Sunteți pe pagina 1din 16

LOCUL DE MUNCǍ Nr.

MASINIST UTILIAJE TERASAMENT


(parc auto)
1. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

PROCESUL DE MUNCǍ

Intretinerea si utilizarea utilajelor de tip buldoexcavator si buldozer.

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 Buldoexcavator;
 Buldozer S- 1500;
 Carburant;
 Lubrifianţi;
 Lichid de frânǎ(toxic);
 Lichid pentru curăţare parbrize;
 Trusǎ de scule completă;
 Manometre pentru verificarea presiunii în pneuri;
 Trusă medicală;
 Articole mentenanţǎ ( cric, pompă pentru umflat roţi etc).
 Centuri de siguranţǎ auto;
 Lanţuri pentru zăpadă;
 Extinctoare ;
 Truse chei.

SARCINA DE MUNCǍ

 Prezentarea la sediul societăţii, aspect ireproşabil, atitudine civilizată în


discuţiile cu colegii şi cu clienţii.
 Verificarea stării tehnice a autovehicului;
 Verifică nivelurile de carburanţi, lubrifianţi, lichid de răcire, lichid de frână
şi electrolit în bateriile de acumulator;
 Verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice, a motorului şi a
sistemelor de frânare şi direcţie;
 Asigurarea întreţinerii zilnice a autovehiculului.
 Alimentează cu carburanţi dacă este cazul;
 Completează nivelurile deficitare;
 Se prezintă la punctul indicat cu documentele primite;
 Verificarea faptică şi scriptică( factură, aviz) a mărfii preluate din depozit;
 Execută transport de mărfuri pe drumurile publice interne. Respectă
întocmai ruta stabilită în foia de parcurs.
 Completarea foii de parcurs;
 La sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autovehiculul
la locul de parcare;
 Verifică din nou starea tehnică a autoturismului;
 Raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la starea
tehnică a autovehiculului;
 Participǎ la încărcarea mărfurilor, repartizează sarcina pe platformă
asigurând încărcătura;
 Gestionează marfa transportată pe durata efectuării transportului, din
momentul prelucrării şi până la predarea acesteia. Răspunde de eventualele
lipsuri constatate.
 Răspunde de transportul mărfii astfel încât aceasta să nu se deterioreze pe
parcursul transportului.
 Participǎ la descărcarea şi recepţionarea mărfurilor la locul de destinaţie;
 După efectuarea RK, preia maşina şi efectuează rodajul conform
prescripţiilor tehnice.
 În cazul apariţiei unor defecţiuni, anunţă imediat.
 Executǎ verificarea şi îngrijirea zilnicǎ a mijlocului de transport;
 Cunoaşterea normelor de protecţie a muncii specifice activităţii
desfăşurate;
 Cunoaşterea factorilor de risc accidentare;
MEDIUL DE MUNCǍ

Şoferul îşi desfǎşoarǎ activitatea atât în cabina maşinii, cât şi în aer liber, în timpul
operaţiilor de încǎrcare - descǎrcare şi a lucrǎrilor de întreţinere.
Activitatea în aer liber se desfǎşoarǎ în prezenţa curenţilor de aer, temperatura fiind
scǎzutǎ în anotimpul friguros şi ridicatǎ în perioada canicularǎ.
La deplasarea pe şosele traficul poate să fie foarte aglomerat, iar pe unele drumuri
neamenajate apar pulberi pneumoconiogene (praf).

2. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI


A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE

 Factori de risc mecanic:


- Prindere, antrenare mânǎ sau articole de vestimentaţie de către organele de
maşini în mişcare(curele de transmisie etc.);
- Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ;
- Coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu autovehiculul;
- Autoblocarea mecanismelor şi sistemelor de direcţie şi/ sau frânare;
- Cădere liberǎ de piese grele pe picior sau pe corp în timpul lucrărilor de reparaţii
(cutie de viteze, anvelope, roţi etc.);
- Surpare maluri, terasamente, in timpul excavarilor
- Proiectare de particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii accidentale a
acestuia;
- Tǎiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase;
- Vibraţii ale cabinei cauzate de motorul termic şi de microneregularitǎţile
drumului;
 Factori de risc termic:
- Temperatura ridicatǎ a suprafeţelor metalice atinse (în timpul reparaţiilor –
motor, eşapament etc.);
- Temperatura coborâtǎ a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul rece (scule,
piese etc.);
 Factori de risc electric:
- Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri de producere a unor
scântei şi de aprindere instalaţiei.
 Factori de risc chimic:
- Contactul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori;
- Contactul cu substanţe toxice – lichid de frânǎ, antigel;

