)…(e) identificate la (1.1). Calificativele au fost trecute în partea dreaptă a
matricei QFD (fig. 5.11) – pe direcţia vocii clientului.
(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

Se completează matricea QFD pe verticală (răspunsul tehnic):

(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor (a)…(e) şi următoarele
caracteristici tehnice ale maşinii:
(a) Precizie ridicată de poziţionare;
(b) Precizie geometrică ridicată a maşinii;
(c) Uzură volumetrică relativă nulă;
(d) Curent de prelucrare mare;
(e) Strategii de prelucrare optimizate;
(f) Sistem de avans electromecanic (SEM) cu dinamică ridicată;
(g) Motoare de curent alternativ fără perii.

156
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

Strategii de prelucrare

Motoare CA fără perii

Curent mare de lucru

S. E. M. cu dinamică
Precizie geometrică
Precizie poziţionare

Uzură relativă nulă

Caracteristici
tehnice

optimizate
Evaluarea

ridicată
Cerinţele concurenţei
după cerinţele
clienţilor
clienţilor
şi prioritatea
cerinţelor
1 2 3 4
Precizie ridicată 41 9 9 9 1 9 3 1 A A B X
Calitatea suprafeţei 39 9 9 1 1 9 9 1 B A B X
Productivitate 29 3 3 1 9 9 3 1 X B A A
Fiabilitate 29 3 3 1 1 3 9 9 X A X B
Compactitate 17 1 1 1 1 1 3 9 X A X X
Impact global 27 27 13 13 31 27 21
Dificultăţi
5 3 4 4 9 7 4
organizatorice
Evaluarea 1 A A A X X X X
tehnică 2 A A B B A A A
a concurenţei 3 B B B A B B X
4 X X X A B X X
Sisteme de avans cu timp
Generator cu treaptă de

Modificare echipament
Generator cu regimuri

electric convenţional
sistem termostatare

de răspuns redus
buclă poziţionare

Generator dotat
cu ACC şi ACO
curent mare
Modificare

Realizare

adecvate

Obiective tehnice

Fig. 5.11. Matricea QFD pentru mașină de electroeroziune CNC

Matricea de legături prin calificativele kij acordate (elementele matricei) evidenţiază

corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice ale produsului.
Coeficienţii de corelaţie ci (notaţi în partea stângă a matricei QFD) corespunzători
fiecărei cerinţe i a clienţilor se determină cu formula (5.1). Valorile ci obţinute variază în
limitele 17…41 cu valori mai mari în cazul cerinţelor prioritare.

(2.2) Corelaţiile dintre specificaţiile tehnice au fost notate în partea de sus a matricei
QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice echivalente calificativelor 1, 3, 9. Se observă
corelaţiile puternice existente între următoarele caracteristici tehnice:

157
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

(a) Precizie geometrică ridicată a maşinii;

(b) Precizie ridicată de poziţionare;
(e) Strategii de prelucrare optimizate;
(f) Sistem de avans electromecanic cu dinamică ridicată;
(g) Motoare de curent alternativ fără perii.

(2.3) Se determină impactul global gj cu ajutorul formulei (5.2) pentru evidenţierea

importanţei care trebuie acordată unor caracteristici tehnice în vederea satisfacerii
cerinţelor clienţilor. Ordinea determinată cu ajutorul parametrului gi este următoarea:
(1) Strategii de prelucrare optimizate;
(2) Precizie ridicată de poziţionare;
(3) Precizie geometrică ridicată a maşinii;
(4) SEM cu dinamică ridicată;
(5) Motoare de curent alternativ fără perii;
(6) Uzură volumetrică relativă nulă;
(7) Curent de prelucrare mare.

