Riscul este probabilitatea unor întâmplări negative și efectul acestora.

Riscul natural a fost definit de unii geologi şi geografi ca pericol potenţial de producere a unui
eveniment natural cu efecte nefavorabile, în acest sens fiind aproape sinonim cu termenul de hazard
natural.
Hazardele naturale sunt fenomene dăunătoare societăţii, declanşate de manifestările extreme
ale unor procese naturale având opariţie imprevizibilă. Hazardele pot fi fie simple, fie se pot combina,
rezultând lanţuri de hazarde cu numeroase efecte.
Factorii care generează sursele de risc natural sunt:
• formele de relief;
• rețeaua hidrografică;
• clima;
• gradul de acoperire cu vegetație;
• compoziția solului, dispunerea straturilor geologice și gradul de seismicitate determinat de poziția
geografică a țării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului
Hazardele se clasifică după: hazarde în linii mari și efectele acestora.
În linii mari se disting următoarele categorii de hazarde naturale:
1. Climatice: viscole, polei, ceaţă, secete, grindină, descărcări electrice, furtuni, uragane, tornade;
2. Geologice-geomorfologice: avalanşe, alunecări de teren şi endogene: cutremure, erupţii vulcanice,
astrofizice: căderea meteoriţilor;
3. Hidrologice: inundaţii, vîrtejuri,iceberg-uri, tsunami;
4. Incendii de vegetaţie;
5. Biologice: epidemii, invazii de insecte sau rozătoare;
După efecte se disting:
1. hazarde cu efecte reduse care produc pagube minore, putînd fi gestionate de autorităţile locale;
2. hazarde cu efecte severe ce produc perturbări ale activităţilor curente, pagube importante și necesită
intervenţia organismelor specializate;
3. dezastre care produc perturbarea serioasă sau întreruperea activităţilor curente şi generează pierderi
de vieţi omeneşti, mari pagube materiale şi afectează calitatea mediului. Un hazard este calificat drept
dezastru dacă se înregistrează cel puţi 10 decese sau 50 de persoane rănite şi pierderi materiale de
peste 1.000.000 dolari.
 Cele mai mari dezastre au fost:

• inundațiile din Zhumadian, provincia Henan, China – 7.08.1975 – 230.000 decese;

• cutremurul Haynuan, China – 16.12.1920 – 240.000 decese;
• cutremurul din Tangsan, China– 28.07.1976 – 242.000 decese;
• tsunami din oceanul Indian – 26.12.2004 – cca. 300.000 decese;
• ciclonul Bhola, Bangladesh – 13.11.1970 – cca. 500.000 decese;
• cutremurul din Kobe – Japonia – 1975 - pagube de peste 100.000.000 dolari.
A fi vulnerabil înseamnă a fi expus unor pericole ce pot afecta sănătatea, amenința viața sau
produce pagube.

Fiecare dintre noi este vulnerabil într-o oarecare măsură față de diferite fenomene. Distrugerea
mediului determină o creştere a vulnerabilității. Spre exemplu, despăduririle determină o intensificare
a eroziunii şi alunecărilor de teren.

Vulnerabilitatea diferă în funcție de modul de echipare şi de pregătire al populației.

Cele mai vulnerabile la acțiunea fenomenelor naturale sunt țările sărace şi grupurile sociale fără
mijloace materiale pentru a se apăra de diferite evenimente extreme.

Pentru reducerea efectelor hazardelor naturale se apelează la datele serviciilor de prognoză

