Canal. Si S.E. Vadu Moldovei P.N.D.I.R.U

S.C. ANIVO’S S.R.
L
SUCEAVA
STUDIU DE FEZABILITATE
pentru obiectivul de investitii
“INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI

STATIE DE EPURARE”
COMUNA VADU MOLDOVEI, JUD. SUCEAVA
Proiect nr. 131 / 2013
ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA
AUTORITATEA CONTRACTANTA:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ANIVO’S S.R.L SUCEAVA
Director ing. O. Mutescu

Sef proiect ing. N. Chirap
Pr. spec. ec. ing. M. Stefan
Proiectant: SC ANIVO”S SRL Contract nr.: 131/2013
Adresa: Suceava str.Bistritei nr.7A Faza: Studiu de Fezabilitate
Tel. 0230/523426 Beneficiar: Consiliul local comuna Vadu Moldovei
Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei
BORDEROU
PIESE SCRISE:
( 1 ) Date generale
1. denumirea obiectivului deinvestitii
2. amplasamentul
3. titularul investitiei
4. beneficiarul investitiei
5. elaboratorul studiului
( 2 ) Informatii generale privind proiectul
1. situatia actuoala si informatii despre entitatea responsabila
2. descrierea investitiei
a) concluzii ale studiului de prefezabilitate sau ale planului deinvestitii
b) scenarii tehnico-economice
c) descrierea constructiva,functionala si tehnologica.
3. date tehnice ale investitiei
a) zona si amplasamentul
b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
c) situatia ocuparilor definitive de teren
d)studii de teren
e) caracteristicile principale ale constructiilor
f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului
4. durata de realizare si etapele principale,graficul de realizare a investitiei
( 3 )Costurile estimative ale investitiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devisului general
2. esalonarea costurilor coraborate cu graficul investitiei
( 4 ) Analiza cost-beneficiu
1. indentificarea investitiei si definirea obiectivelor
2. analiza optiunilor
3. analiza financiara
4. analiza economica
5. analiza de sensivitate
6. analiza de risc
( 5 ) Sursele de finantare
( 6 ) Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
1. nr. de locuri de munca create in faza de executie
2. nr. de locuri de munca create in faza de operare
( 7 ) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
1. valoarea totala(INV),inclusiv TVA(miilei)
2. esalonarea investitiei (INV/C+M)
3. durata de realizare ( luni)
4. capacitati (fizicce si valorice )
5. alti indicatori specifici activitatii
( 8 ) Avize si acorduri de principiu

1. avizul beneficiaruluide investitie privind necesitatea si oportunitatea
2. certificat de urbanism
3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor
4. acordul de mediu
5. alte avize si acorduri de principiu specifice.
B. PIESE DESENATE
plan de amplasamen in zona (1:25000-1:5000)

plan general (1: 2000-1:500)
planuri si sectiuni
planuri speciale,profile longitudinale si transversale
Intocmit
Sef proiect
ing. N. Chirap
MEMORIU GENERAL
( 1 ) DATE GENERALE
1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII:
“INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

COMUNA VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA”
Obiectivul de investitii face parte din Programului National privind Dezvoltarea

Infrastructurii Rurale si Urbane ,Subprogramul privind realizarea de sisteme centralizate
de canalizare
Scopul şi obiectivele Programului:
(1) Obiectul Programului îl reprezintă finanţarea proiectelor ce vizează protecţia
resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi
staţii de epurare.
(2) Scopul Programului îl constituie
a) asigurarea că evacuările de ape uzate epurate în staţiile de epurare şi
managementul nămolului rezultat din staţiile de epurare se încadrează în prevederile
reglementărilor în vigoare;
b) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător;
c) creşterea numărului de persoane racordate la o reţea de alimentare cu apă.
(3) Obiectivele Programului sunt:
a) reducerea şi limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuările
de ape uzate urbane şi rurale menajere provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de
regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere, sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale şi/sau meteorice şi de ape uzate provenite din industrie;
b) efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de alimentare cu apă, tratare a apei,
canalizare, a staţiilor de epurare, modernizarea, retehnologizarea şi achiziţionarea
instalaţiilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi rurale, care vor contribui la
îmbunătăţirea protecţiei mediului;
c) protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sănătăţii omului
şi mediului prin asigurarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare şi asigurarea
alimentării cu apă potabilă curată şi sanogenă;
d) realizarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat privind epurarea apelor
uzate transpuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu
modificările şi completările ulterioare;
e) asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în
conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu
modificările şi completările ulterioare.
Principalele obiective comune ale proiectului sunt:
- cresterea calitatii vietii si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
- imbunatatirea conditiilor igienico-sanitare ale locuitorilor si a activitatilor din zona
- dezvoltarea unei infrastructure minimale care sa asigure sprijinirea activitatilor

economice din zona
Principalele efecte comune dupa implementarea proiectului :
- cresterea nivelului de trai, a gradului de confort si civilizatie a locuitorilor din zona
- cresterea atractivitatii zonei pentru implementarea de noi activitati economice,
cat si pentru investitorii autohtoni si staini
- asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea sectorului privat in mediu rural
2. AMPLASAMENT
Lucrarile de canalizare, retele si statia de epurare vor fi amplasate in intravilanul
satelor Vadu Moldovei, Dumbravita, Camarzani, Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa, comuna
Vadu Moldovei, jud. Suceava pe un teren aflat in proprietatea primariei. Retelele de
canalizare vor fi amplasate pe strazi conform planului de situatie, iar statia de epurare va fi
amplasta pe malul sting al unui brat al riului Moldova, terenul nefiind inundabil.
Canalizarea este in sistem separativ, apele pluviale fiind colectate in rigole si
descarcate natural.
3. TITULARUL INVESTITIEI:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNA VADU MOLDOVEI
4. BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNA VADU MOLDOVEI
5. ELABORATORUL STUDIULUI SC ANIVO’S SRL SUCEAVA, J33/968/2005,

RO17795424, ,tel/fax 0230/523426, din comanda emisa de beneficiar care constituie si
tema de proiectare, se cere elaborarea documentatiei tehnice in faza de studiu de
fezabilitate pentru realizarea in sistem centralizat colectarea, transportul si epurarea apelor
uzate menajere de la locuintele din comuna Vadu Moldovei.
( 2 ) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA

CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Comuna Vadu Moldovei este situata in partea de sud-vest a judetului Suceava, in
sectorul vaii largi submontane a Moldovei, fiind strabatuta de drumul national DN 2( 85)
Suceava –Roman-Bucuresti.
Comuna Vadu Moldovei se afla la 45 km fata de municipiul Suceava si 14 km fata
de municipiul Falticeni si este compusa din satele Vadu Moldovei, Dumbravita,
Camarzani,Ciumulesti,Movileni, Mesteceni, Nigotesti si Ioneasa, satul Vadu Moldovei fiind
resedinta de comuna.
Perimetrul comunei beneficiaza de conditii optime de dezvoltare a agriculturii
deoarece structura solului este buna, sunt suprafete mari de teren pe cap de locuitor,
exista suprafete mari de fanete si suprafete mari de luciu de apa.
Activitatea specifica zonei este agricultura, populatia comunei ocupandu-se cu
cresterea animalelor (bovine si ovine) si cultivarea pamantului. Pe langa aceste activitati in
comuna mai functioneaza o serie de agenti economici cu specific de prelucrare a

produselor agricole.
Pentru crearea unor conditii mai bune de trai in concordanta cu standardele UE este
necesar ca locuitorii comunei Vadu Moldovei sa beneficieze de avantajele oferite de un
sistem centralizat de canalizare intrucit in comuna functioneaza un sistem de alimentare cu
apaconstruit cu fonduri prin programul SAPARD.
Prin dezvoltarea infrastructurii comunei se vor creea conditii de viata civilizata ceea
ce va conduce la stabilirea tinerilor in comuna, a medicilor si a cadrelor didactice.
In prezent comuna Vadu Moldovei nu dispune de un sistem centralizat de colectare,
transport si epurare a apelor uzate cu caracter menajer.
Realizarea unui sistem centralizat de canalizare cu statie de epurare prezinta o
serie de avantaje:
- protectia mediului
- riscuri scazute de producere de epidemii
- cresterea gradului de confort si civilizatie
- facilitarea dezvoltarii economice, astfel fiind respectate si aplicate directivele UE
Proiectul va fi implementat de catre Consiliul Local al comunei Vadu Moldovei, pe
domeniul public. Reteaua de canalizare se va realiza pe strazile localitatilor, iar statia de
epurare s-a prevazut a fi amplasata pe malul stang al unui brat al raului Moldova, pe un
teren de circa 1200 mp, aflat tot in domeniul public al comunei.
Consiliul Local prin bugetul de care dispune anual, are posibilitatea sa preia si sa
asigure cheltuielile neeligibile ale proiectului cit si cota de cofinantare.
Investitia “ Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare “ este investitie NOUA
si este cuprinsa in strategia de dezvoltare a infrastructurii judetului cit si in Master Planul
judetului.
Aceasta investitie necesara din punct de vedere al imbunataririi vietii locuitorilor
comunei cit si din punct de vedere al protejarii mediului inconjurator prin neinfestarea
pinzei freatice si a apelor de suprafata,ar fi trebuit sa fie executata dar din lipsa de fonduri
proprii sau alte surse nu sa executat pana in prezent
Consiliul Local al comunei Vadu Moldoveii la solicitarea locuitorilor a hotarit
intocmirea prezentului studiu de fezabilitate in vederea valorificarii oportunitatii de finantare
prin: Programul National privind Dezvoltarea Infrastructurii Rurale si Urbane,
Subprogramul privind realizarea de sisteme centralizate de canalizare fonduri de la
bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si Fonduri
din alte surse legal constituite, pe baza documentatiilor tehnico economice aprobate, conform
legislatiei in vigoare
2. DESCRIEREA INVESTITIILOR
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
termem lung privind situatia actuala,necesitatea si oportunitateapromovarii investitiei,
precum si scenariul tehnico-economic selectat.
Lucrarea de fata rezolva problema canalizarii pentru un numar de 7200 locuitori si
pentru 926 elevi si salariati
Comuna Vadu Moldovei nu dispune de un sistem de centralizare unitar care sa asigure
preluarea, transportul si epurarea apelor uzate ce rezulta din gospodarii, dotarile social –
culturale si de la societatile comerciale existente in zona.
Lucrarile proiectate satisfac conditiile igienico – sanitare impuse de normele in

vigoare Legea nr. 107 / 1996, HG 730 / 1997, NTPA / 001 / 2002.
In prezent locuitorii comunei dispun de alimentari cu apa dar cu colectarea apelor
uzate in bazine vidanjabile, executate uneori in conditii improprii, conducand in final la
infestarea straturilor freatice existente. Acelasi sistem de colectare a apelor uzate se
regaseste si la dotarile social – culturale existente in comuna. Avand in vedere cele
prezentate se impune realizarea unei canalizari capabile sa preia apele uzate de la
consumatori si sa le conduca intr-o statie de epurare, in concordanta cu cerintele normelor
in vigoare, la descarcarea in emisar. Prin realizarea unui sistem unitar de canalizare al
comunei Vadu Moldovei, se va mari gradul de confort si civilizatie a locuitorilor,
asigurandu-se conditiile normale igienico – sanitare, precum si facilitarea aparitiei unor noi
agenti economici benefici pentru comuna si dezvoltarea rapida a turismului.
In plus, mentionam ca aceasta comuna, intr-un timp foarte scurt va dispune si de o
alimentare cu gaze naturale pentru prepararea hranei si incalzirea gospodariilor, iar prin
proiectul integrat se va realiza si sistemul de alimentare cu apa.
Proiectul se incadreaza in prevederile Planului de Urbanism General, precum si
Planului de Amenajare a Teritoriului (PAT)
Reteaua de canalizare in localitatea Vadu Moldovei este alcatuita din conducte PVC
Ø250 L=13252m si Ø300 L =8496m si Ø350 L =530 Pe traseul conductelor de Ø300 si
Ø250 s-a amplasat sapte statii de pompare ape uzate care transporta apa printr-o
conducta PEID Ø110, PN6, L cumulata=2313 m. Pe traseul conductelor s-au amplasat un
nr. de 428 camine de vizitare.
Statia de epurare este de tip monobloc cu doua trepte mecanice si una bio-chimica
cu o capacitate de 450 mc/zi. Dezinfectia se realizeaza cu instalatie de ultraviolete.
Studiul de fezabilitate are drept scop implementarea programelor de coeziune
economica si sociala, care au drept scop protectia generala a mediului si anume: protectia
atmosferei, protectia cursurilor de apa, protectia stratului freatic.
Pentru prelucrarea, transportul, epurarea si descarcarea in emisar a apelor uzate
rezultate din localitate s-au prevazut urmatoarele lucrari:
- retea de canalizare cu Ø 250mm si Ø 300 mm; si Ø 350 mm.
- statii de pompare ape uzate buc 7 si 1 statie de prepompare
- statie de epurare in doua trepte, mecanica si bio-chimica Q =450 mc/zi
Dupa tratarea mecano-biologica apele vor fi dezinfectate cu raze ultraviolete.
Conform UE, serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare ar trebui să aibă
următoarele caracteristici:
1. Caracter universal;
2. Tratament egal, fără discriminare faţă de clienţi;
3. Continuitate;
4. Securitatea şi siguranţa persoanelor şi a serviciilor;
5. Adaptabilitate şi management pe termen lung;
6. Transparenţă;
7. Accesibilitate.
Aceste principii vor fi incluse în Strategia privind Sistemul Rural de Alimentare cu
Apă şi Igienizare şi se regăsesc în conţinutul următoarelor Directive:
1. Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în particular a
solului, atunci când nămolul activ este utilizat în agricultură.
2. Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă

destinată producerii de apă potabilă în statele membre.
3. Directiva Consiliului 76/160/CEE privind calitatea apei pentru îmbăiere.
4. Directiva Consiliului 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite
substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii.
5. Directiva Consiliului 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci ce necesită
protecţie sau îmbunătăţire pentru a susţine viaţa peştilor şi Directiva
Consiliului 79/923/CEE privind calitatea apei pentru moluşte.
6. Directiva Consiliului 79/869/CEE privind metodele de măsurare, frecvenţele
de prelevare şi analiza apelor de suprafaţă destinate prelevării apei pentru
consumul uman în statele membre.
7. Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman
care amendează Directiva 80/778/CEE.
8. Directiva 91/271/CEE (amendată prin Directiva 98/15/CE) privind epurarea
apelor uzate urbane.
9. Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de
nitraţii proveniţi din surse agricole.
10. Directiva 2000/60/CEE (“Directiva Cadru a Apei”)a Parlamentului European
şi a Consiliului care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul
politicii apelor.
Scenariul descris mai sus face parte integrantă din Strategia de dezvoltare a
regiunii Nord – Est şi din Strategia de dezvoltare a judeţului Suceava
Proiectele de canalizări şi staţii de epurare şi alimentare cu apă

sunt aproape întotdeauna legate de dezvoltarea locală şi pot fi
considerate din punct de vedere dual:
 aceste acţiuni sunt destinate „închiderii ciclului apei din
raţiuni igienice şi sanitare şi, astfel, pot fi privite ca parte a
unui sistem integrat de alimentare cu apă;
 ele reprezintă în acelaşi timp măsuri pentru protecţia
mediului.
Indiferent dacă această localitate va avea un indice de dezvoltare pozitiv sau va

stagna, canalizarea apelor menajere reprezintă o investiţie strict necesara populaţiei pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi mai esenţial asigurarea sănătăţii populaţiei.
Investitia de canalizare cu statie de epurare este considerata investitie noua
Proiectul ,, Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare in comuna Vadu
Moldovei”, se incadreazea in strategia regionala de apa/ apa uzata conform Master
Planului Judetului Suceava, conform anexelor la prezentul
b) Scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

