DESCRIEREA STRATEGIILOR DIDACTICE INTERACTIVE

1. METODA CUBULUI este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect/ a unei
situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare unei
abordări complexe şi integratoare.
ETAPELE METODEI:
 Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ ( altele, în funcţie de resurse, nu
neapărat pe toate feţele cubului).
 Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie.
 Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise
pe feţele cubului.
 Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
 Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pe foi albe A3.
AVANTAJE:
 Determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în
rezolvarea sarcinilor.
 Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare.
 Formează deprinderi de muncă intelectuală.
 Stimulează gândirea logică a elevilor.
 Creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup
 Sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii
 Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.
DEZAVANTAJE:
 Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp
 Se creează un zgomot oarecare
 Facilitează erori în învăţare
 Nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare
elev.

2. METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)

Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe
care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
Pălăria albă: INFORMEAZĂ
 Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor.
 Este neutră.
 Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare.
 Stă sub semnul gândirii obiective.
Pălărie roşie: SPUNE CE SIMTE DESPRE ...
 Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor.
 Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor.
 Roşu poate însemna şi supărarea sau furia.
 Descătuşează stările afective.
Pălăria neagră: IDENTIFICĂ GREŞELILE
 Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata.
 Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie.
 Este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă: ADUCE BENEFICII
 Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei.
 Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul.
 Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEILE NOI
1
  Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
 Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei.
 Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră: CLARIFICĂ
 Exprimă controlul procesului de gândire .
 Albastru e rece – este culoarea cerului, atotvăzător şi atotcunoscător.
 Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
 Este preocuparea de a controla şi de a organiza.
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare
pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce
culoarea fiecăreia.
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roşie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastră.

CUM SE FOLOSEŞTE ACEASTĂ METODĂ?

Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare
să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul respectiv îi îndeplineşte
rolul- sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie.În acest caz, elevii grupului care
interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot
purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul că:

3. METODA R.A.I.

Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi
răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –
Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, institutorul împreună cu
elevii săi, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea
trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi
apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască şi
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea
celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o
întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare,
este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a
celor care nu au dat niciun răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii, când se
verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către institutorul
ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor – ancoră.

Pot fi sugerate următoarele întrebări:

- Ce ştii despre ....................................?
- Care sunt ideile principale ale lecţiei .................?
- Despre ce ai învăţat în lecţia ........................?
- Care este importanţa faptului că ...................?
- Cum justifici faptul că .................................. ?
- Care crezi că sunt consecinţele faptului ..................?
- Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată...................?
- Ce întrebări ai în legătură cu subiectul propus .........................?
- Cum consideri că ar fi mai avantajos să....... sau să...................?
- Ce ţi s-a părut mai interesant...............................?
- De ce alte experienţe sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai învăţat?

2
 Această metodă alternativă de evaluare poate fi folosită atât cu şcolarii mici cât şi cu liceeni, solicitând
în funcţie de vârstă, întrebări cât mai divers formulate şi răspunsuri complete. Întrebările pot să devină pe
parcursul desfăşurării metodei, din ce în ce mai grele. Metoda R.A.I. este adaptabilă oricărui tip de conţinut,
putând fi folosită la istorie, biologie, geografie, matematică, literatură, limbi străine etc.
Elevii sunt încântaţi de această metodă – joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute, modalitate
care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină cooperarea cu competiţia. Este o metodă
de a realiza un feedback rapid, într-un mod plăcut, energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de
evaluare. Se desfăşoară în scopuri constatativ – ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau
calificativ.
Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor dintr-un domeniu, pe o temă dată. Exersează abilităţile de
comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns. Îndeplinirea
sarcinii de investigator într-un domeniu, s-a dovedit în practică mult mai dificilă decât cea de a răspunde la o
întrebare, deoarece presupunea o mai profundă cunoaştere şi înţelegere a materialului de studiat.
Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu uşurinţă şi
participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.
Există un oarecare suspans care întreţine interesul pentru metoda R.A.I. Tensiunea este dată de faptul că
nu ştii la ce întrebări să te aştepţi din partea colegilor tăi şi din faptul că nu ştii dacă mingea îţi va fi sau nu
adresată. Această metodă este şi un exerciţiu de promptitudine, atenţia participanţilor trebuind să rămână
permanent trează şi distributivă.
Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici, fiecare deţinând câte o minge.
Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup. Acesta intră apoi în finala
câştigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfăşurându-se până la rămânerea în cursă a celui mai bine pregătit.
Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingi ar crea dezordine, mingea unui grup care ar cădea ar distrage
atenţia celorlalte grupuri.
Institutorul supraveghează desfăşurarea jocului şi în final lămureşte problemele la care nu s-au găsit soluţii.