utilizând următoarele coduri:
• verde – nu se prevăd fenomene periculoase;
• galben – se prevăd fenomene meteorologice obişnuite, dar care temporar pot deveni periculoase:
descărcări electrice, grindină, intensificărea vântului, valuri de căldură, creşterea debitului apă în râuri;
• portocaliu - se prevăd unele fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare;
•roşu – se prevăd fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare;
Teritoriul Moldovei datorită amplasării geografice şi particularităţillor naturale este afectată de:
secete, inundaţii, îngheţuri, ploi torenţiale, alunecări de teren, depuneri de gheaţă, cutremure și
grindini.
Secetele perioade caracterizate printr-un deficit de umiditate, generate de lipsa precipitaţiilor.
Republicii Moldova, potrivit Serviciul Hidrometeorologic de Stat, îi revine 12,5% din numărul total
de hazarduri.
Cele mai vulnerabile ramuri ale economiei sunt: agricultura şi ramurile industriale care folosesc drept
materie primă produsele agricole, în special industria alimentară şi a băuturilor. Pentru minimizarea
efectelor se pot folosi următoarele alternative: irigaţiile, cultivarea speciilor de plante rezistente la
uscăciune, aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate și utilizarea fertilizanţilor.
Seceta din anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova s-a manifestat în a doua jumătate a perioadei
calde. În perioada 1 august – 8 octombrie 2011 pretutindeni s-au semnalat cu 2 - 2,5°C mai mult
faţă de normă şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, ceea ce a condus la declanşarea secetei
catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul ţării. Din cauza deficitului mare de umiditate în sol,
s-au creat condiţii dificile pentru creşterea în greutate şi acumularea zahărului la sfecla de zahăr
influenţând negativ cantitatea şi calitatea roadei. S-au creat condiţii nefavorabile și pentru efectuarea
lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor cerealiere de toamnă în termeni optimi.
Îngheţurile. În cazul înghețurilor temperatura aerului coboară sub 0°C în perioada caldă a anului,
cu 2 – 3 săptămâni mai devreme toamna, sau mai târziu primăvara comparativ cu datele medii.
Probabilitatea îngheţurilor pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% per an.
Minimizarea efectelor îngheţurilor se pot realiza prin alegerea soiurilor de plante potrivite regimului
termic, cât şi acţiunib efectuate nemijlocit în timpul îngheţului: încălzirea suprafeţei solului prin
irigare, încălzirea cu aer cald, ventilarea aerului pentru împiedicarea formării inversiunilor termice în
stratul de aer din vecinătatea solului etc.
Înghețurile din aprilie 2009 au afectat cca. 30-80% din soiurile timpurii de pomi fructiferi.
Grindina - formă de precipitaţii solide alcătuite din granule transparente de gheaţă, de diferite
forme, mărimi şi greutate, care cade în timpul averselor de ploaie, însoţite de tunete, fulgere, vânt
puternic, luând aspectul de furtună. Se manifestă în perioada caldă a anului, afectând culturile agricole
aflate în diferite stadii de dezvoltare, prejudiciind întreaga recoltă.
Posibilităţile de prevenire:
• pulverizarea în interiorul norului a unor substanţe chimice (iodură de argint), care determină căderea
ploilor înainte de formarea granulelor de gheaţă. Aceste metode sunt costisitoare şi nu garantează
succesul din cauza dificultății de a pătrunde direct în inima norului;
• tunul anti-grindină supra numit și generatorul de unde șoc care previne pagubele cauzate de grindină
prin evitarea formării și creșterii ei în nori. Sub efectul undelor de șoc emanate din tun, apa topită
situate pe straturile externe ale grindinei se cristalizează. Plusuri: o metodă mai puțin costisitoare decât
plasele, minime costuri de utilizare și întreținere. Minusuri: nivel relative înalt de zgomot, trebuie
lansată cu 5-20 minute înainte d eploaie de aceea necesită radar;
• amplasarea plaselor anti-grindină nu sunt eficiente în cazul granulelor foarte mari, cu toate acestea,
efectele sunt mult mai mici în comparație cu cele provocate asupra unui teren fără protecție.
Plusurile: eficiente asupra grindinii și a stolurilor de păsări. Minusurile: foarte scumpe, reduce
cantitatea de soare ce ajunge la plante;
Cel mai puţin este supusă căderilor de grindină în câmpia Bălţului şi Sud – Estul republicii (în medie
mai puţin de o zi pe an). În restul teritoriului numărul de zile cu grindină se egalează cu 1 – 2.
Ploile torenţiale - mişcări puternice, convective ale aerului, îndeosebi în sezonul cald al anului
şi poate cauza anumite procese erozive sau contribui la producerea viiturilor şi inundaţiilor în bazinele
hidrografice. Precipitaţiile torenţiale abundente şi puternice, cad în lunile: iulie 40%, în iunie 36,5%
și în august 15,7%.
Pentru prevenirea pierderilor se recomandă cultivarea produselor agricole în sere. În anul 1994 pentru
Republica Moldova a fost unul dintre cei mai nefavorabili ani din ultimul deceniu al secolului trecut.
Ploile torenţiale abundente din 26-27 august 1994 au fost însoţite de vînt puternic şi grindină cauzând
daune materiale enorme şi jertfe omeneşti. Au decedat 29 de oameni, pierderile din fondul locativ au
constituit 3.137 de case, inclusiv 882 fiind distruse complet, au fost distruse 709 obiecte de menire
culturală, 1.317 obiecte de producţie, 551 km drumuri auto, 577 km linii electrice, 662 km linii de
telecomunicaţii, 733 poduri, 779 baraje. Prejudiciul economic cauzat a constituit 443 milioane lei sau
circa 100 milioane dolari SUA.
Cutremurele. Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă. Acest fapt este generat de
mişcările tectonice din munţii Carpaţi, sectorul Vrancea. Avînd la dispoziţie „Harta zonării seismice”
proiectanţii şi constructorii proiectează şi construiesc clădiri cu rezistenţa seismică, ţinînd cont de
cutremurele viitoare.
Pentru a preveni riscurile, întreprinderea trebuie să analizeze cu atenție amplasarea, pentru a evita
posibilele pierderi materiale şi umane ulterioare. Ar trebui să consulte această hartă şi să aleagă un
teren cât mai sigur sau dacă se află în apropierea unui focar este necesar de construit nişte imobiluri
rezistente la astfel de fenomene.
În decursul ultimilor 200 ani, pe teritoriul țării s-au declansat :
• 18 cutremure de 7 - 9 grade dupa scara lui Richter, dintre care 4 de 9 grade (în anii: 1865, 1894,
1934, 1940)
• 6 de 7 - 8 grade (în anii : 1790, 1802, 1821, 1829, 1877, 1986)
• 8 de 7 grade (în anii : 1821, 1838, 1866, 1893, 1894, 1940, 1944, 1990) .
În anul 1940 a avut lor un cutremur de 9 grade în urma căruia 12.400 edificii și case de locuit
au fost deteriorate sau distruse complet.
 În urma cutremurelor din 1977,v 1986 si 1990 s-au înregistrat cca. 465 de victime dintre care 2
au decedat. Peste 12 mii de oameni au ramas fara adăpost. Prejudiciul material pe republică a
depășit suma de 700 milioane ruble.