atinse
Conform precizarilor Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii
Rurale si Urbane ,sunt nominalizate scopul si obiectivele programului, sursele de
finantare pentru derularea programului, criterii de eligibilitate, tipuri de proiecte, categorii
de cheltuieli eligibile
Scopul şi obiectivele Programului:
(1) Obiectul Programului îl reprezintă finanţarea prin Programului National de
Dezvoltare a Infrastructurii a proiectelor ce vizează protecţia resurselor de apă, sisteme
integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare.
(2) Scopul Programului îl constituie:
a) b) asigurarea că evacuările de ape uzate epurate în staţiile de epurare şi
managementul nămolului rezultat din staţiile de epurare se încadrează în prevederile
reglementărilor în vigoare
c) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător;
d) creşterea numărului de persoane racordate la o reţea de alimentare cu apă.
(3) Obiectivele Programului sunt:
a) reducerea şi limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuările
de ape uzate urbane şi rurale menajere provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de
regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere, sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale şi/sau meteorice şi de ape uzate provenite din industrie;
b) efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de alimentare cu apă, tratare a apei,
canalizare, a staţiilor de epurare, modernizarea, retehnologizarea şi achiziţionarea
instalaţiilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi rurale, care vor contribui la
îmbunătăţirea protecţiei mediului;
c) protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sănătăţii omului
şi mediului prin asigurarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare şi asigurarea
alimentării cu apă potabilă curată şi sanogenă;
d) realizarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat privind epurarea apelor
uzate transpuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu
modificările şi completările ulterioare;
e) asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în
conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu
modificările şi completările ulterioare.
Analizand obiectivele Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii
Rurale si Urbane se constata ca proiectul ,, Infiintare sistem de canalizare si statie de
epurare Comuna Vadu Moldovei” , este singura alternativa prezenta a finantarii acestei
componente
In scopul realizarii obiectivelor proiectului, prezenta documentatie propune
urmarirea urmatoarelor:
- datele proiectului;
- analiza activitatii in functie de rezultate facilitand intelegerea proiectului;
- precizarea indicatorilor de performanta;
- precizarea cailor de monitorizare si evaluarea a indicatorilor;
In acest scop se impune analiza solutiei existente si planificarea proiectului.
- in analiza situatiei existente se vor identifica:
 elementele investitiei
 obiectivele investitiei
 analiza variantelor si stabilirea variantei optime
In planificarea proiectului se va urmari analiza factorilor externi prin prisma
eventualelor riscuri si analiza factorilor de succes (impact, indicatori de realizare).
Avand in vedere cerintele acestui serviciu s-au analizat doua variante pentru
colectare, transportul si epurarea apelor uzate cu caracter menajer care rezulta de la
consumatori.
Scenariul I
In aceasta varianta nu se propune a se executa investitia Infiintare sistem de
canalizare si statie de mentinindu-se aceleasi conditii nefavorabile pentru locuitorii
comunei Vadu Moldovei.
Scenariul II
In aceasta varianta s-au prevazut urmatoarele:
- canale colectoare pe strazi in axul drumului din tuburi beton Ø250 , Ø300si Ø350
- statie de epurare clasica compusa din urmatoarele obiecte:
 gratar
 desnisipator
 decantoare tip IMHOFF 2 x 1500 locuitori cu rol de decantor primar
 biofiltru de unica incarcare
 decantoare de tip IMHOFF 2 x 1500 locuitori cu rol de decantor secundar
 statie de dezinfectie cu raze ultraviolete
 platforma de uscare a nomolului
Toate aceste obiective vor fi executate din beton armat.
Scenariul III
- Canale colectoare pe strazi, din tuburi PVC Ø250 , Ø300 si Ø350 imbinate cu mufe
si etansate cu inele de cauciuc
- Statia de epurare va fi cu epurare mecanica, chimica si biologica, cu nitrificare si
denitrificarea apelor uzate si dezinfectie cu raze ultraviolete.
- Statie de pompare ape uzate
Analizand cele trei variante s-a ajuns la concluzia ca varianta a III-a este mai
avantajoasa asigurand realizarea obiectivelor propuse prin proiect.
Aceasta varianta prezinta urmatoarele avantaje:
- gradul de epurare ridicat
 CBO5 – pana la 92%
 suspensie pana la 83%
fiind astfel respectate normele NTPA / 001 / 2002;
- suprafata de teren necesara circa 1200 mp;
- consum de energie mai redus;
- nu necesita supraveghere permanenta;
- este posibila intreruperea energiei electrice pana la sase ore fara sa afecteze
procesele tehnologice;
- statia de epurare nu este afectata in perioadele de inghet;
- nu degaja mirosuri neplacute;
- namolul deshidrat poate fi valorificat;
- statia fiind modulara permite extinderi ulterioare;
- fiabilitate in timp, datorita faptului ca echipamentele sunt din inox.
Din punct de vedere economic, valorile sunt sensibil apropiate, celelalte avantaje
fiind net in favoarea variantei a III-a.
c) DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA
Proiectul propune colectarea si transportul apelor uzate provenite de la consumatori

prin intermediul unor retele de canalizare amplasate pe strazile comunei pana la statia de
epurare,mentionam ca pe zona drumului european E 85 retelele de canalizare vor fi
amplasate pe ambele parti ale drumului deoarece desitatea locuintelor este mare iar
racordarea la reteaua de canalizare se va face in mod echitabil nefiind necesare
subtraversari care sunt costisitoare si dificil de executat.
Statia de epurare prevazuta in trei trepte si anume:
- treapta mecanica
- treapta biologica
- treapta chimica
va asigura epurarea apelor in conditiile de calitate in conformitate cu NTPA 001/2002 si a
normelor de calitate din U.E.
Canalele colectoare vor fi amplasate pe ambele parti ale drumului european si
partea stanga pe celelalte strazi, la adancimea minima de 1,5 m fata de cota terenului
natural. Pe traseu se vor prevedea camine de vizitare, la schimbarea de directie in plan
orizontal sau vertical, iar in aliniament la distanta de minim 50 m. Canalele vor fi amplasate
obligatoriu in afara carosabilului drumului european si in lateral pe strazile nemodernizate.
Canalele de colectare se vor executa din tuburi de PVC, inbimate cu inele de
cauciuc, cu diametre de, 250 , 300 si 350mm ,in functie de debitele calculate.
Elementele de dimensionare a canalelor colectoare luate in calcul:
- viteza minima de autocuratire de 0,7 m/s
- grad de umplere 60 – 65%
Pentru racordarea consumatorilor s-au prevazut camine de vizitare carosabile STAS
2448/82.
Conform STAS 6054/1977 in zona, adancimea de inghet este de 1,10 m de la
suprafata terenului natural.
Conform normativ P 100/2006 zona de amplasament a obiectivului se
caracterizeaza prin:
- perioada de colt Tc = 0,7s
- grad seismic VIII
Conform normativ HGR nr.766/1997, constructiile proiectate se incadreaza in clasa
IV de importanta si categoria “C” – importanta normala.
Statia de epurare
- Date generale
Din cadrul investitiei “Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare in comuna
Vadu Moldovei, judetul Suceava”, face parte si obiectivul Statie de epurare – prezentat in
memoriul tehnic si care rezolva o parte din problemele legate de dezvoltarea comunei si
problemele legate de protectia mediului.
- Caracteristici ale apelor uzate

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform
NTPA 002/2002, sunt:
350 mg/l - materii in suspensie;
300 mg/l - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)
30 mg/l - azot amoniacal (NH4+)
5,0 mg/l - fosfor total (P)
500 mg/l - consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)
25 mg/l - detergenti sintetici biodegradabili
30 mg/l - substante extractabile cu solventi organici
6,5 – 8,5 - unitati pH
40ºC - temperatura
Statia de epurare este calculata cu urmatoarele debite:
Qzi med = (5.760 loc x 60 l/zi si om)/1000 = 345,60 mc/zi = 4,00 l/s
Qzi max = 345,60 mc x 1,3 = 447,28 mc/zi = 5,18 l/s
Qorar max = (447,28 x 1,8)/24 = 33,55 mc/h = 9,32 l/s
- Conditii de evacuare in emisar

Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor normativului
NTPA 001/2002 sunt:
350 mg/l - materii in suspensie;
20-25 mg/l - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)
2,0 mg/l - azot amoniacal (NH4+)
1,0 mg/l - fosfor total (P)
70-125 mg/l - consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)
0,5 mg/l - detergenti sintetici biodegradabili
20 mg/l - substante extractabile cu solventi organici
6,5 – 8,5 - unitati pH
35ºC - temperatura
- Gradul de epurare necesar

Pentru atingerea valorii impuse de NTPA 001/2002 este necesara realizarea in
cadrul procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare:
90% - materii in suspensie;
93% - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)
93% - azot amoniacal (NH4+)
80% - fosfor total (P)
86% - consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)
98% - detergenti sintetici biodegradabili
33% - substante extractabile cu solventi organici.
- Schema de epurare adoptata

Varianta clasica - instalaţii de epurare mecano-biologice realizate prin tehnologia
consacrată, aerobă, cu nămol activ şi oxidare completă.
Elementele componente primare ale unei instalaţii de epurare descrise sunt reprezentate
printr-un cămin de pompare, un decantor primar (predecdantare), bazinul de aerare,
decantorul secundar, căminele de nămol oxidat, căminul suflantei şi instalaţia suflantei.
Epurarea mecanică se produce în instalaţia de predecantare, nămolul depus la
partea inferioară a decantorului evacuându-se periodic, prin aspiraţie.
Epurarea biologică are loc în instalaţia de aerare, aceasta efectuându-se în
sistemul „cu bule fine”, aerul fiind asigurat prin suflante amplasate într-o construcţie
separată. Sistemul de aerare funcţionează automat, cu comandă prin relee de timp.
Din punct de vedere tehnic, varianta este bună – având în vedere că marea majoritate a
staţiilor de epurare existente sunt realizate după această variantă.
Problema care se pune însă, este consumul mare de betoane rezultând un cost ridicat al
investiţiei.
Mirosul – având în vedere că aceste construcţii sunt descoperite, cu toate
precauţiile care s-ar lua, tot se degajă în atmosferă un miros destul de pestilenţial.
Interpretarea mirosurilor survine după percepţie. Analizorul olfactiv tinde să clasifice
mirosurile în funcţie de sursă sau în asociere cu o substanţă familiară.
Fiind obiectiv descoperit trebuie să respecte legislaţia în vigoare privind
amplasamentul şi distanţa faţă de localitate si gospodarii şi este dificil de găsit
amplasamente care să corespundă cerinţelor legale.
2. VARIANTA ADOPTATA
Principiul constructiv al unei statii compacte de epurare a apelor uzate

Desi difera prin dimensiuni si tehnologii folosite, cea mai mare parte a statiilor de
epurare a apelor uzate menajere au o schema constructiva apropiata. Exista si unele
realizate pe verticala, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontala. Ocupa relativ mult teren,
dar o parte din instalatii se pot realiza în subteran, cu spatii verzi deasupra.
Fig. 1. Schema unei statii compacte de epurare.

Încarcata cu materii biodegradabile, apa reziduala necesita un tratament biologic,

unde bacteriile consuma materia organica în prezenta oxigenului introdus de aeratoare. În
momentul în care apa uzata întâlneste o suprafata de contact, la interferenta dintre
aceasta si apa uzata se dezvolta bacterii si alte numeroase microorganisme. Acestea dau
nastere imediat la membrane sau pojghite (la filtrele biologice, la câmpurile de irigare si
filtrare etc.) si la flocoane biologice (în bazinele cu namol activ), care abunda în organisme
unicelulare sau complexe, constituind asa-numita biomasa. Biomasa are mare putere de
transformare a materiilor solide din apa uzata aflate sub diferite forme - suspensie,
coloidale, dizolvate.
Deoarece epurarea biologica este un fenomen de suprafata, realizarea acesteia
este în functie de suprafata de contact.
Suprafata flocoanelor care se formeaza în bazinele cu namol activ este evaluata la 1600
m2/m3 de volum de bazin de aerare.
În cazul filtrelor biologice, marimea peliculei poate atinge 400÷80.000 m 2/m3
(800-1100 m2/m3 la filtrele imersate cu suport mobil, 200-80.000 m2/m3 la filtrele imersate
cu suport fix si 150-700 la filtrele umede). Formarea si mentinerea flocoanelor si peliculelor
biologice se realizeaza prin oxigenarea (aerarea) apei sau ventilatie în treptele biologice
aerobe si fara oxigenare în treptele anoxice sau anaerobe.
Aparitia si dezvoltarea firmelor private mici si mijlocii, industriale si de turism,
construite în zone rurale, fara canalizare si unde nu exista statii de epurare comunale a
crescut cererea de instalatii si statii compacte de epurare a apelor uzate, cu autonomie
mare de fuctionare.
Acestea nu se fabrica în tara si sunt importate de la firme producatoare din
Belgia, Cehia, Elvetia, Germania, Italia, Ungaria etc.
S-a constatat ca în statiile de epurare care functioneaza pe baza tehnologiilor de
epurare conventionale cu namol activ, în treptele de epurare biologica, rezulta cantitati
mari de namol în exces care trebuie vidanjat des sau care necesita linii tehnologice de
îngrosare, conditionare, deshidratare si mineralizare.
Acestea maresc costurile echipamentelor, a apei epurate, maresc volumele
statiilor, micsoreaza fiabilitatea si mentenabilitatea si presupun personal specializat,
dublând sau triplând costurile statiilor mici si ale microstatiilor. Din aceste considerente,
apare ca necesara realizarea în tara de tehnici de epurare performante, prin folosirea
tehnologiilor de vârf în procesul de epurare biologica a apei, care sa duca la reducerea
suprafetelor active, la reducerea dimensiunilor statiilor de epurare si a cantitatii namolului
format si la micsorarea consumurilor energetice.
Folosirea de tehnologii avansate si echipamente performante în instalatiile de
tratare si epurare a apelor duce la protectia bazinelor hidrografice, un domeniu tot mai
important în asigurarea cantitativa si calitativa a hranei populatiei, o prioritate în plan
national si international.
În acest sens se înscriu si preocuparile noastre, ca proiectanţi, de a alege
echipamente cât mai eficiente pentru epurarea apei uzate, pentru pastrarea nealterata a
emisarilor (râuri sau cursuri de apă mai mici) şi a apelor freatice – sursa de baza a apei
potabile din aglomerarile umane, fie rurale sau urbane.
Schema de epurare adoptata urmareste in mod special retinerea materiilor in
suspensie, a particulelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile
(exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor.
Pentru aceasta schema de epurare va fi realizata pe o linie tehnologica, pentru un

debit mediu de 450 mc/zi si va cuprinde:
- bazin de egalizare si prepompare;
- gratar mecanic;
- desnisipator si separator de grasimi;
- bazin de egalizare si pompare;
- 1 unitate de epurare biologica;
- 2 unitati de dezinfectie;
- 2 unitati de preparare si dozare coagulant si floculant
- bazin de colectare si pompare namol;
- unitate de deshidratare namol;
- platforma depozitare saci reziduri solide.
In situaţia căderii alimentarii cu energie electrica sau epuizării volumului tampon din
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul nopţii) Unitatea de epurare
biologica tip propusă, permite o întrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore.
După aceasta perioada de întrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue
funcţionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor biologice si chimice.
Pentru asigurarea apei tehnologice se va face un put forat - care sa asigure
necesităţile tehnologice ale staţiei de epurare ( grătarul mecanic - din unitatea de epurare
compactă, Unitatea de deshidratare, necesităţile de spălare / incendiu pentru hidranţi si
apa potabila pentru laboratorul si grupul social din containerul de personal).
DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE ŞI A COMPONENTELOR SCHEMEI DE

EPURARE
 FLUXURI TEHNOLOGICE
Linia apei constă din:

1. reţinerea materiilor grosiere in grătarul mecanic
2. reţinerea nisipului si grăsimilor in deznisipator / separator grăsimi ;
3. egalizarea debitelor şi omogenizarea compoziţiei apelor uzate în bazinul
de egalizare, omogenizare şi pompare.
4. alimentarea în mod continuu şi cu o plaja de debite corespunzătoare a
unităţilor compacte de epurare.
5. reducerea substanţelor organice prin epurare biologică în unităţile
compacte, instalaţii ce poate realiza şi nitrificarea-denitrificarea apelor
uzate prin secvenţe de exploatare corespunzătoare, dacă se constată
creşteri ale concentraţiilor compuşilor pe bază de azot.
6. dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizează
într-o instalaţie ataşată unităţii compacte. Această metodă de
dezinfecţie este preferată clorinării, din cauza formării în cursul de apă
receptor de compuşi toxici pentru flora şi fauna acvatică.
Linia nămolului constă din:
➔ evacuarea nămolului din tancul de sedimentare primară aferent unităţii
compacte de epurare (modul biologic de epurare) într-un Bazin de
colectare si pompare. Un lucru deosebit de important îl constituie
absenţa nămolului în exces datorită aplicării unei tehnologii
performante de epurare biologică cu unitatea compactă.
 COMPONENTE
 RETELE TEHNOLOGICE
Conducte gravitaţionale (de canalizare)

Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PVC riflat cu
Dn 250 mm , Dn 300 mm si Dn 350 mm
Conducte sub presiune (de pompare)
Conductele sunt executate din tuburi din PEID Dn 110 si Dn 125
 CAMINE DE CANALIZARE
Acestea sunt cămine standard (STAS 2448-82), de canalizare, carosabile, Dn
800mm, cu excepţia căminului de comutare Dn 1500mm, de la intrarea in staţie, cu
racorduri la conductele de canalizare si adâncime variabila, conform profilelor tehnologice.
Sunt prevăzute cu capace carosabile si trepte pentru acces personal de mentenanţă si
exploatare.
Descrierea fluxului tehnologic si a obiectelor componente ale schemei de epurare

Fluxul tehnologic, pe linia apei, consta din:
- retinerea materiilor grosiere, a celor in suspensie si flotante, in gratarul automat si
desnisipator;
- egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate, operatiune ce se
realizeaza in bazinul de egalizare si pompare. Alimentarea in mod continuu si relativ
constant cu apa uzata a unitatii compacte de epurare ii asigura acesteia o functionare
optima in treapta biologica;
- reducerea substantelor organice prin epurare biologica in unitatea compacta,
instalatie ce poate realiza si nitrificarea – denitrificarea apelor uzate prin secvente de
exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe
baza de azot. Efluentul unitatii compacte, in urma proceselor de epurare mecano –
biologica, indeplineste conditiile de calitate impuse de NTPA 001/2002 pentru toti
indicatorii;
- dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o
instalatie atasata unitatii compacte. Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii,
datorita formarii in cursul de apa receptor de compusi toxici pentru flora si fauna acvatica in
situatia aplicarii celei din urma variante.
Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi
pompat către instalaţia de deshidratare nămol în saci prevăzută cu sistem de dozare
polielectrolit pentru îmbunătăţirea gradului de deshidratare, sau înapoi in unitatea de
epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma procesului de deshidratare, este

reintrodus gravitaţional în circuitul de epurare. Nămolul rezultat este un nămol mineralizat
şi deshidratat care va fi depozitat in saci pe o platformă de stocare.
 UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ULTRAVIOLETE

Aceasta realizează dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se
montează suprateran, imediat după Blocurile de epurare biologica.
Apa limpezită este dirijată spre unitatea de dezinfecţie cu ultraviolete, după care
efluentul epurat şi dezinfectat, ce respectă condiţiile de calitate impuse, este evacuat în
emisar.
Linia namolului consta din:
- evacuarea nomolului din compartimentul de decantare primara aferent unitatii
compacte de epurare (modul biologic de epurare) intr-un bazin de colectare si pompare
namol. Un lucru deosebit de important il constituie absenta namolului in exces datorita
aplicarii unei tehnologii performante de epurare biologica cu unitatea compacta;
- pomparea namolului decantat in unitatea de deshidratare cu saci filtru de unde apa
filtrata este returnata in bazinul de egalizare, omegenizare si pompare, iar sacii cu namol
deshidratat sunt depozitati pe o platforma de beton pentru scurgere si depozitare.
Statia de epurare este prevazuta cu by-pass/preaplin general, pentru situatia caderii
alimentarii cu energie electrica.
- Treapta mecanica
Gratarul mecanic este pentru un debit de pana la 500 mc/zi si este amplasat intr-o
casa pentru a evita inghetul. Curatirea gratarului se face automat. Retinerile sunt
depozitate intr-un container. Periodic acestea sunt transportate la groapa de gunoi.
Pentru prevenirea mirosului neplacut si realizarea unei fermentari in profunzime a
materialului grosier retinut, este recomandat sa se foloseasca o data la doua saptamani
substante bio-preparatoare sub forma de pudra furnizate de firma care livreaza statia.
Din casa gratarului automat, dupa retinerea materiilor grosiere, apa uzata ajunge in
separatorul de grasimi/deznisipator unde are loc separarea particulelor solide/grasimilor.
Deznisipatorul de tip vertical permite separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de
0,2 mm, gravitational.
Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe de nisip
cu rotor constructie rezistenta la abraziune, intr-un bazin de stocare nisip, prevazut cu
radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei in fluxul
tehnologic de epurare. Nisipul va fi tratat si spalat cu biopreparate de tip Bact-Bio 9500, in
scopul stabilizarii acestuia.
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are tripla functionalitate:
- omogenizeaza compozitia apelor uzate, care dupa cum se stie, la localitati mici are
o gama de variatie destul de mare;
- egalizeaza prin instalatia de retur debitul de apa, alimentand in mod constant
treapta de epurare biologica din aval;
- prin pompare se asigura intregirea fluxului tehnologic din punct de vedere
hidraulic, avand in vedere montajul subteran al celor doua unitati compacte de epurare.
Din punct de vedere al echiparii cu utilaje, in bazinul de egalizare si pompare
intalnim o electropompa submersibila ce asigura debitul de apa constant pentru unitatea
compacta de epurare. Toate utilajele sunt de inalta fiabilitate, fiind furnizate de firme din
U.E.
- Treapta biologica
Unitatea compacta de epurare compusa din modul.

Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano – biologica foarte eficienta, procesul
tehnologic automatizat si controlat permanent. Modulele sunt alcatuite din urmatoarele
componente:
- tanc de sedimentare primara;
- camera de coagulare;
- tanc de hidroliza – fermentare;
- tanc heterotrofic de nitrificare si denitrificare cu sistem de aerare cu bule fine si
dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotante;
- tanc heterotrofic de nitrificare si denitrificare cu sistem de aerare cu bule fine si
dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix;
- tanc autotrofic de nitrificare;
- instalatie de dezinsectie cu ultraviolete.
- Treapta chimica
Din statia de pompare apa ajunge in camera de coagulare, inglobata in modul. In

aceasta camera are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si sedimentarea compusilor pe
baza de fosfor eliminandu-se astfel necesitatea unui decantor secundar.
Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unei unitati de stocare si dozare.
Materia sedimentara trece gravitational in bazinul de sedimentare primara dotat cu
decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor in suspensie. Evacuarea
sedimentelor primare se realizeaza prin intermediul unei electropompe de proces care
asigura atat evacuarea acestui sediment catre bazinul de stocare namol decantat primar
cat si recircularea partiala a acestuia prin sustinerea procesului biologic. Cantitatea de

fosfor care ramane in apa cea necesara asigurarii unei concentratii in P tot conform NTPA
001 dar asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biologice care au loc in treapta
de epurare biologica.
In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se
introduce un biopreparat, Bacti-Bio 9500, care realizeaza fermentarea in profunzime a
materialului decantat. Namolul primar este trimis prin pompare catre un bazin de colectare
si pompare namol dotat cu o pompa submersibila fabricata in U.E. de unde , dupa
decantare, este repompat inapoi in unitatea de epurare biologica. Periodic namolul poate fi
evacuat din bazinul de colectare namol prin vidanjare, sau direct din unitatea de epurare
biologica.
Datorita aplicarii solutiei cu blocuri lamelare rezulta o reducere substantiala a
spatiului de decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard. Apa astfel
limpezita trece in compartimentul de aerare unde se realizeaza o epurare biologica.
Compartimentul biologic este compus din:

o Tanc de fermentare si hidroliza: se realizeaza urmatoarele procese:
 Absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor (in flotatie);
 Reducerea substantelor organice de baza;
 Reducerea materiilor in suspensie;
 Fermentarea produsilor de hidroliza.
In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFIT (nivelul I al lantului
trofic) care adera la mediul plutitor si reduc materia organica in proportie de 40 %.
Bacteriile in prima etapa elimina de 20 – 30 de ori mai multe enzime decat pot sa
consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate numi fermentator (incubator de
enzime). Din cauza eliberarii in apa a unei cantitati mari de enzime, procesele biologice de
eliminare a substantei organice se desfasoara in mod accelerat (intensiv).
o Tanc heterotrofic de nitrificare si denitrificare, cu formarea nivelului II din lantul trofic
BACTERIFORE. In acest bazin se realizeaza:
 Oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza;
 Nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii in azotiti
respectiv azotati.
Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificare, proces care se desfasoara in
prezenta oxigenului insuflat in masa de apa si bacterii specializate autotrofe care
realizeaza denitrificarea, obtinand oxigenul necesar metabolismului din compusii organici si
cei pe baza de azot. Bacteriile autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile
heterotrofe.
Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%.
Denitrificarea permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in
atmosfera.
o Tanc hetero – autotrofic de nitrificare si denitrificare, nivelul III (se dezvolta o
bacterie superioara a lantului trofic CARNIVORE care continua procesele incepute in zona
nivelului II). In plus, se realizeaza mineralizarea trofica, proces consumator de oxigen.
o Tanc autotrofic de nitrificare, nivelul IV – zona in care se dezvolta cele mai evoluate
microorganisme (CARNIVORE avansate si DETRIVORE – nivelul IV al lantului trofic –
bacterii care consuma reziduri de substanta organica, metaboliti, celule moarte) care
practic curata sistemul.
Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica

sunt continuate si in plus apar procese de nitrificare autotrofa. Aportul de oxigen este
justificat de necesitatea producerii proceselor de mineralizare trofica si oxidare
intracelulara a produsilor de hidroliza. Tehnologia permite eliminarea succesiva a
substantelor organice in diferite stadii ale lantului trofic, transformandu-le in susbstanta
anorganica.
In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din masa
celulara. In tehnologia unitatii de epurare biologica aceasta masa celulara se regaseste pe
mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene, iar substanta organica care intra
in sistem este consumata si transformata in materialul celulelor vii, iar in ultima etapa, in
nivelul IV, regasim celulele si microorganismele detrivore care se hranesc cu celule moarte
si care sunt aderente la suportul plutitor.
Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a
materiilor organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul
fix in procesele de epurare, nu se formeaza namol in exces.
Dezinfectia efluentului
Apa limpezita este dirijata apoi spre instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, dupa
care efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse de normativul
NTPA 001/2002, este evacuat in emisar.
Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata imediat dupa treapta biologica este

din otel inox si functioneaza cu lampi neimersate. Razele ultraviolete cu lungime de unda λ
= 253,7 mm, penetreaza masa de lichid producand distrugerea microorganismelor
patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 – 99%.
Bazin de colectare si pompare sediment primar
Bazinul asigura:
- colectarea sedimentului primar provenit de la unitatile de epurare mecano-
biologica compacta, containerizata
- decantarea sedimentului primar
- omogenizarea namolului in vederea pomparii
- pomparea namolului la unitatea de deshidratare cu saci filtru si/sau pomparea
namolului inapoi in tancurile de coagulare.
Volumul util al bazinului este de 45 m3.
In bazin se monteaza o pompa submersibila de namol si un mixer submersibil cu jet.
Sunt prevazute capace de acces pentru pompa submersibila si mixer, capac si
trepte pentru acces personal mentenanta si exploatare.
Unitatea de deshidratare namol
Aceasta se monteaza in Camera tehnica aferenta unitatii de epurare mecano-

biologice compacte, containerizate.
Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare si pompare ajunge prin
pompare in Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici, acesta trece printr-un Ejector,
unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un mixer static si apoi prin
intermediul unui Distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa se scurge in colectorul lada de la
partea inferioara, iar sedimentul deshidratat este retinut in sacii cu carucior.
Substantele biopreparatoare si apa din retea necesare sunt introduse in Rezervor
cu ajutorul unui Mixer.
Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin intermediul
unui robinet multifunctional in Ejectorul de sediment.
Instalatia de deshidratare sediment in saci realizeaza reducerea umiditatii
micsorand volumele ce urmeaza a fi evacuat din Statia de epurare.
Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acesteia in fluxul tehnologic al
apei, retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorita adaosului de
biopreparate.
Acest sediment nu mai prezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor, dupa
umplerea sacilor filtranti cu sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati pe
platforma de containerepentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la partea
inferioara. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational in Bazinul de egalizare si
pompare.
Platforma containere
Aceasta va avea o suprafata de S = 24 m2 si serveste pentru depozitarea temporara

a containerelor cu materii solide provenite de la Gratarul manual, Gratarul mecanic,
Denisipator si a sacilor cu sediment deshidratat de la Unitatea de deshidratare.
Platforma este prevazuta cu gratar de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie
de pe platforma si a apei scurse din containere si saci.
By – Pass general
Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare mecano-

biologice compacte containerizate (situatie de avarie), pentru a evita inundarea
necontrolata a zonei se prevede o conducta cu rol de preaplin si by-pass a platformei
statiei de epurare Dn 300, care tine cont de debitul maxim posibil.
In prima faza dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera afluenta
se inmagazineaza in bazinul de omogenizare, egalizare si pompare in reteaua de
canalizare pana la nivelul preaplinului ( - 0,80m), dupa care deverseaza, in situatia in care
nu s-a remediat defectiunea electrica prin conducta de by-pass, in emisar.
Utilitati
Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ingropat,

carosabil.
Apa tehnologica pentru diverse spalari se asigura dintr-un put de spalare sapat in
diametru de 1,5 m si adancimea de 7,0 m echipat cu doua electropompe cu ax orizontal.
Pentru aerisirea bazinului de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera si
bazinului de colectare si pompare sediment se prevede un ventilator portabil cu furtun de
refulare.
Pentru necesitati exploatare se prevede priza pentru lampa de control la 24V si

priza pentru ventilatorul portabil.
Platforma Statiei de epurare mecano-biologice este prevazuta cu centura de
impamantare de protectie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte.
Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare mecano-biologica compacta
containerizata este prevazuta cu dotarile corespunzatoare (echipament de protectie
personal operare si mentenanta, stigatoare, etc.)
Suprafata ocupata
Suprafata ocupata de statia de epurare, obiecte si retele tehnologice este de

1290mp, cu un grad de ocupare de cca 51%, mult superior unei statii de epurare clasica.
Concluzii
Statia de epurare a apelor uzate provenite din comuna Vadu Moldovei se

caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si de eficienta ridicata.
Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea
realizarii eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde
instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple
prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.
Aplicarea solutiei de epurare cu unitate compacta prezinta urmatoarele avantaje:
- statia de epurare apa uzata modulara permitand o extindere ulterioara a capacitatii
de epurare prin simpla adaugare de noi module;
- asigurra gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de
calitate impuse de normativul NTPA 001/2002;
- datorita adoptarii unei solutii modulare, capacitatea de epurare a statiei poate fi
marita pe viitor prin adaugarea unui nou modul. Treapta mecanica a statiei de epurare
(gratarul automat) este dimensionata sa suporte o marire de debit de pana la 500 mc/zi;
- datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces, ceea
ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;
- consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de proces fiind
de inalta fiabilitate;
- toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme generate de actiunea
apei sau namolului asupra componentelor unitatii compacte;
- realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta avantaj fata de
solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la compunerea de compusi toxici in
mediul acvatic receptor. Instalatia de dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99% privind
reducerea coliformilor totali;
- prin platforma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare, astfel
suprafata platformei statiei este de S = 1290 m2 din care suprafata ocupata cu obiectele si
retelele tehnologice este de cca 51%;
- amorsarea rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva zile
la conditii optime de functionare chiar si in cazul unor intreruperi mai indelungate in ceea
ce priveste alimentarea cu apa uzata;
- automatizarea statiei conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere
redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi);
- costurile lunare de exploatare a unitatii compacte se refera exclusiv la cele

generate de consumul de energie electrica.
Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se propune ca electropompele din
dotarea obiectelor tehnologice sa fie fabricate de firme de marca (livrate de furnizorul
unitatii de epurare) datorita fiabilitatii, randamentul energetic ridicat, precum si a ratei
indelungate de functionare.
Este necesar ca intreg procesul tehnologic sa fie automatizat iar instalatiile sa
dispuna de aparate de masura, control si reglaje corespunzatoare.
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
a) Zona si amplasamentul
Canalele colectoare sunt amplasate pe strazile principale ale comunei Vadu
Moldovei. Statia de epurare este amplasata in avalul comunei, pe malul stang al unui brat
al riului Moldova, pe un teren apatinind domemiului public al comunei, zona fiind
neinundabila la debitele caracteristice si clasa de importanta a investitiei.
b) Statutul juridic al terenului
Strazile si terenul de amplasament a statiei de epurare fac parte din domeniul public
al comunei Vadu Moldovei conform certificatului de urbanism
c) Situatia ocuparii definitive
Suprafata totala (colectoare + statie) care va fi ocupata definitiv este de cca 2198
mp si este in intravilanul comunei, avand un grad de ocupare de 96%.
Nr. Denumirea intravilan extravilan