(3) Transpunerea în obiective tehnice

(3.1) Se realizează corespondenţa dintre specificaţiile tehnice şi obiectivele tehnice

pentru a obţine caracteristicile tehnice ale produsului, care au fost trecute (sub formă
prescurtată) în partea de jos a matricei QFD – fig. 5.11:
(a) Modificarea buclei de poziţionare prin introducerea unor traductoare de
deplasare mai performante şi a regimului vitezei de avans care să conducă la creşterea
preciziei de poziţionare (corelare strânsă cu obiectivul (f));
(b) Realizarea unui sistem de termostatare a spaţiului de lucru destinat
prelucrărilor de precizie a diverselor subansambluri.
(c) Generator care să permită prelucrarea cu uzură volumetrică relativă nulă prin
furnizarea unor timpi de impuls mari asociaţi cu timp de pauză relativ mici;
(d) Generator cu trepte de curent ridicat, respectiv de 50, 100 A etc;
(e) Generator dotat cu sistem adaptiv de control al restricţiilor (Adaptive Control
Constraint - ACC) şi optimizare cu control adaptiv (Adaptive Control Optimization – ACO);
este de dorit ca generatorul să posede capacitatea să analizeze procesul de prelucrare
impuls cu impuls cu ajutorul unui procesor adecvat şi să utilizeze logica fuzzy adecvată
prelucrărilor electroerozive; acest obiectiv este strâns corelat cu obiectivele (f) şi (g) care
asigură o dinamică corespunzătoare a sistemelor de avans;
(f) Modificarea sistemului de avans prin utilizarea unor componente caracterizate
prin coeficienţi de frecare reduşi, jocuri reduse la minimum, momente de inerţie reduse;
toate acestea concură la realizarea unui timp de răspuns redus;
(g) Modificarea echipamentului electric convenţional pentru a realiza
compatibilitatea cu motoarele de curent alternativ fără perii şi cu generatorul cu
performanţe ridicate.

(3.2) Evaluarea dificultăţilor organizatorice

S-au acordat calificative di de la 3 la 9 pe o scară normată prin care se evaluează
dificultăţile organizatorice. S-a realizat astfel o ierarhizare a obiectivelor tehnice în
ordinea descrescătoare a dificultăţii atingerii lor după cum urmează:
(1) Realizarea unui generator dotat cu ACC/ACO cu performanţe ridicate;
(2) Sistem de avans cu timp redus de răspuns;
(3) Modificarea buclei de poziţionare;
(4) Realizarea unui generator cu regimuri de uzură nulă;
(5) Realizarea unui generator cu trepte de curent ridicat;

158
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

(6) Modificarea echipamentului electric convenţional;

(7) Realizarea sistemului de termostatare la prelucrările de precizie.

Observaţie:
Una dintre dificultăţile majore care se cer rezolvate pentru satisfacerea cerinţelor
clienţilor este realizarea unui generator performant.

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei

Se realizează evaluarea tehnică a produselor celor patru organizaţii, cu ajutorul
calificativelor A, B, X, utilizându-se benchmarking-ul. Rezultatele obţinute sunt în acord cu
evaluarea în raport cu cerinţele clienţilor realizată la (1.2).

(1) Proiectarea produsului

Temele de proiectare principale care conduc la realizarea obiectivelor tehnice
stabilite la (3.1) sunt:
a. Proiectarea unui generator performant dotat cu ACC/ACO şi tehnologie
fuzzy, trepte de curent ridicat şi regimuri cu uzură nulă;
b. Proiectarea sistemelor de avans cu timp redus de răspuns;
c. Proiectarea buclei de poziţionare;
d. Proiectarea echipamentului electric convenţional.

(5) Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului

Într-o primă etapă, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să
egaleze performanţele întrunite de maşinile fabricate de organizaţiile 3 şi 4. În final,
obiectivul poate fi acela al realizării unui produs care să întrunească calităţile produselor
1 şi 2.

5.5.5. APLICAREA METODEI QFD PENTRU

UN SISTEM DE AVANS ELECTRO-MECANIC
Se analizează cu ajutorul metodei QFD, posibilităţile de creştere a performanţelor
sistemului de avans electromecanic (SEM) al unei maşini de electroeroziune de producţie
autohtonă – cel mai important subansamblu al părţii mecanice prin prisma asigurării unor
parametri calitativi ai procesului de electroeroziune (EDM).
(1) Identificarea cerinţelor clienţilor
(1.1) Primul pas pe direcţia vocii clientului îl reprezintă identificarea cerinţelor
acestuia, a ordinii sale de prioritate – cerinţele particulare considerate se referă la un
fabricant de matriţe de injecţie, domeniu cu mare dezvoltare, mai ales în IMM-uri – care au
fost notate în partea stângă a matricei QFD (fig. 5.12):
a) Stabilitatea procesului EDM;
b) Calitatea ridicată a suprafeţei prelucrate;
c) Productivitatea ridicată;
d) Fiabilitate ridicată a SEM;
e) Compactitate ridicată a SEM.
(1.2) Următorul pas, pe aceeaşi direcţie, priveşte evaluarea concurenţei. Pe baza
benchmarking-ului, ofertele a patru producători de SEM au fost evaluate acordându-se
calificativele A, B, X în funcţie de modul în care aceste produse satisfac cerinţele (a)…(e)
identificate la pasul (1.1). Cerinţele au fost notate în partea dreaptă a matricei QFD (pe
direcţia vocii clientului). Calificativele au fost acordate ţinând cont de următoarele
semnificaţii: A – calificativ ridicat; B – calificativ mediu; X – calificativ scăzut.

