Sunteți pe pagina 1din 22

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de Drept

Lucru individual
La tema: „Contractul de mandat”

Disciplina: Drept civil

Chişinău, 2018
Cuprins

1. Istoricul apariţiei şi evoluţiei contractului de mandat .......................................................................... 3


2. Noţiunea contractului de mandat ......................................................................................................... 4
3. Caracterele juridice ale contractului de mandat. Trăsăturile contractului de mandat ........................ 5
4. Elementele contractului de mandat...................................................................................................... 7
Părţile contractului de mandat ................................................................................................................. 7
Obiectul contractului................................................................................................................................. 8
Preţul ......................................................................................................................................................... 9
5. Condiţiile de validitate a contractului de mandat ................................................................................. 9
5.1. Forma mandatului ......................................................................................................................... 9
5.2. Capacitatea juridică a părţilor ..........................................................................................................10
5.3. Consimţămîntul părţilor ...................................................................................................................10
5.4. Obiectul contractului de mandat .....................................................................................................10
5.5. Forma mandatului ............................................................................................................................11
6. Efectele contractului de mandat .........................................................................................................12
7. Încetarea contractului de mandat.......................................................................................................15
8. Delimitarea de alte contracte civile ....................................................................................................16

9. Concluzii şirecomandări......................................................................................................................18

10. Bibliografie............................................................................................................................................19

11. Anexă- Exemplu de Contract de


Mandat..............................................................................................................................................20

2
1. Istoricul apariţiei şi evoluţiei contractului de mandat

Supranumit fiind de mai mulţi autori ca fiind ,,contractul cu mai multe feţe”, contractul de
mandat este unul dintre cele mai frecvent utilizate contracte încă din cele mai vechi timpuri.
Acesta a fost practicat în dreptul roman, grec fiind ca un remediu pentru societate în caz de
absenţă, boală, lipsă de experienţă în anumite afaceri, atunci cînd o persoană îi incredinţa alteia
efectuarea anumitor operaţiuni în numele său .
În dreptul antic, actul îndeplinit de mandatar pentru mandant poate să țină de
administrarea patrimoniului, dar nu se rezumă doar la aceasta, putînd ține de un fapt juridic
oarecare.
De o manieră generală, în dreptul antic, actul îndeplinit de mandatar pentru mandant
poate să țină de administrarea patrimoniului, dar nu se rezumă doar la aceasta, putînd ține de un
fapt juridic oarecare. Astfel kyrios-ul (seniorul) poate să delege unui terț exercițiul funcțiunilor
sale tutelare, încredințîndu-i în special mandatul de a trece la engyésis-ul (punere în gaj a tinerei
fete și a dotei sale, contractată între kyrios și viitorul soț) pupilei sale. Întrebarea pe care istoricii
și-au pus-o este aceea dacă mandatul era gratuit la Atena, așa cum era el la Roma. Așa s-ar părea,
conform pledoariilor lui Demostene în care nu se vede că aceia care administrează bunurile
absentului ar primi vreo remunerație de vreun fel. Cu toate acestea, nici contrariul nu este
imposibil, căci nimic nu dovedește cu siguranță că gratuitatea ar fi de natura mandatului.
Mandatul este, în epoca imperială, la Roma, un contract consensual prin care o persoană
însărcinează o altă persoană, care acceptă, să-i facă gratuit un serviciu. Caracteristica principală a
mandatului o reprezintă inexistența unui echivalent, adică gratuitatea din partea mandatarului.
Scopul principal al mandatului nu era interesul personal al părților contractante, ca în cazul
serviciilor sau al lucrărilor remunerate, ci datoria (oficium) sau prietenia (amicitia). Se considera
deci nepotrivit ca cineva să solicite plată, salariu sau echivalent de la un prieten pentru a
desfășura o activitate. Sfera noțiunii de mandat se lărgește în perioada desfăurării lucrărilor
libere înglobînd atît cazuri de acțiuni gratuite cît și acțiuni cu plată a mandatarului.
Contractul de mandat a existat în dreptul daco-roman, sistemul de drept local fiind un
amestec între dreptul autohton și dreptul roman. Dezvoltarea producției de mărfuri, lărgirea
sferei acesteia precum și marea varietate a produselor au impus intensificarea schimbului de
mărfuri, atît în interiorul provinciei Dacia, cît și cu alte provincii sau teritorii ale imperiului.
Efectuarea acestor schimburi nu puteau fi făcute numai de producători direcți, recurgîndu-se la

3
negustori de profesie. Se consideră că ele erau făcute, de asemenea, și prin intermediul
mandatarilor.
În timpul Regatului Unit Român contractul de mandat era reglementat de codul civil
adoptat în 1864. Sub reglementarea Codului civil de la 1864, mecanismul juridic al reprezentării
se explica doctrinar și jurisprudențial plecînd de la efectele contractului de mandat clasic, prin
natura sa un contract care prezuma reprezentarea.
Codul Civil de pe timpurile Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, din 1964, nu
erau prevăzute reglementări cu privire la instituția mandatului.

2. Noţiunea contractului de mandat

Printre contractele care dau naştere raporturilor juridice de reprezentare cel mai frecvent
întîlnit este contractul de mandat.
Conform definiţiei prevăzute în Codul Civil al R.M., de la art.1030, prin contractul de
mandat, o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la
încheierea de acte juridice, iar aceasta prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în
numele şi pe contul mandantului.1
În prezent, pentru exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor, subiecţii de drept civil
recurg tot mai frecvent la serviciile de reprezentare şi intermediere oferite atît de persoanele
fizice, cît şi de persoanele juridice, care înfăptuiesc în numele şi pe contul reprezentaţilor diferite
acţiuni ce au drept efect apariţia, modificarea şi stingerea raporturilor juridice.
Creşterea raporturilor de reprezentare şi intermediere este determinată de diverşi factori .
Printre aceşti factori pot fi menţionaţi următorii: lipsa de experienţă în anumite domenii de
activitate, economia de timp şi de surse finanţare, imposibilitatea permanentă sau temporară de a
încheia anumite acte etc.
Astfel, din definiţia legală putem deduce că sensul reprezentării în baza contractului de
mandat rezultă în posibilitatea mandantului de a fi subiect al raporturilor juridice civile prin
intermediul unui terţ - mandatar, împuternicit să reprezinte în astfel de raporturi interesele
primului la încheierea de acte juridice. De altfel, contractul de mandat se prezintă ca o formă
clasică a reprezentării, deoarece în baza acestui contract reprezentatul (mandant) transmite
împuternicirile sale în ceea ce priveşte încheierea de acte juridice reprezentantului (mandatar),
efectele actelor juridice astfel încheiate răsfrângându-se asupra reprezentatului (mandant). În
această ordine de idei contractului de mandat îi sunt aplicabile şi normele ce reglementează
reprezentarea şi procura (art. 242-258 CC).

