Importanța simpozionului organizat de Massachussets

Institute of technology(MIT) despre teoria informației în

data de 10-12 septembrie, 1956.

Disciplină:Istoria psihologiei
Specializarea:Psihologie,zi
 Mijlocul secolului XX a reprezentat o perioadă de realizări stiințifice remarcabile și
inovatoare in vaste domenii precum:logica matematica, cibernetica și teoria informației. Născute
din necesități practice ale războiului legate de imbunătățirea comunicațiilor, acestea au atras
atenția lumii stiințifice asupra importanței fluxurilor informaționale. Pană în acel moment,
cercetările au vizat doar aspectele substanțiale și energetice ale realitătii, neglijând dimensiunea
informațională. Astfel a inceput un proces de formalizare și convertire a informației in funcții
calculabile, proces ce a dus în cele din urmă la apariția calculatoarelor inteligente.

În ciuda tuturor contribuțiilor importante aduse de psihanaliză și gestaltism pană la

Primul Război Mondial, psihologia a fost dominata de behaviorism, însă odată cu trecerea anilor
instrumentele sofisticate și echipamentele electronice au inceput să fie disponibile, iar o arie mai
largă de probleme a putut fi abordată. Asadar, devenea tot mai evident că paradigma behavioristă
și-a epuizat potenițalul explicativ. Explicarea unor comportamente necesita imperios
reconsiderarea cutiei negre, implicit a proceselor interne atat de neglijate de behavioristi.
Profitand de aportul noilor discipline, psihologii au proiectat o nouă viziune asupra psihicului ca
sistem de procesare a informatiei(Neisser,1967).

În vara anului 1956 se conturaseră două grupuri de cercetare a mecanismelor de proceare

a informatiei: unul la MIT(Massachussets Institute of Techonology) celălalt lă Carnegie-Mellon.
In toamna aceluiași an, între 10-12 septembrie MIT organizează un simpozion asupra teoriei
informației în cadrul căruia sunt prezentate trei comunicări de referință care aveau să schimbe
psihologia: H.A Simon și A. Newell prezentau prima demonstratie pe calculator a unei teoreme
logice intitulată sugestiv “Logic Theory Machine”, Noam Chomsky pune bazele psiholingvisticii
moderne odată cu articolul “Three models of language” iar in cele din urma, George Miller
prezintă formă preliminără a celebrei lucrări “The magical number seven, plus or minus
two:some limits to our capacity for processing information”(Miclea,2003).

Un fapt era evident: stiințele cognitive prindeau contur. Cea mai veridică prezentare a
simpozionului o face mai tarziu insuși George Miller in articolul “The cognitive revolution: a
historical perspective”. Acesta mărturisea: “Imi amintesc ca momentul conceperii pșihologiei
cognitive a avut loc in data de 11 septembrie,1956, cea de a doua zi a simpozionului organizat
la Institul de tehnologie din Massachussets. Atunci, bineinteles, nimeni nu realizase că ceva
extraordinar s-a intamplat, deci nimeni nu considera că simpozionul avea nevoie de un nume,
acesta a fost ales mult mai tarziu. Presedintele comitetului de organizare a fost Peter Elias care
tocmai ajunsese la MIT de la Harvard. Prima zi a fost dedicată teoriei codării informației,dar eu
consider cea de a doua zi momentul conceperii stiinței cognitive. Am plecat de la simpozion cu
convingerea fermă, mai mult intuitivă decat rațională, că psihologia experimentală, lingvistica
teoretică și simularea pe calculator a proceselor cognitive sunt părâi ale unui intreg mai general,
iar viitorul ne va face dovada construirii progresive a temelor lor comune”.George Miller a avut
intr-adevăr dreptate. Simpozionul din 1957 nu a făcut altceva decat să starnească revolutia
cognitivă abia incepută.
 Asadar, cel mai relevant argument care atestă importanța acestui eveniment pentru
dezvoltarea pși hologiei este imboldul oferit cercetării în domeniul teoriei informatiei și nu
numai. Avand un impact major in lumea stiințifică, simpozionul a stimulat cercetarea, dovada
incontestabilă fiind numeroasele experimente, articole, volume publicate anii ce au urmat, cateva
exemple ilustrative fiind: “Cognitive psychology”-Ulrich Neisser, 1967 sau “Syntactic
Structures”-Noam Chomsky,1957. In timp ce psihologii experimentalisti reconstruiau definitia
psihologiei, mult alte descoperiri apăreau peste tot: cibernetica lui Norbert Weiner castiga
popularitate, Marvin Minsky și John McCarty inventau inteligenta artificială, iar Alan Newell și
Herb Simon puteau folosi deja calculatoare pentru a și mula procese cognitive (Miller,2003). De
asemenea, datorită acestei explozii in domeniul stiintelor cognitive ce a luat avant odată cu
simpozionul de la MIT, fundatia Alfred Sloan se hotăreste să aloce cateva sute de milioane de
dolari pentru dezvoltarea stiintelor cognitive. Multi savanti și-au modificat drastic agenda de
lucru pentru a putea participa la reuniunea de împărțire a fondurilor de cercetare. Pe langă
acestea, in 1977 ia ființă societatea internațională de stiinte cognitive – “Cognitive Science
Society” (Miclea,2003). Toate aceste exemple demonstrează că MIT a fost pe bună dreptate un
stimulent pentru cercetarea in stiințele cognitive.