159
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

Alinierea componentelor
jocurilor şurub-piuliţă
Întârzierea motorului

Întârzierea cauzată

Întârzierea cauzată
Întârzierea cauzată
Caracteristici

frecărilor din SEM

Incrementul axial
elasticităţii SEM

Eficienţa SEM
tehnice
Evaluarea

critice
concurenţei
după
cerinţele
Cerinţele clienţilor
clienţilor şi
prioritatea acestora 1 2 3 4
Stabilitatea EDM 57 9 9 3 9 9 9 9 A A B X
Calitatea 51 B A B X
9 9 3 9 9 3 9
suprafeţei
Productivitatea 49 9 9 9 9 9 3 1 X B A A
Fiabilitatea 25 3 3 3 3 3 9 1 X A X B
Compactitatea 13 3 3 1 1 1 1 3 X A X X
Impactul global 33 33 19 31 31 25 23
Dificultăţile
5 3 5 5 8 4 8
organizatorice
Evaluarea tehnică 1 A A A X X X X
a concurenţei 2 A A B B A A A
3 B B B A B B X
4 X X X A B X X
Rulment radial oscilant
Motor AC fără perii

Cuplaj manşon cu

Servo digital drive

Bucşă cu bile
ştifturi conice

Şurub cu bile

Piuliţă dublă

Obiective tehnice

Fig. 5.12. Matricea QFD pentru un sistem de avans electromecanic

(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

În această etapă, în care caracteristicile devin măsurabile, se parcurg următorii paşi

pe direcţie verticală:
(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile
tehnice (caracteristicile critice):

160
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

Caracteristicile tehnice sunt rezultatul răspunsului tehnic concentrat pe dinamica

sistemului de avans, exprimată sintetic prin timpul de răspuns (t). Parametrul (t) a fost
definit ca fiind timpul de întârziere dintre momentul (t 0) în care are loc comanda motorului
şi momentul (tef) al execuţiei efective în sensul şi direcţia comandată. Pentru valori mari
ale t, creşte probabilitatea de producerea scurt-circuitelor şi situaţiilor de mers în gol
(interstiţiul este prea mare pentru producerea descărcărilor). Astfel, calitatea stratului
superficial, precizia şi productivitatea scad.
S-au stabilit caracteristicile tehnice, legate de satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Acestea sunt notate în partea de sus a matricei QFD (fig. 5.12):
(a) Timpul de întârziere datorat motorului;
(b) Timpul de întârziere datorat elasticităţii sistemului;
(c) Eficienţa sistemului de avans;
(d) Întârzierea necesară preluării jocurilor dintre şurub şi piuliţă;
(e) Timpul de întârziere necesar depăşirii forţelor de frecare;
(f) Alinierea componentelor critice din SEM (motor – şurub – elemente de ghidare);
(g) Mărimea incrementului axial.
Corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice sunt evidenţiate cu
ajutorul matricei de legături din partea centrală a matricei QFD. Aici sunt notate
calificativele corespunzătoare kij (elementele matricei). Acestea se însumează pe
orizontală (formula 5.1) obţinând calificativele de corelaţie ci corespunzătoare fiecăreia
dintre cerinţele i ale clienţilor. Valorile ci astfel obţinute s-au situat în intervalul 13…57,
valorile mai mari corespunzând cerinţelor prioritare.
(2.2) Corelaţiile dintre caracteristicile tehnice au fost marcate în partea de sus a
matricei QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice de mai sus echivalente calificativelor
1, 3, 9. Se observă legăturile puternice dintre caracteristica (c) şi caracteristicile: (a), (b),
(d) (e), (f).
(2.3) Impactul global gj se determină prin însumarea pe verticală a valorilor kij din
matricea de legături (formula 5.2). Valorile determinate ale parametrului gj evidenţiază
importanţa care trebuie acordată cu prioritate anumitor caracteristici tehnice în scopul
satisfacerii cerinţelor clienţilor. Ordinea stabilită cu ajutorul parametrului gi este
următoarea:
(1) Întârzierea produsă de motor;
(2) Întârzierea dată de elasticitatea SEM;
(3) Întârzierea cauzată de preluarea jocurilor şurub-piuliţă; întârzierea necesară
învingerii forţelor de frecare din cadrul SEM;
(4) Alinierea componentelor critice ale SEM;
(5) Mărimea incrementului axial;
(6) Eficienţa SEM.
Pornind de la aceste caracteristici tehnice şi ordinea lor de prioritate, se poate
îmbunătăţi calitatea SEM, realizând valori ale parametrilor menţionaţi care să conducă la
minimizarea timpului de răspuns t.