1
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA Publicat : 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86, art Nr : 661.
4
3. Caracterele juridice ale contractului de mandat. Trăsăturile
contractului de mandat

Dacă să ne referim la caracterele juridice ale contractului de mandat, putem menţiona faptul
că contractul de mandat este un contract:

 Sinalagmatic;
 Consensual;
 Unilateral (de regulă);
 Cu titlu gratuit;
 Cu titlu oneros în cazurile prevăzute de lege sau de contract ( alin.(1)
art.1033, CC al RM).

Contractul de mandat are un caracter consensual, deoarece se consideră valabil încheiat


prin simplul acord de voinţă al părţilor contractante. În acest sens mandatarul îşi poate da
consimţământul în mod expres sau tacit, deoarece, potrivit prevederilor art. 1031 CC, acceptarea
mandatului este expresă sau tacită. Acceptarea este tacită dacă rezultă din actele sau chiar din
tăcerea mandatarului. Observăm că în materia reglementării încheierii contractului de mandat,
legiuitorul reflectă regulile generale privind încheierea contractului (art. 679-703 CC).2

Contractul de mandat, de regulă, este un contract unilateral cu titlu gratuit, în sens că îl


obligă doar pe mandatar (nu interesează faptul că, în raporturile cu terţii, obligaţiile aparţin
mandantului) şi nu presupune remuneraţie. Legea însă nu interzice ca mandatarul să fie
remunerat de către mandant. Obligaţia mandantului de remunerare a mandatarului există doar în
cazurile prevăzute de lege sau de contract (art. 1033, alin. 1 CC). Conform prevederilor art.
1033, alin. 2 CC, mandatul profesoral este prezumat cu titlu oneros. Prin urmare, de regulă,
mandatul este prezumat cu titlu gratuit, ceea ce de altfel rezultă şi din definiţia legală a
contractului de mandat.

Putem evidenţia următoarele trăsături specifice ale contractului de mandat:

1. Contractul de mandat este, de regulă, un contract intuitu personae, făcând parte din contractele
care se încheie în considerarea calităţilor mandatarului. De exemplu, analizând calităţile
profesionale ale mandatarului şi împuternicindu-l de a-l reprezenta la încheierea unui contract,

2
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA Publicat : 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86, art Nr : 661.
5
mandantul previne într-o măsură oarecare eventualele probleme care ar putea apărea în cazul
când contractul ar fi fost încheiat de către mandantul însuşi.
2. Raporturile juridice apărute în baza contractelor de mandat sunt de obicei fiduciare, cu
excepţia cazurilor când participanţii acestora sunt persoane juridice3. în pofida excepţiei
menţionate, acest fapt permite totuşi de a atribui contractul de mandat la categoria contractelor
fiduciare.
3. În raporturile cu terţii mandatarul acţionează în numele mandantului. Respectiv, toate
drepturile şi obligaţiile care rezultă din actele juridice încheiate în baza contractului de mandat
apar, se modifică sau se sting în numele mandantului. Prin aceasta contractul de mandat se
deosebeşte de unele contracte de prestări servicii cum sunt contractul de comision şi contractul
de expediţie.
4. În baza contractului de mandat mandatarul se obligă să acţioneze nu numai în numele
mandantului, dar şi pe contul acestuia. Respectiv, tot ceea ce se obţine sau poate fi obţinut din
executarea de acte juridice încheiate în baza contractului de mandat devine proprietatea
mandantului. Mai mult ca atît, în vederea protecţiei drepturilor mandantului, Codul civil prevede
reglementarea în baza căreia bunurile dobîndite de către mandatar, în numele său, dar pe contul
mandantului, în cadrul executării obligaţiilor contractuale sau care i-au fost transmise de
mandant pentru executarea mandatului sunt considerate, în raport cu creditorii mandatarului,
bunuri ale mandantului (art. 1045 CC).
5. Contractului de mandat îi sunt aplicabile şi normele ce reglementează reprezentarea şi procura
(art. 242-258 CC). Scopul contractului de mandat ţine totuşi nu de reglementarea raporturilor
între părţile contractante, ci presupune ne reprezentarea mandantului în raporturile cu terţii.
Ţinând seama de acest fapt, raportul de reprezentare apărut în baza contractului de mandat
interesează şi relaţiile cu terţii (partea exterioară a reprezentării). Împuternicirile mandatarului în
relaţiile cu terţii în vederea executării contractului de mandat se fixează, de regulă, în procură.
6. Acceptarea mandatului este expresă sau tacită. Acceptarea este tacită dacă rezultă din actele
sau chiar din tăcerea mandatarului.
7. O particularitate a mandatului este şi faptul că contractul de mandat este, de regulă, cu titlu
gratuit. Contractul de mandat poate fi şi oneros, dar numai în cazurile prevăzute de lege sau de
contract (art. 1033, alin. 1 CC).4

3
Contracte Civile Speciale editura “All Beck” Bucureşti 2000, Autor: Corneliu Turianu, pag. 75;

4
Teză de an,,Contractul de mandat”, autor: Carp Mircea, Chișinău 2012.
6
4. Elementele contractului de mandat

Elementele contractului de mandat sunt următoarele:

1. Părţile (mandant şi mandatar);


2. Obiectul contractului (împuternicirea mandantului transferată către mandatar pentru ca
acesta din urmă să încheie acte juridice din numele mandantului);
3. Preţul contractului, atunci cînd în contract este stipulat un preţ (contractul oneros).

