Rezistenţa materialelor

curs 19

Întindere - compresiune excentrică (încovoiere dublă cu forţă axială)

Dacă în secţiunea transversală a barei sunt prezente simultan cele două
componente ale momentului încovoietor, Mz şi My, precum şi forţa axială N,
atunci bara este solicitată la încovoiere dublă cu forţă axială (vezi figura de mai
jos) .

Presupunând bara de rigiditate mare şi neglijându-se deplasările din

încovoiere, se aplică principiul suprapunerii efectelor astfel încât, într-un punct al
secţiunii situat în primul cadran (vezi figura de mai sus), tensiunea normală va fi
de forma:
N My M
σ= − z + z y.
A Iy Iz

1
Rezistenţa materialelor
curs 19

După trasarea axei neutre, se duc paralele la această axă prin punctele cele
mai depărtate ale secţiunii (paralele tangente la contur) şi se trasează distribuţia
tensiunilor normale σ cu valorile extreme (valabile pentru exemplul de faţă):
N M My
σ S = σmax = + z y S + zS ,
A Iz Iy
N Mz My
σ S/ = σmin = − y S/ − z /.
A Iz Iy S
De remarcat faptul că semnele termenilor din expresia tensiunii normale au
fost stabilite pe cale grafică ; o alternativă o constituie abordarea analitică a
problemei, în care caz se va ţine seama atât de semnele eforturilor secţionale ce
există pe secţiune, cât şi de semnele coordonatelor punctelor în discuţie.
Condiţia de rezistenţă devine:
σef = max ⎡⎣ σ S ; σS/ ⎤⎦ ≤ σa ;
secţiunea se poate dimensiona fie prin încercări, fie prin intermediul algoritmilor
cu predimensionare (vezi seminar).
Se consideră în secţiunea din figura de mai jos, raportată la un sistem de axe
principale de inerţie, o forţă normală N ce acţionează în punctul A de coordonate
y0, z0. Prin reducerea forţei N în raport cu centrul de greutate al secţiunii se obţin:
forţa axială N şi momentele încovoietoare M z = N ⋅ y 0 , M y = −N ⋅ z0 .

2
Rezistenţa materialelor
curs 19

Prin utilizarea principiului suprapunerii efectelor, tensiunea normală σ va

avea expresia:
N N ⋅ z0 N ⋅ y0 N⎛ z ⋅z y ⋅y ⎞
σ= + z+ y = ⎜1 + 02 + 02 ⎟ ,
A Iy Iz ⎜
A⎝ iy i z ⎟⎠

I Iy
în care i z = z , i y = - razele de giraţie (de inerţie) ale secţiunii (vezi
A A
caracteristici geometrice la suprafeţe plane).
Din condiţia de anulare a expresiei tensiunii normale ( σ = 0 ), se obţine
poziţia axei neutre în secţiune, astfel:
z ⋅z y ⋅ y
1 + 0 2 + 0 2 = 0.
iy iz
În concluzie, axa neutră este o dreaptă care nu trece prin centrul de greutate;
punând ecuaţia sub forma normală:
y z
+ = 1,
y 0 z0
şi identificând cele două relaţii de mai sus, se ajunge la:
y z
2
+ 2 = 1,
i i
− z − y
y0 z0
cu notaţiile:
i z2 i 2y
ay = − ; az = − ,
y0 z0
notaţii ce reprezintă tăieturile axei neutre pe axele de coordonate, ecuaţia axei
neutre finale fiind de forma:
y z
+ = 1.
a y az

Încovoiere cu torsiune
Acţiunea simultană a solicitărilor de încovoiere şi torsiune este frecventă cu
deosebire în cazul organelor de maşini; arborii de transmisie constituie un
exemplu tipic în acest sens.

3
Rezistenţa materialelor
curs 19

În cazul barelor de rigiditate mare se poate presupune, cu suficientă

exactitate, că cele două solicitări se produc fără a se influenţa reciproc. Starea de
tensiune care ia naştere în bară va putea fi evaluată în baza principiului
independenţei acţiunii solicitărilor. Astfel, într-un punct al secţiunii transversale
a barei, tensiunea normală se va determina ca şi în cazul încovoierii simple sau
duble, iar tensiunea tangenţială, drept suma tensiunilor tangenţiale datorate
solicitărilor de încovoiere cu lunecare şi torsiune. Cum tensiunile tangenţiale în
punctul cel mai solicitat al secţiunii pot atinge valori semnificative, nu se mai
poate considera, ca până acum, o stare liniară de tensiune, ci se va ţine seama de
starea plană de tensiune care se produce în acest punct, urmând a se aplica un
criteriu de stare limită pentru condiţia de rezistenţă.
Pentru cazul barelor cu secţiune de formă circulară, se consideră secţiunea
din figura de mai jos, solicitată fiind de către un moment încovoietor Mi şi un
moment de torsiune Mt.

