ORGANIZAREA SI AMENAJAREA SPATIULUI EDUCATIONAL IN

GRADINITA

Eucatoare: ANA-AURELIA ROTARU

Ggradinita cu program normal nr.2 Structura Filpea
Loc. Subcetate, Jud. Harghita

Spaţiul amenajat pe arii de stimulare ajută copiii să-şi dezvolte personalitatea prin faptul
că le lasă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine şi cât se joacă, îşi asumă
responsabilităţi pentru alegerile făcute, percep activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite
nivelului lor de dezvoltare şi nu vor resimţi o frustrare ca urmare a faptului că sunt constrânşi să
participe la activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare. Alegând singuri şi asumându-şi
responsabilitatea deciziei, copiii devin independenţi, capabili să se descurce singuri, încrezători
în propriile forţe ceea ce duce la formarea unei imagini de sine pozitive.
Ce sunt ariile/centrele/zonele de interes/de stimulare?
Ariile sunt spaţii educative care stimulează dezvoltarea copiilor prin propunerile de joc pe
care le oferă acestora. Este important ca ariile să fie aranjate astfel încât să exprime ordine şi
siguranţă pentru copil. Ordinea este un element de bază dar care nu trebuie exagerat. Aşadar,
jocurile şi jucăriile trebuie să fie ordonate dar accesibile copiilor care vor învăţa să le aranjeze la
locul lor după ce le-au folosit. De asemenea, un joc început nu se întrerupe iar o construcţie
neterminată nu se descompune, pentru că valoarea produsului propriu este mai importantă pentru
copii decât ordinea în sine.
Ariile sunt o altă amenajare a spaţiului, prin împărţirea lui în spaţii diferite, cu scopuri de
cunoaştere şi dezvoltare experienţială a copilului, o altă aşezare a jocurilor şi jucăriilor în sală, o
altă antrenare în joc şi activitate a copiilor după reguli în care se stimulează motivaţia internă şi
respectul de sine.
Tipuri de centre/arii/sectoare:
Construcţii cu cuburi (un covor şi un raft în care sunt aşezate cuburi de diferite mărimi şi
forme).
 Este o zonă consacrată cuburilor mari, cu ajutorul cărora copilul poate realiza diferite
construcţii pe covor, implicând imaginaţia şi spiritul său creator, exersând mişcările largi şi cele
fine.

Joc de rol/imaginaţie/coltul casutei (o casă mică din carton sau lemn, cu obiecte de mărimea
copiilor, ustensile şi mobilier, truse diferite pentru dramatizare, costume, măşti etc.).
Este locul în care copiii desfăşoară activităţi casnice şi exersează diferite roluri sociale.
Îşi dezvoltă deprinderi de cooperare, de comunicare, de limbaj, de manipulare a obiectelor de uz
casnic, îşi exersează imaginaţia, învaţă să se exprime artistic.

Zona senzorială/nisip şi apă (un vas mare cu nisip şi un lighean cu apă, diferite forme cu
care se pot juca).
Este zona care stimulează fantezia şi imaginaţia copilului. Acesta îşi dezvoltă capacitatea
tactil – kinestezică, îşi dezvoltă musculatura şi îşi îmbunătăţeşte coordonarea senzorio - motorie.

Joc de masă (măsuţă şi raft în care se găsesc jucării mici şi jocuri de masă). Este o zonă în
care copilul capătă achiziţii în toate domeniile: cognitiv, socio – afectiv, fizic.

Biblioteca/zona liniştită/colţul cărţii şi al poveştii (rafturi cu cărţi, caiete, instrumente de

scris, imagini pe teme diferite, măsuţă).
Această zonă are două mari roluri în grădiniţă:
- Să apropie copilul de carte şi de simbolurile limbajului;
- Să ajute copilul să se echilibreze, să se odihnească în anumite momente.
În acest sector, copiii fac cunoştinţă în mod organizat cu cartea şi cuvântul. Ei învaţă ce
reprezintă ea, care este valoarea ei şi cum trebuie să o folosească. Cu cât copiii se vor apropia
mai repede şi mai adecvat de cuvântul scris din cărţi, vor reuşi să descifreze mai repede scrisul şi
cititul în perioada şcolară.

Arta (acuarele, guaşe, tempera, hârtie albă şi colorată, lipici, aţă, măsuţă şi raft în care sunt
aşezate în ordine toate materialele).
 În această zonă copiii realizează activităţi de desen, dactilopictură, activităţi practice,
colaje. Este o zonă liniştită, simplă, care trezeşte imaginaţia şi spiritul creator al copilului.

Ştiinţa/colţul naturii vii (plante, mici animale de casă, acvariu cu peştişori, seminţe, vase
pentru experienţe, etc.). Aici este locul unde copiii îşi asumă diferite responsabilităţi, realizează
mici experienţe sub îndrumarea educatoarei, fac diferite observaţii.

Pentru o bună desfăşurare a activităţilor în cadrul ariilor de stimulare, educatoarea

împreună cu copiii stabilesc la începutul anului, atunci când sunt prezentate centrele şi
materialele corespunzătoare, nişte reguli care trebuie respectate de către copii.