4.1.Părţile contractului de mandat

Părţile contractului de mandat sunt :


 Mandantul;
 Mandatarul.
În calitate de părţi la acest contract pot apărea orice subiecţi de drept civil. Indiferent de
faptul dacă mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, mandantul trebuie să aibă
capacitatea juridică necesară pentru a figura drept parte în raporturile juridice apărute în baza
actelor încheiate de mandatar cu terţele persoane.
Mandatarul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină, deoarece în actele juridice pe
care acesta le încheie în numele şi pe contul mandantului trebuie să manifeste un consimţământ
valabil exprimat (provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenţia de a
produce efecte juridice şi nu este viciat).
Codul civil presupune posibilitatea desemnării mai multor mandatari pentru încheierea
unui act juridic (art. 1037 CC). Astfel, mandantul poate desemna printr-un contract mai mulţi
mandatari sau poate încheia contracte separate cu mai mulţi mandatari pentru a fi reprezentat la
încheierea aceluiaşi act juridic. În acest sens, condiţia valabilităţii contractului de mandat
încheiat în formula juridică respectivă este ca acţiunile întreprinse de câtre toţi mandatarii în
vederea executării mandatului să fie acceptate, deoarece, potrivit art. 1037, alin. 1 CC, mandatul
produce efecte numai în cazul în care este acceptat de toţi mandatarii.
Mandatarul poate reprezenta mai multe persoane (mandanţi) pentru încheierea aceluiaşi
act. În acest sens art. 1038, alin. 1 CC, prevede că mandatarul care acceptă să reprezinte, pentru
încheierea aceluiaşi act, persoane ale căror interese sunt sau ar putea fi în conflict este obligat să
informeze fiecare mandant, cu excepţia cazului cînd uzanţele sau cunoaşterea de către mandanţi
a dublei reprezentări îl exonerează de această obligaţie pe mandatar. Din dispoziţia acestei norme

7
se observă că realizarea conformă a dublei reprezentări implică respectarea unor condiţii
obligatorii în cazul când interesele mandanţilor sunt sau ar putea fi în conflict.
Acestea sunt:
- condiţia informării obligatorii a fiecărui mandant despre dubla reprezentare;
- condiţia imparţialităţii mandatarului faţă de fiecare mandant (art. 1038, alin. 2 CC).
În unele cazuri mandatarul nu este obligat să informeze pe fiecare mandant despre dubla
reprezentare. Legea prevede această posibilitate pentru mandatar doar ca o excepţie şi numai
atunci cînd dubla reprezentare este cunoscută de către mandanţi, sau când uzanţele în materie îl
exonerează pe mandatar de obligaţia informării mandanţilor.
Potrivit prevederilor art. 1038, alin. 3 CC, mandantul care nu este în măsură să cunoască
dubla reprezentare poate, în cazul în care a suferit un prejudiciu, să ceară declararea nulităţii
actului încheiat de mandatar. Aşadar, în vederea protejării intereselor sale patrimoniale,
mandantul poate cere declararea nulităţii actului încheiat de mandatar însă pentru aceasta se
impun două condiţii legale obligatorii, după cum urmează:
- necunoaşterea de către mandant a dublei reprezentări, care se poate datora atît
neinformării, cît şi informării tardive;
- suportarea de către mandant a unui prejudiciu.5
4.2. Obiectul contractului

Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la încheierea de acte juridice de către


mandatar, adică săvârşirea de către mandatar a acţiunilor juridice în numele şi pe contul
mandantului, îndreptate spre apariţia, modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile.
Respectiv, obiectul contractului de mandat îl formează serviciile juridice de reprezentare, care nu
pot fi materializate. De exemplu: mandantul îl împuterniceşte pe mandatar să încheie un contract
de locaţiune, de vânzare-cumpărare, de schimb etc.
În funcţie de întinderea obiectului, distingem între:
1. mandatul special – conform art. 1032, mandatul poate fi special pentru o operaţie
juridică sau pentru anumite operaţii determinate (pentru o afacere sau pentru anumite
afaceri) ori general (pentru toate afacerile mandantului).
2. mandatul general – conform aceluiaşi articol, mandatul formulat în termeni generali nu
conferă decît împuternicirea de a încheia acte de administrare şi conservare.
Împuternicirea de a încheia alte acte urmează a fi formulată numai printr-o clauză

5
Drept civil. Contracte şi succesiuni. Curs universitar. Autori: Gheorghe Chibac, Natalia Chibac, Oxana Robu, Sorin
Bruma. Chişinău-2014
8
expresă, cu excepţia mandatului autentificat notarial şi dat în avans pentru incapacitatea
mandantului.
Despre obiect urmează să vorbim la condiţiile de valabilitate ale contractului.

4.3. Preţul

Doar în cazul în care suntem în prisma unui contract cu titlu oneros putem vorbi despre
preţ ca element al contractului de mandat, deoarece, de regulă acesta este cu titlu gratuit.
Mandantul este obligat să-i plătească mandatarului remuneraţie doar în cazurile prevăzute de
lege sau de contract. Conform legislaţiei, mandatul profesional, este cu titlu oneros. Cuantumul
retribuţiei mandatarului este determinat prin acordul părţilor şi variază în funcţie de
complexitatea împuternicirilor mandatarului, de gradul de calificare a acestuia.

5. Condiţiile de validitate a contractului de mandat

5.1. Forma mandatului

Dacă să vorbim despre forma mandatului, putem spune că acesta poate fi expres sau tacit,
putînd fi dat în formă scrisă sau chiar verbal.
De regulă, mandatul este constatat, în practică, printr-un înscris numit procură.
Întocmirea unui înscris este necesară pentru ca terţii să verifice puterile conferite mandatarului
de către mandant, precum şi limitele în care acesta poate contracta în numele mandantului.
Procura are o dublă semnificaţie. În primul rînd, procura semnifică operaţiunea juridică
numită "negotium", prin care o persoană împuterniceşte o altă persoană (mandatar, procurator) să
încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama ei. Din acest punct de vedere,
procura este un act juridic unilateral care urmează a fi acceptat de către mandatar prin executarea
împuternicirii. În al doilea rând, procura semnifică mijlocul juridic numit "instrumentum ", care
dovedeşte existenţa şi, mai cu seamă, conţinutul mandatului, categoriile de acte juridice care vor
fi încheiate şi limitele puterilor conferite mandatarului.
Procura poate fi dată sub forma înscrisului, sub semnătură privată sau sub forma înscrisului
autentic.
Forma autentică a procurii este necesară ori de câte ori actul juridic pe care-l va încheia
mandatarul (procuratorul) cu terţa persoană trebuie întocmit în formă autentică.

