Sunteți pe pagina 1din 23

SEMIOLOGIE MEDICALA

CURS 1

Semiologia medicala = acea ramura a medicine ce se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor


unui pacient, cu studiul mijloacelor de investigatie clinice si paraclinice in vederea stabilirii
unui diagnostic si ulterior fixarea unei terapii
Simptom = acuzele subiective pe care le prezinta un pacient (ex. durere, greata, astenie)
Semn = orice modificare obiectiva pe care putem s-o constatam la un pacient folosind cele 3
simturi (vaz, auz, simt tactil) prin palpare, percutie, inspectie si ascultatie
Sindrom = asociere de simptome si semne ce alcatuiesc un tablou caracteristic ce poate aparea
in mai multe boli (ex. sindromul diareic, sindromul de constipatie, s. icteric, s. anemic)

I. ANAMNEZA
gr. anamnesis = aducere aminte
= totalitatea informatiilor pe care medicul le primeste de la bolnav si de la insotitorii acestuia
in legatura cu boala actuala si cu trecutul sau patologic, informatii necesare stabilirii
diagnosticului
= o discutie intre medic si pacient/apartinator
- stabilirea diagnosticului se bazeaza pe anamneza, ex. clinic obiectiv, investigatiile
clinice si paraclinice
- datele furnizate prin anamneaza se refera la: cauzele bolii (conditii de aparitie),
simptomatologie, evolutie, terapie, rezultatele acestei terapii (ex. durerea in ulcerul
gastric apare dupa mancare, iar cea din ulcerul duodenal apare pe stomacul gol, tardiv
la 4-6 h dupa ce stomacul se goleste; in angina pectorala de efort durerea apare in efortul
fizic)
- datele pe care le furnizeaza bolnavul, valoarea lor, depinde de mai multi factori:
o gradul de inteligenta
o capacitatea sa de observare si memorare
o impactul bolii asupra lui (starea emotionala
- cand bolnavul nu poate vorbi (copii mici, stari comatoase, etc) => ne informam de la
apartinatori
Datele anamnestice le obtinem prin urmatoarele metode:
1. chestionarea pacientului cu intrebari tintite, fara a influenta raspunsurile pacientului
2. relatarea libera a pacientului
3. imbinarea celor doua metode descrise – economiseste timp si evita relatari inutile (mai ales
la pacientii care se pierd in tot felul de amanunte nesemnificative)

- anamneza trebuie sa fie adaptata la nivelul de cunoastere a interlocutorului folosind


termenii potriviti
- termenii medicali utilizati de pacienti/diagnosticele mentionate trebuie primiti cu
rezerva de catre medic
- toate informatiile obtinute de la pacient vor consemnate in foaia de observate (FO =
document cu tripla importanta: clinica, stiintifica si juridica)
o clinic = insumeaza toate datele unui bolnav (date personale, anamneza, examen
obiectiv, investigatii complementare, tratament, etc.) => faciliteaza stabilirea
diagnosticului => consemnarea evolutiei bolii
o stiintific = sursa de prelucrare a datelor acumulate pe un numar mare de pacienti
o juridic = FO trebuie sa reflecte fidel tot ceea ce s-a facut pt stabilirea
diagnosticului si terapia aplicata pana in momentul epicrizei (cel mai bun
aparator al medicului)
Partile componente ale FO:
1. Date de ordin biografic (nume, prenume, sex, varsta, stare civila, profesie, locul de munca,
domiciliul) + nr. FO, data internarii, data externarii, diagnosticul, starea se iesire
2. Datele anamnestice: motivele internarii, antecedente heredocolaterale, antecedente
personale (fiziologice si patologice), conditii de viata si munca, istoricul bolii actuale
3. Examenul obiectiv pe aparate
4. Interpretarea clinica, plan de examinari si plan terapeutic
5. Evolutia pacientului
6. Epicriza (rezumatul obs. bolnavului si recomandarile terapeutice la domiciliu)

