Sunteți pe pagina 1din 11

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

5.5.3. APLICAREA METODEI QFD PENTRU O MAȘINĂ DE FREZAT CNC

Se reia aplicația cu maşina de frezat CNC abordată în Capitolul 2 Sistemul indicatorilor de calitate, unde s-a evaluat calitatea unui asemenea produs de complexitate ridicată cu ajutorul indicatorului cumulativ de calitate. În cazul de faţă, obiectivul propus este îmbunătăţirea calităţii unei maşini de producţie autohtonă cu ajutorul metodei QFD.

Se parcurg cele cinci etape cu următoarele soluţii pentru rezolvarea acestora:

(1) Identificarea cerinţelor clienţilor

(1.1) Identificarea ordinii de prioritate a cerinţelor clientului

Cerinţele clienţilor privind acest produs sunt în ordine:

a) Precizie de prelucrare ridicată;

b) Calitate bună a suprafeţei prelucrate;

c) Productivitate ridicată;

d) Fiabilitate ridicată a utilajului;

e) Compactitate mare a maşinii.

Aceste cerinţe au fost notate în partea stângă a matricei QFD (fig. 5.10). (1.2) Evaluarea concurenţei Ofertele a patru furnizori de asemenea maşini au fost evaluate folosind benchmarking-ul. S-au acordat calificativele A, B, X în funcţie de modul în care cele patru produse satisfac cerinţele clienţilor (a)…(e) identificate la (1.1). Calificativele au fost trecute în partea dreaptă a matricei QFD (vocea clientului).

(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

Se completează matricea QFD pe verticală (răspunsul tehnic).

(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor (a)…(e) şi următoarele caracteristici tehnice ale maşinii (exprimate calitativ pentru acest exemplu cu scop didactic):

(a)

Precizia geometrică ridicată a maşinii;

(b)

Precizia ridicată de poziţionare;

(c)

Rigiditatea mare a subansamblurilor;

(d)

Domeniu larg de turaţii;

(e)

Domeniu larg de viteze de avans;

(f)

Motoare de curent alternativ fără perii;

(g)

Comandă numerică cu facilităţi largi şi fiabilitate ridicată.

Corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice ale produsului sunt

puse

(elementele matricei). Se determină cu ajutorul relației (5.1), coeficienţii de corelaţie c i corespunzători fiecărei cerinţe i a clienţilor. Valorile c i obţinute s-au notat în partea stângă a matricei QFD. Se observă că valorile c i variază în limitele 23…51 cu valori mai mari în cazul cerinţelor prioritare.

în

evidenţă

cu

ajutorul

matricei

de

legături

prin

acordarea

calificativelor

k ij

(2.2) Corelaţiile dintre specificaţiile tehnice determinate la subetapa (2.1) au fost notate în partea de sus a matricei QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice echivalente calificativelor 1, 3, 9. Se observă corelaţiile puternice existente între următoarele caracteristici tehnice:

(a)

Precizia geometrică ridicată a maşinii;

(b)

Precizia ridicată de poziţionare;

(c)

Rigiditatea mare a subansamblurilor.

153

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea
Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea cerinţelor
Caracteristici
tehnice
Cerinţele
clienţilor
şi prioritatea
cerinţelor

Precizie geometrică

Precizie poziţionare

   

Domeniu avansuri

 

CN cu facilităţi largi şi fiabilă

Evaluarea

 
 

subansambluri

Domeniu turaţii

Motoare C.A.