9
Cînd actul juridic pe care urmează să-l încheie mandatarul este autentic, atunci şi procura
trebuie întocmită în formă autentică. Acest lucru se datorează faptului că mandatul formează un
tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dat.
Mandatul poate fi expres, dar şi tacit Mandatul tacit trebuie să rezulte din împrejurări de
fapt care fac neîndoielnică intenţia părţilor. Mandatul tacit nu trebuie confundat cu mandatul
aparent, întrucât în cazul mandatului aparent terţii încheie contractul cu convingerea că
mandatarul are puterea de a reprezenta, fără ca, în realitate, mandatarul să aibă această putere (de
exemplu, mandatul a fost revocat sau mandatarul a depăşit limitele reprezentării).
În privinţa dovezii mandatului, trebuie să distingem după cum mandatul este expres sau
tacit. În toate cazurile, acceptarea mandatului poate fi dovedită prin executarea lui de către
mandatar
În cazul în care mandatul este expres, dovada se face după regulile dreptului comun, dacă
nu există prevederi legale speciale, în principiu prin înscris autentic sau sub semnătură privată.
Dacă mandatul este tacit, dovada acestuia se poate face, atât de către părţi, cât şi de terţul
cu care contractează mandatarul sau de alţi terţi prin orice mijloc de probă.
5.2. Capacitatea juridică a părţilor

Capacitatea mandantului se apreciază în funcţie de natura actului juridic pe care urmează


să-l încheie prin mandatar (act de administrare, act de conservare sau act de dispoziţie). El
trebuie să fie capabil de a contracta el însuşi actul pentru încheierea căruia îl însărcinează pe
mandatar.
În privinţa mandatarului, în toate cazurile, acesta trebuie să aibă capacitatea deplină de
exerciţiu, deoarece în actele pe care încheie în numele mandantului trebuie să exprime un
consimţămînt valabil.
5.3. Consimţămîntul părţilor

Consimţămîntul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru validitatea


oricărei convenţii, adică:
• să provină de la o persoană cu discernământ;
• să fie exteriorizat;
• să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice;
• să nu fie viciat de vicii de consimţământ (eroare, dol, violenţă sau leziune).
5.4. Obiectul contractului de mandat

10
Obiectul contractului trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de lege pentru
validitatea oricărui contract trebuind să existe, să fie în circuitul civil, să fie determinat sau
determinabil, să fie pasibil şi să fie licit.
În toate cazurile, obiectul contractului de mandat îl pot forma numai actele juridice, nu şi faptele
materiale. Actele juridice cu caracter personal nu pot fi făcute prin mandatar (de exemplu,
testamentul, mărturia într-un proces, răspunsul la interogatoriu etc.).
În privinţa întinderii mandatului, acesta poate fi:
 special;
 general.
Mandatul este special, are scopul de a se îndeplini o singură operaţie juridică sau
anumite operaţii determinate, şi general, când mandatarul primeşte împuternicirea de a se ocupa
de toate treburile mandantului
Mandatul conceput în termeni generali nu este valabil decît pentru actele de administrare
şi de conservare; de aici rezultă că puterile oferite mandatarului sunt supuse unei interpretări
restrictive, fiind protejate de lege interesele mandantului.
Indiferent de întinderea mandatului (general sau special), mandatarul nu poate depăşi
limitele puterilor ce i-au fost conferite de mandant. Mandatarul trebuie să se încadreze în
limitele împuternicirii primite de la mandant. Dacă mandatarul încheie acte juridice prin care
depăşeşte limitele împuternicirii sale, atunci el va răspunde personal pentru prejudiciile cauzate
atît faţă de mandant, cît şi faţă de terţul cu care a contractat.
5.5. Forma mandatului

Deşi mandatul este un contract consensual, care ia naştere prin simplul acord al părţilor,
întocmirea unui înscris este necesară pentru ca terţii să fie în măsură a verifica puterile conferite
mandatarului, precum şi limitele în care se poate contracta în numele mandantului.
Cînd actul juridic la care participă mandatarul în numele mandantului urmează a fi
încheiat în formă autentică, atunci şi actul constatator al mandatului (procura ori împuternicirea)
este necesar să se încheie în formă autentică, întrucît mandatul formează un tot indivizibil cu
actul în vederea a fost dat.
În literatura de specialitate şi în practica judiciară se consideră că mandatarul trebuie să
fie împuternicit prin procură autentică numai în cazul în care legea prevede o asemenea formă
pentru validitatea actului juridic ce urmează să fie încheiat prin mandatar, nu însă şi atunci că
acest act urmează să fie încheiat în formă autentică prin voinţa părţilor, fără ca legea să prevadă
o atare cerinţă.

11
Pe de altă parte, pentru unele operaţii juridice, legea prevede necesitatea unei procuri
autentice indiferent de forma actului juridic ce urmează să fie încheiat de către mandatar, în
numele mandantului. De exemplu, unităţile cu capital de stat şi cooperatiste pot face plăţi în
numerar numai persoanelor indicate în documente sau celor împuternicite de acestea pe bază de
procură autentificată, specială sau general, cu excepţia retribuţiilor, burselor, ajutoarelor din
fondurile de asigurări sociale, premiilor şi altor drepturi asimilate acestora, care pot fi plătite
membrilor din familia titularului sau altui salariat din aceeaşi unitate, pe bază de împuternicire
(procură) sub semnătură privată, vizată de şeful ierarhic titularului drepturilor băneşti.
Cînd mandatul este un contract consensual, consimţământul părţilor poate fi dat şi în
mod expres, dar şi în mod tacit. Mandatul tacit rezultă din acele împrejurări de fapt care fac
neîndoielnică intenţia părţilor. Oferta de mandat special, în orice caz, trebuie să fie expresă, în
schimb, acceptarea ofertei de mandat poate fi tacită, inclusiv în cazul mandatului special sau
autentic, rezultând din executarea lui din partea mandatarului.

