TABELUL NUMĂRUL 1 – VIEȚUITOARELE ȘI MEDIUL LOR DE VIAȚĂ ANEXA NR.

COMPONENTA SE MIȘCĂ SE RESPIRĂ CREȘTE RĂSPUNDE PRIN MIȘCARE CONCLUZIE

HRĂNEȘTE LA CHEMARE/AMENINTARE
OBSERVATĂ VIU/NEVIU
SAU PENTRU HRĂNIRE
STEJAR

RÂU

CÂINE

VEVERIȚĂ

TUFĂ DE
ARBUST
PLANTE CULTIVATE ȘI SĂLBATICE ANEXA NR. 2
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI CONCLUZII

ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE

ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI CONCLUZII

 ANEXA 3

FIŞĂ PSIHOPEDAGOGICĂ DE CERCETARE

NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI (EI): ................................................
CLASA: ............................................................
I. Gradul de interes manifestat pentru disciplinele şcolare:
Discipline exacte .............................. ( ) OBSERVATII
Discipline umaniste .......................... ( )
Discipline socio-umane .................... ( )
Discipline artistice ............................ ( )
II. Metode care facilitează însuşirea cunoştinţelor despre lumea vie şi
mediul înconjurător în ciclul primar:
Povestirea făcută de învăţător .......................... ( ) OBSERVATII
Jocuri didactice ............................. ( )
Activităţi în grup ........................... ( )
Discuţii în grup .............................. ( )
Muncă independentă ...................... ( )
Experienţe/experimente simple ........................... ( )
Dramatizări ........................... ( )
Observaţii pe hartă, atlase, albume ........................... ( )
Vizite la muzee/excursii ........................... ( )
II. Gradul de interes penru activităţile extraşcolare
Vizionare TV ........................... ( )
Audiţii radio ........................... ( )
Cinematograf ........................... ( )
Vizite la muzee/excursii ........................... ( )
Lectură recomandată ........................... ( )
Lectură preferată ........................... ( )
III. Atitudinea elevilor faţă de natură:
Preocupări bogate ........................... ( )
Atracţie, interes ........................... ( )
Atitudine corespunzătoare ........................... ( )
Atitudine necorespunzătoare, negativă ........................... ( )

Se notează cu ”X” variantele potrivite.

 ANEXA NR. 4
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
1. Numele și prenumele elevului (ei): ....................................................
2. Clasa: ..................................................
3. Care din disciplinele scolare va plac mai mult?
Disciplina Foarte Mult Potrivit Putin Foarte Deloc Nu stiu
mult putin

Matematica

Limba română

Științe

Geografie

Istorie

Educație
plastică

Educație
muzicală

Educație fizică

Abilități
practice

Limba engleză

Notează cu “x” varianta sau variantele posibile

 ANEXA NR. 5
TABELUL NR. 2 – DISTRIBUȚIA INTERESELOR ELEVILOR PENTRU DISCIPLINELE
SCOLARE
NUMĂRUL SUBIECȚILOR
Disciplina GRADUL DE MANIFESTARE A INTERESULUI

Foarte Mult Potrivit Putin Foarte Deloc Nu

mult putin stiu

Matematica 5 3 4 4 3 3 2

Limba 3 7 5 3 3 1 2
română

Științe 4 2 3 3 4 3 5

Geografie 2 4 6 4 2 2 4

Istorie 2 2 8 4 3 2 3

Educație 5 3 8 2 1 3 2
plastică

Educație 5 3 2 2 1 5 6
muzicală

Educație 10 4 3 4 2 0 1
fizică

Abilități 6 3 3 5 3 1 3
practice

Limba 5 4 5 3 2 1 4
engleză
 ANEXA NR. 5
CHESTIONAR
1. Numele şi prenumele elevului (ei): ....................................................
2. Clasa: ..................................
3. Care dintre activităţile următoare au contribuit la înţelegerea şi însuşirea mai
temeinică a noţiunilor despre lumea vie şi mediul înconjurător? în ce măsură v-au
ajutat?
Activitatea Foarte Mult Potrivit Putin Foarte Deloc
Mult Puţin
Povestirea făcută de învăţător
Jocuri didactice
Activităţi în grup