A. Rolul varstei
1. Boli care survin mai frecvent la o anumita varsta
a) nou-nascut (0-30 zile)
 malformatii congenitale
 consecintele suferintei fetale
 consecintele nasterii laborioase
 icterul neo-natal
 infectiile plagii ombilicale
b) sugar (30 zile – 1 an)
 tulburari digestive => dispepsii (datorita greselilor in diversificarea alimentatiei)
 infectiile cailor resp. sup.
 boli infectioase eruptive (survin exceptional datorita imunitatii mostenite transplacentar
de la mama)
 infectii de tip septicemic => slaba dezvoltare a barierei antiinfectioase, cutanata si
mucoasa
c) copilul mic
 boli infectocontagioase: varicela, rubeola, rujeola, scarlatina, angine str.
 RAA (consecinta)
 intoxicatii acute (medicamentoase, insecticide, etc) => nesupravegherea copilului
d) adolescentul
 perturbari hormonale si psihice
 primoinfectia TBC
 infectia str. cu str. betahemolitic (angina str. => RAA => valvulopatii reumatismale;
angina str. => GNAD)
 boli venerice
 neuroza de suprasolicitare (elevi)
 risc de intoxicatii acute cu: alcool, consum de droguri
e) adult
 boli cardiovasculare (HTA, IMA, valvulopatii)
 bolile ap. respirator (pneumopatii acute, astm bronsic, debutul bronsitei cronice)
 boli digestive (ulcer duodenal si gastric, gastrite acute si cronice, colecistopatii, litiaza
biliara)
 neruastenia
 hipertiroidism
 neoplazii cu diverse localizari
f) varstnicul – dominata de afectiuni cronice (multiple boli asociate) => evolueaza insidios pe
un fond biologic modificat, deficitar, greu adaptabil si hiporeactiv
 ateroscleroza (diverse localizari: cerebrala, coronariana, membre inf.)
 osteoporoza (duce la fracturi osoase, tasari vertebrale)
 artropatii degenerative
 emfizem pulmonar
 tulburari de auz si vaz
 tumori maligne
 hernii
 ptoze viscerale
 involutie senila

2. Boli cu evolutie in functie de varsta


- gravitatea unor boli intr-o anumita perioada a vietii fata de alta
a) orhita urliana – pubertate => sterilitate
b) RAA – la tineri => cardita reumatismala + valvulopatii
c) viroze respiratorii, TBC pulmonar – evolutie severa la copii + varstnici fata de adulti
d) DZ de tip 1 (insulinodependent) – evolutie severa la copii + adolescenti

B. Sexul
- exista diferente intre cele doua sexe legate de constitutia morfologica, fiziologia si structura
psihica

1. Boli intalnite mai des la sexul feminin


 stenoza mitrala  trombocitopenia esentiala
 boala Raynaud  boala Basedow
 tromboflebita  cistita
 astm bronsic  cistopielita
 TBC  osteoporoza
 colecistopatii  colagenoze (poliartitra reumatoida,
 litiaza biliara lupus eritematos diseminat)
 constipatia cronica  anorexie mentala
 ciroza biliara primitiva  cancer mamar

2. Boli intalnite mai des la sexul masculin


 cardiopatia ischemica  ateroscleroza
 bronsita cronica  cordul pulmonar cronic
 emfizem pulmonar  cancer bronhopulmonar
 trombangeita obliteranta (boala  cancerul gastric
Burger)  cancerul esofagian si bucal
 insuficienta aortica  ciroza hepatica etanolica
 anevrismul aortic  cancerul de pancreas
 ulcerul duodenal  litiaza renala si vezicala
 GNAD  limfosarcomul
 GN cronica  diabetul insipid
 policitemia vera  boala Addison
 Hb de mard
 sindromul Reiter  guta

3. Boli exclusive ale sexului masculin


 hemofilia
 boli legate de patologia organelor genitale: tumori testiculare, orhita, ectopii testiculare,
neoplasm penian, cancer, adenom de prostata, prostatita
4. Boli exclusive ale sexului feminin
 anexite  sindromul Demons-Meigs
 endometrite  ascita
 tumori uterine si ovariene  hidrotorace
 sarcina extrauterina  ateroscleroza pana la menopauza
 vaginite (mai rara la femei datorita protectiei
 hemoragii uterine din cursul nasterii estrogenice => balanta frecventei se
 tulburari de ciclu menstrual echilibreaza la cele doua sexe)