 

concurenţei

Rigiditate

fără perii

după

cerinţele

clienţilor

 

1

2

 

3

4

Precizie ridicată

51

9

9

9

3

3

9

9

A

B

 

B

X

Calitatea suprafeţei

35

3

3

9

9

9

1

1

B

B

 

B

X

Productivitate

33

1

1

9

9

9

3

1

X

A

 

B

A

Fiabilitate

31

1

1

9

1

1

9

9

X

A

 

X

B

Compactitate

23

1

1

1

1

1

9

9

A

X

 

X

X

Impact global

15

15

37

23

23

31

29

 

Dificultăţi

3

7

9

 

5

5

5

 

7

organizatorice

Evaluarea

1

A

A

A

X

X

A

A

tehnică

2

B

B

B

A

A

X

X

a concurenţei

3

B

B

B

B

B

X

X

4

X

X

X

A

A

X

B

           

de

 

Obiective tehnice

Realizare sistem termostatare

Modificare buclă poziţionare

Verificare cu MEF

 

Modificarea variatorului

Modificarea variatorului

sistem

Modificare echipament electric convenţional

Modificare

acţionare

Fig. 5.10. Matricea QFD pentru mașină de frezat CNC

(2.3) Se determină impactul global g j cu ajutorul relației (5.2). Valorile g j obţinute evidenţiază importanţa care trebuie acordată caracteristicilor tehnice în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor în următoarea ordine:

(1) Rigiditatea mare a subansamblurilor; (2) Motoare de curent alternativ fără perii; (3) Comandă numerică cu facilităţi largi şi fiabilitate ridicată; (4) Domeniu larg de turaţii;

154

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

(5)

Domeniu larg de viteze de avans;

(6)

Precizia geometrică ridicată a maşinii;

(7)

Precizia ridicată de poziţionare.

(3) Transpunerea în obiective tehnice

(3.1) Se realizează corespondenţa dintre specificaţiile tehnice şi obiectivele tehnice. S-au identificat următoarele obiective specifice fabricaţiei pentru a obţine caracteristicile tehnice ale produsului, care au fost trecute (sub formă prescurtată) în partea de jos a matricei QFD:

(a) Realizarea unui sistem de termostatare a spaţiului de lucru destinat

prelucrărilor de precizie a diverselor subansambluri.

(b) Modificarea buclei de poziţionare prin introducerea unor traductoare de

deplasare mai performante şi a regimului vitezei de avans care să conducă la creşterea preciziei de poziţionare;

(c) Verificarea cu metoda elementelor finite (MEF) a cedărilor sistemului tehnologic

şi reproiectarea acestora folosind materiale mai performante, tratamente termice

corespunzătoare etc., urmărindu-se creşterea rigidităţii;

(d) Modificarea variatorului pentru a permite obţinerea unui domeniu mai larg de

turaţii, în vederea creşterii vitezei de aşchiere;

(e) Modificarea variatorului în sensul prelucrării cu viteze de avans mai reduse

destinate regimurilor de finisare, dar şi creşterii vitezei de avans necesară obţinerii unei productivităţi ridicate;

(f) Modificarea sistemului de acţionare pentru compatibilizarea cu motoarele de

curent alternativ fără perii, care să conducă la creşterea vitezei de reacţie a sistemului de avans, vizându-se astfel creşterea preciziei de poziţionare şi a productivităţii. (g) Implementarea comenzii numerice (achiziţie de la firmă specializată) şi modificarea părţii electrice convenţionale pentru a realiza compatibilitatea cu comanda numerică performantă din punct de vedere al facilităţilor oferite şi fiabilităţii.

(3.2) Evaluarea dificultăţilor organizatorice Având în vedere, obiectivele tehnice prezentate mai sus şi implicaţiile presupuse pentru realizarea acestora, se evaluează dificultăţile organizatorice care trebuie depăşite pentru realizarea caracteristicilor tehnice ale produsului. S-au acordat calificative d i de la 5 la 9 pe o scară normată, stabilindu-se astfel o ierarhizare a obiectivelor tehnice în ordinea descrescătoare a dificultăţii atingerii lor după cum urmează:

(1) Verificarea cu MEF şi reproiectarea subansamblurilor;

(2)

Modificarea buclei de poziţionare; Modificarea părţii de echipament electric convenţional şi implementarea comenzii numerice;

(3)

Modificarea cutiei de viteze; Modificarea cutiei de avansuri; Modificarea sistemului de acţionare;

(4)

Realizarea sistemului de termostatare la prelucrările de precizie.