6. Efectele contractului de mandat

Fiind, după caz, unilateral sau sinalagmatic, contractul de mandat comportă drepturi şi
obligaţii ale părţilor determinate în funcţie de caracterul gratuit sau oneros al acestuia.
Mandatul generează două categorii de efecte:
 între mandant şi mandatar;
 între mandant, mandatar şi terţul contractant.
1. Efecte între mandant şi mandatar

Obligaţiile mandatarului:

 Executarea mandatului – prin executarea mandatului înţelegem executarea obligaţiilor care


au fost stipulate în contract la adresa mandatarului;
 Prudenţa şi diligenţa mandatarului – de unde rezultă că avem o obligaţie de mijloace şi nu
de rezultat;
 Obligaţia de a nu încheia acte juridice cu sine însuşi – mandatarul nu poate încheia acte
juridice în numele mandantului cu sine însuşi, chiar şi prin reprezentant, cu excepţia cazului
cînd este autorizat expres sau cînd mandantul cunoaşte faptul şi nu obiectează împotriva lui.
 Obligaţia transmiterii executării obligaţiei către un terţ – în cazul în care o cer interesele
mandantului, mandatarul trebuie să transmită împuternicirile către un terţ dacă, din cauza
unor circumstanţe imprevizibile, nu poate exercita mandatul şi nu are posibilitatea să-l
informeze despre aceasta pe mandant în timp util. (art. 1036, alin. 2);

12
 Mandatarul care acceptă să reprezinte, pentru încheierea aceluiaşi act, persoane ale căror
interese sînt sau ar putea fi în conflict este obligat să informeze fiecare mandant, cu excepţia
cazului cînd uzanţele sau cunoaşterea de către mandanţi a dublei reprezentări îl exonerează
de această obligaţie pe mandatar. (art. 1038);
 Mandatarul este obligat să transmită mandantului toate informaţiile necesare, să dea
lămuririle cerute de mandant asupra executării mandatului, iar la executarea acestuia, să-l
informeze neîntîrziat şi să prezinte darea de seamă. (art. 1041, alin. 1);
 Mandatarul este obligat să nu divulge informaţia care i-a deveni cunoscută în cadrul
activităţii sale dacă mandantul are un interes justificat în păstrarea secretului asupra lor şi
dacă nu există, în baza dispoziţiilor legale, o obligaţie de dezvăluire sau dezvăluirea nu este
permisă de mandant. Obligaţia de păstrare a confidenţialităţii subzistă şi după încetarea
mandatului. (art. 1042);
 Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea
mandatului şi nu a utilizat în acest scop, precum şi tot ceea ce a dobîndit în executarea
obligaţiilor sale contractuale. (art. 1043);
 Mandatarul nu are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care o obţine sau
bunurile pe care le primeşte ori pe care este obligat să le administreze în exercitarea
mandatului dacă nu are consimţămîntul mandantului sau dacă dreptul de folosinţă nu rezultă
din lege sau din mandat;
 Pe lîngă compensaţiile la care este ţinut pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, în cazul
folosirii informaţiei sau bunurilor fără autorizaţie, trebuie să plătească mandantului pentru
folosirea informaţiei o sumă echivalentă cu îmbogăţirea sa datorită folosirii ei, iar în cazul
cînd a folosit un bun, o chirie corespunzătoare. Dacă foloseşte pentru sine banii pe care
trebuie să-i remită mandantului ori să-i utilizeze în favoarea acestuia, mandatarul va datora
dobînzi din momentul cheltuirii banilor.
Drepturile mandatarului

 Mandatarul are dreptul să reţină din sumele pe care trebuie să le remită mandantului ceea ce
mandantul îi datorează pentru executarea mandatului. El are dreptul să reţină din sumele
încredinţate pentru executarea mandatului ceea ce i se cuvine. (art. 1033, alin. 4).
 Mandatarul poate încheia toate actele care pot fi deduse din împuternicirile lui şi care sînt
necesare pentru îndeplinirea mandatului, de unde deducem un drept al acestuia.
 Mandatarul este în drept să se abată de la indicaţiile mandantului dacă, în funcţie de
circumstanţe, poate presupune că mandantul, avînd cunoştinţă de situaţia creată, ar fi aprobat
o asemenea abatere. Pînă la abaterea de la indicaţiile mandantului, mandatarul este obligat

13
să-l notifice despre noile circumstanţe şi să aştepte decizia lui, cu excepţia cazurilor cînd
amînarea prezintă un pericol pentru executare.
Răspunderea mandatarului. Dacă îndeplineşte mandatul cu titlu gratuit, mandatarul va
răspunde doar pentru actele sale intenţionate sau pentru culpă gravă. (art. 1049).

Obligaţiile mandantului

 Mandantul este obligat să plătească mandatarului remuneraţie numai în cazurile


prevăzute de lege sau de contract. (art. 1033);
 Solidaritatea mandanţilor. Cînd mai mulţi mandanţi, pentru o afacere comună, au numit
un mandatar, fiecare dintre ei răspunde solidar pentru toate efectele mandatului. (art.
1048);
 Mandatul profesional este prezumat cu titlu oneros. (art. 1033, alin. 2);
 Pînă la executarea obligaţiilor de către mandant, mandatarului i se recunoaşte un drept
de retenţie asupra bunurilor mandantului ce se află în posesia sa. În caz de pluralitate de
mandanţi, fiecare răspunde solidar pentru toate efectele mandatului;
 Compensarea cheltuielilor efectuate de mandatar. La cererea mandatarului, mandantul
este obligat să plătească acestuia un avans pentru cheltuielile necesare executării
mandatului. (art. 1046, alin. 3);
 Repararea prejudiciului cauzat mandatarului. Mandantul este obligat să repare şi
prejudiciul produs fără vina sa pe care mandatarul l-a suferit în executarea mandatului
dacă prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de obligaţia contractuală ori s-a produs
în urma executării unei indicaţii a mandantului. Astfel, observăm că legislatorul prevede
repararea prejudiciilor cauzate fără culpa mandantului în mod condiţionat, adică numai în
cazurile când există una din următoarele condiţii:
- prejudiciul cauzat mandatarului este rezultatul unui pericol legat de obligaţia
contractuală;
- prejudiciul cauzat mandatarului se datorează unei indicaţii a mandantului pe care a
urmat-o mandatarul.
Liberarea mandantului de obligaţia reparării prejudiciului cauzat mandatarului este
posibilă în următoarele cazuri:
- prejudiciul urmează a fi acoperit prin remuneraţie (dacă acoperirea prejudiciului din
contul remuneraţiei va fi contestată, sarcina probei se pune pe seama mandatarului);
- prejudiciul s-a produs printr-o acţiune care nu era necesară executării obligaţiilor
contractuale ale mandatarului;
- prejudiciul s-a produs printr-o omisiune a mandatarului.
14
Drepturile mandantului.
În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale l-a care
este ţinut mandatarul, mandantul este în drept să se abţină de la executarea obligaţiilor sale.