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ


 Factori de risc fizic
- Temperatura scăzută a aerului în timpul încărcării, descărcării, efectuării de
reparaţii în anotimpul friguros;
- Curenţi de aer;
- Nivel de iluminare: la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de
orbire provocat de folosirea incorectǎ a luminilor de către participanţii la trafic;
- Calamitǎţi naturale– vânt, grindină, trăsnet, inundaţie, alunecări de teren,
prăbuşiri de copaci, seisme;

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCǍ


 Suprasolicitare fizicǎ
- Efort static, poziţie fixǎ la parcurgerea traseelor lungi.
 Suprasolicitare psihicǎ:
- Solicitare permanentǎ a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt
– intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării
în condiţii atmosferice grele – ceaţǎ, ploaie, ninsoare).
- Monotonia muncii;

D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI


 Acţiuni greşite
- Circulaţia cu autovehiculul în stadiu avansat de obosealǎ;
- Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementeazǎ circulaţia pe
drumurile publice;
- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electricǎ, instalaţia
de frânare;
- D epăşirea numărului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime
admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii;
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră;
 Omisiuni
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie.
- Neutilizarea triunghiurilor reflectorizante la reparaţiile accidentale pe drumurile
publice(pene etc);
 Comportament socio - profesional
- Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi,
stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţele sistemul de
comunicare);
- Lipsa de satisfacţie în muncă;
- Consumul de alcool în timpul programului de lucru;
- Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la
serviciu obosit sau în stare de ebrietate;
UNITATEA:

3. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCǍ

LOCUL DE MUNCǍ:
MASINIST UTILAJE

COMPONENŢ FACTORI DE FORMA CONCRETǍ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC


A SISTEMULUI RISC (descriere, parametri)
DE MUNCǍ IDENTIFICAŢI

0 1 2
1. Prindere, antrenare mânǎ sau articole de vestimentaţie de către
organele de maşini în mişcare(curele de transmisie etc.);
2. Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ;

3. Coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu autovehiculul;

4. Autoblocarea mecanismelor şi sistemelor de direcţie şi/ sau frânare;


MIJLOACE
FACTORI DE 5. Cădere liberǎ de piese grele pe picior sau pe corp în timpul lucrărilor
DE
RISC MECANIC de reparaţii (cutie de viteze, anvelope, roţi etc.);
PRODUCŢIE
6. Surpare maluri, terasamente, in timpul excavarilor

7. Proiectare de particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii


accidentale a acestuia

0 1 2
8. Tǎiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase;

9. Vibraţii ale cabinei cauzate de motorul termic şi de


microneregularitǎţile drumului;
10. Temperatura ridicatǎ a suprafeţelor metalice atinse (în timpul
reparaţiilor – motor, eşapament etc.);
FACTORI DE
RISC TERMIC 11. Temperatura coborâtǎ a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul
rece (scule, piese etc.);
FACTORI DE 12. Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri de producere
RISC ELECTRIC a unor scântei şi de aprinderea instalaţiei;
13. Contactul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de
acumulatori;
FACTORI DE
RISC 14. Contactul cu substanţe toxice – lichid de frânǎ, antigel;
CHIMIC
15. Pericol explozie la transport butelii oxigen, acetilena, in conditii
improprii;
16. Temperatura scăzută a aerului în timpul încărcării, descărcării,
efectuării de reparaţii în anotimpul friguros;
17. Curenţi de aer;
FACTORI DE
MEDIUL DE 18. Nivel de iluminare: la deplasarea pe timp de noapte intervine
RISC
MUNCǍ fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectǎ a luminilor de
FIZIC
către participanţii la trafic;
19. Calamitǎţi naturale– vânt, grindină, trăsnet, inundaţie, alunecări de
teren, prăbuşiri de copaci, seisme;

0 1 2
SUPRASOLICI- 20. Efort static, poziţie fixǎ la parcurgerea traseelor lungi;
TARE
FIZICĂ
SARCINA DE 21. Solicitare permanentǎ a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile
MUNCǍ în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai
SUPRASOLICI-
accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţǎ,
TARE
ploaie, ninsoare);
PSIHICĂ
22. Monotonia muncii;