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei Se realizează o evaluare a produselor celor patru organizaţii în raport cu obiectivele tehnice propuse, acordându-se calificativele A, B, X, utilizându-se benchmarking-ul. Rezultatele obţinute sunt în acord cu evaluarea în raport cu cerinţele clienţilor realizată la

(1.2).

155

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

(4) Proiectarea produsului

Temele de proiectare principale care conduc la realizarea obiectivelor tehnice stabilite la (3.1) sunt:

Proiectarea cutiei de viteze;

Proiectarea cutiei de avansuri;

Proiectarea sistemului de acţionare;

Proiectarea buclei de poziţionare;

Proiectarea echipamentului electric convenţional;

Proiectarea subansamblurilor pe baza rezultatelor furnizate de MEF.

(5) Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului

Într-o primă etapă, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să egaleze performanţele maşinii furnizate de organizaţia 3, obiectivul final fiind acela al realizării unui produs care să întrunească calităţile produselor 1 şi 2.

5.5.4. APLICAREA METODEI QFD PENTRU O MAȘINĂ DE ELECTROEROZIUNE CNC

Se aplică metoda QFD pentru îmbunătăţirea calităţii unei maşini de electroeroziune cu electrod masiv CNC de producţie autohtonă.

Se parcurg cele cinci etape specifice QFD cu următoarele soluţii pentru rezolvarea acestora:

(1) Identificarea cerinţelor clienţilor

(1.1) Identificarea ordinii de prioritate a cerinţelor clientului Cerinţele clienţilor privind acest produs (notate în partea stângă a matricii QFD fig. 5.11) sunt în ordine:

a) Precizie de prelucrare ridicată;

b) Calitate ridicată a suprafeţei prelucrate;

c) Productivitate ridicată;

d) Fiabilitate ridicată a utilajului;

e) Compactitate mare a maşinii.

(1.2) Evaluarea concurenţei Folosind benchmarking-ul, au fost evaluate ofertele a patru furnizori de maşini prin calificativele A, B, X în funcţie de modul în care cele patru produse satisfac cerinţele clienţilor (a)…(e) identificate la (1.1). Calificativele au fost trecute în partea dreaptă a matricei QFD (fig. 5.11) – pe direcţia vocii clientului.

(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

Se completează matricea QFD pe verticală (răspunsul tehnic):

(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor (a)…(e) şi următoarele caracteristici tehnice ale maşinii:

(a)

Precizie ridicată de poziţionare;

(b)

Precizie geometrică ridicată a maşinii;

(c)

Uzură volumetrică relativă nulă;

(d)

Curent de prelucrare mare;

(e)

Strategii de prelucrare optimizate;

(f)

Sistem de avans electromecanic (SEM) cu dinamică ridicată;

(g)

Motoare de curent alternativ fără perii.

156

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea
Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea cerinţelor
Caracteristici
tehnice
Cerinţele
clienţilor
şi prioritatea
cerinţelor

Precizie poziţionare

Precizie geometrică

Uzură relativă nulă

Curent mare de lucru

 

Strategii de prelucrare optimizate

S. E. M. cu dinamică ridicată

Motoare CA fără perii

 

Evaluarea

concurenţei

după cerinţele

 

clienţilor

 

1

 

3

2 4

 

Precizie ridicată

41

9

9

9 1

 

9

3

1

A

 

B

A X

 

Calitatea suprafeţei

39

9

9

1 1

 

9

9

1

B

 

B

A X

 

Productivitate

29

3

3

1 9

 

9

3

1

X

 

A

B A

 

Fiabilitate

29

3

3

1 1

 

3

9

9

X

 

X

A B

 

Compactitate

17

1

1

1 1

 

1

3

9

X

 

X

A X

 

Impact global

27

27

13

13

31

27

21

 

Dificultăţi

5

3

4

4

 

9

 