2. Efecte faţă de terţi

Raporturile dintre mandant şi terţi

Obligaţiile contractate de mandatar faţă de terţi, în baza şi fără depăşirea limitelor


împuternicirii, sunt obligatorii pentru mandant. Aceasta deoarece, în fapt, terţii tratează cu
mandatarul, iar în drept contractează cu mandantul.
Actele încheiate de mandatar cu depăşirea împuternicirii primite îl obligă pe mandant
doar dacă le ratifică, expres sau tacit. În lipsa ratificării şi dacă nu poate fi invocată ideea de
mandat tacit, actele excesive ale mandatarului îl obligă pe mandant doar dacă sunt îndeplinite
condiţiile gestiunii de afaceri, în caz contrar mandantul răspunzînd în limita îmbogăţirii sale.

Raporturile dintre mandatar şi terţi

Dacă se respectă limitele împuternicirii, între mandatar şi terţi nu se nasc raporturi


juridice. El va răspunde însă pentru delictele şi cvasidelictele săvîrşite în executarea mandatului.
Mandatarul va fi obligat faţă de terţi să garanteze validitatea actelor încheiate cu aceştia în
situaţia în care a depăşit limitele mandatului şi nu a adus la cunoştinţa terţilor limitele puterilor
sale. Dacă terţii au cunoscut adevăratele puteri ale mandatarului şi au tratat cu el peste limitele
mandatului, mandatarul este liberat de răspundere.

7. Încetarea contractului de mandat

Pe lîngă temeiurile generale de stingere a obligaţiilor contractuale (de exemplu: prin


executare, expirarea termenului), caracterul specific al contractului de mandat determină şi
temeiuri speciale în acest sens, cum sunt:

 revocarea mandatului (denunţare);


 renunţarea mandatarului;
 decesul sau incapacitatea uneia din părţile contractante.

Potrivit regulii generale, contractul de mandat este revocabil, adică poate fi denunţat de către
părţile contractante. Revocabilitatea mandatului este una din particularităţile distincte ale

15
contractului de mandat, reprezentând dreptul fiecărei părţi contractante de a denunţa în mod
unilateral în orice timp contractul. În acest sens, art. 1050, alin. l CC, menţionează că mandatul
poate fi denunţat oricând de oricare dintre părţi. Este nulă clauza prin care se exclude dreptul
unei părţi de a denunţa mandatul (art. 1050, alin. 5 CC).

Revocarea mandatului necesită a fi notificată atît mandatarului, cît şi terţelor persoane cu


care a contractat mandatarul în vederea executării mandatului, dacă acordarea împuternicirilor
câtre mandatar s-a făcut prin exprimarea voinţei faţă de terţele persoane cu care mandatarul
urmează a contracta. Revocarea mandatului notificată numai mandatarului nu se poate opune
terţilor care, fără a şti despre revocare, au contractat cu bună-credinţă cu mandatarul. În acest
caz, mandantul are drept de regres împotriva mandatarului (art. 1050, alin. 2 CC).6

Mandatarul poate denunţa mandatul odată fiind îndeplinită cel puţin una din următoarele
condiţii:
• să fie asigurată posibilitatea mandantului de a se îngriji în continuare de actele asupra cărora s-a
contractat;
• să existe motiv întemeiat pentru denunţarea mandatului. ( art. 1050, alin. 3 CC)
Drept efect al denunţării mandatului de către mandant se prezintă obligaţia acestuia în
privinţa compensării tuturor cheltuielilor suportate de către mandatar ce ţin de executarea
mandatului, indiferent de nivelul sau etapa de executare a acestuia. În aşa fel, potrivit art. 1050,
alin. 4 CC, dacă a denunţat, mandantul este obligat faţă de mandatar la compensarea tuturor
cheltuielilor apărute în executarea contractului. Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandantul
trebuie să plătească mandatarului remuneraţia convenită.
Potrivit regulii generale, decesul sau incapacitatea mandantului nu servesc drept temei de
stingere a raporturilor contractuale.
Raporturile contractuale încetează prin decesul mandatarului dacă nu s-a convenit altfel
ori dacă din obligaţia contractuală nu rezultă altfel. Moştenitorii mandatarului trebuie să anunţe
imediat mandantul despre decesul mandatarului şi să ia măsurile necesare pentru protecţia
drepturilor mandantului.

8 . Delimitarea de alte contracte civile

În dreptul civil mandatul este un contract cu titlu gratuit, mandatarul nefiind remunerat
pentru serviciile pe care le face mandantului de a încheia unul sau mai multe acte juridice în