Alunecările de teren - principalele procese de formare a reliefului în multe raioane din republică.
Se produc în urma deplasării straturilor de roci de pe versanţii înclinaţi sub influenţa proceselor de
gravitaţie. În prezent suprafaţa terenurilor afectate de alunecări constituie 49 mii de hectare. În fiecare
2-3 ani, din circuitul agricol sunt scoase aproximativ 10 mii hectare de pămînt. Circa 12% din
suprafaţa agricolă a republicii a devenit puţin productivă din cauza alunecărilor de teren şi a eroziunii.
Alunecarile de proportii au cauzat distrugerea clădirilor, magistralelor auto din anii: 1912, 1933,
1948, 1967, 1970, 1973, 1985, 1997. Anual, produc pagube de cca.35 milioane lei.

Inundaţiile. În Republica Moldova inundaţiile sunt legate de acumularea în albii a unor cantităţi
excedentare de apă provenită din ploi, topirea bruscă a zăpezii, ruperea barajelor. Inundaţiile pot afecta
nemijlocit întreprinderea prin pătrunderea apei direct în depozitele de stocuri, în secţia de producţie,
alterînd produsele şi defectînd aparatajul, etc. Inundațiile din Republica Moldova din anul 2010 au
afectat în special nordul și centrul țării, și mai ales localitățile de-a lungul principalelor cursuri de apă
Prut și Nistru, în perioada lunilor mai – iulie. Au adus daune în peste 60 de localități din 14 raioane
În total cca.13,000 de personae au fost afectate în diferită măsură de inundații. De asemenea, au fost
distruse total sau parțial cca 1,105 de case, 4,308 ha de terenuri agricole, 4,800 ha de pășuni și 930 ha
de păduri. Au fost evacuate peste 4,000 de persoane.
Depunerile de gheaţă prin chiciură şi polei. Teritoriul Republicii Moldova se caracterizează
printr-o activitate intensivă a depunerilor de gheaţă, fiind determinată de predominarea vremii
ciclonale în perioada rece a anului, de pătrunderea maselor de aer cald şi umed, de şi ceţuri frecvente.
Depunerile intensive de polei din 26-28 noiembrie 2000 au fost semnalate în raioanele de nord şi
centrale ale republicii. Efectele negative a depunerilor de polei: au fost distruse 51 mii ha de pădure,
predominant în partea de nord şi centrală a republicii; au fost afectate sau distruse total suprafeţe mari
de pomi fructiferi; în partea de nord şi parţial centrală a Moldovei a fost distrusă infrastructura legată
de transportul energiei electrice către consumători.
 Bibliografie:
1. Bălteanu D., Alexe Rădiţa (2001), Hazarde naturale şi antropogene, Edit. Corint, Bucureşti
2. www.mediu.gov.md
3. http://mediu.gov.md/index.php/serviciul-de-presa/noutati/825-conferinta-de-presa-seceta-
2011-consecinte-si-recomandari
4. http://www.descopera.ro/natura/4173810-cele-mai-cumplite-dezastre-naturale
5. www.clima.md
6. http://old.meteo.md/mold/art_seceta2011.htm
7. http://old.meteo.md/hazard/pl_put_b.htm
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Inunda%C8%9Biile_din_Republica_Moldova_(2010)#Pagube
9. http://www.anti-grele.fr/ro/cum-sa-se-protejeze-impotriva-unei-furtuni-cu-grindina/