Sunteți pe pagina 1din 2

Grădinariu Maria Concluzi

CONCLUZII

Evoluţia porturilor nu poate fi concepută decât în strânsă legătură cu dezvoltarea


economiei mondiale şi cu noile tendinţe economice actuale caracterizate prin menţinerea
tendinţei de a satisface cu exactitate cerinţele clientului, existenţa şi accentuarea presiunii
asupra pieţelor caracterizată de reducerea preţurilor, raţionalizarea procedurilor de realizare şi
comercializare a produselor, adaptarea rapidă la structurile şi configuraţiile în continuă
schimbare a pieţelor de desfacere a produselor, includerea lanţurilor de furnizori în competiţia
mondială a producătorilor, exercitarea unei presiuni din ce în ce mai accentuate a
producătorilor asupra furnizorilor de servicii de transport, distribuție şi comercializare a
produselor. Forţele care influenţează competiţia vor determina orientarea fluxului de mărfuri
către cea mai avantajoasa combinaţie dintre transportatori, rutele de transport şi porturile care
le deservesc.

În aceste circumstanţe, abordarea tradiţională, de către entităţile publice, a conducerii


şi operării porturilor nu mai poate fi acceptată, Autorităţile Portuare din toată lumea fiind
nevoite să opteze pentru transferul operării porturilor către sectorul privat.
Modurile tradiţionale în care se derulau operaţiunile în porturi sunt în curs de
modernizare având ca obiectiv eficientizarea lor, atragerea de noi clienţi şi micşorarea
tarifelor de manipulare a mărfurilor. Experienţa practică a demonstrat că implicarea
companiilor private în operarea portuară este singurul mod prin care birocraţia poate fi
înlăturată iar facilităţile şi instalaţiile portuare pot fi modernizate prin noile surse de finanţare.
Este necesar ca aceste tendinţe să fie luate în consideraţie şi de porturile maritime
româneşti care trebuie să facă faţă atât concurenţei din zona Mării Negre cât şi a celei de la
nivel european şi mondial.
Cu privire la portul Constanța, acesta este un port maritim public-privat aflat în
proprietatea statului român care asigură reglementarea şi funcţionarea lui prin sarcinile
încredinţate şi îndeplinite de C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanța (APM) şi
Autoritatea Navală Română (ANR), ambele instituţii fiind subordonate Ministerului
Transporturilor. CN APM SA Constanța este o societate comercială pe acţiuni desemnată de
Ministerul Transporturilor să desfăşoare activităţi de interes public naţional în calitate de
administraţie portuară. Compania îndeplineşte funcția de autoritate portuară în porturile
maritime romaneşti Constanța, Midia si Mangalia şi portul turistic Tomis. Autoritatea Navală
Română este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei prin care aceasta îşi exercită funcția de autoritate de stat în
domeniul siguranţei navigaţiei. A.N.R. este o instituţie publică cu personalitate juridică
înfiinţată prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile (INC) cu Regia Autonomă Registrul
Naval Român.
Portul Constanța oferă facilitaţi de servicii specializate pentru desfăşurarea
activităţilor de transport şi economice. Amplasarea în apropierea localităţilor Constanța,
Agigea şi Eforie permite accesul la o forţă de muncă calificată, precum şi la facilităţile
oferite de această zonă. Portul Constanța cuprinde şi o importantă infrastructură pentru

39
Grădinariu Maria Concluzi

navigația maritimă şi fluvială, transportul pe calea ferată, rutier şi aerian, fiind astfel
conectat cu principalele surse de aprovizionare şi pieţe de consum.
Serviciile pentru mărfuri şi pentru nave în portul Constanța sunt realizate în principal
de către companii private, într-un mediu competitiv în care se aplică principiile pieţei libere.
Coordonarea traficului de nave maritime şi fluviale, stabilirea ordinii de intrare / ieşire şi a
tranzitului navelor maritime şi fluviale în portul Constanța, precum şi alocarea danelor se
realizează de către Comisia de coordonare a mişcării navelor maritime şi fluviale în porturile
maritime Constanţa, Mangalia şi Midia (CCMN), care îşi desfăşoară activitatea în portul
Constanța.
Politica UE privind transporturile se concentrează pe necesitatea îmbunătăţirii
conexiunilor de transport între statele membre şi ţările vecine UE.
Se reduc cheltuielile operaţionale şi de mentenanţă la un nivel minim care să asigure
menţinerea în condiţii normale a activităţii operatorilor portuari existenţi şi, mai important, a
şantierului naval.
Pe lângă construirea unor zone de prelucrare a exporturilor, portul va asigura baza de
dezvoltare a serviciilor logistice cu valoare adăugată. Prin urmare, CN APM Constanţa
trebuie să dedice această zonă unor activităţi logistice afine şi va elabora un plan de utilizare
a terenurilor în colaborare cu Constanţa şi Agigea.
Adâncimea existentă a șenalelor și bazinelor este mai mică decât cea proiectată, din
cauza faptului că la momentul execuției lucărilor tehnologia existentă nu a permis
continuarea lucrărilor pe terenurile dure, stâncoase. Diferențele de adâncimi din bazine nu
asigură utilizarea eficientă a infrastructurii portuare, ceea ce acondus la creionarea unui
proiect de investiţie pe acest segment.
Pentru a se putea construi o imagine de ansamblu asupra portului Constanța şi implicit
asupra modului în care acesta prestează servicii clienţilor, în comparaţie cu modul în care
porturile internaţionale importante oferă aceleaşi servicii.

40