crt obiectivului provizoriu definitiv provizoriu definitiv
1 Retele canalizare 76125 - 1875 -
2 Statie epurare - 1200 -
3 Camine 1170 926 28 70
4 Statie pompare ape uzate 128 72 - -
Total 77403 2198 1903 70
d) Studii de teren
S-au intocmit studii topografice pentru tot traseul de retele de canalizare care sunt
necesare urmaririi traseului de scurgere gravitationala a apelor uzate. Pe amplasamentul
statiei de epurare s-au facut ridicari topo. Toate plansele sunt la scara 1 : 1000 cu profile la
distante de 25 – 30 m cu repere de referinta in sistemul national. Pentru stabilirea naturii
terenului pe tot traseul retelei de canalizare s-au facut foraje, iar pe amplasamentul statiei
de epurare s-au facut determinari cu stabilirea cotei de fundare, nivelul apei freatice si
analiza chimica a apei. Din punct de vedere geomorfologic,comuna Vadu Moldovei este
situata la limita vestica a Podisului Falticenilor(culoarul Moldovei),subunitate a Podisului
Moldovei,compartiment al Podisului Moldovenesc.In Podisul Falticenilor intilnim o larga
dezvoltare a formatiunilor argiloase si nisipoase-volhiniene in nord si bessarabiene in sud-
cu intinse orizonturi grsoase si calcaroase,au imprimat si reliefului de aici un pronuntat
caracter structural.
Ddealurile larg bombate si platourile slab fragmentate,cu altitudini de 400-500m care
un in substrat intercalatii de roci mai dure,sunt formele cele mai caracteritici.
Apele subterane cele mai raspindite sunt cele de stratificatie,deschise pe versanti la

altitudini absolute de 305 m,345 m.
Pe amplasamentul viitoarei constructii a statiei de epurare situata pe malul drept al
unui brat al riului Moldova s-a executat un foraj Dn4” notat cu F1(h=8,00m) in planul de
situatie care are urmatoarea stratificatie:
-la suprafafa solul vegetal are cca.0,40m grosime.
-depozite grosierede terasa ia grosime de cca.4,20m
-la 4,60 de la CTN,apare stratul de argila marnoasa cenusie,in stare plastic
vartoasa,carbonati peste 5%,fiind strabatuta in foraj pana la adincimea de 8,00m.
Fundarea se va realiza prin depasirea obligatorie a solului vegetal, in depozitele
grosiere de terasa dela adincimea minima de 1,2m .
Terenul de fundare s-a clculat la starea limita de deformatii si de limita de capacitate
portanta,in conformitate cu prevederile STAS 3300/1-85 si 3300/2-85 luind in considerare
urmatoarele caracteristici ale terenului de fundare:
-greutatea volumetrica =20kN/mc
-unghi de frecare interna =30
-coeziune C=0kPa
-coieficient al conditiilor de lucru m=2
-latura mica a fundatiei B=0,5m
-adincimea de fundare h=1,20 m
inipoteza fundarii directe fara subsol rezulta o presiune plastica de Ppl=280kPa si o
presiune critica de cca.Pcr=360kPa.
Adincimea maxima de inghet conform STAS 6054/77 este de 1,10m.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat in foraj la adincimea de 1,30m.
Conform buletinului de analiza nr.55/06.10.2008,apa subterana nu prezinta
agresivitate sulfatica pentru betoane si betoane armate.
Conform codului de proiectare seismica, indicativ P 100-1/2006 amplasamentul se
situiaza intr-o zona ce este caracterizata de o valoare a acceleratiei orizontale a terenului
ag=0,16g si printr-o perioada de control(colt)Tc=0,7 sec.
e) Caracteristicile principale ale constructiei

Reteaua de canalizare este prevazuta a se executa din tuburi de PVC riflat SN8-
SN4,SDR34 cu mufa si garnitura, cu diametre intre 250x7,3 – 300x8,3 mm. S-a optat
pentru aceasta varianta deoarece PVC-ul, prin structura sa chimica este rezistenta la:
- agenti chimici;
- are stabilitate la radiatii;
- stabilitate la agentii atmosferici;
- rezistenta la abraziune;
- permite o dilatare termica;
- rezista la temperaturi joase cat si inalte;
- rezista la sarcini statice si dinamice;
- rigiditate circumferentiala pe termen lung.
Imbinarea tuburilor se face cu mufa si inel de sarcina si permite o deviere unghiulara
fara piese speciale pana la 22º. Caminele vor fi din beton, prevazute cu capace din fonta
cu antifurt carosabil.
Pentru statia de epurare s-a ales o solutie tehnologica cu instalatii performante, ce

implica consum redus de energie, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei
automatizari specifice procesului tehnologic.
Aplicarea solutiei de epurare mecano-biologice compacte containerizate prezinta
urmatoarele avantaje:
 Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara
a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module;
 Asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de
calitate impuse de NTPA 001/2002 si CN Apele Romane;
 Datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces,
ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;
 Consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de
proces fiind de inalta fiabilitate si randament;
 Toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme generate de
actiunea apei sau sedimentului asupra componentelor;
 Realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta avantaj
fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la producerea de compusi toxici
in mediul acvatic receptor. Instalatia de dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99%
privind reducerea coliformilor totali;
 Prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare
biologica. Unitatea ajunge in cateva zile la conditii optime de functionare chiar si in cazul
unor intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata;
 Automatizarea statiei conduce la siguranta in exploatare, personal de
intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi);
Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se propune ca electropompele din
dotarea obiectelor tehnologice sa fie de ultima generatie datorita fiabilitatii, randamentului
energetic ridicat, precum si a duratei indelungate de functionare.
f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

In cadrul proiectului “Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare comuna
Vadu Moldovei” utilitatile necesare functionarii sistemului sunt asigurate astfel:
Pentru alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va realiza un racord
electric de la reteaua electrica de medie tensiune din zona si un transformator de 0,4kva,
fiind necesari 63599 KW/h/an.
Pentru asigurarea apei tehnologice in statia de epurare se va realiza un put forat
prevazut cu cabina put, instalatii electrice si instalatii hidraulice.
g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului
IMPACTUL ASUPRA CALITATII APELOR

In prezent localitatea nu dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor
uzate, folosindu-se metode improprii ca bazine vidanjabile, fose septice sau trasee filtrante.
Aceste sisteme conduc la interpretarea panzei freatice si deci la deteriorarea calitatii apei
subterane. Din studiul hidrogeologic rezulta ca directia de scurgere a panzei de apa
subterana este spre sud spre raul Moldova deci, implicit aceste impuritati polueaza acest
rau si nu se pot respecta indicatorii de evacuare conform NTPA 001/2002, deci in prezent
impactul produs de sistemul practicat pentru filtrarea apelor uzate asupra calitatii apelor
subterane este negativ. Pentru diminuarea acestui impact negativ se propune realizarea
unui sistem centralizat de colectare a apei uzate si tratarea ei intr-o statie de epurare, dupa
care apele vor fi deversate in emisar.
Din analiza apelor uzate au rezultat urmatorii indicatori:
- materii in suspensii - 350 mg/l

- consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) - 300 mg/l
- azot amoniacal (NH 4)+ - 30 mg/l
- fosfor total (P) - 5 mg/l
- consum chimic de oxigen (metoda cu dicromat de potasiu - 500 mg/l
- detergenti sintetici - 25 mg/l
- substante extractibile cu solventi organici - 30 mg/l
- unitati PH - 6,5 – 8,5
Pentru incadrarea acestor indicatori chimici ai apei uzate in cei ceruti de normativul
NTPA 001/2002 este necesar sa se prevada o statie de epurare care va retine materiile in
suspensie a particulelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile si
eliminarea compusilor pe baza de azot si fosfor. Dupa realizarea acestui sistem propus de
proiectul nostru, impactul asupra calitatii apei si a ecosistemului cursului de apa va fi
pozitiv
IMPACTUL ASUPRA CALITATII AERULUI

In aceasta zona nu exista surse de poluanti atmosferici stationare, mobile. De aceea
s-a cautat ca prin amplasarea acestei investitii in aceasta zona sa nu se constituie o sursa
de poluarea atmosferica. Reteaua de canalizare este subterana cu camine de vizitare si
racord, prevazute cu capace din fonta care nu permit degajarea de mirosuri in atmosfera.
Namolul rezultat este deshidratat si ambalat in saci de plastic si poate fi folosit ca
ingrasamant natural.
IMPACTUL ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Pe timpul executiei lucrarilor se va evita producerea zgomotelor si vibratiilor in
perioada de odihna in apropierea zonelor locuite si pe perioada de activitati in zona
scolilor, gradinetelor, spitalelor si se vor lua masuri de diminuare a zgomotelor si vibratiilor.
IMPACTUL RADIATIILOR
Se vor lua masuri speciale si se vor evita lucrarile cu potential de producere de
radiatii, dar in mod normal nu sunt lucrari care sa produca radiatii daunatoare.
IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR SI BIODIVERSITATII

Sistemele de colectare a apei uzate care se practica in prezent actioneaza asupra
ecosistemelor si biosferei atat prin poluati gazosi degajati ca urmare a proceselor
fermentative cat si prin poluanti lichizi (levigatul), care se infiltreaza in subsol, ape de
suprafata si subterane. Emisiile gazoase ale acestor sisteme sunt reprezentate de biogaz
alcatuit in medie din : 15 – 84 % CH4 (procente volumetrice) 15 % CO2, mici cantitati de
CO, O2, H2S, mercaptari, vapori de apa, oxizi de azot, etc. Acestea actioneaza atat asupra
faunei folositoare (reprezentate de exemplu de insecte polenizatoare sau pasari
insectivore), dar mai ales asupra calitatii si starii fiziologice ale plantelor. Substantele
volatile (urat mirositoare) se impregneaza pe suprafata foliara introducandu-se apoi prin

intermediul stomatelor in interiorul organismului vegetal. Toate aceste inconveniente vor fi
anulate prin realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate prin tratarea lor
fizica, biologica si chimica intr-o statie de epurare.
IMPACTUL ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI

Starea de sanatate a populatiei poate fi influentata pe termen lung prin emisiile in
aer, sol si apa a principalilor poluanti (levigatul si biogazul) generate in majoritatea sistemor
actuale de colectare si tratare a apelor uzate. Efectele nocive asupra sanatatii oamenilor
au in special cantitatile mici de CO, H2S, si N2 degajate de aceste sisteme existente.
Asupra organismului uman, efectele mirosului sunt greu de cuantificat, dar pot aparea stari
de greata, voma, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse, perturbarea somnului, iritarea
ochilor si a cailor respiratorii.
De asemenea prin procesul de infiltrare in sol acestea se imbiba cu agenti patogeni
microbieni (febra tifoida, holera) si virali (hepatita si poliomelita) care pot avea efecte
deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor. Toate aceste neajunsuri vor
disparea dupa realizarea proiectului de colectare si tratare a apelor uzate din localitate.
4. GRAFICUL INVESTITIEI
Durata de realizare a investitiei este estimata la 24 luni cu esalonare pe doi ani. Se

propune ca in anul I sa se realizeze 60% din investitii, iar in anul al II-lea 40%.
Etapele principale de realizare a investitiei sunt:
- predarea amplasamentului de catre beneficiar antrepenorului;
- trasarea lucrarilor pe teren;
- executia pe tronsoane a retelei de canalizare;
- executia platformelor si a constructiilor din beton la statia de epurare;
- montarea utilajelor din statia de epurare;
- executia racordului electric;
- probe si darea in exploatare.
intocmit
ing. N. Chirap
Obiectiv: Infiintare sistem de canalizare si statie epurare Vadu Moldovei, judetul Suceava
GRAFIC ESALONARE INVESTITIE
2 3 5 6 9 12 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1 4 7 8 10 11 13
Organizare proceduri
achizitie publica
Consultanta pentru
procedura
de achizitii
Retele canalizare
Statie epurare
constructie
Statie epurare
montaj utilaj
Sediu exploatare
Alimentare cu energie
electrica
racord electric
Instruire personal
Probe tehnologice
Receptia lucrarii
intocmit
ing. N. Chirap
DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului
“Infiintare sistem de canalizare si statie epurare – Vadu Moldovei”
in mii lei / mii euro BNR la cursul 4,3870lei / euro din data de 18.02.2013
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0 0 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 0
1.3 Amenajari pentru protectia mediului 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 1 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1 Constructii si instalatii 65,000 14,816 15,600 80,600 18,372
2.1.1 ob.6 Alimentare cu energie electrica 65,000 14,816 15,600 80,600 18,372
2.2 Utilaj cu montaj 92,000 20,971 22,080 114,080 26,004
2.2.1 92,000 20,971 22,080 114,080 26,004
TOTAL CAPITOL 2 157,000 35,787 37,680 194,680 44,376
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii de teren 20,000 4,559 4,800 24,800 5,653
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6,000 1,368 0 6000 1,368
3.3 Proiectare si inginerie 92,000 20,971 22,080 114,080 26,004
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie publica 5,000 1,140 1,200 6,200 1,414
3.5 Consultanta 29,380 6,697 7,051 36,431 8,304
3.6 Asistenta tehnica 49,300 11,238 11,832 61,132 13,935
TOTAL CAPITOL 3 201,680 45,972 46,963 248,643 56,678
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
Constructii si instalatii 1.995,199 454,798 478,848 2.474,047 563,949
4.1.1 ob.nr.1 Retele de canalizare 1.406,330 320,568 337,519 1.743,849 397,504
4.1.2 ob.nr.2 Conducta refulare+statie pompare 79,569 18,137 19,097 98,666 22,490
4.1 4.1.3 ob.nr.3 Statie de epurare 395,300 90,107 94,872 490,172 111,733
4.1.4 ob.nr.4 Alimentare cu apa tehnologica 33,000 7,522 7,920 40,920 9,327
4.1.5 ob.nr.5 Sediu de exploatare 81,000 18,464 19,440 100,440 22,895
Montaj utilaj tehnologic 28,000 6,383 6,720 34,720 7,914
4.2 4.2.1 ob.nr.2 Conducta refulare+statie pompare 2,000 0,456 0,480 2,480 0,565
4.2.2 ob.nr.3 Statie de epurare 24,000 5,471 5,760 29,760 6,784
Utilaje cu montaj 996,600 227,171 239,184 1.235,784 281,692
4.3 4.3.1 ob.nr.2 Conducta refulare+statie pompare 9,600 2,188 2,304 11,904 2,713
4.3.2 ob.nr.3 Statie de epurare 979,000 223,159 234,960 1.213,960 276,717
4.4 Dotari 5,724 1,305 1,373 7,097 1,619
4.4.1 ob.nr.3 Statie de epurare 5,724 1,305 1,373 7,097 1,619
TOTAL CAPITOL 4 3.025,523 689,657 726,125 3.751,648 855,175
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
Organizare de santier 51,470 11,732 12,353 63,823 14,548
5.1 5.1.1 Lucrari de constructii 41,176 9,386 9,882 51,058 11,639
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii de santier 10,294 2,346 2,471 12,765 2,909
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 27,300 6,223 0 27,300 6,223
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 161,940 36,914 38,866 200,806 45,773
TOTAL CAPITOLUL 5 240,710 54,869 51,219 291,929 66,544
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice, teste si predare la beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 2,500 0,570 0,600 3,100 0,707
6.2 Probe tehnologice si teste 3,500 0,798 0,840 4,340 0,989
TOTAL CAPITOLUL 6 6,000 1,368 1,440 7,440 1,696
TOTAL GENERAL 3.630,913 827,653 863,427 4.494,340 1.024,469
Din care C+M 2.221,375 506,354 533,130 2.754,505 627,879
intocmit verificat
ing. N. Chirap ing. M. Stefan
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.1 – RETELE DE CANALIZARE
in mii lei / mii euro la cursul 4,3870 lei / euro din data de 18.02.2013
1 2 3 4 5 6 7
I. Lucrari de constructii
1 Conducte DN = 250 mm 730,000 166,401 175,200 905,200 206,337
2 Conducte DN = 315 mm 335,950 76,578 80,628 416,578 94,957
3 Conducte DN = 350 mm 61,880 14,105 14,851 76,731 17,490
4 Camine canalizare 202,500 46,160 48,600 251,100 57,238
5 Subtraversare DN2 - 3 buc 76,000 17,324 18,240 94,240 21,482
TOTAL I 1.406,330 320,568 337,519 1.743,849 397,504
II. Montaj utilaj
TOTAL II 0 0 0 0 0
III. Procurare
TOTAL III 0 0 0 0 0
TOTAL obiect 1 (total I + II + III) 1.406,330 320,568 337,519 1.743,849 397,504
Intocmit Verificat
ing. N. Chirap ing. M Stefan
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.2 – CONDUCTA REFULARE SI STATIE DE POMPARE
1 2 3 4 5 6 7
1 Conducta refulare DN = 110 mm 10,569 2,409 2,537 13,106 2,987
2 Statie pompare, constructii =buc. 7 69,000 15,728 16,560 85,560 19,503
TOTAL I 79,569 18,137 19,097 98,666 22,490
II. Montaj utilaj
1 Montaj utilaj tehnologic 2,000 0,456 0,480 2,480 0,565
TOTAL II 2,000 0,456 0,480 2,480 0,565
III. Procurare
1 Utilaje si echipamente tehnologice 9,600 2,188 2,304 11,904 2,713
TOTAL III 9,600 2,188 2,304 11,904 2,713
TOTAL obiect 2 (total I + II + III) 91,169 20,781 21,881 113,050 25,768
Intocmit Verificat
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.3 – STATIE DE EPURARE
1 2 3 4 5 6 7
1 Platforma statie de epurare 8,500 1,937 2,040 10,540 2,402
2 Desnisipator 39,000 8,890 9,360 48,360 11,024
3 Platforma deshidratare namol 3,500 0,798 0,840 4,340 0.989
4 Instalatii hidro-mecanice 4,500 1,026 1,080 5,580 1,272
5 Instalatii electrice de forta si priza de pamant 23,600 5,379 5,664 29,264 6,670
6 Statie pompare ape 52,600 11,990 12,624 65,224 14,868
7 Statie pompare namol 57,600 13,130 13,824 71,424 16,281
8 Canalizare in incinta 21,000 4,787 5,040 26,040 5,936
9 Instalatii hidro-mecanice si electrice intre obiecte 21,000 4,787 5,040 26,040 5,936
10 By-pass statie epurare 17,000 3,875 4,080 21,080 4,805
11 Amenajare si sistematizare verticala incinta 67,000 15,272 16,080 83,080 18,937
12 Imprejmuire incinta 20,000 4,559 4,800 24,800 5,653
13 Statie de prepompare 60,000 13,677 14,400 74,400 16,959
TOTAL I 395,300 90,107 94,872 490,172 111,733
II. Montaj utilaj
1 Montaj utilaje tehnologice 24,000 5,471 5,760 29,760 6,784
TOTAL II 24,000 5,471 5,760 29,760 6,784
III. Procurare
1 Utilaj statie de epurare, conform lista 979,000 223,159 234,960 1.213,960 276,717
2 Dotari, conform lista +panou publicitar 5,724 1,305 1,374 7,098 1,618
TOTAL III 984,724 224,464 236,334 1.221,058 278,335
TOTAL obiect 3 (total I + II + III) 1.404,024 320,042 336,966 1.740,990 396,852
Intocmit Verificat
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.4 – ALIMENTARE CU APA TEHNOLOGICA
1 2 3 4 5 6 7
1 Put de captare 15,000 3,419 3,600 18,600 4,240
2 Cabina put 10,000 2,279 2,400 12,400 2,826
3 Instalatii hidraulice 1,000 0,228 0,240 1,240 0,282
4 Instalatii electrice 1,000 0,228 0,240 1,240 0,283
5 Retea apa tehnologica 6,000 1,368 1,440 7,440 1,696
TOTAL I 33,000 7,522 7,920 40,920 9,327
II. Montaj utilaj
1 Montaj utilaj tehnologic 2,000 0,456 0,480 2,480 0,565
TOTAL II 2,000 0,456 0,480 2,480 0,565
III. Procurare
TOTAL III 8,000 1,824 1,920 9,920 2,262
Intocmit Verificat
ing. N. Chirap ing. M Stefan
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.5 – SEDIU DE EXPLOATARE
1 2 3 4 5 6 7
1 Camera gratar+cladire tehnologica 69,000 15,728 16,560 85,560 19,503
2 Instalatii hidraulice 9,000 2,052 2,160 11,160 2,544
3 Instalatii electrice 3,000 0,684 0,720 3,720 0,848
TOTAL I 81,000 18,464 19,440 100,440 22,895
II. Montaj utilaj
1 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0 0 0
TOTAL II 0 0 0 0 0
III. Procurare
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0 0 0 0 0
TOTAL III 0 0 0 0 0
Intocmit Verificat
DEVIZUL
OBIECTULUI NR.6 – ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
1 2 3 4 5 6 7
1 Racord electric 65,000 14,816 15,600 80,600 18,372
TOTAL I 65,000 14,816 15,600 80,600 18,372
II. Montaj utilaj
1 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0 0 0
TOTAL II 0 0 0 0 0
III. Procurare
TOTAL III 92,000 20,971 22,080 114,080 26,004
Intocmit Verificat
DEVIZUL
CAPITOLULUI 3 – CHELTUIELI PT. PROIECTARE SI INGINERIE TEHNICA
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv

crt. subcapitolelor de cheltuieli TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
3.1 Studii de teren 20,000 4,559 4,800 24,800 5,653
3.1.1 Studii topografice 10,000 2,279 2,400 12,400 2,826
3.1.2 Studii geo 10,000 2,280 2,400 12,400 2,827
3.2 Taxe pt. avize acorduri si autorizatii 6,000 1,368 0 6,000 1,368
3.3 Proiectare si inginerie 92,000 20,971 22,080 114,080 26,004
3.3.1 Studiu de fezabilitate 17,000 3,875 4,080 21,080 4,805
3.3.2 PT +C S 60,000 13,677 14,400 74,400 16,959
3.3.3 Detalii de executie 10,000 2,279 2,400 12,400 2,826
3.3.4Verificare proiect 5,000 1,140 1,200 6,200 1,414
3.4 Organizarea licitatiei 5,000 1,140 1,200 6,200 1,414
3.5 Consultanta 29,380 6,697 7,051 36,431 8,304
3.6 Asistenta tehnica 49,300 11,238 11,832 61,132 13,935
3.6.1 Supraveghere -diriginti 24,300 5,539 5,832 30,132 6,868
3.6.2 Asistenta proiectant 25,000 5,699 6,000 31,000 7,067
TOTAL CAPITOLUL 3 201,680 45,972 46,963 248,643 56,678
Intocmit Verificat
DEVIZUL
CAPITOLULUI 5 – ALTE CHELTUIELI
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA Valoare (inclusiv TVA)

crt. subcapitolelor de cheltuieli TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
5.1 Organizare de santier 51,470 11,732 12,353 63,823 14,548
5.1.1 Lucrari de constructii 41,176 9,386 9,882 51,058 11,639
5.1.2 Lucrari conexe 10,294 2,346 2,471 12,765 2,909
5.2 Comisioane,cote,taxe 27,300 6,223 0 27,300 6,223
5.2.1 Cota I.C.S 0,7% 14,700 3,351 0 14,700 3,351
5.2.2 Cota I.C.S 0,1% 2,100 0,479 0 2,100 0,479
5.2.3 Cota Casa sociala a const.0,5% 10,500 2,393 0 10,500 2,393
5.3 Diverse si neprevazute 161,940 36,914 38,866 200,806 45,773
5.3.1 Diverse si neprevazute 161,940 36,914 38,866 200,806 45,773
TOTAL CAPITOLUL 5 240,710 54,869 51,219 291,929 66,544
Intocmit Verificat
EVALUARE
Preturi in lei (RON), fara TVA
1. RETELE DE CANALIZARE
a) Canal din tuburi de PVC riflat cu diametrul de 250 mm; L = 6000ml

 terasamente (sapatura,umplutura,compactare)
manual 25% 3000 mc x 42 lei/mc = 126000 lei
mecanic 75% 90,00 sute mc x 300 lei/suta mc=27000 lei
 teava + piese speciale
6000 ml x 47,0 lei/ml = 282000 lei
strat de nisip 480 mc x 25 lei/mc= 12000 lei
 sprijiniri de maluri
24000x10lei/mp=240000 lei
Epuismente =23000 lei
 refacere sistem rutier
2000 ml x 10 lei/ml = 20000 lei
Total 730000 lei
b) Canal din tuburi de PVC riflat cu diametrul de 315 mm; L = 2500 ml

 terasamente(sapatura,umplutura,compactare)
manual 25% 1250 mc x 42 lei/mc=52500 lei
mecanic 75% 37,50 sute mc x 300 lei/mc=11250 lei

2500ml x 56,0 lei/ml = 140000 lei
sprijiniri de maluri10000 mpx10lei/mp=100000 lei
epuismente = 15000 lei
 refacere sistem rutier
1000 x 12 lei/ml = 12000 lei
Total 335950lei
c) Canal din tuburi de PVC riflat cu diametrul de 350 mm; L = 530 ml

 terasamente(sapatura,umplutura,compactare)
manual 25% 212 mc x 42 lei/mc=8904 lei
mecanic 75% 6,36 sute mc x 300 lei/mc=1908lei
530 ml x 70 lei/ml = 37100 lei
sprijiniri de maluri1060 mpx12lei/mp=12720lei
Total 61880 lei
d) Camine carosabile pe radier din beton si capace fonta cu sistem antifurt

135 buc x 1500 lei/buc 202500 lei
Total 202500 lei
e) Subtraversare DN2 - 2 buc 76000 lei
2. CONDUCTA DE REFULARE + STATIE DE POMPARE
a) conducta de refulare din polietilena de inalta densitate PN 6

cu Ø 110 mm; 166 ml x 63,67 lei/ml =10569 lei
Total 10569 lei
b) statii de pompare ape menajere buc 1

 constructii si instalatii 69000 lei x 1 69000 lei
 utilaje conf. lista 9600 lei x 1 9600 lei
 montaj utilaj 2000 lei x 1 2000 lei
3. STATIE DE EPURARE
a) Platforma statie epurare 8.500 lei

b) Desnisipator 39.000 lei
c) Platforma deshidratare namol 3.500 lei
e) Instalatii hidro mecanice 4.500 lei

f) Instalatii electrice forta si priza de pamant 23.600 lei
g) Statie pompare ape 52.600 lei
h) Statie pompare namol 57.600 lei
i) Canalizare incinta 21.000 lei
j) Inst. hidro-mecanice si electrice intre obiectele statiei 21.000 lei
k) By-pass statie de epurare 17.000 lei
l) Amenajare si sistematizare verticala incinta 67.000 lei
m) Imprejmuire incinta 20.000 lei
n) Montaj utilaje 24.000 lei
o) Utilaje cu montaj 979.000 lei
p) Dotari 3.724 lei
r) Statie de prepompare 60.000 lei
4. ALIMENTARE CU APA TEHNOLOGICA

a) Put captare 15.000 lei
b) Cabina put 10.000 lei
c) Instalatii hidraulice 1.000 lei
d) Instalatii electrice 1.000 lei
e) Retea apa tehnologica 6.000 lei
f) Utilaje cu montaj, conform lista 8.000 lei
g) Montaj utilaje 2000 lei
5. SEDIU EXPLOATARE
- camin gratar si cladire tehnologica containerizata 69.000 lei
- instalatii hidraulice 9.000 lei
- instalatii electrice 3.000 lei
6. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

- racord electric 65.000 lei
- post transformare 92.000 lei
intocmit
ing. N. Chirap
DEVIZ FINANCIAR
in lei fara TVA
1. STUDII TEREN
TOPO = 10.000 lei
GEO = 10.000 lei
Total 20.000 lei
2. PROIECTARE
3% x 3.037.123 (val.invest. de baza)=92.000 conform HG 311/2010
STUDIU DE FEZABILITATE = 17.000 lei
PROIECT TEHNIC + C.S. = 60.000 lei
DETALII DE EXECUTIE = 10.000 lei
VERIFICARE PROIECT = 5.000 lei
Total 92.000 lei
3. CONSULTANTA 29.380 lei

1% x 3037123(val.invest. de baza)= 30.370 lei conform HG 311/2010
DEVIZE FINANCIARE
Cap.3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizatii

- certificat de urbanism (cca 26.250mp):
10+25.000mp x 0,01lei/mp= 260 lei

- aviz comisiei de urbanism 11 lei
- taxa pentru autorizatia de construire – nu se plateste
- alte avize si acorduri 5.729 lei
Total cap. 3.2 6.000 lei
Cap.3.4 Cheltuieli pentru organizarea procedurilor de achizitie publica:

- intocmirea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei, multiplicarea
primelor exemplare 2.500 lei
- onorarii si alte cheltuieli cu membrii comisiei de evaluare 2.000 lei
- corespondenta privind organizarea ofertei, anunturi publicitare, telefonie, telegrafie,
telefax, etc. in legatura cu oferta 500 lei
Cap. 3.6 Asistenta tehnica

- 1,5% x6181,698(val.invest. de baza)=92,725 lei conform HG 311/2010
- supraveghere tehnica prin diriginti de specialitate:
13254/(1,2339x6000)x0,275+5966/(1,3039x5840) 0,16=0,617posturi≈0,75posturi
0,75 posturi x 1.200 lei/luna x 18luni x 1,8 = 24.300 lei

- asistenta tehnica din partea proiectantului 25.000 lei
Cap. 5.1 Organizarea de santier:

2,5%x 2058799 (val. C+M) conform HG 311/2010=51.470 lei
157.000+1.873.799+28.000=2.058.799x2,5% 51470 lei
- lucrari de constructii 41176 lei
- lucrari conexe 10294 lei
Cap. 5.2 Comisioane taxe
- cota aferenta inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii

2.099.975 x 0,7% = 14.700 lei
- cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului si urbanism
2.099.975 x 0,1% = 2.100 lei
- cota pentru casa sociala a constructorilor
2.099.975 x 0,5% = 10.500 lei
Cap. 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
(cap.1.2, 1.3, 2, 3, 4) x 5% = 3.238.803 x5%= 161.940 lei
Intocmit
ing. N. Chirap
BREVIAR DE CALCUL
Canalizare menajera
Calculul debitelor de ape uzate s-a facut in concordanta cu normativele si STAS-

urile in vigoare.
- numarul de locuitori este 3.200, numai pentru satul Vadu Moldovei
- norma de consum pe om si zi este de 60 l;
- coeficientul de variatie zilnica este Kzi = 1,3;
- coeficientul de variatie orara este Ko = 1,8 t.
Necesar de apa .
Qzi med = (3.200x60)/1000 = 192 mc/zi = 2,22 l/s

Qzi max = 192 mc x 1,3 = 250 mc/zi = 2,89 l/s
Qorar max = (250x1,81)/24 = 18,85 mc/h = 5,24 l/s
Calculul debitului de ape uzate:
Ipoteza de calcul
Din totalul populatiei racordata la sistemul centralizat de alimentare cu apa, se
racordeaza la canalizare 80% din totalul populatiei, reprezentand un numar de 2.560
Qzi med = (2.560 loc x 60 l/zi si om)/1000 = 154 mc/zi = 1,78 l/s
Qzi max = 154 mc x 1,3 = 200 mc/zi = 2,31 l/s
Qorar max = (200 x 1,81)/24 = 15,92 mc/h = 4,42 l/s
Pentru epurarea debitului Qzi max = 2,31 l/s s-a prevazut o statie de epurare cu 1
modul cu urmatoarele capacitati:
Qzi max = 1 x 210 mc/zi = 2,42 l/s
Pentru epurarea debitului Qzi max = 200 mc/zi s-a adoptat o statie cu tehnologie cu
suport mobil aerat, containerizata, avand capacitatea de 210 mc/zi ape uzate.
Daca avem in vedere ca 1 locuitor echivalent (PE) produce 200 l apa uzata/zi va
rezulta ca numarul de locuitori echivalenti va fi de 200000 l/200 l =1000 PE.
In debitul de 200 l/zi apa uzata, conform Normelor Internationale se afla 70 g/zi
suspensii solide (MTS), 60 g/zi materie organica (CBO5), 9 g/zi azot (N) si 6 g/zi fosfor (P).
In acest caz incarcarile totale de poluanti pe zi vor fi de:

MTS = 1000 PE x 70 g/PE/zi = 70000 g/zi = 70 kg/zi
CBO5 = 1000 PE x 60 g/PE/zi = 60000 g/zi = 60 kg/zi
N= 1000 PE x 9 g/PE/zi = 9000 g/zi = 9 kg/zi
Calitatea apelor uzate si epurate luate in calcul in aceste conditii se prezinta in

tabelul de mai jos
Nr. Denumirea Poluanti la intrare in Limite de evacuare Eficienta totala de

crt. parametrului statia de epurare impuse epurare
mg/l kg/zi mg/l kg/zi η%
1 2 3 4 5 6 7
1. Materii solide in 350 70 60,0 11,52 70 – 11,52/67,2
suspensie MTS = 87,02
2. Consum biochimic 300 60 25 4,80 60 – 4,8/57,6
de oxigen CBO5 = 95,83
3. Azot amoniacal 45 9 3 0,58 9 – 0,58/8,64
NH4+ = 97,45
In conformitate cu ofertele primite, vom adopta statia de epurare monobloc cu

tehnologie cu suport mobil aerat containerizata, avand capacitatea de 210 mc/zi ape uzate.
Aceasta va putea trata in mod corespunzator apele uzate cu incacarile de poluanti
mentionati mai sus, efluentul tratat avand parametrii calitativi superiori limitelor de
evacuare impuse de NTPA 001/2002.
Diferenta de debit va fi tratata prin extinderea statiei de epurare in etapa a-II-a, cu
un numar de capacitati de 210 mc/zi ape uzate in functie de numarul efectiv de locuitori ce
se vor racorda la reteaua de canalizare.
In prima etapa se va monta un singur modul, urmand ca pe masura racordarii sa se
execute si cel de-al doilea modul.
intocmit
ing. N. Chirap
Obiectiv: Infiintare sistem de canalizare si statie epurare in comuna Vadu

Moldovei, judetul Suceava
LISTA NR. 1
Utilaje si echipamente tehnologice si functionale
Valoare
Pretul exclusiv Furnizorul Fisa
Nr.
Denumirea U.M. Cantitate unitar TVA (denumirea,adresa tehnica
crt.
(lei/U.M.) (col. 3x ,telefon,fax) atasata
col.4)
0 1 2 3 4 5 6 7
A Obiectul nr.2: Statie pompare
1. Electropompe set
submersibile apa uzata 1 4.800 9.600
menajera
Total 9.600
B Obiectul nr. 3: Statie de epurare
1. Electropompe set
submersibile apa uzata 5 4.800 24,000
menajera fabricatie
2. Bloc de tancuri pentru set 1
epurare biologica
cu accesorii
(tanc sedim., aer-lift,
tanc aerare si
compresor submersibil set
avand si:
- unitate de dozare si set 1

748.000 748.000
stocare coagulant
KS.C-400, inclusiv
case KS-04 si complex set
dozare coagulant;
- unitate dezinfectie 1
efluent cu ultraviolete kg
compusa din camera kg
de egalizare debite set
si timpi cu ultraviolete
N2 UV 110;
- controller modern pt. 1
fiecare modul
biologic, inclusiv panou
master pt. comanda
statiei de epurare;
- biopreparat 2
(stabilizator sediment);
- biopreparat (reducator 2
CO2 si spumare);
- kit de intretinere si 1
curatare gratar si
module de biofilme.
3. Statie deshidratare set
namol containerizata
cu
1
reglare manuala a 73.000 73.000
umplerii sacilor cu 3
posturi de lucru
4. Electropompa set
submersibila namol tip 2
7.000 14.000
DP 3067, 180MT 480
5. Debitmetru apa set
menajera compus din
convertor de semnal 2
5.000 10.000
MAG 5000, senzor
MAG 3100W
6. Mixer namol tip SR set
4610,410, accesorii
de montaj si tablou 1
12.000 12.000
electric comanda si
control
7. Gratar automat cu set
1 44.000 44.000
panou semnalizare
8. Electropompa set
submersibila nisip tip
DS 307.180MT. 272, 2
6.500 13.000
inclusiv tablou
electric si de autom.
9. Ventilator buc 1 3.500 3.500
10. Generator de curent buc
pentru cazuri de avarie 1 37.500 37.500
20 kVA
Total (fara TVA) 979.000
C Obiectul nr.4 : Alimentare cu apa tehnologica
1. Electropompa buc
submersibila tip 8 GS
2 4.000 8.000
15T,
Q = 8 mc/h, H = 42 m
Total (fara TVA) 8.000
Proiectant

LISTA NR. 2
DOTARI PROTECTIA MUNCII
Obiectul: Statie de epurare
Valoare
Pretul exclusiv Furnizorul Fisa
Nr.
Denumirea U.M. Cantitate unitar TVA (denumirea,adresa tehnica
crt.
(lei/U.M.) (col. 3x ,telefon,fax) atasata
col.4)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Mobilier si scule
1 Casca protectie buc 2 15 30
2 Manusi protectie buc 5 10 50
3 Ochelari protectie buc 5 8 40
4 Masca contra gazelor buc
5 350 1050
cu cartus polivalent
5 Masca de mana buc
2 17,5 35
pentru sudura
6 Masca de cap pentru buc
2 30 60
sudura
7 Sort de protectie din buc
2 29 58
cauciuc
8 Jambiere sudori buc 2 20 40
9 Genunchiere sudori buc 2 20 40
10 Capison buc 2 23 46
11 Salopeta doc buc 2 50 100
12 Cizme cauciuc buc 2 19 38
13 Costum vatuit buc 2 75 150
14 Dotare laborator
1004
analize
Total procurare 2.741
Cheltuieli transport furnizor
113
depozit
TOTAL (fara TVA) 2.854
Proiectant

LISTA NR. 3
DOTARI PSI
Obiectul: Statie de epurare
Nr. Denumirea U.M. Cantitate Pretul Valoare Furnizorul Fisa

crt. unitar exclusiv (denumirea,adresa tehnica
(lei/U.M.) TVA ,telefon,fax) atasata
(col. 3x
col.4)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Dotari PSI
1 Stingator operativ cu buc
2 80 160
spuma chimica tip C9
2 Stingator portativ cu buc
2 60 120
praf si CO2 tip P5
3 Lazi de nisip 0,5 mc buc 1 60 60
4 Lopeti cu coada buc 6 11 66
5 Panou incendiu buc 1 350 350
6 Galeti de tabla zincata buc 4 10 40
7 Topor tarnacop buc
2 24 48
furnizor depozit
Total procurare 844
Cheltuieli transport furnizor
26
depozit
TOTAL (fara TVA) 870
Proiectant
4 ANALIZA COST – BENEFICIU
1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referinta.
- Identificarea investitiei
Investitia, selectata ca prioritara de catre cetatenii comunei Vadu Moldovei , Jud.
Suceava precum si de catre aparatul executiv si legislativ al comunei, este reprezentata de
“Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare in comuna Vadu Moldovei, Judetul
Suceava”.
Investitia ce se doreste a fi realizata reprezinta o unitate de analiza clar identificata
in conformitate cu principiile Analizei Cost-Beneficiu, independenta din punct de vedere
economic.
Justificarea identificarii acestui proiect ca urgent si prioritar pentru comuna Vadu

Moldovei rezida si din neajunsurile lipsei unei canalizari menajere la parametrii impusi de
normativele in vigoare. Efectele negative ale lipsei canalizarii menajere in sistem
centralizat sunt:
 grad de confort si civilizatie scazut;
 conditii igienico – sanitare precare;
 lipsa de interes din partea unor investitori in dezvoltarea de activitati economice in
zona;
 lipsa de interes in stabilirea in comuna a personalului didactic, medical si a altor
specialisti;
 neatractivitatea din partea tinerilor de a se stabili si construi locuinte in comuna.
- Definirea obiectivelor
- Obiectivul general socio-economic al proiectului reprezinta imbunatatirea conditiilor
de viatza a populatiei din comuna Vadu Moldovei, premisa pentru realizarea unei dezvoltari
durabile a comunitatii;
- Obiectivul specific socio-economic al proiectului il reprezinta asigurarea canalizarii
menajere pentru un numar de 3200 locuitori ai satului Vadu Moldovei din comuna Vadu
Moldovei dupa implementarea investitiei;
- Obiectivul operational al investitiei se va concretiza prin canalizarea apei menajere
in sistem centrat a comunei Vadu Moldovei, Judetul Suceava.
Obiectivele propuse prin prezentul proiect contribuie la atingerea:
 Obiectivului general specific si obiectivelor operationale ale Programului

National de Dezvoltare a Infrastructurii privind imbunatatirea calitatii vietii in
zonele rurale, renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale;
 Planul de investitii al comunei Vadu Moldovei.
- Perioada de referinta
In conformitate cu recomandarile Comisiei Europene privind investitiile in
infrastructura, Analiza Cost-Beneficiu a fost efectuata din punctul de vedere al
proprietarului investitiei si a fost realizata pentru o perioada de operare de 30 ani.
2. Analiza optiunilor
Analiza optiunilor pentru proiecte de canalizare ia in considerare realizarea unui

obiectiv specific prin mai multe alternative posibile, respectiv:
Varianta 1
In aceasta varianta s-a considerat ca material pentru retea “tub de beton simplu” iar
pentru statia de epurare s-a folosit varianta clasica si anume: cu decantoare primare si
secundare din beton armat.
Varianta 2
In aceasta varianta s-a ales ca material pentru reteaua de canalizare “conducte din
PVC” iar pentru statia de epurare s-a ales o statie de epurare monobloc ecologica. Pentru
evaluarea alternativei optime s-a recurs la analiza multicriteriala avand la baza aspecte
tehnice, economice si de mediu dupa cum urmeaza:
Nr. Impact
crt. VARIANTA AVANTAJE DEZAVANTAJE asupra
mediului
0 1 2 3 4
Retea - se rupe usor la punerea in opera;
beton - sunt mai ieftine decat - la pante mici ale canalizarii nu se asigura
tuburile din alte materiale viteza de autocuratare mediu
si se produc depuneri pe retea;
St.epurare - toate obiectele statiei de epurare - ocupa o suprafata de teren mai

1. 1.
clasica sunt distincte si in mare decat cea ecologica;
cazul aparitiei unei avarii - din cauza mirosului creaza
unul din obiecte poate fi ocolit pana la disconfort locuitorilor din zona;
remedierea defectiuniii. - statia de epurare se dimensioneaza pentru mare
o perioada de 20 ani;
- executia statiei dureaza cel putin 4-5 luni.
Retea PVC - la pante mici ale retelei asigura
viteza de autocuratare -nu are
- are o buna rezistenta mecanica;
- manevrarea si punerea in opera
sunt usoare datorita greutatii
specifice mici; redus
- rezistenta mare la actiunea agentilor
chimici din apele uzate si din sol;
2. 2. - intretinere usoara.
Statie - este de tip monobloc si se
epurare dimensioneaza la numarul de - nu are
ecologica consumatori existenti; redus
- se poate amplasa la distante
mai mici fata de zona locuita
Din tabelul alaturat se observa ca varianta optima care se adopta este varianta 2 si
avantajele acestei variante constau in:
- impactul redus asupra mediului;
- caracteristici tehnice si functionale ridicate fata de varianta 1;
- costuri reduse in exploatare.
Analiza si selectia alternativelor propuse

Din alternativele prezentate anterior se recomanda varianta 2 si anume: materialul
folosit pentru reteaua de canalizare sa fie PVC riflat iar statia de epurare sa fie una
ecologica tip monobloc .
Avantajele acestei alternative sunt:
 tubulatura din PVC riflat are o buna rezistenta mecanica;
 datorita greutatii specifice mici tuburile din PVC riflat sunt usor de manevrat si de
montat;
 la pante mici ale traseului retelei asigura viteza de autocuratare;
 materialul folosit pentru retea este ecologic;
 statia de epurare este amplasata la o distanta mica fata de comunitate;

 statia de epurare se dimensioneaza la situatia actuala si exista posibilitatea ca in
cazul unor extinderi sa se achizitioneze inca un corp pentru statie;
 atat materialul folosit pentru retea cat si statia de epurare au un impact redus asupra
mediului;
 costuri reduse in eploatare.
Rezultatele analizei multicriteriale sunt prezentate in tabelul urmator:
Caracteristici Costuri Costuri Impact

Obiect de investitie tehnice de de asupra Riscuri in Total Observatii
si realizare intretinere mediului exploatare
functionale
1 2 3 4 5 6 7 8
Pondere 30% 20% 10% 30% 10%
Varianta 4 4 3 4 3 3,8
adoptata Punctaj
Alternativa 2 3 2 1 2 1,9
Punctele acordate pt fiecare criteriu in parte au fost de 4 pt un punctaj maxim si de 0

pentru un punctaj minim.
Ipotezele principale luate in considerare la elaborarea analizei proiectului sunt

urmatoarele:
- Introducerea canalizarii menajere in sistem separatist in comuna Vadu
Moldovei, jud. Suceava – avand ca rezultanta cresterea nivelului de dezvoltare economica
actuala. Avand in vedere ca prognozele si estimarile se bazeaza in mare parte pe
evaluarea situatiei actuale este necesar ca aceasta ipoteza sa fie validata in perioada de
exploatare a proiectului.
Comuna Vadu Moldoveii, in calitate de promotor al acestui proiect este prima
entitate interesata in implementarea optima a proiectului, asigurand in acest sens
resursele financiare necesare pentru punerea in opera a investitiei.
- Surse de costuri si beneficii financiare

a. surse de costuri:
- retele de canalizare;
- statie de epurare.
b. beneficii financiare:
- beneficiile financiare se vor realiza prin racordarea la retele de canalizare
proiectate a populatiei si a agentilor economici, atat a numarului de locuitori existenti pe
termen scurt cat si in perspectiva.
3. Analiza financiara
Calculul indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala
neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu.
Pentru elaborarea unei analize financiare se impune luarea in calcul a unor estimari
si utilizarea unor variabile.
Ca variabile de lucru se considera:
- Orizontul de timp
- Factori de actualizare
- Factor inflatie
- Cursul de schimb valutar
- Costul investitiei
Orizontul de timp:
Prin orizontul de timp se intelege numarul maxim de ani pentru care se fac
prognoze.
Prognozele privind evolutiile viitoare ale proiectului trebuie sa fie formulate pentru o
perioada corespunzatoare in raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de
vedere economic.
Alegerea orizontului de timp poate avea un efect extrem de important asupra
indicatorilor financiari si economici ai proiectului.
Mai concret, alegerea orizontului de timp afecteaza calcularea indicatorilor principali
ai analizei cost – beneficiu, si poate afecta de asemenea determinarea ratei de cofinantare.
Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, orizontul de timp este de cel putin 20 de
ani, iar pentru investitiile productive este de aproximativ 10 ani.
Conform Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza Cost – Beneficiu,
pentru perioada 2008 – 2014, orizonturile de timp de referinta sunt urmatoarele:
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15 – 25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25 – 30
Industrie 10
Alte servicii 15
Pentru proiectul “INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE COMUNA VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA “ , orizontul de timp luat
in considerare, tinand cont de faptul ca proiectul este unul de apa si mediu, este de 30 de
ani.
Factori de actualizare:
Factorul de actualizare este rata la care valorile sunt actualizate in prezent. Uzual,
se considera ca fiind aproximativ egal cu costul de oportunitate al capitalului. Factorii de
actualizare recomandati de UE pentru perioadele de programare pentru Fondurile
Structurale sunt:
 pentru perioada 2008 – 2014 : 5%
Factorul de actualizare pentru perioada 2008 – 2014, de 5%, se va utiliza in
calcularea indicatorilor de performanta ai proiectului, respectiv Valoarea financiara neta
actualizata (FNPV) si Raportul beneficiu – cost (Rb/c).
Rata inflatiei:
In analiza proiectelor se poate prefera folosirea preturilor constante, care sunt acele
preturi ajustate tinand cont de inflatie si fixate la un an de baza. Pe de alta parte, in analiza
fluxurilor financiare, preturile curente sunt de preferat. Preturile curente sunt preturi
nominale, la valorile observate in fiecare an. Folosirea preturilor curente este recomandata
deoarece efectul inflatiei poate influenta calculul rentabilitatii financiare a investitiei.
Pentru a obtine o situatie cat mai aproape de realitate, se va lucra cu preturi
curente, luand in calcul rata inflatiei. Evolutia ratei inflatiei pe orizontul de timp considerat
este urmatoarea:
20-
AN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 30
Rata
inflatiei 7% 6% 5% 4% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
Index
(An1=
100 106 111 116 119 122 124 127 129 132 134 137 140 142 145 148 151 154 157 160
100)
Cursul de schimb valutar:
Este considerat o variabila de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate

atat in moneda tarii unde se realizeaza acestea cat si intr-o moneda de referinta, in special
euro sau dolar. Pentru a avea o imagine corecta a rezultatelor financiare ale proiectului
pentru orizontul de timp luat in calcul trebuie sa se ia in considerare si raportu de schimb
intre moneda autohtona si moneda de referinta.
Aceasta variabila este importanta mai ales in cadrul unor proiecte multinationale
pentru care costurile de investitie si de operare se exprima in mai multe valute.
Cursul de schimb luat in considerare in analiza este:
Cursul BNR la data de 18.02.2013, 1 EURO = 4,3870 LEI.
4. Analiza economica
Costul investitiei :4.494.340,00 lei = 1.024.469,00 euro (cu TVA)