7

4

organizatorice

Evaluarea

1

A

A

A

X

X

X

X

tehnică

2

A

A

B

B

A

A

A

a concurenţei

3

B

B

B

A

B

B

X

4

X

X

X

A

B

X

X

Obiective tehnice

Modificare buclă poziţionare

Realizare sistem termostatare

Generator cu regimuri adecvate

Generator cu treaptă de

curent mare

Generator dotat

cu ACC şi ACO

Sisteme de avans cu timp de răspuns redus

Modificare echipament electric convenţional

Fig. 5.11. Matricea QFD pentru mașină de electroeroziune CNC

Matricea de legături prin calificativele k ij acordate (elementele matricei) evidenţiază corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice ale produsului. Coeficienţii de corelaţie c i (notaţi în partea stângă a matricei QFD) corespunzători fiecărei cerinţe i a clienţilor se determină cu formula (5.1). Valorile c i obţinute variază în limitele 17…41 cu valori mai mari în cazul cerinţelor prioritare.

(2.2) Corelaţiile dintre specificaţiile tehnice au fost notate în partea de sus a matricei QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice echivalente calificativelor 1, 3, 9. Se observă corelaţiile puternice existente între următoarele caracteristici tehnice:

157

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

(a)

Precizie geometrică ridicată a maşinii;

(b)

Precizie ridicată de poziţionare;

(e)

Strategii de prelucrare optimizate;

(f)

Sistem de avans electromecanic cu dinamică ridicată;

(g)

Motoare de curent alternativ fără perii.

(2.3) Se determină impactul global g j cu ajutorul formulei (5.2) pentru evidenţierea

vederea satisfacerii

importanţei care trebuie

cerinţelor clienţilor. Ordinea determinată cu ajutorul parametrului g i este următoarea:

acordată

unor caracteristici tehnice

în

(1)

Strategii de prelucrare optimizate;

(2)

Precizie ridicată de poziţionare;

(3)

Precizie geometrică ridicată a maşinii;

(4)

SEM cu dinamică ridicată;

(5)

Motoare de curent alternativ fără perii;

(6)

Uzură volumetrică relativă nulă;

(7)

Curent de prelucrare mare.

(3)

Transpunerea în obiective tehnice

(3.1) Se realizează corespondenţa dintre specificaţiile tehnice şi obiectivele tehnice

pentru a obţine caracteristicile tehnice ale produsului, care au fost trecute (sub formă prescurtată) în partea de jos a matricei QFD fig. 5.11:

(a) Modificarea buclei de poziţionare prin introducerea unor traductoare de

deplasare mai performante şi a regimului vitezei de avans care să conducă la creşterea preciziei de poziţionare (corelare strânsă cu obiectivul (f));

(b) Realizarea unui sistem de termostatare a spaţiului de lucru destinat

prelucrărilor de precizie a diverselor subansambluri.

(c) Generator care să permită prelucrarea cu uzură volumetrică relativă nulă prin

furnizarea unor timpi de impuls mari asociaţi cu timp de pauză relativ mici;

(d)

Generator cu trepte de curent ridicat, respectiv de 50, 100 A etc;

(e)

Generator dotat cu sistem adaptiv de control al restricţiilor (Adaptive Control

Constraint - ACC) şi optimizare cu control adaptiv (Adaptive Control Optimization ACO); este de dorit ca generatorul să posede capacitatea să analizeze procesul de prelucrare impuls cu impuls cu ajutorul unui procesor adecvat şi să utilizeze logica fuzzy adecvată prelucrărilor electroerozive; acest obiectiv este strâns corelat cu obiectivele (f) şi (g) care asigură o dinamică corespunzătoare a sistemelor de avans; (f) Modificarea sistemului de avans prin utilizarea unor componente caracterizate prin coeficienţi de frecare reduşi, jocuri reduse la minimum, momente de inerţie reduse; toate acestea concură la realizarea unui timp de răspuns redus; (g) Modificarea echipamentului electric convenţional pentru a realiza compatibilitatea cu motoarele de curent alternativ fără perii şi cu generatorul cu performanţe ridicate.