3. Transpunerea în specificaţii tehnice

(3.1) În această etapă, se obţine corespondenţa dintre specificaţiile tehnice şi

obiectivele tehnice în scopul realizării caracteristicilor tehnice ale produsului.
Obiectivele rezultate, notate pe scurt în partea inferioară a matricei QFD au fost
următoarele:

161
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

A) Utilizarea unui motor AC fără perii

(poziţia 1, fig. 5.13) pentru acţionarea SEM
conduce la obţinerea unui moment inerţial foarte
redus; acest tip de motor înlocuieşte precedentul
motor pas cu pas folosit pe scară largă la
generaţiile anterioare de SEM; cercetările au
demonstrat că întârzierea produsă de acest tip
de acţionare deţine o pondere importantă în
cadrul timpului de răspuns al SEM, respectiv
70…80%;
B) Introducerea unui cuplaj tip manşon cu
ştifturi conice (2) urmăreşte reducerea
substanţială a elasticităţii SEM; în construcţiile
anterioare, s-a folosit un cuplaj elastic de tip
burduf în scopul preluării eventualelor abateri
privind alinierea axelor motorului şi şurubului cu
bile (role), a căror funcţionare este foarte
defectuoasă în aceste condiţii;
C) Folosirea şurubului cu bile (4) asigură
eficienţa ridicată a SEM prin geometria sa
Fig. 5.13. Structura rezultată a specifică, respectiv un pas mare şi coeficient de
sistemului de avans frecare foarte redus; în variantele anterioare, s-a
electroemecanic utilizat şurubul cu role având performanţe
inferioare;
D) În scopul preluării jocurilor dintre şurub şi piuliţă care afectează considerabil
timpul de răspuns al SEM, s-a folosit o piuliţă dublă cu prestrângere (5).
E) Bucşa cu bile (7) a fost prevăzută cu scopul reducerii forţelor de frecare din
cadrul SEM; ea are şi rolul preluării rotaţiei electrodului în jurul axei verticale,
indispensabilă la EDM;
F) Rulmentul radial oscilant (3) este indispensabil pentru buna funcţionare a
motorului şi şurubului cu bile;
G) Driver-ul servo digital are un rol extrem de important în satisfacerea cerinţelor
clienţilor:
- reducerea incrementului axial la valoarea i < 1 m şi posibilitatea folosirii unui
şurub cu pas mai mare (eficienţă mai mare) datorită unui număr mai mare de incremente
pe rotaţie;
- monitorizarea completă a principalilor parametri ai procesului EDM;
- analiza procesului în timp real şi comanda adaptivă computerizată;
- interfaţarea cu un bloc de logică fuzzy.

(3.2) Dificultăţile organizatorice au fost evaluate acordând fiecărui obiectiv tehnic

calificative di de la 3 la 9 pe o scară normată. S-a obţinut astfel o ierarhizare a
obiectivelor în ordine descrescătoare a dificultăţii atingerii lor, după cum urmează:
(1) Utilizarea servo drive-ului digital;
(2) Folosirea bucşei cu bile şi a coloanei conjugate;
a. Utilizarea motorului AC fără perii;
(4) Folosirea şurubului cu bile şi a piuliţei duble conjugate;
(5) Utilizarea rulmentului radial oscilant;
(6) Folosirea cuplajului manşon cu ştifturi conice.
Dificultăţile de ordin organizatoric menţionate mai sus se referă în principal la:
prelucrările necesare, operaţiile de asamblare a componentelor şi preţul lor ridicat de
achiziţionare.