Discuţii în grup
Muncă independentă
Experienţe/experimente
Dramatizări
Observaţii pe hartă, atlase, albume
Vizite/excursii la muzee

Notează cu “X” varianta sau variantele potrivite

Tabelul nr. 3 – Distributia elevilor pentru metode active de dobândire a cunoștințelor.Numarul
subiecților: 24
Activitatea MODUL DE INFLUENŢARE A ÎNVĂŢĂRI!
Foarte Mult Potrivit Puţin Foarte Deloc
mult i puţin
Povestirea făcută de învăţător 4 6 6 2 5 1
Jocuri didactice 9 7 4 3 1 0
Activităţi în grup 10 8 2 3 1 0
Discuţii în grup 10 7 3 2 2 0
Muncă independentă 7 3 5 5 2 2
Experienţe/experimente 12 3 2 3 2 2
Dramatizări 5 4 9 5 0 1
Observaţii pe hartă, atlase, albume 8 6 5 4 1 0

Vizite/excursii la muzee 12 5 3 3 1 0

ANEXA NR. 6
CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. NUMELE Şl PRENUMELE ELEVULUI (EI): ...................................................

2. CLASA: ........................................................................

3. SEXUL: ..........................................................
 ANEXA NR. 7

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1. Numele şi prenumele:

2. Scrieţi care şi în ce măsură următoarele activităţi îl

interesează pe copilul dumneavoastră ?

Activitatea Foarte Mult Potrivit Puţin Foarte Deloc Nu ştiu

mult puţin
Vizionare TV
Audiere radio
Vizionare
filme
Vizite în muzee

Excursii
Lecturi
recomandate
Lecturi
preferate
TABEL NR. 5 – OPINIA FAMILIEI PRIVIND INTERESELE ELEVULUI
NR. SUBIECȚI – 24
Nr. Activităti GRADUL DE MANIFESTARE A INTERESULUI
Crt extraşcolare
Foarte Mult Potrivit Puţin Foarte Deloc Nu
mult puţin răspunde

1 Emisiuni TV 20 4 - - - - -
2 Emisiuni radio 6 - 5 10 1 1 1
3 Cinema 19 5 - - - - -
4 Vizite 8 7 7 2 - - -
5 Excursii 18 4 2 - - - -
6 Lectură 4 - - 3 7 5 5
recomandată
7 Lecturi preferate 6 3 3 3 4 3 2
 ANEXA NR. 8
CHESTIONAR

Numele şi prenumele: .......................................................... ............................

Clasa ...................................................................................................
Sexul (B.F.) ......................................................................................................
Răspundeţi sincer:
1. Dacă vi s-a vorbit la lecţii despre grija pe care trebuie s-o aveţi faţă de mediul înconjurător ?
DA NU
2. La care lecţii vi s-a vorbit
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
3. Ce anume vi s-a spus
................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
4. Dacă aţi avut ocazia să aplicaţi în practică ( viaţă ) cele ce vi s-au spus ?
DA NU
Când ( cu ce prilej) ?
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
Data completării .............................
 ANEXA NR. 11
BUCĂTĂRIA PLANTEI

1. .......................... soarelui
2. Proces in care se elimină dioxid de carbon
3. Susține ramurile, frunzele, florile, fructele
4. Se elimină cu apa sub formă de vapori
5. Plantă cu căpățână
6. Fixează planta in sol
OAMENI, ANIMALE SI .......................... SUNT VIETUITOARE
Tabel nr. 6 – Distribuția faptelor în funcție de gravitatea lor
Număr subiecți – 24
Nr. Faptele in ordinea descrescatoare a Le-au așezat pe locul
crt. gravității lor
1 2 3 4 5 6
1 Tăierea pădurii 10 6 5 3 - -
2 Ruperea florii de colț 3 4 5 5 5 -
3 Focul in pădure 10 7 5 2 - -
4 Lezarea scoarței copacului 4 4 6 3 4 3
5 Jocul pe iarbă in parc 4 4 5 3 6 2
6 Deschiderea ferestrelor in recreație 7 5 7 3 1 1
1. O plantă are nevoie de a ....
2. De l ............
3. De c .............
4. De p ................ bun
5. Planta este o ființă pentru că are v ....... .
6. Are nevoie și de a ....... pe care il improspătează mereu.
 ANEXA NR. 13

