Sunteți pe pagina 1din 7

https://forum.softpedia.

com/topic/430358-
formula-calcul-rate-pt-credit/
http://www.scritub.com/economie/finante/Calcul
ul-dobanzilor-bancare152101668.php
Dobânda reprezintă prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani
pentru o anumită perioadă[1], mai precis suma pe care un împrumutat (debitor) o plătește unui împrumutător
(creditor), pentru banii împrumutați[2].
Pentru creditele acordate, banca percepe o dobândă activă, iar pentru depozite plătește o dobândă pasivă.[2]
Rata dobânzii este nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe perioada derulării creditului.[1]
După modul de calculare a dobânzii pentru sumele depuse la o bancă (depozite), dobânda poate fi de două
feluri:
 Dobândă simplă, calculată pe baza fondurilor depuse inițial.[1]
 Dobândă acumulată, calculată prin aplicarea ratei dobânzii la suma reprezentând capitalul depus inițial și
dobânda obținută pentru perioada anterioară.[1]
Ca valoare, dobânda percepută de o bancă pentru sumele date cu împrumut poate fi:[4]
 Dobândă fixă, care rămâne nemodificată pe toată durata contractului.
 Dobândă variabilă, care se modifică pe perioada contractului în funcție de diferite criterii, cel mai frecvent
fiind vorba despre indicatori monetari (ROBOR, EURIBOR etc.)

Rata dobanzii este un fenomen de piata. Este pretul platit pentru a dispune timp de un an de 100 unitati monetare

Ce este rata dobanzii?


Rata dobanzii este elementul principal in functie de care se calculeaza dobanda.
Rata dobanzii se exprima procentual, in format anual. De exemplu, o rata a dobanzii de 10%, inseamna ca pentru a
imprumuta, sa spunem 1.000 lei pe 1 an, clientul trebuie sa plateasca 10%.
Suma efectiv care trebuie platita este denumita dobanda. In cazul de mai sus, dobanda este de 100 lei (1.000 x 10%).
In cazul unui credit, dobanda este calculata de regula lunar.
Formula de calcul generala este urmatoarea:
Dobanda = Sold imprumut x rata dobanzii x Durata/Numarul de zile al anului
Daca imprumutul se ramburseaza in rate lunare, atunci:
 durata se considera de 30 de zile
 anul calendaristic de 360 zile.
Formula de calcul a dobanzii lunare devine:
Dobanda lunara = Sold imprumut x rata dobanzii x 30/360
In cazul contractelor de credit, bancile folosesc numarul exact de zile al lunilor (28, 30 sau 31, dupa caz), iar anul –
egal cu 365 sau 366 de zile, dupa caz. Diferentele sunt insa mici, astfel ca pentru a intelege mai usor modul de
functionare al creditului, formula de mai sus este suficienta.

1
Cum se calculeaza dobanda?
Modul de calcul al dobanzii difera in functie de produsul de economisire ales. ExpertulBanilor iti arata cum
se calculeaza dobanda la un depozit la termen si la un cont de economii.
Dobanda incasata depinde de rata dobanzii, perioada de economisire si suma depusa.
In cazul depozitelor la termen, formula de calcul este urmatoarea:
Depozite: Formula de calcul
Dobanda = Suma depusa x Rata dobanzii (%) x Durata depozitului (nr. zile)/360
Exemplu:
Depozit de 3.000 lei pe 3 luni, cu o rata a dobanzii de 10%
Dobanda = 3.000 x 10% x 90/360 = 75 lei
La conturile de economii, modul de calcul al dobanzii este putin mai complicat. Regula este aceeasi, numai ca
dobanda se calculeaza pentru fiecare zi, in functie de suma existenta in cont. La sfarsit de luna, se aduna dobanzile
din fiecare zi si rezulta dobanda lunara.
Conturi de economii: Formula de calcul dobanda
Dobanda ziua 1 = Suma din cont x rata dobanzii x 1/360
Dobanda ziua 2 = Suma din cont x rata dobanzii x 1/360
………………………………………………………………………………….
Dobanda ziua 30 = Suma din cont x rata dobanzii x 1/360
Dobanda lunara = Dobanda ziua 1 + Dobanda ziua 2 + … + Dobanda ziua 30
Din dobanda platita, banca retine impozitul pe dobanda, astfel ca dobanda incasata de client va fi mai redusa.
Expertul Banilor te ajuta sa calculezi dobanda incasata la produsele de economisire bancare, cu 2 calculatoare
dedicate:
 Calculator dobanda depozit la termen
 Calculator – suma acumulata in contul de economii