(3.2) Evaluarea dificultăţilor organizatorice S-au acordat calificative d i de la 3 la 9 pe o scară normată prin care se evaluează dificultăţile organizatorice. S-a realizat astfel o ierarhizare a obiectivelor tehnice în ordinea descrescătoare a dificultăţii atingerii lor după cum urmează:

(1)

Realizarea unui generator dotat cu ACC/ACO cu performanţe ridicate;

(2)

Sistem de avans cu timp redus de răspuns;

(3)

Modificarea buclei de poziţionare;

(4)

Realizarea unui generator cu regimuri de uzură nulă;

(5)

Realizarea unui generator cu trepte de curent ridicat;

158

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

(6) Modificarea echipamentului electric convenţional; (7) Realizarea sistemului de termostatare la prelucrările de precizie.

Observaţie:

Una dintre dificultăţile majore care se cer rezolvate pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor este realizarea unui generator performant.

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei Se realizează evaluarea tehnică a produselor celor patru organizaţii, cu ajutorul calificativelor A, B, X, utilizându-se benchmarking-ul. Rezultatele obţinute sunt în acord cu evaluarea în raport cu cerinţele clienţilor realizată la (1.2).

(1) Proiectarea produsului

Temele de proiectare principale care conduc la realizarea obiectivelor tehnice stabilite la (3.1) sunt:

a. Proiectarea unui generator performant dotat cu ACC/ACO şi tehnologie fuzzy, trepte de curent ridicat şi regimuri cu uzură nulă;

b. Proiectarea sistemelor de avans cu timp redus de răspuns;

c. Proiectarea buclei de poziţionare;

d. Proiectarea echipamentului electric convenţional.

(5) Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului Într-o primă etapă, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să egaleze performanţele întrunite de maşinile fabricate de organizaţiile 3 şi 4. În final, obiectivul poate fi acela al realizării unui produs care să întrunească calităţile produselor 1 şi 2.

5.5.5. APLICAREA METODEI QFD PENTRU UN SISTEM DE AVANS ELECTRO-MECANIC

Se analizează cu ajutorul metodei QFD, posibilităţile de creştere a performanţelor sistemului de avans electromecanic (SEM) al unei maşini de electroeroziune de producţie autohtonă – cel mai important subansamblu al părţii mecanice prin prisma asigurării unor parametri calitativi ai procesului de electroeroziune (EDM).

(1) Identificarea cerinţelor clienţilor

(1.1) Primul pas pe direcţia vocii clientului îl reprezintă identificarea cerinţelor acestuia, a ordinii sale de prioritate – cerinţele particulare considerate se referă la un fabricant de matriţe de injecţie, domeniu cu mare dezvoltare, mai ales în IMM-uri care au fost notate în partea stângă a matricei QFD (fig. 5.12):

a) Stabilitatea procesului EDM;

b) Calitatea ridicată a suprafeţei prelucrate;

c) Productivitatea ridicată;

d) Fiabilitate ridicată a SEM;

e) Compactitate ridicată a SEM.

(1.2) Următorul pas, pe aceeaşi direcţie, priveşte evaluarea concurenţei. Pe baza benchmarking-ului, ofertele a patru producători de SEM au fost evaluate acordându-se calificativele A, B, X în funcţie de modul în care aceste produse satisfac cerinţele (a)…(e) identificate la pasul (1.1). Cerinţele au fost notate în partea dreaptă a matricei QFD (pe direcţia vocii clientului). Calificativele au fost acordate ţinând cont de următoarele semnificaţii: A calificativ ridicat; B calificativ mediu; X – calificativ scăzut.

159

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

Daniel GHICULESCU Aplicații QFD și Benchmarking Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea
Caracteristici tehnice Cerinţele clienţilor şi prioritatea acestora
Caracteristici
tehnice
Cerinţele
clienţilor şi
prioritatea acestora

Întârzierea motorului

Întârzierea cauzată elasticităţii SEM

Eficienţa SEM

Întârzierea cauzată jocurilor şurub-piuliţă

Întârzierea cauzată frecărilor din SEM

Alinierea componentelor critice

Incrementul axial

Evaluarea

concurenţei

 

după

 

cerinţele

clienţilor

   

1

2

3

4

Stabilitatea EDM

57

9

9

3

9

9

9

9

A

A

B

X

Calitatea

51

             