C. Influenta locului de nastere + domiciliul


- locul nasterii + domiciliul => aparitia unor boli in corelatie cu unii factori (de risc) locali cum
ar fi: factori meteorologici, concentratia in apa/sol a unor oligoelemente, paraziti, conditii de
trai, factori necunoscuti
1. Gusa endemica (distrofie endemica tireopata)
- la noi in tara in Maramures, mtii Apuseni, reg. Hunedoara, Arges si Bacau
- continut scazut in ioc a solului si a apei din aceste zone
2. Malaria
- localitati mlastinoase, lacuri si balti => vectorul traieste si se inmulteste = tantarul anofel =>
transmite hematozoarul palustru => malarie
3. Nefropatia interstitiala endemica din Balcani
- la noi in 3 judete din SV tarii: Caras Severin, Dolj, Mehedinti
4. Malformatiile congenitale
- zone cu radioactivitate crescuta a solului
5. Boli produse de diferiti agenti patogeni
- paraziti, bacterii, virusuri
- datorita dezvoltarii turismului + schimburilor comerciale
6. Domiciliu
- exista diferente intre patologia din mediul urban si rural
a) mediul urban (stress, sedentarism, alimentatie rafinata, poluare)
 HTA  ulcer duodenal
 ateroscleroza  bronsita cronica
 obezitate  astmul bronsic
 IMA  neuroza
 DZ

b) mediul rural (conditii deficitare de igiena, munca in aer liber, sub influenta intemperiilor,
frig)
 parazitoze
 zoonoze
 boli digestive acute
 infectii acute ale cailor resp

D. Profesia
- boli mai frecvente la anumite profesii
- boli conditionate de specificul bolii, caracteristicile locului de munca, nerespectarea normelor
de protectia muncii si a celor de igiena

1. Boli determinate de profesie


a) mineri => silicoza + antracoza = pneumoconioze dat. inhalarii cronice a particulelor de praf
bogate in bioxid de siliciu/carbune
o silicoza => industria cimentului
o pneumoconioza = inflamatie cronica, sclerogena, aseptica a tes. pulmonar =>
consecinta a actiunii mecane si chimice a particulelor de praf
b) tipografi/industria plumbului => saturnism (intoxicatia cronica cu plumb) => dureri abd.
difuze, constipatie, lizereu gingival albastrui, fenomene nervoase (nevrite paralizii periferice)
si anemie
c) cei care lucreaza cu benzen/industria petrolului => intoxicatie cronica cu efecte mielotoxice
(anemii, hemoragii)
d) industria Hg (fabrici de termometre, pielarie) => hidrargirism (intoxicatie cronica cu Hg)
e) macelar/medic vet/cojocari/fermieri/pielarie => zoonoze (bruceloza, antrax, leptospiroza,
pesta)
2. Boli favorizate de profesie
a) contabili/directori de mari intreprinderi/bancheri/chirurgi/economisti/conditii de stress
 HTA  neuroza
 IMA  ulcer duodenal
 tulburari de ritm cardiac
b) cofetari/industria produselor zaharoase
 obezitate
 DZ
c) barmani/ospatari/muncitori din industria alcoolului
 hepatita cronica  gastrite etanolice
 ciroza hepatica  polineuropatii ale membrelor
 pancreatita acuta si cronica inf.
d) soferi/mecanici de locomotiva/siguranta circulatiei
 HTA  obezitate
 accidente vasculare cerebrale si  ulcer duodenal
coronariene acute
e) telefoniste
 neurastenie
 hipoacuzie
 HTA
f) morari/brutari/industria panificatiei
- alergeni din mediu
 bronsita cronica spastica
 astm bronsic
 urticarie
g) stomatologi, chirurgi, frizeri, coafeze
- ortostatism prelungit
 varice ale mb. inf
 tromboflebita
h) studenti/elevi
- invatat in salturi
 neuroza de suprasolicitare
i) industria medicamentelor
 alergii  astm bronsic
 urticarie  rinita alergica
j) radiologii/subst. radioactive/muncesc in subteran la extractia uraniului
 boala de iradiere
 leucemii
 neoplazii
k) agricultori/horticultori/silvicultori cu pesticide cu act. toxica mare
 intoxicatii accidentale
 intoxicatii profesionale
l) medici/farmacisti
- consum de morfina, heroina, cocaina => toxicomanii
E. Stare civila
- vom chestiona bolnavul asupra starii civile
o vietii de familie => repetate stari conflictuale de durata
cu efect stressant
- pe termen labil => dereglari nervoase
 pusee HTA
 crize dureroase ulceroase etc.