Momentul încovoietor Mi va produce tensiuni normale σ , iar momentul de

torsiune Mt, tensiuni tangenţiale τ ; aprecierea rezistenţei barei în secţiune numai
în baza tensiunilor normale şi tangenţiale maxime, cu expresiile:

4
Rezistenţa materialelor
curs 19

Mi π d3
σmax = cu Wi = ,
Wi 32
Mt π d3
τmax = cu Wp = ,
Wp 16
nu este suficientă, dată fiind starea de tensiune plană existentă în jurul unui
punct din bară. Astfel, valorile tensiunilor normale principale sau ale tensiunilor
tangenţiale extreme pot depăşi valorile date de expresiile corespunzătoare lui
σmax şi τmax .
Pentru evaluarea acestora se observă că în punctele S şi S / tensiunea
normală atinge valoarea maximă simultan cu tensiunea tangenţială dată de
momentul de torsiune. Pentru scrierea condiţiei de rezistenţă trebuie precizată
teoria de rezistenţă care se va folosi, astfel:
σech = σmax ⋅ k T ≤ σa ,
cu
2 2
⎛τ⎞ ⎛τ⎞
kT = kτ = 1 + 4 ⎜ ⎟ ; k T = k ED = 1 + 3 ⎜ ⎟ ,
σ
⎝ ⎠ ⎝σ⎠
coeficient corespunzător teoriei tensiunilor tangenţiale maxime ( Tτ ), respectiv
teoriei energiei de deviaţie ( TED ); prin inlocuirea tensiunilor cu expresiile
acestora, se obţine:
2 2
⎛M ⎞ ⎛M ⎞
kτ = 1 + ⎜ t ⎟ ; k ED = 1 + 0,75 ⎜ t ⎟ .
⎝ Mi ⎠ ⎝ Mi ⎠
Condiţia de rezistenţă devine:
2
Mi ⎛M ⎞
σech = 1 + k 0 ⎜ t ⎟ ≤ σa ,
Wi ⎝ Mi ⎠
cu k 0 = 1 pentru Tτ şi k 0 = 0,75 pentru TED.
Condiţia de rezistenţă de mai sus se poate transforma într-o relaţie de
dimensionare, astfel:
2
M ⎛M ⎞
Wi nec = i 1 + k0 ⎜ t ⎟ .
σa ⎝ Mi ⎠

5
Rezistenţa materialelor
curs 19

Pentru cazul barelor cu secţiune dreptunghiulară, se consideră secţiunea din

figura de mai jos, solicitată la încovoiere dublă prin momentele Mz şi My şi la
torsiune prin momentul Mt.

Operaţia de dimensionare implică găsirea punctului periculos al secţiunii; se

studiază toate punctele în care una din componentele tensiunilor este maximă,
astfel:
pentru punctul „1”:
M My
σ= z + , τ = 0;
Wz Wy
se face dimensionarea la încovoiere dublă:
M ⎛ W My ⎞ b h2
Wz nec = z ⎜ 1 + z ⎟ = Wz ef = ,
σa ⎜⎝ Wy M z ⎟⎠ 6
din care relaţie rezultă parametrii secţiunii b/ şi h / .

6
Rezistenţa materialelor
curs 19

pentru punctul „2”:

Mz Mt
, σ=τ= ;
Wz α1 h b2
se face dimensionarea la încovoiere cu torsiune:
2
Mz ⎛τ⎞ b h2
Wz nec = 1 + 4 ⎜ ⎟ = Wz ef = ,
σa ⎝σ⎠ 6
de unde rezultă noua pereche de parametri geometrici, b// şi h // .

pentru punctul „3”:

My Mt
σ= , τ= ;
Wy α h b2
se face dimensionarea la încovoiere cu torsiune:
My ⎛τ⎞
2
h b2
Wy nec = 1 + 4 ⎜ ⎟ = Wz ef = ,
σa ⎝σ⎠ 6
de unde setul de valori b şi h /// .
///

Dimensiunile finale ale secţiunii se obţin din relaţia:

( b, h ) = max ⎡⎣( b/ , h / ) ; ( b// , h // ) ; ( b/// , h /// )⎤⎦ .