Cum se calculează dobânda la un depozit la termen (include video)


Primary tabs
 View(active tab)
 Track
Tags:
Bani
Ideea este simplă: am o anumită sumă de bani pe care doresc să o depun într-un depozit la termen; doresc să aflu câți bani voi avea
după câțiva ani, în condițiile în care nu umblu la bani (las și dobânda să se acumuleze).
Pornim de la următoarele date:
S0 = suma inițială (10000 de euro)
D = dobânda anuală (4%, adică 0,04)
T = perioada depozitului (10 ani)
Dacă depozitul ar fi pe 1 an, s-ar obține:
S1 = S0 + S0 x D = 10.000 + 10.000 x 0,04 = 10.400 euro
Dacă depozitul ar fi pe 2 ani, s-ar obține:
S2 = S1 + S1 x D = 10.400 + 10.400 x 0,04 = 10.816 euro
Dacă introducem, în formula de mai sus, pe S1 = S0 + S0 x D, obținem:
S2 = S0 + S0 x D + S0 + S0 x D x D
din care, prin operații algebrice simple, se obține:
S2 = S0 x (1 + D)2
Pentru un depozit pe 3 ani, folosind calcule asemănătoare cu cele de mai sus, se obține:
S3 = S0 x (1 + D)3
Notă: o demonstrație mai pe înțelesul nostru este următoarea:
S1 = S0 + S0 x D = S0 x (1 + D)
S2 = S1 + S1 x D = S1 x (1 + D) = S0 x (1 + D) x (1 + D) = S0 x (1 + D)2
S3 = S2 + S2 x D = S2 x (1 + D) = S0 x (1 + D)2 x (1 + D) = S0 x (1 + D)3
De aici se obține formula de calcul a dobânzii compuse (având în vedere capitalizarea dobânzii - adăugarea dobanzii la depozit):
ST = S0 x (1 + D)T
Cu formula obținută se poate calcula valoarea depozitului după 10 ani:
2
S10 = S0 x (1 + D)10 = 10.000 x (1 + 0,04)10 = 14.802,44 euro
Notă: pentru cei care folosesc aplicaţia de calcul tabelar Excel (conținută în pachetul Microsoft Office) există o formulă special
destinată acestui calcul. Aceasta este:
=FV(rate; nper; pmt; [pv]; [type])
în care semnificația termenilor este următoarea:
FV = suma care se obține la final (din en. "Future Value");
rate = dobânda (în cazul de mai sus 0,04);
nper = perioada (în cazul de mai sus 10 ani);
pmt = plăți periodice (din en. "payment"; în cazul de mai sus este zero);
[pv] = suma inițială (din en. "Present Value"; în cazul de mai sus este 10.000);
[type] = poate fi numărul 0 sau 1 și indică momentul când sunt datorate plățile (la începutul perioadei sau la sfârșitul ei).
Pentru exemplul de mai sus ar trebui să "umpli" formula cu următoarele date:
=FV(0,04;10;0;10000;1)
care va genera rezultatul 14.802,44 - era de aşteptat, nu ? :-)
Și încă o chestie interesantă...
Discuția de mai sus se bazează pe supoziția ca depui banii într-un depozit pe un termen de 1 an (adică 365 zile nu poți să umbli la
bani), timp de 10 ani.
Care crezi că va fi rezultatul dacă vei depune banii într-un depozit la termen de 1 lună, timp de 10 ani, cu capitalizare ?
Hai să facem calculele rapid (voi folosi Excel-ul, pentru că am învățat să-l folosesc...). Datele inițiale sunt acum:
S0 = suma inițială (10000 de euro)
D = dobânda lunară (4%/12, adică 0,04/12 = 0,0033)
T = perioada depozitului (10 ani = 120 luni)
Formula va deveni:
=FV(0,04/12;120;0;10000;1)
care generează rezultatul ... 14.908,33 !!!
Wow - 105,89 ÎN PLUS !
De unde vin acești bani ? Simplu: dobânda la dobândă.
CONCLUZIE: la aceeași dobândă anuală este mai rentabil să depui banii în depozite la termene cât mai scurte (1 lună, în
principiu).
Pentru un rezultat cât mai aproape de adevăr, trebuie să iei în calcul și impozitul pe dobânda depozitului la termen (care este 16%),
perceput de fisc.
Notă: se pare că unele bănci oferă conturi de economii cu dobânzi la fel de mari ca ale depozitelor la termen, însă dobânda acestor
conturi nu se impozitează - informează-te despre acest aspect atunci când dorești să deschizi un depozit la termen.