Valoarea costului unui proiect este data de suma costurilor de investitie: teren,
constructii, echipamente, costuri speciale de intretinere, licente, brevete, disponibilitati
banesti, stocuri, datorii curente.
Metodologia internationala pentru analiza financiara pe baza fluxului de numerar
presupune calcularea rentabilitatii unei investitii prin folosirea costurilor totale aferente
respectivei investitii.
Costul total al investitiei pentru “INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI

STATIE DE EPURARE COMUNA VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA “ este de :
4.494.340,00 lei = 1.024.469,00 euro (cu TVA)

Costul investitiei
Costul investitiei de capital aferente proiectului a fost fundamentat pe baza
urmatoarelor surse :
- Costuri din Devizul General, calculate in urma realizarii Studiului de
Fezabilitate;
- Bugetul proiectului, care cuprinde alte cheltuieli specifice;
- Costurile de inlocuire a echipamentelor sau utilajelor.
Evolutia prezumata a tarifelor
Venituri generate de proiect

Din punct de vedere financiar, unele proiecte pot genera venituri proprii din
vanzarea de bunuri si servicii.
Aceste venituri se determina in baza estimarilor cantitatilor pentru respectivele
bunuri si servicii.
In cadrul analizei financiare ele sunt considerate venituri operationale si se iau in
considerare cele care revin proprietarului investitiei.
Urmatoarele elemente nu sunt incluse in calculul veniturilor viitoare;
 Beneficiile nu trebuie sa includa TVA;
 Taxele indirecte sa fie incluse numai daca sunt in sarcina investitorului;
 Orice alte subventii sau grant-uri transferate de la alte autoritati.
Principalele venituri ale sistemului de canalizare menajera din comuna Vadu

Moldovei sunt: venituri din canalizarea si epurarea apelor menajere de la populatie ,
institutiile publice si agentii economici. In dimensionarea acestor venituri s-au luat in
consideratie urmatoarele ipoteze:
- Tariful pentru un mc pentru canalizare este de 1,5lei/mc
- Totalul debitului de apa a fost dimensionat astfel: din total debit pentru apa
potabila, 80% pentru canalizare;
- Avand in vedere cresterile de tarif in comuna Vadu Moldovei pe orizontul de timp
2000 -2007 s-a considerat o crestere anuala a tarifului incepand cu anul 1 de proiect cu 5%
pentru canalizare si statie de epurare.
Fluxul de numerar – Solvabilitate si viabilitate
Fluxul de numerar (cash – flow) trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara

care consta in accea ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati in
numerar.
Solvabilitatea si viabilitatea sunt asigurate daca rezultatul cumulat al fluxului net de
numerar este pozitiv pe perioada intregului orizont de timp.
In cazul in care conditia de sustenabilitate financiara nu este indeplinita (rezultatul
cumulat al fluxului net de numerar este negativ) se procedeaza la revizuirea planului
financiar tinand cont de nivelul de suportabilitate si disponibilitate al grupului tinta vizat de
proiect.
Legat de stabilirea tarifelor s-a tinut cont de structura persoanelor deservite in
prezent de catre reteaua de canalizare din comuna Vadu Moldovei care se prezinta astfel:
Numarul maxim de persoane pentru care au fost dimensionate instalatiile sistemului

de canalizare menajera este de 3200 locuitori.
Tarifele practicate la nivelul anului 2012 se prezinta astfel:
- apa potabila = 1,5 lei/mc.
Aceste tarife sunt ajustate cu o rata de crestere de 2% pentru canalizare si epurare,
anual, pe orizontul de timp pentru care s-a realizat prognoza.
Evolutia prezumata a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie,
operarea noilor investitii, intretinerea de rutina si reparatii)
Pentru calculul costurilor de operare, toate elementele care nu conduc la o crestere
efectiva a cheltuielilor banesti vor fi excluse, chiar daca aceste cheltuieli sunt incluse in
mod normal in contabilitate.
Urmatoarele elemente nu vor fi luate in considerare deoarece includerea lor nu este
in concordanta cu metoda fluxului de numerar actualizat:
 Amortizarile, deoarece ele nu reprezinta plati efective de numerar
 Orice rezerve considerate pentru viitoare costuri de inlocuire, deoarece acestea nu
corespund unui consum real de bunuri
 Orice rezerve pentru categorii diverse, care se iau in considerare in analiza riscurilor
si nu prin includerea valorilor respective in cadrul costului total
Structura costurilor de operare este urmatoarea :
- materiale consumabile
- apa menajera canalizata
- energie electrica
- servicii terti
- fond salarii brut
- costuri administrative
Ipotezele luate in calcul pentru dimensionarea costurilor de operare pe orizontul de
timp ales, de 30 ani, in varianta realizarii proiectului sunt urmatoarele
Referitor la aceste ipoteze se impun urmatoarele precizari:

- Debitul maxim Q zi max/locuitor a fost calculat la 0,06 mc/persoana si zi la
un numar de persoane deservite in functie de gradul de racordare a populatiei la retelele
de canalizare.
- Pentru calcularea debitului mediu (Q zi mediu/locuitor) s-a adaptat consumul
mediu de apa specific localitatilor rurale de 60 l/om si zi.
- In stabilirea numarului de zile de functionare s-a tinut cont de parerea specialistilor
care sustin ca instalatiile de canalizare trebuie sa functioneze pe intreg parcursul anului,
fara intreruperi majore.
- Debitul anual (Q anual) de apa care va fi procesat reprezinta produsul dintre
numarul de locuitori deserviti, debitul mediu/locuitor si numarul de zile de functionare.
- Gradul de exploatare anual reprezinta marja care se aplica debitului maxim/locuitor
pentru a obtine un grad real, dimensionat in functie de o serie de factori subiectivi care tin
de persoanele deservite.
- Costurile de tratare si costul pentru apa bruta au fost calculate pe baza costurilor
pentru canalizare la unele localitati rurale.
Aceste costuri au fost dimensionate avand in vedere costul pe mc, calculat pentru
fiecare element de cost in parte.
1. Costuri cu energia electrica

Pentru a calcula consumul de energie electrica si costul aferent acesteia s-au utilizat
urmatoarele date:
Nr. Denumire cantitate P1 Pcons. ore Total putere

crt. echipament KW KW functionare/zi consumata
KW/h
1 SPAU –
Electropompa submersibila pt.
ape uzate cu dispozitive de 14
taiere avand Q=5l/s (7+7) 29 14,5 10 145
H=30mCA, P=2,0 KW
2 Statie epurare 1 15 14 24 336
3 Debitmetru electromagnetic 1 1 1 24 24
4 Total putere consumata 505,0 KW/zi
Consumul total de energie electrica in decurs de un an = 184.325,00 KW/an.
- Costuri cu energia
184.325,00 kw/an x 0,54 lei/kw =99.536,00 lei/an
- Costuri cu apa potabila (conform analizei de consum)

consum:450mc/an
450 mc/an x1,5 lei/mc =675 lei/an
- Costuri de intretinere
Se considera ca se va cheltui annual cu intretinerea circa 0,20% din cheltuielile cu
investitia de baza(total cap.4 din devizul general)
3.630.913,00 lei x 0,002 = 7.262,00lei/an
-Costul deversarii apei epurate in emisar
0,026 lei/mc x450mc/zi x 365 zile=4.270,00 lei/an
-Cheltuieli de exploatare a mijloacelor fixe
0,050 lei/mc x450mc/zi x 365zile =8.213,00 lei/an
-Costuri cu reactivii
-Costul biopreparatoarelor
0,020 lei/mc x450 mc/zi x 365 zile /an=3.285,00 lei/an
- Costul electrolitului
8,50lei/mc x(0,47+0,61) kg/zi x365 zile/an =3.351,00 lei/an
-Costul reactivilor cu transport(trans. =10% din valoarea reactivilor)
(3.285,0 +3.351,00)lei/an x 0,10 =664,00 lei/an
Total costuri operationale

99.536,00 lei/an +675,00 lei/an +7.262,00 lei/an +4.270,00 lei/an +8.213,00
lei/an+3.285,00lei/an+3.351,00 lei/an +664,00 lei/an= 132.357,00 lei/an
- Costuri cu personalul
Numarul total de persone care va lucra la exploatarea canalizarii este de 2
1500 lei/pers./luna x2 pers. X12 luni =36,000,00lei/an
Cost de productie:132.357,00lei/an +36.000,00 lei/an =168.357,00lei/an
Volum apa uzata:126.000,00 mc/an
Cost mc .apa epurata :168.357,00 lei/an / 126.000,00 mc/an =1,40 lei/mc
Sunt trei indicatori principali care arata gradul de sustenabilitate al unui proiect:
- Valoarea neta actualizata;
- Rata renatbilitatii financiare;
- Raportul beneficiu (B) – Cost (C) Rb/c.
Valoarea financiara neta actualizata (FNPV) reprezinta valoarea actuala a investitiei
in anul “0” necesara pentru a genera fluxul net de numerar prognozat pentru fiecare an, in
baza factorului de actualizare selectat, in functie de rata dobanzii.
Calculul valorii financiare nete se calculeaza dupa formula:
FNPV = Fluxul net de numerar generat in anul “n” – inmultit cu – factorul de
actualizare pentru anul “n” pentru o rata a dobanzii aleasa.
Pentru proiectul de “INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE

EPURARE COMUNA VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA “ valoarea financiara
actualizata neta a investitiei este de 61.157,04
Aceste valori au fost calculate la o rata de actualizare de 5%.

.
Rata rentabilitatii financiare (FIRR) este o functie financiara si este egala cu factorul
de actualizare pentru care valoarea financiara neta actualizata calculata pe intregul orizont
de timp devine 0.
Rata rentabilitatii financiare asteptata in unele tipuri de proiecte

Energie 7%
Apa si mediu <1%
Transport 6,5%
Industrie 19%
Alte servicii 4,5% > 5%
Rata interna de rentabilitate a investitiei) este de 0,78% in varianta de baza <5%

Raportul beneficiu (B) – cost aferent investitiei este subunitar conform tabel nr. 4
In cadrul analizei, reteaua de canalizare este capabila sa genereze rezultate favorabile si
nu se mai intervine cu corectii ca urmare a redistribuirii veniturilor.
Din aceste considerente se poate trage concluzia ca introducerea retelei de
canalizare in Comuna Vadu Moldovei este in final eficienta si proiectul este dezirabil.
Prin analiza economica se urmareste estimarea contributiei proiectului la
bunastarea economica a regiunii sau tarii. Aceasta este realizata din perspectiva intregii
societati (regiune sau tara), in loc de a considera numai punctul de vedere al proprietarului
infrastructurii.
Analiza financiara este considerata drept punct de pornire pentru realizarea analizei
socio-economice. In vederea determinarii indicatorilor socio – economici trebuie realizate
anumite ajustari pentru variabilele utilizate in cadrul analizei financiare.
Etapele necesare pentru realizarea unei analize socio – economice sunt

urmatoarele :
1. Realizarea corectiilor fiscale : deoarece preturile de piata includ taxe si subventii

precum si unele transferuri de plati. Astfel, preturile trebuie sa fie considerate ca:
 nete, fara TVA si alte costuri indirecte;
 fara a include transferurile pure intre indivizi, cum ar fi platile pentru asigurarile
sociale;
 preturile pentru intrari trebuie sa includa taxele directe.
2. Corectiile pentru externalitati : pentru determinarea beneficiilor sau costurilor externe
care nu au fost luate in considerare in analiza financiara (costul si beneficiul rezultat din
impactul de mediu, vietile salvate de proiectele realizate in domeniul sanatatii).
3. De la preturi de piata la preturi contabile sau preturi umbra : pe langa distorsiunile
fiscale si externalitati, exista si alti factori care pot distorsiona preturile, precum : regimurile
de monopol, barierele comerciale, reglementari pe piata muncii, informatii incomplete. Din
aceste motive, este necesar a se utiliza preturile contabile (umbra), care reflecta costul de
oportunitate pentru imput-urile utilizate in analiza si disponibilitatea de plata a
consumatorilor pentru output-uri.
Preturile contabile sunt obtinute aplicand factori de conversie asupra preturilor
pietei. Factorii de conversie se calculeaza pe baza unei tehnici numite Analiza semi –
input – output (SIO). Analiza SIO foloseste tabele de intrari – iesiri cu date la nivel
national, de recensaminte nationale, sondaje cu privire la cheltuielile gospodariilor si alte
surse de date la nivel national, cum ar fi date cu privire la tarifele vamale, cotatii si
subventii.
Analiza SIO poate fi folosita si pentru obtinerea factorilor de conversie pentru forta
de munca calificata si necalificata, precum si pentru obtinerea unor factori de conversie
agregati. Un astfel de factor de conversie agregat este Factorul de Conversie Standard
(FCS), care reprezinata raportul dintre valoarea tuturor produselor exprimate in preturile de
contabilizare si valoarea tuturor produselor exprimate in preturile pietei.
Factorii de conversie pentru diferite sectoare din economie au valori subunitare.
Conform unui studiu realizat de catre Steve Curry si John Weiss, in 13 tari, s-a stabilit ca
Factorul de Conversie Standard variaza intre 0,59 si 0,96, cu o valoare medie de circa
0,8.
In calcularea pretului contabil (umbra) al fortei de munca se aplica urmatoarea
formula :
PCF = PPF x (1 – u) x (1 – t), unde
PCF = Pretul contabil al fortei de munca
PPF = Pretul de piata al fortei de munca
u = Rata regionala a somajului
t = Rata platilor aferente asigurarilor sociale si alte taxe conexe
Tabelul – Factori de conversie

Delimitarea bunurilor Valori aplicate Observatii
Daca se considera ca preturile
Bunuri comerciabilizabile CIF/FOB “autohtone” sunt substantial mai
mici decat preturile de import se
vor folosi preturile autohtone.
Bunuri necomerciabilizabile de
mica importanta SCF SCF = 0,8
Bunuri necomerciabilizabile de - pentru costurile de investitie Cfi
mare importanta : Factori de = 0,82
 Costurile de investitie; conversie - pentru costurile de operare Cfo
 Costurile de operare. specifici = 0,77
Factorul de actualizare sociala

Factorul de actualizare propus de catre Comisia Europeana este de : 5,5% pentru
tarile membre ale UE si de 3,5% pentru celelalte tari.
Factorul de actualizare sociala luat in considerare in analiza socio-economica
este de 5,5%.
Costuri si beneficii socio-economice
Un aspect foarte important pentru realizarea unei analize socio-economice adecvate

il reprezinta modul in care sunt reprezentate sub forma monetara costurile si beneficiile
socio-economice. O corecta evaluare a acestora va conduce la obtinerea unor indicatori
economici in concordanta cu realitatile momentului.
Pentru stabilirea costurilor si beneficiilor socio-economice, in funtie de tipul de
proiect, trebuie analizate cu atentie mai multe aspecte:
 beneficiarii directi si indirecti ai proiectului;
 conexiunile intre rezultatele proiectului si ariile afectate de acesta, in mod pozitiv sau
negativ;
 evolutia anumitor indicatori din sectorul (sectoarele) in care se actioneaza prin
proiect;
 previziunile din sectorul (sectoarele) de activitate asupra caruia (carora) se restrang
rezultatele proiectului;
 efectele colaterale ale actiunii proiectului.
Tipuri de beneficii utilizate in cadrul analizei socio-economice:
Beneficii cuantificabile: numar de locuri de munca nou create, numar de firme nou
create, cresterea investitiilor in zona;
Beneficii necuantificabile: cresterea calitatii vietii, crestera investitiilor
independente.
1. Beneficii cuantificabile
1.1 Reducerea poluarii apelor de suprafata