Rolul educatoarei în amenajarea spaţiului

În realizarea aranjamentelor de spaţiu educatoarea trebuie să parcurgă următorii paşi:
alegerea spaţiului grupei şi aranjarea elementelor de mobilier;
stabilirea climatului spaţiului (căldură, sursă de apă, lumină, curăţenie);
identificarea resurselor materiale şi depozitarea lor;
amenajarea centrelor de interes.
Pentru amenajarea utilă a sălii de grupă, educatoarea trebuie să ţină cont de următoarele
cerinţe:
• să planifice activităţile înainte de amenajarea spaţiului;
• să planifice amenajări ale mobilierului cât mai flexibile, în aşa fel încât ariile să poată fi
extinse sau reduse în funcţie de cerinţele activităţilor;
• să aranjeze materialele la nivelul copiilor, în aşa fel încât aceştia să le poată folosi singuri
şi să le poată pune la loc;
• să organizeze şi spaţii liniştite, în care copilul să se simtă singur, chiar să se odihnească;
• să gândească spaţiul pentru mişcare şi libertate de acţiune din partea copilului;
• să plaseze aria nisip şi apă lângă o sursă de apă şi pe o suprafaţă uşor de curăţat;
• să plaseze centrele zgomotoase departe de cele care cer linişte şi concentrare;
• să amenajeze zona bibliotecii într-un spaţiu luminos şi liniştit;
• colţul naturii are nevoie de lumină, aer şi spaţiu;
• să aibă în vedere un spaţiu în care copiii să-şi ţină hainele personale;
 • să plaseze mobilierul în aşa fel încât să poată vedea toţi copiii, în toate ariile folosite;
• să marcheze centrele de interes prin simboluri pe care copiii să le recunoască.
Sala de grupă trebuie să îndeplinească şi un rol estetic. Deşi este aglomerată cu jocuri,
jucării şi diverse materiale, ea trebuie să ofere o imagine globală simplă, plăcută şi de siguranţă
pentru copil. Împodobirea sălii cu desenele şi lucrările copiilor este mult mai eficientă decât
pictarea pereţilor.
Concluzionând, putem spune că sala de grupă exprimă creativitatea, flexibilitatea şi
competenţa profesională a educatoarei.
Recunoaşterea valenţelor formative ale mediului educaţional este una din ideile deosebit
de valoroase promovate de reforma învăţământului preşcolar. În acest sens, într-un program
educativ la vârstele timpurii este foarte important să acordăm o atenţie deosebită amenajării
spaţiului.

Importanţa amenajării spaţiului din grădiniţă

Spaţiul constituie contextul material în care se desfăşoară educaţia. El trimite permanent
mesaje copilului, mesaje care sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestuia şi constituie elemente de
bază în experienţa sa de viaţă. În grădiniţă, spaţiul este special amenajat pentru copii, în aşa fel
încât acesta să trimită copilului mesaje cu suport educativ, în sprijinul dezvoltării lui. Amenajarea
spaţiului grupei într-o nouă manieră, care să nu mai imite modelul şcolar ci să ofere ocazii de joc
liber şi creativ, corespunde în fapt cu organizarea ariilor de stimulare. Acestea sunt colţuri,
ateliere, sectoare, centre, domenii, locuri în care sunt puse materialele didactice la îndemâna
copiilor, într-o manieră care să dea prilejul desfăşurării unor activităţi menite să dezvolte copilul
psihic şi fizic.
Copiii învaţă prin joc, iar învăţarea eficientă depinde de mediul învăţării. Un mediu
eficient pentru învăţare este un mediu care favorizează jocul liber ales. Jocul pe care copilul îl
alege din opţiunile pe care i le propune mediul este un joc creativ şi liber.
Jocul liber sau dirijat, realizat într-un spaţiu organizat pe arii de stimulare, contribuie în
mod esenţial la dezvoltarea copilului în toate domeniile.
Mediul este confortabil, primitor, securizant şi stimulativ în măsura în care copiii găsesc
în el materiale care să-i provoace la acţiuni care îi interesează.
 Spaţiul educaţional oferă siguranţă emoţională şi afectivă atunci când educatoarea,
cunoscându-şi bine copiii din grupă, organizează şi amenajează ambientul astfel încât aceştia să
poată desfăşura activităţi potrivite dezvoltării individuale. Lucrând în grupuri mici, copiii pun
întrebări, comunică între ei şi cu educatoarea, antrenându-şi structurile de bază ale limbajului.
Dacă găsesc în spaţiul grupei acele jocuri şi jucării pe care şi le doresc şi care le oferă şansa
exersării unor capacităţi individuale, copiii vor învăţa jucându-se, aproape fără efort. Într-un
astfel de aranjament al spaţiului, copiii au ocazia de a se întâlni în activitatea lor, iar educatoarea
poate orienta indirect relaţiile lor spre comunicare, cooperare, colaborare, respect, negociere,
acceptare, toleranţă, prietenie, etc., ceea ce duce la formarea unor aptitudini şi atitudini necesare
adaptării eficiente socio-individuale.
Spaţiul amenajat pe arii de stimulare ajută copiii să-şi dezvolte personalitatea prin faptul
că le lasă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine şi cât se joacă, îşi asumă
responsabilităţi pentru alegerile făcute, percep activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite
nivelului lor de dezvoltare şi nu vor resimţi o frustrare ca urmare a faptului că sunt constrânşi să
participe la activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare.
Alegând singuri şi asumându-şi responsabilitatea deciziei, copiii devin independenţi,
capabili să se descurce singuri, încrezători în propriile forţe ceea ce duce la formarea unei
imagini de sine pozitive.

BIBLIOGRAFIE:
1. Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii;
2. Curriculum pentru invatamant prescolar, (2008), Editura Didactica Publicing House;
3. Taiban, M., Varzari, E., Andreescu, F., Pedagogia prescolara, (1970), Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Manual pentru liceele pedgogice de educatoare;
4. Taiban, M., Dima, F., Numaratul si socotitul in gradinita de copii, (1964), Editura
Didctica si Pedagogica, Bucuresti.