F. Motivele internarii
- se consemneaza acuzele care l-au determinat pe bolnav sa se adreseze medicului
- simptome + semne
- uneori bolnavul descrie numai semne (adenopatii, eruptii cutanate, modificari de
culoare ale tegumentelor etc)
- acuzele => grupat pe aparate si sisteme in functie de dominanta unei boli intr-un grup
de boli cronice (cand se interneaza pt mai multe boli)
- boli acute => se incepe cu simptomul dominant si de debut
- nu se va descrie in detaliu evolutia acuzelor
- simptomele de ordin general se trec la sfarsitul motivelor internarii, daca nu constituie
manifestarea de baza (febra in boli febrile, transpiratii, tremuraturi in hipertiroidism,
etc)
- nu se va inscrie diagnosticul de boala
- este bine ca motivele internarii sa fie luate asa cum le prezinta bolnavul, si dupa aceea
sistematizate
- cand bolnavul solicita/sunt trimisi la internare => se cauta semnele si simptomele pt
care a fost indrumat

G. Antecedente heredocolaterale
= toate bolilele pe linie ascendenta/descendenta ale familiei bolnavului
- boli care eventual se pot corela cu suferinta actuala
- agregare familaiala = anumite boli se intalnesc la mai multi membri ai aceleasi
familii
1. Boli cu transmitere ereditara/genetica pura
- nu intervin factorii de mediu
- de obicei diagnosticate in perioada de sugar/copil mic/rar adult
- anomalii cromozomiale
- mutatii genice
a) cu transmitere autozomal dominanta
o rinichiul polichistic o nefronoftizia familaian
o sindromul Alport (Fanconi)
(hematurie, surditate de o acondroplazia
perceptie, malformatii o boala Gilbert (icter juvenil)
oculare) o glicogenoze
o sferocitoza ereditara o porfiriile acute intermitente
b) cu transmitere autozomal recesiva
o cistinuria o fenilcetonuria
o alcaptonuria o albinismul
o mucoviscidoza o talasemia
o deficitul de zaharaza o siclemia
intestinala o boala lui Wilson
c) cu transmitere legata de sex
o diabet insipid nefrogen
o daltonismul
o hemofilia
2. Boli cu transmiterea unei predispozitii ereditare
- au la baza mecanismul poligenic (multifactorial)
- se mosteneste predispozitia pt boala si nu boala ca atare
- anumite conditii de mediu = factori de risc
o HTA o schizofrenia
o obezitate o epilepsia
o ateroscleroza o alcoolismul
o DZ o litiaza biliara
o ulcer duodenal o litiaza renala
3. Boli cu transmitere prin contagiune intrafamiliala
- nu sunt conditionate genetic
- apar acolo unde conditiile de mediu permit dezvoltarea unor boli infectioase/parazitare
(igiena deficitara, alimentatie deficitara, lipsa apei potabile, etc)
- le fac mai multi membrii ai familiei
- lambliaza - hep. virala A
- oxiuroza - cancer de colon si rect (datorita
- ascaridoza cond de mediu, alimentatie redusa
- scabia in fibre vegetale)
- TBC – sansa imbolnavirii d.p. cu nr. - rahitismul
membrilor unei familii afectati - spasmofilia
- dizenteria - anemiile feriprive
- holera
- boala congenitala = boala cu care s-a nascut un individ si care se datoraza unor factori
ce au actionat asupra fatului in cursul dezvoltarii intrauterine
- factori:
o medicamente o factori vasculari
o infectii virale/bacteriene o parazitoze (toxoplasmoza)
o factori fizici
- ex:
o buza de iepure o malformatii urogenitale
o gura de lup (hipoplazie renala)
o focomelia o malformatii digestive
o cardiopatiile congenitale (stenoza pilorica
(defect de sept congenitala)
atrial/ventricular) o auditive, vizuale, etc.