162
Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei se realizează cu ajutorul calificativelor A, B,

X, pe baza benchmarking-ului. Rezultatele sunt în acord cu evaluarea din punct de vedere
al cererilor clienţilor de la pasul 1.2.
4. Proiectarea produsului
Proiectarea produsului conduce la realizarea obiectivelor tehnice stabilite la 4.1,
structura SEM rezultată pe baza QFD fiind prezentată în fig. 5.12.
5. Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului
Intr-un prim pas, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să
cumuleze performanţele aceluia obţinut de organizaţiile 3 şi 4. În final, obiectivul poate fi
acela al obţinerii unui produs care să totalizeze caracteristicile produselor 1 şi 2.

5.5.6. APLICAȚII ALE BENCHMARKING-ULUI

Exemplul 1: În cazul aplicației de la subcapitolul 5.5.3, a fost aplicat benchmarking-

ul pentru a compara modul în care maşinile de frezat CNC fabricate de cele patru
organizaţii satisfac cerinţele clienţilor, acordându-se calificativele A, B, X cu semnificaţia
prezentată la (1.2) – metoda QFD. Rezultatele au fost sintetizate în tabelul 5.5:

Tabelul 5.5. Comparație între performanțele Având în vedere prioritatea acestor cerinţe,
celor patru mașini de frezat CNC produsul 1 satisface în cel mai înalt grad
Cerinţe clienţilor şi Evaluarea concurenţei cerinţele clienţilor, urmat în ordine de
prioritatea cerinţelor după cerinţele clienţilor produsele 2, 3, 4. Organizaţia care aplică
1 2 3 4
benchmarking-ul îşi propune să reducă
Precizie ridicată A B B X
Calitatea suprafeţei B B B X
decalajul existent între propriul produs şi
Productivitate X A B A produsul 1 în mai multe etape şi în final, să
Fiabilitate X A X B realizeze un „produs mai bun care să
Compactitate A X X X întrunească calităţile produselor 1 şi 2.
Etapele de realizare sunt următoarele:
Etapa 1: Egalarea performanţelor produsului 3;
Etapa 2: Egalarea performanţelor produsului 2;
Etapa 3: Egalarea performanţelor produselor 1 şi 2.
Exemplul 2: În cazul aplicației de la subcapitolul 5.5.4, a fost aplicat benchmarking-
ul pentru produsul – maşină de electroeroziune cu electrod masiv CNC. A fost comparat
modul în care maşinile fabricate de cele patru organizaţii satisfac cerinţele clienţilor,
acordându-se calificativele A, B, X cu semnificaţia prezentată la (1.2) – metoda QFD.
Rezultatele au fost notate în tabelul 5.6:

Tabelul 5.6. Comparație între performanțele Având în vedere prioritatea acestor cerinţe,
celor patru mașini de electroeroziune CNC produsul 2 satisface în cel mai înalt grad
Cerinţe clienţilor şi Evaluarea concurenţei cerinţele clienţilor, urmat în ordine de
prioritatea cerinţelor după cerinţele clienţilor produsele 1, 3, 4. Totuşi nici una dintre cele
1 2 3 4
patru tipuri de maşini nu are un grad maxim
Precizie ridicată A A B X
Calitatea suprafeţei B A B X
de satisfacere a cerinţelor clienţilor.
Productivitate X B A A Pe baza rezultatelor benchmarking-ului,
Fiabilitate X A X B organizaţia care realizează analiza îşi
Compactitate X A X X poate propune să reducă decalajul existent
între propriul produs şi produsul virtual care satisface în grad înalt cerinţele clienţilor în mai
multe etape:
Etapa 1: Egalarea performanţelor întrunite de produsele 3 şi 4;
Etapa 2: Egalarea performanţelor produsului 1;
Etapa 3: Egalarea performanţelor întrunite de produsele 1 şi 2.

163