6
Drept civil. Contracte şi succesiuni. Curs universitar. Autori: Gheorghe Chibac, Natalia Chibac, Oxana Robu, Sorin
Bruma. Chişinău-2014
16
numele şi pe seama sa. Caracterul gratuit al contractului de mandat civil ţine numai de natura
contractului, nu şi de esenţa lui. Astfel, mandatul civil poate fi cu titlu oneros. În acest caz,
mandatul se aseamănă fie cu contractul de antrepriză de lucrări, fie cu cel de muncă. Principala
deosebire între contractul de mandat şi contractul de antrepriză sau de muncă constă în obiectul
acestora. În cazul mandatului, mandatarul are de încheiat, în principal, acte juridice şi, uneori,
fapte materiale necesare actelor juridice, în timp ce, în cazul antreprizei de lucrări şi a
contractului de muncă, antreprenorul şi angajatul îndeplinesc, în principal, fapte materiale şi
intelectuale.
O altă deosebire este aceea referitoare la calitatea de reprezentant pe care o are, de regulă,
numai mandatarul. Acesta acţionează în numele şi pe seama mandantului, care va răspunde faţă
de terţele persoane pentru obligaţiile asumate de mandatar, în limitele împuternicirii acordate.
Antreprenorul, de regulă, nu are calitatea de reprezentant al clientului (beneficiarului). În mod
excepţional el poate primi împuternicire de la client să obţină avizele, autorizaţiile necesare
ridicării construcţiei sau realizării lucrării care fac obiectul contractului. Angajatul se poate afla
în aceeaşi situaţie dacă angajatorul îl împuterniceşte să-l reprezinte faţă de terţi în încheierea
unor acte juridice, dar această activitate are caracter excepţional şi oricum este secundară
activităţii principale, care constă în îndeplinirea de fapte materiale sau intelectuale.
Contractul de mandat nu trebuie confundat cu alte contracte, cu care se aseamănă.
Delimitarea de alte contracte se impune pentru a stabili regimul juridic aplicabil raporturilor
dintre părţi.
Mandatul cu titlu oneros se deosebeşte de contractul de muncă şi de contractul de
antrepriză, întrucît mandatarul încheie acte juridice şi este reprezentantul mandantului, în timp ce
salariatul sau antreprenorul săvârşesc acte sau fapte materiale şi nu au calitatea de reprezentant.

17
Concluzii şi recomandări

Printre contractele care sunt cel mai des folosite de către societatea contemporană se numară cu
siguranță cel de mandat. Mandatul prezintă o importanţă deosebită, deoarece, prin intermediul
lui, facilitându-se încheierea altor contracte civile sau comerciale, sunt dinamizate raporturile
juridice de drept privat. De asemenea, acesta are o importanţă deosebită pentru societate,
deoarece, datorită acestora este facilitată zi de zi viaţa persoanelor.

La stabilirea relaţiilor ce reies din contractul de mandat, între mandatar şi mandant se stabilesc
anumite relaţii de colaborare, astfel ambii trebuie să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile în
mod corespunzător.

Consider că prevederile excepţiei prevăzute la art. 1037 alin.(3) Cod Civil cu privire la
Desemnarea mai multor mandatari : ,,Dacă încheie singur actele juridice pe care a fost
împuternicit să le încheie împreună cu o altă persoană, mandatarul îşi depăşeşte împuternicirile,
cu excepţia cazului cînd încheie actul juridic în condiţii mai avantajoase pentru mandat decît cele
convenite”, nu sunt uneori avantajoase mandantului, deoarce la exercitarea atribuţiilor sale,
mandatarul trebuie din start să convină asupra la aceasta cu mandantul.

Conform definiţiei legale, expuse în acest art.1030 din Codul Civil, contractul de mandat se
atribuie la categoria obligaţiilor juridico-civile de prestare a serviciilor juridice. Acest fapt denotă
interferenţa juridică a acestui contract cu celelalte contracte de prestare a serviciilor, în special cu
cele de prestare a serviciilor juridice, ca comisionul şi agenţia, administrarea fiduciară, expediţia
ş.a.

În concluzie, pot spune că acest contract este indispensabil societăţii, deoarece datorită acestuia
persoanele care nu dispun de cunoştinţe necesare juridice, nu dispun de timp sau intervin alte
circumstanţe, pot împuternici un mandatar pentru a încheia în locul acestora acte juridice sau
pentru a efectua alte acţiuni de tipul dat.

18
Bibliografie

1. CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA Publicat : 22.06.2002 în Monitorul


Oficial Nr. 82-86, art Nr : 661.
2. Drept civil. Contracte şi succesiuni. Curs universitar. Autori: Gheorghe Chibac,
Natalia Chibac, Oxana Robu, Sorin Bruma. Chişinău-2014.
3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-civil-contracte/contract-
de-mandat/.
4. https://maranatta.wordpress.com/2009/11/29/comentariu-la-codul-civil-al-
republicii-moldova/.
5. NOTE DE CURS DREPT CIVIL (PARTEA SPECIALĂ) (Ciclul I) AUTOR: Vera
Lupașco, Chişinău-2013.
6. Teză de an,,Contractul de mandat”, autor: Carp Mircea, Chișinău 2012.
7. LIVIU STĂNCIULESCU -Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit.
All Beck Buc. 2002.

19
MD-2005, Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6
Tel.: +373 22 822000; fax.: +373 22 211-202
Întreprinderea de Stat e-mail: fiscservinform@fsi.fisc.md
www.fiscservinform.fisc.md

CONTRACT DE MANDAT

„_____”____________20__ or. Chişinău

I. Părţile Contractante

1.1. Dl (dna) _____________________________, domiciliat(ă) în or. (s.)____________________,


str.__________________ Nr. ____, bloc ________, apartament nr.___, posesorul buletinului de identitate seria
___ nr____________________, eliberat de of. Nr.__ , la data de _____________, cod personal
nr.________________ în calitate de „Mandant”, pe de o parte, şi, Întreprinderea de Stat “Fiscservinform”, cod
fiscal nr. 1006600058053, în persoana administratorului dl Vitalie Coceban, în calitate de „Mandatar” pe de altă
parte, ambele denumite Părţi, au convenit să încheie prezentul Contract de mandat, cu respectarea următoarelor
clauze:

II. Obiectul Contractului

2.1. Mandantul îl împuterniceşte pe Mandatar, să aplice semnătura sa digitală pe declaraţia cu privire la impozitul
pe venit, în formă electronică (Declaraţie electronică), în numele şi pe contul său, pentru depunerea acesteia în
reţeaua Sistemului Informaţional Automatizat al Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova.
III. Termenele şi Condiţiile Contractului

3.1. Prezentul contract se încheie pe o durată de 5 (cinci) ani şi intră în vigoare din data semnării de ambele părţi.

3.2. Pentru obţinerea dreptului de utilizare a serviciului „Declaraţie electronică” în cadrul Serviciului Fiscal de Stat,
Mandantul va primi, cu titlu gratuit, de la Mandatar un nume de utilizator, parolă şi semnătură digitală proprie, care
îi vor fi eliberate în ziua semnării prezentului contract.