23. Circulaţia cu autovehiculul în stadiu avansat de obosealǎ;

24. Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementeazǎ


circulaţia pe drumurile publice;
ACŢIUNI 25. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia
GREŞITE electricǎ, instalaţia de frânare;
EXECUTANT
26. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosfericǎ;
27. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la
deplasarea pedestră;
28. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie;
OMISIUNI
29. Neutilizarea triunghiurilor reflectorizante la reparaţiile accidentale
pe drumurile publice(pene etc);
COMPORTA- 30. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi,
MENTUL stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţele sistemul de
SOCIO- comunicare);
PROFESIONAL 31. Lipsa de satisfacţie în muncă;
32. Consumul de alcool în timpul programului de lucru;

33. Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la


serviciu obosit sau în stare de ebrietate;

MASINIST UTILIAJE TERASAMENT

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCǍ ESTE:

33

 riRi 1(7  7)  3(5  5)  4(4  4)  23(3  3)  1(2  2)  1(11) 400


Nrg 1  i 1
   3,63
33
1 7  3  5  4  4  23  3  1 2  11 110
 ri
i 1

NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC(Fig.nr.1)


Locul de muncǎ nr. 5
MASINIST UTILAJE TERASAMENT
Nivel de risc global : 3,63
LEGENDǍ FIGURA NR. 1

F1 - Prindere, antrenare mânǎ sau articole de vestimentaţie de către organele de maşini în


mişcare(curele de transmisie etc.);
F2 - Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ;
F3 - Coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu autovehiculul;
F4 - Autoblocarea mecanismelor şi sistemelor de direcţie şi/ sau frânare;
F5 - Cădere liberǎ de piese grele pe picior sau pe corp în timpul lucrărilor de reparaţii (cutie de
viteze, cardan, anvelope, roţi etc.);
- F6 Surpare maluri, terasamente, in timpul excavarilor
F7 - Proiectare de particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii accidentale a acestuia;
F8 - Tǎiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase;
F9 - Vibraţii ale cabinei cauzate de motorul termic şi de microneregularitǎţile drumului;
F10 - Temperatura ridicatǎ a suprafeţelor metalice atinse (în timpul reparaţiilor – motor,
eşapament etc.);
F11 - Temperatura coborâtǎ a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul rece (scule, piese etc.);
F12 - Deficienţe la instalaţia electricǎ care genereazǎ riscuri de producere a unor scântei şi de
aprinderea instalaţiei;
F13 - Contactul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori;
F14 - Contactul cu substanţe toxice – lichid de frânǎ, antigel;
F15 – Pericol de explozie la transportul buteliilor de oxigen si acetilena in timpul transportului
necorespunzator;
F16 - Temperatura scăzuta a aerului în timpul încărcării, descărcării, efectuării de reparaţii în
anotimpul friguros;
F17 - Curenţi de aer;
F18 - Nivel de iluminare: la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire
provocat de folosirea incorectǎ a luminilor de către participanţii la trafic;
F19 - Calamitǎţi naturale– vânt, grindină, trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de
copaci, seisme;
F20 - Efort static, poziţie fixǎ la parcurgerea traseelor lungi.
F21 - Solicitare permanentǎ a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în
timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuatîn cazul
deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţǎ, ploaie, ninsoare).
F22 - Monotonia muncii;
F23 - Circulaţia cu autovehiculul în stadiu avansat de obosealǎ;
F24 - Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe
drumurile publice;
F25 - Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electricǎ, instalaţia de
frânare;
F26 - Depăşirea numărului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime admise sau angajarea
de discuţii cu pasagerii;
F27 - Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la deplasarea
pedestră;
F28 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie.
F29 - Neutilizarea triunghiurilor reflectorizante la reparaţiile accidentale pe drumurile
publice(pene etc);
F30 - Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stării tensionate,
agresiuni verbale sau fizice, deficienţele sistemul de comunicare);
F31 - Lipsa de satisfacţie în muncă;
F32 - Consumul de alcool în timpul programului de lucru;
F33 - Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în
stare de ebrietate;
4. FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

MǍSURI PROPUSE
NIVEL DE
Nr.crt. FACTOR DE RISC
RISC
Nominalizarea mǎsurii
0 1 2 3
F3. Coliziuni sau derapaje în timpul - Instruirea corectă .
mersului cu autovehiculul; - Respectarea prevederilor care reglementează circulaţia pe drumurile publice.
1. 7