B

A

B

X

suprafeţei

9

9

3

9

9

3

9

Productivitatea

49

9

9

9

9

9

3

1

X

B

A

A

Fiabilitatea

25

3

3

3

3

3

9

1

X

A

X

B

Compactitatea

13

3

3

1

1

1

1

3

X

A

X

X

Impactul global

33

33

19

31

31

25

23

 

Dificultăţile

5

3

5

5

8

4

8

organizatorice

Evaluarea tehnică a concurenţei

1

A

A

A

X

X

X

X

2

A

A

B

B

A

A

A

 

3

B

B

B

A

B

B

X

4

X

X

X

A

B

X

X

Obiective tehnice

Motor AC fără perii

Cuplaj manşon cu ştifturi conice

Şurub cu bile

Piuliţă dublă

Bucşă cu bile

Rulment radial oscilant

Servo digital drive

Fig. 5.12. Matricea QFD pentru un sistem de avans electromecanic

(2) Transpunerea în specificaţii tehnice

În această etapă, în care caracteristicile devin măsurabile, se parcurg următorii paşi pe direcţie verticală:

(2.1) Se realizează corespondenţa dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice (caracteristicile critice):

160

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

Caracteristicile tehnice sunt rezultatul răspunsului tehnic concentrat pe dinamica sistemului de avans, exprimată sintetic prin timpul de răspuns (t). Parametrul (t) a fost

definit ca fiind timpul de întârziere dintre momentul (t0) în care are loc comanda motorului

şi momentul (tef) al execuţiei efective

ale t, creşte probabilitatea de producerea scurt-circuitelor şi situaţiilor de mers în gol (interstiţiul este prea mare pentru producerea descărcărilor). Astfel, calitatea stratului superficial, precizia şi productivitatea scad. S-au stabilit caracteristicile tehnice, legate de satisfacerea cerinţelor clienţilor. Acestea sunt notate în partea de sus a matricei QFD (fig. 5.12):

în sensul şi direcţia comandată. Pentru valori mari

(a) Timpul de întârziere datorat motorului;

(b) Timpul de întârziere datorat elasticităţii sistemului;

(c)

Eficienţa sistemului de avans;

(d)

Întârzierea necesară preluării jocurilor dintre şurub şi piuliţă;

(e)

Timpul de întârziere necesar depăşirii forţelor de frecare;

(f)

Alinierea componentelor critice din SEM (motor – şurub – elemente de ghidare);

(g)

Mărimea incrementului axial.

Corelaţiile dintre cerinţele clienţilor şi caracteristicile tehnice sunt evidenţiate cu ajutorul matricei de legături din partea centrală a matricei QFD. Aici sunt notate calificativele corespunzătoare k ij (elementele matricei). Acestea se însumează pe orizontală (formula 5.1) obţinând calificativele de corelaţie c i corespunzătoare fiecăreia dintre cerinţele i ale clienţilor. Valorile c i astfel obţinute s-au situat în intervalul 13…57,

valorile mai mari corespunzând cerinţelor prioritare.

caracteristicile tehnice au fost marcate în partea de sus a

matricei QFD (“acoperiş”), folosind semnele grafice de mai sus echivalente calificativelor 1, 3, 9. Se observă legăturile puternice dintre caracteristica (c) şi caracteristicile: (a), (b), (d) (e), (f).

(2.3) Impactul global g j se determină prin însumarea pe verticală a valorilor k ij din matricea de legături (formula 5.2). Valorile determinate ale parametrului g j evidenţiază importanţa care trebuie acordată cu prioritate anumitor caracteristici tehnice în scopul satisfacerii cerinţelor clienţilor. Ordinea stabilită cu ajutorul parametrului g i este următoarea:

(2.2) Corelaţiile dintre

(1)

Întârzierea produsă de motor;

(2)

Întârzierea dată de elasticitatea SEM;

(3)

Întârzierea cauzată de preluarea jocurilor şurub-piuliţă; întârzierea necesară învingerii forţelor de frecare din cadrul SEM;

(4)

Alinierea componentelor critice ale SEM;

(5)

Mărimea incrementului axial;

(6)

Eficienţa SEM.