Ipotezele luate in calcul pentru a dimensiona acest beneficiu sunt:
 Beneficiile din preluarea apelor uzate si tratarea lor in cele doua statii de epurare
proprii.
1.2 Cresterea posibilitatii de racordare

Ipotezele luate in calcul pentru a dimensiona acest beneficiu sunt:
 Persoane nou racordate;
 Numarul mediu de persoane pe familie – 3,5 persoane conform datelor furnizate de
catre Comuna Vadu Moldovei
 Costul de bransare
 Procentul de crestere a costurilor cu bransarea.
2. Beneficii necuantificabile
2.1 Beneficii asupra mediului

Existenta unui sistem de furnizare a apei potabile de calitate faciliteaza dezvoltarea
anumitor industrii cum este cea alimentara si a bauturilor. Aceste sectoare sunt mari
consumatoare de apa de calitate. Standardele privitoare la aceste produse sunt deosebit
de riguroase, mai ales in cadrul UE si prezenta chiar a unor concentratii reduse a anumitor
substante va determina obtinerea unor produse care nu satisfac aceste cerinte sau
necesita sisteme costisitoare de tratare a apei industriale. Inbunatatirea calitatii surselor de
apa potabila va reduce semnificativ aceste costuri si va permite industriei alimentare si a
bauturilor din tarile candidate sa devina competitive pentru UE.
2.2 Beneficii legate de exploatarea durabila a resurselor

Imbunatatirea calitatii surselor de apa potabila va avea un efect imediat asupra
serviciilor de furnizare a apei potabile.
2.3 Beneficiile asupra exploatarii durabile a resurselor economice

O imbunatatire generala a calitatii apelor va duce la protejarea unor resurse ca cele
piscicole, in cazul in care exista alte forme de impact negativ asupra acestora.
2.4 Beneficii sociale

Gradul de manifestare a unor efecte sociale pozitive depinde de nivelul de
dezvoltare a retelei de colectare si tratare centralizata a apelor uzate menajere. Acolo unde
acest procent este redus, descarcarea apelor uzate in rauri produce mirosuri neplacute si
afecteaza calitatea vietii. Investitiile in sisteme de colectare si tratare secundara vor
imbunatati astfel calitatea vietii.
2.5 Indicatori socio-economici de performanta

Valoarea economica neta actualizata (ENPV) : trebuie sa prezinte o valoare pozitiva
pentru ca proietul sa fie oportun din punct de vedere economic.
Pentru acest proiect acesta valoare este de 61.157,04 EURO

Raportul cost / beneficiu (Rc/b) : trebuie sa fie subunitar pentru ca proiectul sa prezinte
interes.
Pentru acest proiect raportul (Rc/b) este subunitar conform tabel nr.4 anexat
Calculul acestor indicatori este prezent in tabelele 1,2,3,4 si 5
ENPV = 61.157,04
Rb/c = < 1
FN este pozitiv
RIR =0,84%<5%
5. Analiza de senzitivitate
Analiza de sezitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificarii

unor variabile de intrare asupra rentabilitatii proiectului investitional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic Romaniei presupune existenta unei

palete de factori de risc care mai mult sau mai putin probabil pot influenta performanta
previzionata a proiectului. Acesti factori de risc se pot incadra in doua categorii:
 categorie care poate influenta costurile de investitie;
 categorie care poate influenta elementele cash-flow-ului previzionat.
Metodologia abordata se bazeaza pe:

 analiza senzivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
proiectului;
 calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.
Scopul analizei de senzivitate este:

 Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acelor variabile care au cel
mai mare impact asupra rentabilitatii sale. Variabilele critice sunt considerate acei
parametri pentru care o variatiune de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne
de rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete;
 evaluarea generala a robustetii si eficientei proiectului;
 aprecierea gradului de risc: cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu
atat proiectul este mai riscant;
 sugereaza masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor
proiectului.
Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzivitatii sunt:

 rata interna de Rentabilitate (IRR);
 valoarea neta actualizata (NPV).
In principiu, analiza consta in calcularea, pentru fiecare variabila a urmatorilor

indicatori:
 Indicele de senzivitate (IS), dupa formula:

IS - variabila tarif apa
𝑃1 − 𝑃0 0,81 − 0,78 0,03

𝑃0 0.78 0,78 0,038
𝐼𝑆 = = = = = 0,76
𝑉1 − 𝑉0 1,47 − 1,40 0,07 0,05
𝑉0 1,4 1,4
IS - variabila energie
𝑃1 − 𝑃0 0,81 − 0,78 0,03

𝑃0 0.78 0,78 0.038
𝐼𝑆 = = = = = 0,73
𝑉1 − 𝑉0 49777,04 − 47304 2473,04 0.052
𝑉0 47304 47304
unde,
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);

V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori initiale.
Indicele de senzivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate

procente se modifica parametrul studiat in cazul modificarii cu un procent al variabilei.
Daca acest indice este mai mare decat 1, respectiva variabila este purtatoare de
risc.
 Indicele critic (switching value) – SV . Acest indice ne arata cu cat ar trebui sa se

modifice o variabila pentru ca NPV-ul sa ia valoarea 0 ( altfel spus pentru ca
proiectul sa devina neviabil).
O valoare mica a SV pentru o variabila data ne indica un risc legat de acea

variabila: o abatere mica de la valoarea medie pune in pericol rentabilitatea investitiei. Cu
cat indicele critic este mai mare cu atat riscurile sunt mai reduse.
SV pentru variabila tarif apa
𝑁𝑃𝑉0 31739,313 31739,313

𝑁𝑃𝑉0 − 𝑁𝑃𝑉1 31739,3 − 33141,6 −1402,25 −26,63
𝑆𝑉 = × 100 = = = = 532,6 × 100 = 53260
𝑉0 − 𝑉1 1,4 − 1,47 −0,07 −0,05
𝑉0 1,4 1,4
SV pentru variabila energie
𝑁𝑃𝑉0 31739,31 31739,31

𝑁𝑃𝑉0 − 𝑁𝑃𝑉1 31739,31 − 32513,51 −774,2 −40,99
𝑆𝑉 = × 100 = = = = 4099 × 10 = 409900
𝑉0 − 𝑉1 47304 − 47777,04 −473,04 −0,01
𝑉0 47304 47304
Etapele analizei se senzivitate sunt :
Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influenta importanta asupra

rentabilitatii proiectului
Pentru analiza de fata s-au luat in considerare urmatoarele variabile:

 tariful pentru preluarea apelor uzate menajere;
 costul energiei electrice.
Formularea ipotezelor privind abaterea variabilelor de intrare la valorile probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerata ipoteza unei abateri rezonabile
de la valoarea medie stabilita in sectiunile anterioare (analiza financiara), abateri exprimate
procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectiva pesimista, urmand ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT sa se analizeze abaterile si din perspectiva optimista:
 pentru tariful aferent serviciului de canalizare, s-a estimat o scadere cu 5% fata de
nivelul previzionat;
Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor

prognozate
Din analiza influentei separate asupra indicatorilor cheie de performanta se deduc

urmatoarele:
 proiectul nu prezinta o sensibilitate mare lacresterea tarifului pe mc de apa potabila
cu 2%
 proiectul nu prezinta o sensibilitate mare la cresterea pretului energiei electrice
cu 1 %,
 In concluzie, se apreciaza ca proiectul propus spre finantare prezinta stabilitate din
punct de vedere al rentabilitatii, dat fiind ca analiza de senzivitate a elucidat efectele
celor doua variabile critice.
6 Analiza de risc
Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)

- Riscuri asumate
Ipotezele si riscurile identificate in Matricea Cadru Logic a proiectului sunt:
- Ipoteze de nivel 1
Implementarea corecta a politicilor de protectie a mediului in Romania ca stat
membru a Uniunii Europene.
- Riscuri de nivel 1
Neimplementarea politicilor de protectie a mediului in localitatile bazinului hidrografic
aferent.
- Ipoteze de nivel 2
Mentinerea parametrilor calitativi in bazinul hidrografic
Nivel 2 Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului este conditionata de:

- Mentinerea parametrilor calitativi ai bazinului hidrografic.
Nivel 1 Contributia la atingerea obiectivului general al proiectului poate fi

asigurata prin indeplinirea urmatoarelor conditii:
- Implementarea corecta a politicilor de protectie a mediului in Romania ca stat
membru a Uniunii Europene.
Elementul cheie de care depinde succesul unui proiect in domeniul canalizarii

menajere cu efecte asupra protectiei mediului il constituie protectia comunitatilor biologice
si extinderea rolului autoritatilor locale in conservarea biodiversitatii, in cresterea calitatii
vietii si nu in ultimul rand in dezvoltarea economiei locale. Daca implicarea autoritatilor
locale nu va fi una sustinuta exista riscul ca obiectivul general al proiectului sa nu fie atins.
Managementul riscurilor
Riscurile identificate trebuie abordate in urmatoarea ordine:

 riscurile cu impact mare si cu probabilitate mare;
 riscurile cu impact mare si cu probabilitate mica;
 riscurile cu impact mic si cu probabilitate mare;
 riscurile cu impact mic si probabilitate mica.
Pentru fiecare risc care trebuie gestionat, este necesar sa se identifice

contramasurile care trebuie adoptate si costurile lor. Printre masurile posibile se numara:
 evitarea riscului;
 reducerea probabilitatii sau impactului riscului;
 transferarea riscului asupra altor entitati (incheierea unor asigurari);
 intocmirea unor planuri pentru situatii neprevazute sau de contingenta;
 acceptarea riscului (limitarea la monitorizarea situatiei).
Evitarea riscului. Evitarea riscului presupune inlaturarea totala a riscului in cadrul

proiectului care este executat.
Reducerea riscului. Reducerea riscului presupune diminuarea probabilitatii, a impactului

sau a ambelor. Reducerea riscului este o strategie importanta si poate fi rentabila daca se
compara cu costurile pe care le-ar cauza riscurile care s-ar materializa.
Transferul riscului. Asigurarea este un mijloc de transferare a impactului financiar pe care

il are materializarea unui risc.
Planurile pentru situatii neprevazute. Planurile pentru situatii neprevazute se refera la

identificarea unor optiuni alternative care sa prevada strategii acceptabile care sa
contribuie la recuperarea unor eventuale pierderi.
Aceptarea riscului. Aceptarea riscului presupune ca in momentul respectiv nu trebuie sau

nu poate fi facut nimic, dar trebuie reanalizata situatia, in timp, pe parcursul proiectului.
Impactul intarzierilor in derularea proiectului din punct de vedere social, de mediu

si financiar
In ipoteza ca pentru finantarea proiectului se apeleaza la Fonduri nerambursabile,
intarzierea in derularea proiectului poate conduce la doua variante:
1. Intarziere in inceperea proiectului si derularea mai rapida a activitatilor de
constructie si de montare echipamente, fata de modul de derulare initial;
2. Intarzierea in finalizarea activitatilor prevazute in graficul de esalonare a investitiei
cu depasirea termenului de finalizare a proiectului.
In prima varianta, impactul se va resimti in calitatea lucrarilor. In dimensionarea

timpului de lucru efectiv la introducerea canalizarii menajere s-au luat in considerare
termene optime in care lucrarea se poate realiza fara a face rabat la calitate.
In a doua varianta, intarzierea peste data limita de realizare a proiectului chiar si cu
o zi, va conduce la restituirea finantarii nerambursabile si la o modificare in sens negativ a
indicatorilor ce masoara efortul financiar al beneficiarului cu realizarea investitiei.
Restituirea finantarii inseamna fie suportarea in itregime a costului investitiei de catre
beneficiar, fie sistarea lucrarilor in momentul in care nu mai exista resurse pentru
continuarea obiectivului investitional.
( 5 ) Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare
si constau din:
- finantarea investitiei se va face din Programul National privind Dezvoltarea
Infrastructurii Rurale si Urbane –Subprogramul privind realizarea sistemelor de canalizare
prin bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului prin transfer de la bugetul de
stat in cuantum de 90% din valoarea totala acheltuielilor eligibile ale proiectului (inclusiv
TVA).
- minim 10% din bugetele beneficiarilor si /sau din alte surse legal
constituite,aprobate anual cu aceasta destinatie.
( 6 ) Estimari privind forta de munca prin realizarea investitiei:
1. numarul de locuri de munca create in faza de executie – 20;

2. numarul de locuri de munca create in faza de operare – 2.
Exploatarea instalatiilor se va face cu personalul existent, care va fi instruit prin grija
beneficiarului si cu participarea furnizorilor de echipamente.
( 7 ) Principalii indicatori tehnico – economici ai investitiei

1. Valoarea totala 4.494,340 inclusiv TVA (mii lei) /1.024,469 mii euro in preturi din
18.02.2013
1 euro = 4,3870lei din care:
- constructii - montaj (C+M) = 2.754,505 mii lei (inclusiv TVA)/627,879 mii euro
(inclusiv TVA)
2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)
- anul I 1.797,736 mii lei / 409,788mii euro
1.101,802 mii lei / 251,152 mii euro
- anul II 2.696,604 mii lei / 614,681 mii euro
1.652,703 mii lei / 376,727 mii euro
3. Durata de realizare
24 luni
4. Capacitati (in unitati fizice)
- retele de canalizare
- Ø250 L=6000 ml =905.200,00 lei/206.337,00 euro(cu TVA)
- Ø 315 L=2500 ml = 416.578,00 lei/94.957,00 euro(cu TVA)
- Ø 350 L =530 ml = 76.731,00 lei/17.490,00 euro(cu TVA)
statie de pompare + conducta de refulare
- conducta de refulare 166,00ml =13.106,00 lei/2.987,00euro(cu TVA)
- statii de pompare 1 buc. =85.560,00 lei/19.503,00 euro(cu TVA)
- statie de epurare 210 mc/zi

- constructii 490.172 .00 lei/111.733,00 euro(cu TVA)
- utilaj 1.213.960,00 lei/276.717,00 euro(cu TVA)
( 8 ) Avize si acorduri de principiu specifice

Pentru faza actuala de proiectare sunt necesare urmatoarele avize:
- certificat de urbanism;
- aviz APM;
- aviz furnizor apa;
- aviz EON ELECTRICA;
- aviz ROMTELECOM.
INTOCMIT
ING. N. CHIRAP

Canal. Si S.E. Vadu Moldovei P.N.D.I.R.U

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Canal. Si S.E. Vadu Moldovei P.N.D.I.R.U

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ANIVO’S S.R.

“INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI

Proiect nr. 131 / 2013

ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE:

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VADU MOLDOVEI, JUDETUL SUCEAVA

Director ing. O. Mutescu

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

( 8 ) Avize si acorduri de principiu

plan de amplasamen in zona (1:25000-1:5000)

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII:

“INFIINTARE SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

Obiectivul de investitii face parte din Programului National privind Dezvoltarea

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

- dezvoltarea unei infrastructure minimale care sa asigure sprijinirea activitatilor

CONSILIUL LOCAL AL COMUNA VADU MOLDOVEI

5. ELABORATORUL STUDIULUI SC ANIVO’S SRL SUCEAVA, J33/968/2005,

( 2 ) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

comuna mai functioneaza o serie de agenti economici cu specific de prelucrare a

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Lucrarile proiectate satisfac conditiile igienico – sanitare impuse de normele in

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

2. Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă

Proiectele de canalizări şi staţii de epurare şi alimentare cu apă

Indiferent dacă această localitate va avea un indice de dezvoltare pozitiv sau va

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

b) Scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

- fiabilitate in timp, datorita faptului ca echipamentele sunt din inox.

c) DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

Proiectul propune colectarea si transportul apelor uzate provenite de la consumatori

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

- Caracteristici ale apelor uzate

- Conditii de evacuare in emisar

- Gradul de epurare necesar

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

- Schema de epurare adoptata

Principiul constructiv al unei statii compacte de epurare a apelor uzate

Fig. 1. Schema unei statii compacte de epurare.

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Încarcata cu materii biodegradabile, apa reziduala necesita un tratament biologic,

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Pentru aceasta schema de epurare va fi realizata pe o linie tehnologica, pentru un

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE ŞI A COMPONENTELOR SCHEMEI DE

Linia apei constă din:

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Conducte gravitaţionale (de canalizare)

Descrierea fluxului tehnologic si a obiectelor componente ale schemei de epurare

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma procesului de deshidratare, este

 UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ULTRAVIOLETE

Proiect: Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare Vadu Moldovei

Unitatea compacta de epurare compusa din modul.

Din statia de pompare apa ajunge in camera de coagulare, inglobata in modul. In