F2. Lovire de către alte mijloace de - Instruirea corectă .


transport la deplasarea pedestrǎ; - Respectarea regulilor interne de deplasare şi de acces la obiective.
2. 5

- Executarea reviziilor tehnice la termenele stabilite de legislaţia în vigoare şi de


F4. Autoblocarea mecanismelor şi celelalte norme interne.
3. sistemelor de direcţie şi/ sau frânare; 5 - Raportarea imediată a tuturor defecţiunilor semnalate sau a suspiciunii asupra
modului de funcţionare la mecanismele şi sistemele mijloacelor de transport;
- Controlul stării tehnice la plecarea în cursă.
F7. Proiectare de particule de parbriz - Înlocuirea imediată a parbrizului în momentul în care se constată că acesta a
rezultate ca urmare a spargerii fost lovit şi deteriorat;
4. accidentale a acestuia; 4 - Dotarea autoturismului cu parbriz securizat;

5. F21. Solicitare permanentǎ a atenţiei în 4 - Control medical periodic;


timpul deplasării, decizii dificile în timp - Alcătuirea traseelor cu o respectare judicioasă a alternanţei conducere/odihnă, în
scurt – intervenţii pe baza reflexelor funcţie de starea de oboseală a conducătorului auto;
dobândite (efort mai accentuat în cazul - Folosirea timpilor de odihnă în intervalele dintre deplasări.
deplasării în condiţii atmosferice grele
– ceaţǎ, ploaie, ninsoare);

F22.Monotonia muncii. - Oprirea în parcurs la intervale regulate şi efecuarea de exerciţii fizice de înviorare;

6. 4

F29. Neutilizarea triunghiurilor - Instruirea personalului privind protecţia muncii;


reflectorizante la reparaţiile accidentale - Folosirea triunghiurilor reflectorizante pe parcursul efectuării reparaţiilor
7. pe drumurile publice(pene etc); 4 accidentale pe drumurile publice;

F32 Consumul de alcool în timpul - Instruirea personalului privind consecinţele consumului de alcool;
8. programului de lucru; 4
5. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVELUǍRII

În urma analizei factorilor de risc şi evaluǎrii efectuate, nivelul de risc global (Ng)
calculat conform metodei are valoarea 3,63, încadrându-se în categoria riscurilor medii
( situate peste limita de acceptabilitate 3,5 )
S-au identificat un numǎr de 36 de factori de risc, dintre care: 28 factori de risc au
niveluri parţiale de risc sub limita admisǎ, iar 8 factori de risc depǎşesc aceastǎ limitǎ( fig.nr.2)
situându-se în categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate mǎsuri de eliminare
sau diminuare a efectelor lor. Aceştia sunt:

F2 - Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ;


F3 - Coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu autovehiculul;
F4 - Autoblocarea mecanismelor şi sistemelor de direcţie şi/ sau frânare;
F7 - Proiectare de particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii
accidentale a acestuia;
F21 - Solicitare permanentǎ a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în
timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat
în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţǎ, ploaie,
ninsoare).
F22 - Monotonia muncii.
F29 - Neutilizarea triunghiurilor reflectorizante la reparaţiile accidentale pe
drumurile publice(pene etc);
F33 - Neverificarea presiuni în instalaţia de frânare la cuplarea semiremorci;
Dintre aceştia, un singur factor de risc are nivelul parţial de risc 7( mare), iar doi
factori de risc (F2 , F4 şi F35) are nivelul parţial de risc 5 ( mare) constituind pericole
deosebite.
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare
mǎsurile prezentate în „Fişa de mǎsuri propuse”.
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcǎ ponderea
majoritarǎ a factorilor proprii mijloacelor de producţie cu 41,67 %, urmând executantul cu
pondere de 38,89 % . Mediul de muncǎ cu o pondere de 11,11 % şi sarcina de muncă are o
pondere de 8,33 %. Erorile executantului au, în cea mai mare parte, consecinţe ireversibile –
deces.
PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPǍ SURSA
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCǍ( Fig.nr.2)
Locul de muncǎ nr. 5
MASINIST UTILAJE TERASAMENTE
Nivel de risc global: 3,63

S-ar putea să vă placă și