Semnificativitatea evenimentului pentru psihologia de azi reiese și din oportunitatea

oferită dezoltării unui domeniu relativ nou, psiholingvistica. Mai exact, în ultima zi a
simpozionului, Noam Chomsky prezintă lucrarea ”Three models of language” punând bazele
lingvisticii teoretice și fiind totodată o critică zdrobitoăre la adresa behaviorismului. Lingvistii
au inceput să teoretizeze despre structurile mentale necesare pentru înțelegerea și vorbirea unei
limbi străine. Un an mai tarziu, in 1957 Chomsky publică cartea “Syntactic Structures” in care
realizează prima analiză psihologică semnificativă a limbajului și inițiază emergența
psiholingvisticii (Atkison,2005). Asadar putem spune ca simpozionul MIT reprezintă punctul de
plecare a psiholingvisticii. Contributiile aduse de Chomsky au amorsat dezoltarea accelerată a
acestei ramuri noi a psihologiei, cateva nume importante fiind Kenneth S Goodman, John C
Marshall sau Samuel A. Kirk. Psiholingvistica continuă să ocupe și in ziua de azi un loc
important in cercetările cognitivistilor, iar anul 1957 rămane cu sigurantă anul care a marcat
profund prin descoperirile prezentate de Chomsky studiul factorilor psihologici și neurobiologici
care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă.

În ceea ce privește simpozionul organizat de MIT, impactul acestui eveniment se reflectă

nu numai asupra psihologiei, ci și asupra legăturii acesteia cu inteligența artificială, fapt ce are
implicații deosebite în înțelegerea proceselor si a strategiilor implicate în rezolvarea de
probleme. În lucrarea ”Logic Theory Machine - A complex information processing system”,
Simon și Newell descriu ”un sisem complex de procesare a informației, pe care o numim the
logic theory machine, care este capabilă să descopere dovezi pentru teoreme în logica simbolică.
Acest sistem, spre deosebire de algoritmii sistematici care sunt utilizați în mod obișnuit în calcul,
se bazează foarte mult pe metode euristice similare cu cele care au fost observate în activitatea de
rezolvare de probleme a oamenilor.(…) The logic theory machine face parte dintr-un program de
cercetare pentru a înțelege sisteme complexe de prelucrare a informației prin specificarea și
sintetizarea unei varietăți substanțiale a unor astfel de sisteme pentru studiul empiric.”1

Pornind de la acestă lucrare, Simon și Newell au făcut istorie în domeniul științelor

cognitive prin cercetările lor asupra rezolvării de probleme. Una dintre cele mai importante
metode de cercetare a procesului rezolutiv este simularea pe calculator. A simula pe computer
procesul rezolutiv înseamnă a crea un program informatic care să rezolve problema respectivă
într-un mod cât mai asemănător cu subiectul uman. De regulă, stările din spațiul problemei se
reprezintă prin liste și descripții, iar prelucrările cognitive- prin instrucțiuni, rutine(subrutine) și
programe. Dacă programul rezultat, implementat pe calculator, funcționează și are același output
ca și al subiectului uman, atunci se consideră că el constituie o bună teorie a procesului
psihologic în cauză. Prima realizare de acest fel a fost programul L.T. (Logical Theorist),
construit la mijlocul deceniului șase de către H.A.Simon și A. Newell, capabil să demonstreze
unele teoreme din Principia Mathematica. Un program ulterior, mai îmbunătățit (GPS-General
Problem Solver ) a fost considerat, multă vreme, ca o ”teorie general a gândirii”. Simularea pe
calculator este o metodă care prezintă numeroase avantaje pentru analiza procesului cognitiv,
întrucât aceasta obligă analistul sistemului cognitiv să își explice toate asumpțiile, să infereze
toate componentele rezolvării de probleme, constituind o importantă sursă de ipoteze pentru
adâncirea cercetării procesului rezolutiv. (Miclea, 2003)

Astfel, o dată cu lucrarea celor doi autori prezentată în cadrul simpozionului din 10-12
septembrie 1956, studiul inteligenței artificiale ia amploare în paralel cu cel al rezolvării de
probleme. Mai târziu, în 1972 Simon și Newell publică o carte intitulată ”Human Problem
Solving” prin care evidențiază o serie de metode capabile să ofere informații valide despre
spațiului problemei și procesarea informției desfășurată în cazul rezolvării de probleme, fiind
urmați de numeroși alți autori: Erickson și Simon, 1984, Anderson, 1987, Kahney, 1986, Hoc,
19987, Richard, 1990. (Miclea, 2003)

Totodată, importanța simpozionului ogranizat de MIT se observă și în evoluția

cercetorilor care se ocupă cu studiul proceselor mnezice. Articolul “The magical number
seven,plus or minus two:some limits to our capacity for processing information” al lui G.A.
Miller este cea mai citată lucrare în științele cognitive, conform unui studiu condus de către
Garfield în 1975. 2 Așa cum sugerează și titlul, volumul sau capacitatea memoriei de scurtă
durată este de 7±2 itemi. Așa cum s-a confirmat în numeroase rânduri, atât prin analize de caz,
cât și prin experimente strict controlate, volumul de informație din memoria de scrută durată se
poate mări considerabil dacă subiectul uman grupează informația în unități cu sens, mai generale.