3.3. Accesul la serviciul de raportare fiscală electronică „Declaraţia electronică” se realizează prin intermediul
paginii Web: www.servicii.fisc.md.

3.4. Completarea şi transmiterea declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit în formă electronică se efectuează de
către Mandant, respectînd legislaţia fiscală în vigoare a Republicii Moldova şi în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare a serviciului “Declaraţie electronică” ce se conţin la adresa site-lui de referinţă.

3.5. Mandatarul eliberează Mandantului pe o perioadă de 5 ani, semnătura digitală prevăzută la pct. 3.2. din
prezentul contract, ce este recunoscută şi utilizată doar între părţile acestui contract şi întru executarea acestuia.

IV. Obligaţiunile Părţilor


4.1. Obligaţiile Mandantului sunt următoarele:

a) să-i prezinte Mandatarului date de identificare veridice, iar în caz de modificare a datelor de identificare, în
termen de 5 zile de la producerea evenimentului, să informeze Mandatarul despre acest fapt;
20
b) să completeze declaraţia cu privire la impozitul pe venit, în formă electronică (Declaraţie electronică);
c) în scopul confirmări veridicităţii datelor să aplice semnătura digitală proprie, pe declaraţia cu privire la
impozitul pe venit, în formă electronică (Declaraţie electronică);
d) să expedieze declaraţia cu privire la impozitul pe venit, completată, Mandatarului pentru verificarea
autenticităţii semnăturii digitale şi depunere ei în reţeaua Sistemului Informaţional Automatizat al
Serviciului Fiscal de Stat;
e) să nu divulge informaţia despre parola şi numele său de utilizator altor persoane.
4.2. Obligaţiile Mandatarului sunt următoarele:

a) să elibereze Mandantului Parolă, Nume de utilizator, precum şi semnătură digitală proprie;


b) după verificarea autenticităţii semnăturii digitale a Mandantului, să aplice la rîndul său, semnătura sa pe
declaraţia cu privire la impozitul pe venit în formă electronică (Declaraţie electronică) a Mandantului şi să
asigure depunerea ei în reţeaua Sistemului Informaţional Automatizat al Serviciului Fiscal de Stat;
c) să informeze imediat (în regim online) Mandantul, în cazul în care după verificare se determină
neautenticitatea semnăturii digitale a acestuia;
d) să informeze imediat (în regim online) Mandantul, despre depunerea declaraţiei acestuia cu privire la
impozitul pe venit, în reţeaua Sistemului Informaţional Automatizat al Serviciului Fiscal de Stat;
e) să asigure confidenţialitatea informaţiilor Mandantului;
f) să nu folosească în avantajul său, informaţia care face obiectul prezentului Contract.
4.3. Părţile recunosc că documentele perfectate şi semnate, cu utilizarea semnăturii digitale, în cadrul
serviciului de raportare fiscală electronică „Declaraţia electronică” produc aceleaşi efecte juridice ca şi
documentele analogice pe suport de hîrtie, autentificate cu semnătură olografă.

V. Răspunderea Părţilor

5.1. Mandatarul nu poartă răspundere pentru datele incluse în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în formă
electronică (Declaraţie electronică), a Mandantului.

5.2. Mandantul este direct responsabil de veridicitatea datelor incluse în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în
formă electronică (Declaraţie electronică), precum şi de divulgarea informaţiei privind Numele său de utilizator şi a
Parolei altor persoane sub sancţiunea nulităţii prezentului Contract.

VI. Încetarea Contractului

6.1. Încetarea prezentul contract de mandat survine în următoarele cazuri:

a) revocare(denunţarea) totală sau parţială de către părţile contractante;


b) renunţarea mandatarului;
c) decesul Mandantului sau lichidarea Mandatarului;
d) declararea incapacităţii Mandantului în ordinea stabilită de lege;
e) imposibilitatea executării mandatului;
6.2. La încetarea prezentului Contract, Mandatarul este în drept să blocheze accesul Mandantului la reţeaua
Sistemului Informaţional Automatizat al Serviciului Fiscal de Stat, cu notificarea prealabilă (prin intermediul poştei
electronice) a Mandantului cu cel puţin cinci zile înainte.

6.3. La primirea notificării prin intermediul poştei electronice referitor la blocarea accesului la reţeaua Sistemului
Informaţional Automatizat al Serviciului Fiscal de Stat, Mandantul pentru evidenţa proprie, poate salva o copie a
declaraţiilor privind impozitul pe venit, anterior depuse.

21
VII. Dispoziţii Finale

7.1. Divergenţele sau litigiile apărute între părţi, în legătură cu executarea prezentului contract, vor fi soluţionate pe
cale amiabilă, iar în caz de neînţelegere, acestea urmează a fi soluţionate în instanţele judecătoreşti competente în
modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

7.2. În toate celelalte cazuri neprevăzute de prezentul contract, părţile vor acţiona în conformitate cu legislaţia în
vigoare a Republicii Moldova.

7.3. Orice modificări şi completări la prezentul Contract sunt valabile numai în cazul cînd acestea au fost făcute în
scris şi semnate de către ambele părţi.

7.4. Prezentul contract s-a încheiat astăzi _____________ în 2 exemplare originale, cîte unul pentru fiecare parte.

VIII. Rechizitele şi adresa juridică a Părţilor

Mandant: Mandatar:
N.P:P_________________________________ Î.S. „FISCSERVINFORM”
B/I / seria ___ nr.________________________
Eliberat de of. Nr.___ la __________________ MD-2005, Republica Moldova, mun. Chişinău,
Cod personal ___________________________, str. Cosmonauţilor 6, etaj 5, bir. 512.
Născut la______________________ în (or., s.)
______________________________________ cont bancar: 22511014983908 în BC „Banca de
Domiciliul: ____________________________
Economii” S.A., Filiala nr. 1 Chişinău
______________________________________
Tel:___________________________________
codul băncii: BECOMD2X609
Confirm primirea semnăturii digitale, numelui de
cod fiscal: 1006600058053
utilizator, şi parolei în format digital (pe suport CD), la
data semnării prezentului contract. cod TVA: 0606813
Semnătura __________________ tel/fax: 822-222, 211-202

Administrator
Vitalie COCEBAN ________________
L.Ş.

22

S-ar putea să vă placă și