Pornind de la aceste caracteristici tehnice şi ordinea lor de prioritate, se poate îmbunătăţi calitatea SEM, realizând valori ale parametrilor menţionaţi care să conducă la

minimizarea timpului de răspuns t.

3. Transpunerea în specificaţii tehnice

dintre specificaţiile tehnice şi

obiectivele tehnice în scopul realizării caracteristicilor tehnice ale produsului. Obiectivele rezultate, notate pe scurt în partea inferioară a matricei QFD au fost următoarele:

(3.1) În această etapă, se obţine corespondenţa

161

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

A) Utilizarea unui motor AC fără perii (poziţia 1, fig. 5.13) pentru acţionarea SEM conduce la obţinerea unui moment inerţial foarte redus; acest tip de motor înlocuieşte precedentul motor pas cu pas folosit pe scară largă la generaţiile anterioare de SEM; cercetările au demonstrat că întârzierea produsă de acest tip de acţionare deţine o pondere importantă în cadrul timpului de răspuns al SEM, respectiv

70…80%;

B) Introducerea unui cuplaj tip manşon cu ştifturi conice (2) urmăreşte reducerea substanţială a elasticităţii SEM; în construcţiile anterioare, s-a folosit un cuplaj elastic de tip burduf în scopul preluării eventualelor abateri privind alinierea axelor motorului şi şurubului cu bile (role), a căror funcţionare este foarte defectuoasă în aceste condiţii; C) Folosirea şurubului cu bile (4) asigură eficienţa ridicată a SEM prin geometria sa specifică, respectiv un pas mare şi coeficient de frecare foarte redus; în variantele anterioare, s-a utilizat şurubul cu role având performanţe

inferioare; D) În scopul preluării jocurilor dintre şurub şi piuliţă care afectează considerabil timpul de răspuns al SEM, s-a folosit o piuliţă dublă cu prestrângere (5). E) Bucşa cu bile (7) a fost prevăzută cu scopul reducerii forţelor de frecare din cadrul SEM; ea are şi rolul preluării rotaţiei electrodului în jurul axei verticale, indispensabilă la EDM; F) Rulmentul radial oscilant (3) este indispensabil pentru buna funcţionare a motorului şi şurubului cu bile; G) Driver-ul servo digital are un rol extrem de important în satisfacerea cerinţelor clienţilor:

i < 1 m şi posibilitatea folosirii unui

şurub cu pas mai mare (eficienţă mai mare) datorită unui număr mai mare de incremente

pe rotaţie;

datorită unui număr mai mare de incremen te pe rotaţie; Fig. 5.13. Structura rezultată a sistemului

Fig. 5.13. Structura rezultată a sistemului de avans electroemecanic

- reducerea incrementului axial la valoarea

- monitorizarea completă a principalilor parametri ai procesului EDM;

- analiza procesului în timp real şi comanda adaptivă computerizată;

- interfaţarea cu un bloc de logică fuzzy.

(3.2) Dificultăţile organizatorice au fost evaluate acordând fiecărui obiectiv tehnic calificative d i de la 3 la 9 pe o scară normată. S-a obţinut astfel o ierarhizare a obiectivelor în ordine descrescătoare a dificultăţii atingerii lor, după cum urmează:

(1) Utilizarea servo drive-ului digital; (2) Folosirea bucşei cu bile şi a coloanei conjugate;

a. Utilizarea motorului AC fără perii;

(4) Folosirea şurubului cu bile şi a piuliţei duble conjugate; (5) Utilizarea rulmentului radial oscilant; (6) Folosirea cuplajului manşon cu ştifturi conice. Dificultăţile de ordin organizatoric menţionate mai sus se referă în principal la:

prelucrările necesare, operaţiile de asamblare a componentelor şi preţul lor ridicat de achiziţionare.