FIȘA DE OBSERVAȚII – CONDENSAREA

Data .......................................
Numele şi prenumele ...............................................
Clasa ..........................
Corpurile implicate în experiment
• Corpul 1 .......................................................
• Corpul 2 .......................................................
• Corpul 3 .......................................................
însuşirile fiecărui corp
• însuşiri corp 1 .......................................................
• însuşiri corp 2 .......................................................
• însuşiri corp 3 .......................................................

Deasupra ceştii se observă, adică apă în stare gazoasă.

Pe pereţii sticlei se observă, adică. .................... Lichidă.
 ANEXA NR. 14
FIŞA DE LUCRU - EVAPORAREA
Materiale necesare: cană, apă, fâşii de hârtie de dimensiuni egale.
Mod de lucru:
• Umpleţi cana, până la jumătate cu apă;
• Aşezaţi-o la fereastră sau lângă o sursă de căldură (calorifer sau sobă);
• înregistraţi zilnic nivelul apei, astfel:
- tăiaţi trei fâşii egale de hârtie, cu lungimea mai mare decât nivelul apei din cană;
- scufundaţi în fiecare zi câte o hârtie în cană, până se atinge fundul cănii;
- tăiaţi fâşia de hârtie exact acolo unde începe zona uscată;
- partea umedă, după uscare, lipiţi-o în caiet şi notaţi ziua .
• Repetaţi această operaţie încă 2 zile, lipind cele două fâşii lângă prima;
• După efectuarea observaţiilor răspundeţi la întrebările:

1. Ce s-a întâmplat cu apa ?

2. Cum s-a produs acest fenomen în prima zi ? De ce ?
3. Dar a doua zi ? De ce ?

în figură este un acvariu în care sunt indicate şase corpuri.

Explică de ce este important, în menţinerea ecosistemului acvariului, fiecare

dintre următoarele
(a) planta
(b) sursa de lumină
 ANEXA NR. 15
În figură este un acvariu în care sunt indicate şase corpuri.

Explică de ce este important, în menţinerea ecosistemului acvariului, fiecare dintre

următoarele
(a) planta
(b) sursa de lumină
ANEXA NR. 16

Pentru o dezvoltare sănătoasă , plantele au nevoie de săruri, minerale din sol.

Aşezaţi o plantă la lumina soarelui aşa cum se arată în figura de mai jos.

Pentru verificarea ideii folosiți o altă plantă. Pe care dintre plantele din
situațiile de mai jos trebuie să o folositi?
 Rolul luminii in creșterea și dezvoltarea plantelor
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
1. Evidenţierea procesului de fotosinteză
Puneţi planta de acvariu (ciuma apelor) în eprubeta cu apă, după ce aţi tăiat
tulpina plantei cu o lamă de ras. Apropiaţi eprubeta de sursa de lumină (lanternă).
Prin capătul secţionat al tulpinii veţi observa degajarea unor bule de gaz, oxigenul
produs de frunze.
Număraţi bulele de oxigen produse în funcţie de intensitatea luminoasă.
Eprubeta se ţine la distanţe variabite faţă de sursa de lumină.
2. Evidenţierea funcţiei de respiraţie
Introduceţi lumânarea aprinsă în borcanul în care a fost ţinut ghiveciul cu
planta, timp de câteva ore.
Ce constataţi? Reamintiţi-vă ce gaz întreţine arderea şi ce gaz nu o întreţine!
Care din aceste gaze se produce prin respiraţie?
3. Evidenţierea funcţiei de transpiraţie
Acoperiţi planta din ghiveci cu punga de plastic. Aşezaţi planta la soare. Ce
observaţi pe pereţii pungii ?
 ANEXA NR. 17