1
A. Newell and H. Simon, "The logic theory machine--A complex information processing system," in IRE
Transactions on Information Theory, vol. 2, no. 3, pp. 61-79, September 1956.
doi: 10.1109/TIT.1956.1056797
2
Sperling, G.(1988). The magical numer seven: Information processing then and now. In W. Hirst(Ed.), The making
of cognitive science:Essays in honor of George A. Miller(pp. 71-80). Cambriedge, UK: Cambridge University Press.
Aceste unități au fost numite, chiar de către G.A.Miller, chunks. Un chunk este cea mai înaltă
modelitate de organizare a informației de care dispune un subiect la un moment dat. (Miclea,
2003)

Acestă descoperire asupra capacităților mnezice a condus la dezvoltrea domeniului,

reprezentând o arie de interes chiar și pentru cercetătorii contemporani. Anders Ericsson 3 și
colegii săi au antrent un individ pentru a-i crește ”digit span-ul” obișnuit de la uzualul 7 la 80 de
digiți, în cursul unui an. Grupând seturi de trei și patru digiți împreună pentru a forma noi bucăți,
după o perioadă de luni, acest individ a învățat să repete liste de aproximativ 20 de digiți,
organizați în 5-7 chunk-uri. Apoi, într-un fel a învățat să combine mai multe chunk-uri în și mai
largi super-chunk-uri, astfel încât în cele din urmă el ar fi putut să repete serii de 80 de digiți.
Publicat la doar patru ani de la celebrul articol al lui Miller, un articol din 1960 al lui George
Sperling4 a devenit un alt clasic de durată în domeniul psihologiei cognitive, susținând că o
cantitate foarte mare de informații cu privire la modul în care un stimul visual arată este stocată
în minte pentru un timp foarte scurt. Studiile recente analizează fenomene precum legăturile
dintre activitatea neuronală si capacitatea memoriei vizuale (Vogel, E.K., & Machizawa, M.G.
(2004), memoria de lucru și atenția focală ( McElree, B. (2001), subitizing și viteză de
numărare.( Basak, C., & Verhaeghen, P. (2003).5

În concluzie, toate evenimentele istorice care au urmat simpozionului organizat de

Massachussets Institute of technology(MIT) despre teoria informatiei în data de 10-12
septembrie 1956 atestă importanța acestui eveniment atât pentru nașterea științelor cognitive, cât
și pentru dezvoltarea domeniului pshologiei ca știință. Progresele și cercetările efectuate în
domeniul teoriei informației, dezvolatarea psiholingvisticii, stabilirea relațiilor cu inteligența
artificială ce au permis investigarea psihicului uman, dar și descoperirile din domeniul
fenomenelor mnezice, al strategiilor rezolutive și al tuturor proceselor cognitive, toate acestea
reprezintă dovezi empirice care fac din acest domeniu ceea ce astăzi numim psihologie și care,
poate, nu ar fi fost posibile fără contribuția unor personalități remarcabile precum N. Chomsky,
HA. Simon, A, Newell sau G. Miller.

3
Ericsson, K.A., Chase, W.G., & Faloon, S. (1980). Acquisition of a memory skill. Science, 208, 1181-1182.
4
Sperling, G. (1960). The information available in brief visual presentations. Psychological Monographs, 74 (Whole
No. 498.)
5
The Legend of the Magical Number Seven (PDF Download Available). Available from:
https://www.researchgate.net/publication/255060875_The_Legend_of_the_Magical_Number_Seven [accessed
May 21, 2016].
Bibliografie:

1. A. Newell and H. Simon, "The logic theory machine--A complex information processing system,"
in IRE Transactions on Information Theory, vol. 2, no. 3, pp. 61-79, September 1956.
doi: 10.1109/TIT.1956.1056797
2. Ericsson, K.A., Chase, W.G., & Faloon, S. (1980). Acquisition of a memory skill. Science, 208,
1181-1182
3. Sperling, G. (1960). The information available in brief visual presentations. Psychological
Monographs, 74 (Whole No. 498.)

4. The Legend of the Magical Number Seven (PDF Download Available). Available from:
https://www.researchgate.net/publication/255060875_The_Legend_of_the_Magical_Number_Se
ven [accessed May 21, 2016].
5. Sperling, G.(1988). The magical numer seven: Information processing then and now. In W.
Hirst(Ed.), The making of cognitive science:Essays in honor of George A. Miller(pp. 71-80).
Cambriedge, UK: Cambridge University Press