3
Formula de calcul a ratelor de dobândă, condiţiile de
modificare a ratelor de dobîndă şi informare a clienţilor
Calcularea dobânzii se efectuează în ultima zi a fiecărei luni şi la închiderea contului reieşind din numărul real de zile păstrate, conform
formulei de mai jos. Numărul de zile în an se va lua exact: 365 sau 366 de zile pentru anul bisect. Dobânda se calculează începând cu
ziua următoare zilei deschiderii depozitului (înregistrării mijloacelor băneşti în cont). Ziua închiderii contului (retragerii mijloacelor
băneşti din cont) nu se ia în calcul.
Formula de calcul a dobânzii:

dob% n
Dob = Sold x ----------- x --------
100% N
Unde:
Sold (lei) – soldul depozitului la care se efectuează calculul dobânzii;
Dob. % - rata dobânzii procentuale stabilită de bancă pentru depozitul respectiv;
n – numărul de zile de păstrare a depozitului;
N – numărul de zile în an.
De exemplu:
La contul de depozit la termen de 6 luni la rata dobinzii de 6 procente anual in sumă de 100,000 lei deschis la data de 1 octombrie
2014 dobinda calculată va fi: de 2991,78 lei

6% 182
2991,78 = 100000 x ----------- x --------
100% 365
Inclusiv:
pentru luna octombrie – 493.15 lei
pentru luna noiembrie – 493.15 lei
pentru luna decembrie - 509,59 lei
pentru luna ianuarie - 509,59 lei
pentru luna februarie - 460.27 lei
pentru luna martie – 509,59 lei
Pentru luna aprilie – 16.44 lei
Calculul dobanzii bancare

Calculul dobanzii bancare


In afara de inalta, moderata si redusa, dobanda la creditul bancar mai poate fi:
- dobanda simpla, adica pretul platit de imprumutat pentru suma de bani imprumutata pe timpul
imprumutului:
- dobanda compusa, adica pretul platit de imprumutat pentru suma de bani reprezentand capitalul plus
dobanda capitalizata pe o perioada anumita;
- dobanda fixa, care este valabila pe intreaga perioada a imprumutului;
- dobanda variabila, care se recalculeaza periodic in functie de evolutia dobanzii pe piata;

- dobanda negativa, care se percepe depunatorului pentru serviciile primite;


- dobanda preferentiala, perceputa pentru creditele acordate celor mai solvabili clienti;
- dobanda legala, nivelul maxim al ratei dobanzii permis de lege;
4
- dobanda camatareasca, dobanda situata peste pragul dobanzii legale;
- dobanda real pozitiva, dobanda care ia in considerare nivelul inflatiei.
1. Calculul dobanzii pentru creditul acordat statului prin cumpararea de titluri de catre banci priveste, pe de o
parte, determinarea ratei scontului la care se emit titlurile, iar pe de alta parte determinarea ratei dobanzii la care se
valorifica capitalul investit de cumparatorul de titluri de stat (banci sau alti investitori).
Rata scontului titlurilor de stat se obtine cu formula:

F–P 360
Rt = ——— x ———
F n
unde:
Rt = rata dobanzii titlurilor de stat;
F = valoarea nominala a titlului;
P = pretul la care se vand titlurile;
n = numarul de zile pana la scadenta.
Rata dobanzii la care se valorifica capitalul investit de cumparatorii de titluri de stat (randamentul cuponului)
se determina cu formula:
F–P 365
Rc = ——— x ———
P n
2. Calculul dobanzii, atunci cand cel imprumutat (banca, in cazul depozitelor, si clientii acesteia, in cazul
creditelor) primeste valoarea nominala a creditului si rambursarea, la scadenta, se face apeland la formula dobanzii
simple:
P•r•t
D = ————
360
unde:
D = marimea absoluta a dobanzii; :
P = soldul capitalului (principalului);
r = rata anuala a dobanzii exprimata sub forma de coeficient;
t = perioada de acordare a imprumutului exprimata in zile.
In acest caz, calculul dobanzii se efectueaza o singura data la finele duratei de capitalizare (in cazul
depozitelor) sau la scadenta )in cazul creditelor), utilizand o singura rata a dobanzii pentru perioada precizata de
timp.
Din formula dobanzii simple se pot determina si ceilalti factori ai formulei: suma imprumutatului, rata
dobanzii si perioada de creditare.
3. Rate ale dobanzii proportionale si echivalente
Fie o perioada de referinta (sa zicem anul) luata pentru unitatea de timp, si fie z durata unei alte perioade T (z
este, in special, un numar rational). Spunem ca r si rz sunt ratele dobanzii pentru perioade de referinta si, respectiv,
pentru perioada T.
Fie V1 valoarea datorata pentru un capital C0 pe perioada t si capitalizata la o rata r pe perioada de referinta;
si fie Vz valoarea datorata pentru acelasi capital pe perioada cu aceeasi durata, t, si capitalizat la rata dobanzii r z pe
perioada T.
Spunem ca rz si r sunt ratele dobanzii corespondente daca, si numai daca, valorile datorate V1 si Vz sunt
egale oricare ar fi datele C0 si t.
Primul caz — Capitalizarea la rate simple ale dobanzii
Prin definitie,
V0 = C0( 1 + r · t )
si

Egalitatea valorilor datorate este asigurata daca, si numai daca, exista relatia
5
rz = z · r
Cazul al doilea — Capitalizarea la rate compuse ale dobanzii
Plecand de la relatia:
V1 = C0 ( 1 + r )t
Egalitatea lui V1 cu Vz este asigurata daca:
Vz = C0 (1+ rz)z =C0[(1 + rz)z]t

Se spune ca aceasta valoare rz este echivalenta lui r.


4. Compararea ratei dobanzii proportionale cu rata dobanzii echivalente
a) daca 0<z<1, rata dobanzii proportionale este mai mare decat rata dobanzii echivalente.
b) daca z>1, rata dobanzii proportiona1e este mai mica decat rata dobanzii echivalente.

5. Rata efectiva a dobanzii si rata nominala a dobanzii (aparenta)


Rata efectiva a dobanzii ajusteaza rata nominala in functie de frecventa folosita pentru compunere si
numarul de zile presupuse a fi intr-un an (360 sau 365 de zile). Ea este data de formula:

unde:
Ref = rata anuala efectiva a dobanzii;
r = rata anuala nominala a dobanzii;
m = numarul intervalelor (perioadelor) de compunere dintr-un an.
Rata efectiva este intotdeauna mai mare decat rata nominala (aparenta) a dobanzii
6. Rata reala a dobanzii si rata nominala a dobanzii
Datorita efectului inflatiei, puterea de cumparare a unei sume investite la o rata nominala a dobanzii va fi mai
mica decat valoarea matematica calculata. Intre rata nominala a dobanzii, r, rata reala a dobanzii, r r , si rata inflatiei,
ie , exista relatia:

r = rr + ie + rr · ie
Pentru valori mici (sub 10%) ale lui rr si ie , expresia de mai sus se simplifica si se poate scrie:
r = rr + 1
rata nominala a = rata reala a + rata acteptata
dobanzii dobanzii a inflatiei
Rata reala a dobanzii este constanta, in timp ce rata inflatiei se modifica si ca rata nominala a dobanzii se
modifica pe masura ce se modifica rata inflatiei, este cunoscuta sub denumirea de efect Fisher, dupa numele celui
care l-a pus in evidenta, Irving Fisher.
7. Scont versus dobanda
Scontul (discontul) este valoarea cu care se reduce valoarea nominala a unei creante financiare, cum ar fi
cambia sau titlul de stat, reprezentand dobanda datorata pentru creanta pe perioada de timp ramasa pana la scadenta
acesteia. Diferenta dintre scont si dobanda consta in faptul ca dobanda se adauga la capital, in timp ce scontul se
scade din capital.
Rata scontului este rata dobanzii folosita la determinarea scontului la vanzarea unui instrument financiar.
Veniturile si cheltuielile aferente operatiunii de scontare sunt similare cu veniturile si cheltuielile care rezulta
din calculul dobanzii. Diferenta este ca, in timp ce plata/incasarea dobanzii este realizata, de obicei, in timpul sau la

6
sfarsitul perioadei tranzactiei financiare, veniturile si cheltuielile aferente operatiunii de scontare apar, de regula la
inceputul perioadei tranzactiei.
8. Tipuri de scadente si modul de calcul al dobanzii
In practica bancara modul de calcul al dobanzii este diferentiat in functie de tipul scadentelor, care pot fi unice
sau esalonate in timp.
a) in cazul scadentelor unice, calculul dobanzii se poate face direct prin utilizarea tabelelor care cuprind
coeficientii de capitalizare (factori de compunere) sau cu ajutorul formulei dobanzii simple.
b) in cazul scadentelor esalonate in timp exista urmatoarele metode de calcul al dobanzii:
- calculul regresiv al dobanzii (descrescatoare in timp);
- calculul progresiv al dobanzii (crescatoare in timp);
- dobanda egal distribuita in timp pe fiecare rata scadenta;
- amortizarea creditelor.
Calculul regresiv al dobanzii se caracterizeaza prin aceea ca dobanda platita in timp, pe toata perioada
creditarii, este mai mare in primii ani (sau luni) si mai mica in anii (lunile) din urma, distribuita in timp pe ratele
scadente. In acest caz, dobanda se calculeaza asupra valorii nerambursate a creditului.
Calculul progresiv al dobanzii se individualizeaza prin aceea ca dobanda platita in timp este mai mica la
inceput si mai mare la sfarsitul ratelor scadente. Rata dobanzii se aplica la fiecare rata scadenta, luandu-se in
considerare intreaga perioada scursa de la acordarea creditului pana la fiecare scadenta si se calculeaza la valoarea
rambursata a creditului.
Dobanda egal distribuita in timp pe fiecare rata scadenta se poate calcula prin doua metode:
- metoda bazata pe perioada medie de creditare;
- metoda utilizand coeficientului de restituire a imprumutului.
Metoda bazata pe perioada medie de creditare presupune:
- calcularea perioadei medii de creditare cu ajutorul formulei:

unde:
Pm = perioada medie de creditare;
Pg = perioada de gratie (vacanta);
Pr = perioada de rambursare;
Ir = intervalul dintre doua rambursari consecutive.
- calcularea dobanzii pentru intreaga valoare a creditului (nu pentru fiecare rata ca in cazul celorlalte
metode);
- repartizarea in mod egal a dobanzii pe ratele scadente.
Amortizarea imprumuturilor presupune rambursarea acestora in sume periodice egale (lunar, trimestrial etc.).
Formula folosita este cea derivata din formula valorii prezente a unei anuitati ordinare:

unde, A este anuitatea, iar r este rata dobanzii (rata de actualizare).