INLOCUIREA DE ORGANE/TRANSPLANTUL DE ORGANE

Definitie: Transplantul de organe (sinonim cu grefare, uneori și grefă de organ) reprezinta

inlocuirea unui organ care nu isi mai poate indeplini corect functiile sau care devine chiar
periculos pentru organism, cu altul sanatos, care poate prelua rolul celui bolnav.

In vederea realizarii transplantului este necesara existenta a doua persoane cheie: primitorul
(receptorul) si donatorul. Donatorul poate fi o persoana in viata sau o persoana recent
decedata. Trebuie precizat insa ca nu toate organele organismului uman pot fi transplantate.

Cine poate dona?

Statutul de donator de organ este deocamdata incert definit. Foarte multe persoane adulte,
sanatoase pot sa doneze organe.

Exista si cateva conditii minime pe care donatorii in viata trebuie sa le respecte:

 sa fie majori, dar cu varsta nu mai mare de 60 de ani

 sa aiba o stare de sanatate foarte buna
 sa se mentina in forma, sa nu sufere de boli cronice
 sa nu aiba probleme psihice

Foarte multe persoane aleg sa devina donatori chiar pe patul de moarte. Acest lucru este
posibil daca aceleasi conditii enumerate mai sus sunt indeplinite. Este foarte important ca
organele recoltate sa fie sanatoase, altfel transplantul nu mai este util.

Tipuri de transplanturi

Există mai multe tipuri de transplantări, clasificate după originea grefonului.

Homotransplant

-este o transplantare efectuată între membrii ai aceleiași specii. Este cel mai frecvent tip de
transplantare folosit în practică. În majoritatea cazurilor sistemul imunitar al primitorului
percepe organul transplantat ca pe un corp străin. De aceea, pentru a evita fenomenul de
respingere a transplantului, primitorul trebuie să urmeze toată viața tratament imunosupresor.

Un caz particular de homotransplant îl constutuie transplantarea între organisme genetic

identice (între gemeni identici), care se comportă asemănător autotransplantului.

Heterotransplant

-este o transplantare efectuată între organisme aparținând unor specii diferite. Fenomenul de
respingere de transplant este mult mai puternic în cazul heterogrefelor. Unele
heterotransplanturi sunt utilizate curent în medicina umană (de exemplu transplantul de valve
cardiace de porc, la om). Multe heterotransplanturi se realizează experimental între diferite
specii, în vederea studierii unei posibile aplicabilități la om .

Autotransplant

-este acel tip de transplantare în care primitorului i se transplantează țesuturi proprii, prelevate
din altă parte a corpului. Această metodă are aplicabilitate numai în cazul transplantului de
țesuturi sau celule.

Succesul unui transplant depinde in principal de:

- Tipul organului transplantat;

- Numarul organelor transplantate;

- Boala care a impus transplantul, gradul ei de extindere in organism (daca sunt si alte organe
implicate);

- Statusul imun al pacientului;

- Starea generala de sanatate.

Primul transplant

Chirurgul Joseph Murray , împreună cu echipa sa, a realizat primul transplant de organe în
1954, pacienţii săi fiind gemeni. Medicul a prelevat un rinichi de la unul dintre ei şi l-a
implantat celuilalt, deschizând astfel un nou capitol în medicină. De atunci şi până în prezent,
mii de oameni din întreaga lume au beneficiat de inovaţia sa.

Primul transplant de organ solid, reusit din punct de vedere clinic, a fost realizat in Romania
in anul 1980.

Ce sunt celulele stem?

Organismul uman conţine sute de tipuri diferite de celule care sunt importante pentru
sănătatea noastră de zi cu zi. Aceste celule sunt responsabile pentru a păstra funcţia normală a
corpului nostru în fiecare zi. Exempluri includ capacitatea de a face inimile noastre sa bată,
creierul să creadă, rinichi să curaţe sîngele nostru, celulele pielii noastre să înlocuiască pielea
care e bătrînă, şi aşa mai departe.

Ceea ce este unicat despre celule stem este capabilitatea lor de a face toate aceste alte tipuri de
celule. Celulele stem sunt furnizori de celule noi. Când cellule stem se împart ele pot face mai
multe cellule stem sau mai multe alte tipuri de celule. De exemplu, celulele stem din piele pot
face mai multe celule stem de piele sau se pot face celule diferenţiate de piele care au locuri
de muncă specifice, cum ar fi abilitatea de a face melanină.
Ce ne rezervă viitorul?

Deoarece, prin natura lor proprie, celulele stem au rol de înlocuire a celulelor bolnave sau
învârstă, oamenii de ştiinţă au conceput ideea de a folosi celule stem ca terapii pentru
pacienţii cu o gamă largă de afecţiuni medicale.

Ideea aici este că prin ai da unui pacient bolnav celule stem sau celule diferenţiate realizate
din celule stem, putem face uz de abilitatea naturală a celulelor stem de a vindeca o
multitudine de probleme si a face un pacient sănătos din nou.

De exemplu, dacă un pacient are un atac de inimă, putem să îi dăm un transplant de celule
stem ca o terapie cu scopul de a avea celule stem transplantate şi a repara partea de inimă care
a fost rănită.

Celulele stem proprii care ezistă în inimă nu au capacitatea de a repara inima care a a fost
ranita de la un atac de cord, dar un transplant de milioane de celule stem ar fi mult mai
puternic. Deci prin a da unui pacient transplanturi de celule stem putem stimula capacitatea
organismului de a se vindeca mult mai mult decît ar putea prin capacităţile celulelor stem care
există în mod natural.

Imprimarea 3D a organelor

Descoperirea expertilor britanici implica o duza speciala a capului de imprimare, care poate
distribui o gama variata de materiale, intr-un mod extrem de precis. Duza, numita Vista 3D,
ofera posibilitatea de a imprima particule mari si lichide prin imbunatatirea ejectiei picaturilor,
deschizand astfel posibilitatea de a imprima produse diverse precum jucarii, dispozitive
medicale, piese de aeronave si chiar organe, informeaza The Times of India.

In momentul de fata, imprimantele pot realiza structuri mai simple, cum ar fi implanturi
chirurgicale, implanturi ortopedice, sau de sold, preluand chiar modele personalizate de la o
scanare RMN. Duza este alimentata de cartuse care contin materialul necesar, care ar putea fi
orice, de la celule stem, pana la pulberi metalice.

Concluzie

Transplantul de organe ramane insa un subiect controversat, el ridicand numeroase probleme

de natura bioetica, religioasa si umana. Printre cele mai arzatoare subiecte referitoare la o
astfel de situatie sunt momentul in care se acorda consimtamantul pentru donarea organelor
dupa moarte, cand un pacient in coma si stare vegetativa totala poate fi declarat ca fara sanse
de supravetuire in absenta aparatelor de intretinere artificiala a vietii si in final mort, sau cum
se pot plati organele transplantate.