1. Cum ajunge apa la frunze?

2. Mișcările plantelor
3. Respirația plantelor
4. Transpirația plantelor
 ANEXA NR. 18

1. ____________________________________
2. ____________________________________
3. ____________________________________
 ANEXA NR. 20

CERINȚĂ
Inlocuiți cifrele de pe hartă cu
denumirile unitatilor de relief
și veți găsi o trăsătură
importantă a pământului
românesc
 ANEXA NR. 20

PROIECT DE LECŢIE

Data:
Clasa: a III-a
Disciplina: ŞTIINŢE
Subiectul: COMPONENTE OBSERVABILE LA PLANTE - FRUNZA
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe
Motivaţia: Această lecţie este importantă deoarece se analizează o componentă a plantei cu rol
deosebit în viaţa acesteia, cât şi pentru om şi animale.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. OBIECTIVE COGNITIVE. Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:
- Să observe forma şi alcătuirea unei frunze;
- Să denumească părţile componente aie frunzei;
- Să deducă funcţiile frunzei;
- Să observe aşezarea frunzelor pe tulpină.
B. OBIECTIVE AFECTIVE:
- Să manifeste interes şi participare activă la desfăşurarea activităţilor;
- Să înveţe în cooperare cu colegii;
- Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de protecţia mediului.
C. OBIECTIVE PSIHOMOTORII:
- Să deseneze tipuri de frunze;
- Să noteze părţile componente ale frunzei;
- Să efectueze experienţe simple pentru a evidenţia funcţiile frunzei;
- Să adopte o ţinută corectă în timpul activităţilor de învăţare.

CONDIŢII PREALABILE:
Elevii au cunoştinţe anterioare despre părţile componente ale unei plante (rădăcină şi tulpină), ştiu
să facă observaţii asupra plantelor şi să stabilească corelaţii
STRATEGIA DIDACTICĂ:
• RESURSE PROCEDURALE: conversaţia euristică, experimentul, demonstraţia,
ciorchinele, organizatorul grafic - copacul ideilor;
• RESURSE MATERIALE: material biologic natural, ierbare, atlase botanice, ghiveci cu
plantă, lupe, ciuma apelor, clopot de sticlă (pungă de plastic), eprubetă, lumânare, lamă de ras,
lanternă;
• FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, pe grupe;
• EVALUARE: Ce dovezi există că eievii au învăţat lecţia ?
a) De conţinut: răspunsurile la întrebări, completarea schemelor şi a fişelor de observaţie;
b) De utilizare a operaţiilor gândirii şi a abilităţilor practice: explicarea rolului frunzei, analiza
componentelor, argumentarea răspusurilor, demonstraţia funcţiilor frunzei.

BIBLIOGRAFIE:
□ Dulamă, Măria Eliza - Modele, strategii şi tehnici didactice activizante , cu aplicaţii în
geografie, Edit. Clusium, Cluj- Napoca, 2002
□ Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a - a
IV-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2001
□ Ghid - învăţarea activă, Bucureşti, 2001