4. CERCUL “ COMPLIMENTELOR”

Reprezintă o metodă care urmăreşte dezvoltarea stimei de sine . Pentru a pune în practică
metoda, formatorul aşază scaunele într-un cerc, iar “ receptorul” complimentelor se află în mijlocul
acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un compliment sincer şi
onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare va înainta şi îi va spune acestuia
complimentul, receptorul complimentelor trebuind să aibă doar una dintre următoarele reacţii: să
zâmbească ori să le adreseze un “mulţumesc”. Această metodă are avantajul consolidării unei
imagini pozitive faţă de propria persoană a celui care primeşte complimentele, dar şi o dezvoltare a
ariei pozitive faţă de propria persoană a celui care primeşte complimentele, dar şi o dezvoltare a
ariei pozitive de gândire la celelalte persoane ( prin aceea că identifică o latură bună a colegului
lor). Cercul “complimentelor” trebuie practicat până ce toţi cursanţii au trecut prin ipostaza de
receptor.

3
 STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE VALORIFICATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
ŞI PREŞCOLAR

METODA CUBULUI

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( opţional)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, de Ion Creangă

DESCRIE COMPARĂ
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în grădina Compară comportamentul tău cu cel al lui
mătuşii Mărioara. Nică. Ce ai fi făcut într-o asemenea situaţie?
- Ce personaje vedeţi?
- Ce culori vedeţi?
- Ce sunete auziţi?

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Găsiţi însuşiri următoarelor cuvinte: Analizaţi pericolele situaţiilor în care este
cireşe…………… pus Nică. Ce ar fi putut păţi băiatul?
vară……………..
creangă………….
cânepă…………..
nuia……………..
mătuşă………….

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ
Este sau nu vinovat Nică pentru stricarea Dramatizaţi textul „Amintiri din copilărie”.
plantaţiei de cânepă? De ce?

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

GRUPA: PREGĂTITOARE
ACTIVITATEA: EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: “SCUFIŢA ROŞIE”

DESCRIE CUM ARATĂ SCUFIŢA ROŞIE

COMPARĂ ACEST PERSONAJ CU O CIUPERCĂ
ASOCIAZA NUMELE FETIŢEI CU UN ALT PERSONAJ CUNOSCUT DE TINE
POVESTESTE DESPRE SCUFIŢA ROŞIE
SPUNE CE CREZI DESPRE FAPTELE EI
ARGUMENTEAZA PRO SAU CONTRA DE CE S-A SPERIAT SCUFIŢA ROŞIE

IV.1.3. MEDIUL NONFORMAL

4
 CLASA: a IV-a
DISCIPLINA : GEOGRAFIA ROMÂNIEI
EXCURSIE LA IAŞI

DESCRIE COMPARĂ
Compară Casa Memoriala „ Vasile
- traseul parcurs de la Bacău la Iaşi Alecsandri” cu Bojdeuca Ion Creangă.

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Găseşte utilitate pentru următoarele Analizează traseul parcurs din punct de
obiective turistice: vedere geografic şi istoric.
Casa Memorială „ Vasile Alecsandri” ….
Bojdeuca Ion Creangă ………………….
Palatul Culturii …………………………..
Biserica „ Sf. Trei Ierarhi” ……………..
Grădina Botanică ………………………..
Universitatea Alexandru Ioan Cuza ……
Parcul Copou ……………………………

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ

Ce ţi-a plăcut cel mai mult în excursie? Alcătuieşte o compunere cu titlul „ La

De ce? Iaşi”.

Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)

CLASA: a II-a
DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( OPŢIONAL)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ Căţeluşul şchiop”, de Elena Farago

Pe catedră am şase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie voi numi câte un
copil care va răspunde cerinţei de sub pălărie.

1. Pălăria albă - INFORMEAZĂ

Ce informaţii avem despre “căţeluşul şchiop”? Dar despre copii?

Ce informaţii lipsesc sau nu le cunoaştem?
Nu ştim care a fost motivul pentru care copilul l-a lovit pe căţeluş.
- Cum putem obţine aceste informaţii?
- Povestind întâmplări văzute sau transmise despre comportamentul copiilor şi al câinilor.

2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!