162

Daniel GHICULESCU

Aplicații QFD și Benchmarking

(3.3) Evaluarea tehnică a concurenţei se realizează cu ajutorul calificativelor A, B, X, pe baza benchmarking-ului. Rezultatele sunt în acord cu evaluarea din punct de vedere al cererilor clienţilor de la pasul 1.2.

4. Proiectarea produsului

Proiectarea produsului conduce la realizarea obiectivelor tehnice stabilite la 4.1, structura SEM rezultată pe baza QFD fiind prezentată în fig. 5.12.

5. Planificarea activităţilor pentru realizarea produsului

Intr-un prim pas, organizaţia îşi poate propune realizarea unui produs care să cumuleze performanţele aceluia obţinut de organizaţiile 3 şi 4. În final, obiectivul poate fi

acela al obţinerii unui produs care să totalizeze caracteristicile produselor 1 şi 2.

5.5.6. APLICAȚII ALE BENCHMARKING-ULUI

Exemplul 1: În cazul aplicației de la subcapitolul 5.5.3, a fost aplicat benchmarking- ul pentru a compara modul în care maşinile de frezat CNC fabricate de cele patru organizaţii satisfac cerinţele clienţilor, acordându-se calificativele A, B, X cu semnificaţia prezentată la (1.2) – metoda QFD. Rezultatele au fost sintetizate în tabelul 5.5:

Tabelul 5.5. Comparație între performanțele celor patru mașini de frezat CNC

Cerinţe clienţilor şi prioritatea cerinţelor

Evaluarea concurenţei după cerinţele clienţilor

1

2

3

4

Precizie ridicată

A

B

B

X

Calitatea suprafeţei

B

B

B

X

Productivitate

X

A

B

A

Fiabilitate

X

A

X

B

Compactitate

A

X

X

X

Având în vedere prioritatea acestor cerinţe, produsul 1 satisface în cel mai înalt grad cerinţele clienţilor, urmat în ordine de produsele 2, 3, 4. Organizaţia care aplică

benchmarking-ul îşi propune să reducă

decalajul existent între propriul produs şi

produsul 1 în mai multe etape şi în final,

realizeze un „produs mai bun care să

întrunească calităţile produselor 1 şi 2.

Etapele de realizare sunt următoarele:

Etapa 1: Egalarea performanţelor produsului 3; Etapa 2: Egalarea performanţelor produsului 2; Etapa 3: Egalarea performanţelor produselor 1 şi 2.

Exemplul 2: În cazul aplicației de la subcapitolul 5.5.4, a fost aplicat benchmarking- ul pentru produsul – maşină de electroeroziune cu electrod masiv CNC. A fost comparat modul în care maşinile fabricate de cele patru organizaţii satisfac cerinţele clienţilor, acordându-se calificativele A, B, X cu semnificaţia prezentată la (1.2) – metoda QFD. Rezultatele au fost notate în tabelul 5.6:

Tabelul 5.6. Comparație între performanțele celor patru mașini de electroeroziune CNC

Cerinţe clienţilor şi prioritatea cerinţelor

Evaluarea concurenţei după cerinţele clienţilor

1

2 3

 

4

Precizie ridicată

A

A B

 

X

Calitatea suprafeţei

B

A B

 

X

Productivitate

X

 

B A

A

Fiabilitate

X

A X

 

B

Compactitate

X

A X

 

X

Având în vedere prioritatea acestor cerinţe, produsul 2 satisface în cel mai înalt grad cerinţele clienţilor, urmat în ordine de produsele 1, 3, 4. Totuşi nici una dintre cele

patru tipuri de maşini nu are un grad maxim

de satisfacere a cerinţelor clienţilor.

Pe baza rezultatelor benchmarking-ului,

organizaţia care realizează analiza îşi

poate propune să reducă decalajul existent

între propriul produs şi produsul virtual care satisface în grad înalt cerinţele clienţilor în mai multe etape:

Etapa 1: Egalarea performanţelor întrunite de produsele 3 şi 4; Etapa 2: Egalarea performanţelor produsului 1; Etapa 3: Egalarea performanţelor întrunite de produsele 1 şi 2.

163