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
I. MOMENT ORGANIZATORIC: Asigur condiţiile necesare bunei desfăşurări a lecţiei
II. EVOCARE
1. Conexiuni cu cunoştinţele anterioare ale elevilor
• Gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi
Scrieţi flecare, timp de un minut ce ştiţi despre plantă şi mediul de viaţă, apoi comunicaţi-i
colegiului de banca ce aţi scris şi completaţi ori corectaţi ideile voastre.
2. Organizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor prin ciorchine
• Activitate frontală. Scrieţi în mijlocul unei foi PLANTA, încercuiţi acest cuvânt şi apoi
lucraţi în forma în care voi lucra pe tablă. Voi asculta câte o idee de la fiecare pereche, pe rând, şi
o voi scrie pe tablă.
 III. REALIZAREA SENSULUI
 Comunicarea titlului lecției și motivarea pentru invățare
Din ciorchinele realizat deduceţi partea componentă a plantei care are rol în hrănirea
acesteia. Vom învăţa despre frunză, deoarece de ea depinde viaţa tuturor organismelor vii.
 Lecturarea individuală a textului şi analizarea frunzelor primite
Fiecare elev va citi textul şi va observa feţele frunzei (superioară, inferioară) şi părţile ei
componente: limbul, marginile, codiţa (peţiolul) şi baza
 Activitate pe grupe. Citiţi cu atenţie sarcinile din fişele de observaţii şi efectuaţi experienţele
pentru evidenţierea funcţiilor frunzei (forosinteză, respiraţie, transpiraţie).
 Activitate individuală. Completaţi tabelul cu observaţiile experimentale. Notaţi cu + ce se
produce şi cu - ce nu se produce în aceste procese.
CE SE PRODUCE
PROCESUL
SUBSTANŢE
OXIGEN DIOXID DE VAPORI DE
HRĂNITOARE
CARBON APĂ
FOTOSINTEZA
RESPIRAŢIE
TRANSPIRAŢIE

IV. REFLECŢIE
 Explorarea sensului şi organizarea cunoştinţelor noi în ciorchine.
 Activitate frontală . Pentru completarea ciorchinelui adresez întrebări elevilor:
- Câte feţe aţi identificat la frunzele observate ?
 - Ce culoare au frunzele ţinute la lumină şi la întuneric ?
- Care sunt părţile componente ale frunzei ?
 Explorarea sensului şi organizarea cunoştinţelor noi în copacul ideilor
 Lucraţi în perechi. Desenaţi un dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. în
dreptunghi scrieţi FUNCŢIILE FRUNZEI. De la acest dreptunghi trageţi linii spre partea
superioara , asemeni crengilor unui copac. La capătul lor scrieţi timp de un minut ideile pe
care le aveţi despre funcţiile frunzei. Timp de un minut discutaţi ideile cu partenerul.
 Activitate frontală. Pentru completarea COPACULUI IDEILOR pe tablă. Iau câte o idee
de la fiecare pereche. Elevii completează în caiete.

produce oxigen hrăneşte planta

V. EVALUARE prin fişe.

Noteaxă cu X ce este corect şi cu O ce nu este corect
1. Părţile unei plante sunt:
Rădăcina Frunzele

Tulpina Florile – din care se nasc fructul

și sămânța
2. Mediul de viață al plantelor:
Terestru Aerian

Acvatic Subpământean

3. Rolul frunzelor:
De preparare a hranei De transpirație
 De respirație De inmulțire

VI. Temă pentru acasă

- Efectuarea de desene cu diferite tipuri de frunze și cu părtile componente ale frunzei;
- Întocmirea unor colecții de frunze.
 ANEXA NR. 21
PROIECT DE LECȚIE
DATA:
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: Ştiinţe
SUBIECTUL: Mediul de viaţă - BALTA
TIPUL LECŢIEI: Dobândirea de noi cunoştinţe
MOTIVAŢIE: Această lecţie este importantă deoarece se cunosc caracteristicile structurale şi
funcţionale ale bălţii ca ecosistem.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. COGNITIVE: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie :
- să definească balta;
- să enumere vieţuitoarele din baltă;
- să descrie plantele şi animalele care trăiesc în mediul de baltă;
- să prezinte adaptările vieţuitoarelor la acest mediu de viaţă;
- să evidenţieze relaţiile trofice dintre organismele specifice bălţii;
- să compare o plantă acvatică cu o plantă din mediul terestru.
B. AFECTIVE:
- să manifeste interes şi să participe activ la desfăşurarea activităţilor de învăţare;
- să înveţe în cooperare cu colegii;
- să participe la acţiuni care au drept scop protejarea mediului înconjurător.
C. PSIHOMOTORII:
- să întocmească scheme simple de lanţuri trofice;
- să colecteze şi să conserve vieţuitoare care trăiesc în mediul de baltă;
CONDIŢII PREALABILE:
Elevii au cunoştinţe despre alte medii de viaţă (grădina, livada, pădurea) şi vieţuitoarele
caracteristice acestora.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
RESURSE PROCEDURALE: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, organizatorul grafic,
mozaicul
RESURSE MATERIALE: planşe, atlase şcolare de ecologie, atlase botanice, atlas zoologic, fişe
de evaluare, manualul.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe.
EVALUARE: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia ?
a) De conţinut răspunsurile la întrebări, completarea schemei unui lanţ trofic şi a fişelor de
evaluare.
b) De utilizare a operaţiilor gândirii şi a abilităţilor practice: prezentarea importanţei
vieţuitoarelor din baltă, argumentarea răspunsurilor, studierea vieţuitoarelor dintr-un acvariu.
BIBLIOGRAFIE:
• Manualul de Ştiinţe ale naturii, Ed. Euristica, laşi, 2002
• Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a şi a
IV-a, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001
• Metodica predării biologiei la clasele a V-a, a VI-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1. MOMENTUL ORGANIZATORIC: pregătirea clasei şi a materialului necesar pentru
desfăşurarea lecţiei.
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR: se realizează utilizând organizatorul grafic
pentru structuri de tip descriere - lecţia " PĂDUREA"
Activitate individuală: Realizează corespondențele potrivite:

3. COMUNICAREA TEMEI Şl OBIECTIVELOR:

Se prezintă planşa cu ,,Balta” şi acvariul, un alt mediul de viaţă şi se precizează obiectivele.
4. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII:
Activitate frontală: Pe baza observaţiilor efectuate asupra acvariului elevii, dirijaţi de învăţător,
stabilesc interdependenţa dintre organismele acvatice şi relaţiile acestora cu mediul: planta acvatică produce
oxigen pe care îl folosesc pentru respiraţie peştii, dioxidui de carbon produs prin respiraţia peştilor este folosit
de planta acvatică. Algele din acvariu servesc ca sursă de hrana pentru peşti.
Activitate pe grupe: - MOZAICUL
Constituirea grupurilor.
Elevii vor lucra în grupuri de câte patru. Elevii primesc un text despre “Baltă” şi până la
sfârşitul orei fiecare dintre ei va trebui să înţeleagă şi să-şi însuşească acest conţinut. Textul este
împărţit în patru părţi - Toţi cei cu numărul 1 vor primi prima parte (plantele de la marginea
bălţii), cei cu numărul 2 partea a doua (plantele care plutesc pe suprafaţa bălţii şi cele cufundate
în apă), cei cu numărul 3 partea a treia (animale de la suprafaţa apei) şi cei cu numărul 4 partea
a patra (animale din apă).
Activitatea în grupurile de experţi.
Toţi cei cu acelaşi număr vor forma un grup nou, grupul de experţi. Grupurile de experţi,
sub îndrumarea învăţătorului, studiază textul, consultă atlasele şi identifică vieţuitoarele din mediul
de baltă.
Activitate în grupurile iniţiale.
Fiecare elev revine în grupul iniţial şi prezintă celorlalţi conţinutul studiat. în timpul
activităţii de învăţare ofer consultanţă ia cererea elevilor şi urmăresc daca a fost finalizată predarea
întregii lecţii.
Grupurile iniţiale completează tabelul după ce experţii au realizat "predarea" fragmentelor
studiate (în ordine de la 1 la 5).
Plante de la Plante Plante cufundate in Animale de la Animale din apă
marginea bălții plutitoare apă suprafața apei

Activitate frontală.
Un expert din fiecare grup prezintă sintetic concluziile în următoarea ordine: expertul 1 din
grupul A, 2 din grupul B, 3 din grupul C, 4 din grupul D şi 5 din grupul E.
 5. ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI, RETENŢIEI Şl TRANSFERULUI DE
CUNOŞTINŢE
Activitate individuală.
Completează desenul de mai jos prin înscrierea corectă în fiecare dintre cercurile goale a
numelui animalului sau al plantei din listă.
1. barză
2. alge
3. crap
4. broască
5. libelulă

TEMĂ PENTRU ACASĂ: Exercițiile aplicative din manual.