- Uite cum privesc eu această situaţie!
Copilul nu a ştiut cum să se joace cu căţelul, poate l-a tras de coadă sau l-a fugărit, iar el s-a
apărat şi şi l-a muşcat.

5
 Eu sunt foarte supărată pe copil şi-mi pare rău că acest căţel a fost lovit cu răutate în picior. Vă
imaginaţi cât a suferit căţelul? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta lui.
Voi ce credeţi sau ce-aţi face?
Copiii răspund la întrebări.
Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu le găseşte un adăpost. Voi sunteţi de
acord să rămână pe stradă? Când plouă nu au unde să se adăpostească!

3. Pălăria verde - GENEREAZĂ IDEILE NOI

Oferă soluţii, idei.

Putem amenaja un adăpost în curtea şcolii, pe scara blocului sau să instalăm cuşti pentru ei, unii
pot fi duşi la ţară la bunici. Putem ruga părinţii să ne ajute să scriem o scrisoare primarului.
- Ce credeţi, putem găsi şi alt mod de rezolvare?

3. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII

- Ce se va spune despre noi dacă vom face ce-ai spus? Eu cred că părinţii vor fi de partea
noastră şi vor construi chiar ei cuşti pentru câini. Vom fi apreciaţi pentru ideile noastre.

4. Pălăria neagră - ASPECTE NEGATIVE

Sunt prea mulţi câini. Câinii ar face mizerie şi zgomot.

Nu toţi oamenii iubesc animalele. Ei vor fi tot liberi şi copiii vor fi în pericol. Nu se respectă
regulile de igienă.

5. Pălăria albastră - CLARIFICĂ

Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înţeles conţinutul poeziei.

Pălăria abă

Putem să tragem o concluzie?

Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.
- Ce trebuie să facem noi?
- Să scriem o scrisoare primarului sau să-l sunăm la telefon.
- Ce putem reţine din tot ce s-a spus?
- Să scriem scrisoare primarului?
- Să hotărâm cine o va duce la primărie.
- Iar noi vom continua să-I hrănim şi nu vom uita – “ Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi numai fapte
bune!”.

METODA R.A.I.

CLASA : a III-a
DISCIPLINA: Educaţie civică
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Raporturile noastre cu ceilalţi oameni
TEMA LECTIEI: Familia
 Ce înseamnă adopţie?
 Ce este familia?
 Din cine este formată familia?
 Ce fel de relaţii există între membrii familiei?
 Enumeră 3 reguli respectate de toti membrii familiei tale.
 Din cine este formata familia nucleară? Dar familia extinsă?
 Ce este familia monoparentală?

6
  Ce sarcini are fiecare membru din familia ta?
 Ce funcţii îndeplineşte familia?
 Membrii unei familii sunt legaţi prin relaţii de ..........................
 Pe ce se bazeaza relaţiile din cadrul familiei?
 Fiul mătuşii este ................................
 Sora tatălui meu este ..............................
 Mama mamei este .............................
 Fratele mamei este ............................

CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Pastelul
TEMA LECŢIEI: Toamna, de Octavian Goga
 Cum este scris textul?
 Ce anotimp este descris în aceasta poezie?
 Care este titlul textului?
 Care este numele autorului?
 Ce este toamna?
 Ce mijloace a folosit poetul pentru a prezenta acest anotimp?
 Ce este bruma?
 De ce este asemănată cu un văl?
 Cum sunt norii?
 Cine se află sub greutatea lor?
 Ce sens are cuvântul "podoabă"?
 De ce poetul spune: "podoaba-i zdrenţuită", "tremura ... porumbul"?
 Cum este înfaţişat vântul? De ce?
 Câte rânduri are textul?
 Cum a fost scrisă prima literă din fiecare rând?

TEHNICA „ COMPLIMENTELOR”

CLASA: a III-a
DISCIPLINA: CONSILIERE ŞI ORIENTARE
TEMA LECŢIEI: STIMA DE SINE

Cadrul didactic aşază scaunele într-un cerc, iar “ receptorul” complimentelor se află în mijlocul
acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un compliment sincer şi
onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare va înainta şi îi va spune acestuia
complimentul, receptorul complimentelor trebuind să aibă doar una dintre următoarele reacţii: să
zâmbească ori să le adreseze un “mulţumesc”. Cercul “complimentelor” trebuie practicat până ce toţi
cursanţii au trecut prin ipostaza de receptor. Exemple de complimente:
Eşti un coleg foarte bun! Mă ajuţi ori de câte ori am nevoie.
Eşti foarte inteligent!
Îmi face plăcere să lucrez cu tine!