H. Antecedente personale fiziologice


1. La sexul feminin – ciclul menstrual, sarcina, nasterea, menopauza, tulburari in actul sexual
a) varsta la care a aparut menarha
- difera in functie de zona geografica
- 12-14 ani la noi
- diferenta intre campie si munte
- amenoree primara = lipsa ciclului menstrual, femeia nu a avut niciodata => afectiuni
neuro-psihice, tulburari endocrine, sindr. Turner
b) ritmul menstruatiei – succesiunea ciclurilor menstruale
- in mod normal: interval regulat, la 28 de zile
- bradimenoree = rarirea ciclurilor menstruale
- tahimenoree = cresterea ciclurilor menstruale => anemie feripriva, hta, spasmofilie
- amenoree = suprimarea ciclului pt o peroada de timp
- aceste tulburari apar in:
o boli endocrine
o tulburari ovariene
o fibrom uterin
o metroanexite
- amenoreea secundara = lipsa ciclului la o femeie care a avut (fizioligic in caz de sarcina)
c) durata menstruatiei
- fiziologic: 3-5 zile
- oligomenoree = scurtarea duratei
o afectiuni psihice o hipotiroidism
o hipoplazie genitala o obezitate
- polimenoree = prelungirea duratei
- menoragie = prelungirea peste 10 zile
o inflamatii metroanexiale o hiperfoliculinism
o purpura trombocitopenica o tuberculoza genitala
idiopatica/secundar o fibrom uterin
- metroragie = sangerari genitale, aciclice, abundente, neregulate
o fibrom uterin o tumori ovariene
o cancer de col uterin o hepatopatii cronice
o metropatie hemoragica o anemii carentiale
o avort o lipsa unor oligoelemente
o purpura tromocitopenica (Ca, Mg)
o HTA
- metroragia redusa cantitativ din ziua 14 a ciclului, cu o durata de 1-2 zile, concomitent
cu ovulatia, NU ARE SEMNTIFICATIE PATOLOGICA
d) cantitatea de sange eliminata
- hipomenoree = scaderea cant.
o multipare o obezitate
o femeie >35 ani o inflamatii cronice
o DZ endometriale
o hipotiroidism
- hipermenoree = cresterea cant.
o hiperfoliculinism absolut (secretie exagerata)
o hiperfoliculinism relativ (diminuarea progesteronului)
o hiperfoliculinism tisular (receptori hormonali sensibili)
- data ultimului ciclu => amenoreea secundara = eventuala sarcina => ne abtinem de la
examinari care pot periclita viata produsului de conceptie
 dereglare endocrina => diagnostic +
tratament
e) alte modificari aparute in cursul ciclului menstrual
- dismenoree = cicluri menstruale dureroase
o primara/secundara o tulburari endocrine
o anomalii congenitale uterine o tulburari neuro-psihice
o inflamatii acute/cronice
genitale
- sindrom de tensiune premenstruala = turgescenta sanilor + dureri inainte cu cateva zile
de ciclu
f) date privind sarcina, nasterea, lauzia
- numarul de sarcini
o multipare: infectii mai frecvente
 ptoze viscerale  anemii
 hernii  prolaps genital
 osteoporoza
- numarul de nasteri
- numarul de avorturi
o spontane
 mame subnutrite, potatoare, fumatoare, DZ, cu infectii cronice,
incompatibilitate de Rh, insuficienta cervicoistimica
o terapeutice
o provocate empiric
o repetate (mai ales empirice) => sterilitate secundara (sinechie uterina), perforatii
uterine, infectii genitale, septicemie cu insuficienta renala acuta (si deces)
- greutatea copiilor la nastere
o macrosomi (>4000g) – indicator al DZ matern
o imaturi (<2500g) – alimentatie carentiala a mamei, boli endocrine, tabagism,
alcoolism, droguri, etc.
o morti/malformatii congenitale (fara o cauza certa) => eventual DZ matern
- evolutia sarcinii
o supraveghere corecta
o vitaminizare
- cum a decurs nasterea
- perioada lauziei – probleme (hemoragii, infectii puerperale)
o DZ gestational o carii dentare
o psihoze acute o obezitate
o TBC pulmonar o alopecie postgravidica
o anemii o sindrom Sheehan
o avitaminoze
- nastere laborioasa + pierderi mari de sange => anemie constata la femeiel respective
g) menopauza
= incetarea definitiva a menstruatiei
- consecinta a multiple modificari endocrine, metabolice si nervoase
- aprox. 45-55 ani
- poate fi produsa prin: castrare chirurgicala, radioterapie
- manifestarile clinice specifice
o tulburari functionale
 bufeuri de caldura  disestezii
(mai ales nocturne)  astenie cu senzatii de
=> crize sudorale oboseala
 anxietate  insomnii
 iritabilitate  constipatie
 tristete  palpitatii
 parestezii  stari hipocondriace
o modificari obiective
 tahicardie  osteoporoza cu sdr.
 HTA trofostatic al
 obezitate coloanei vertebrale
 ateroscleroza  artropatii
 DZ degenerative
h) activitatea sexuala
- situatia impune sa ne interesam
- dispareunie (durere), teama, perturbari de la baza unor boli (neuroze, fobii,
cenetopatii), induse de unele boli (micoze genitale, leziuni de col uterin, infectii
cronice)
2. La sexul masculin
a) dinamica sexuala (potenta)
- impotenta sexuala = diminuarea pana la abolire a dinamicii sexuale
o epuizare fizica o hipogonadism
o indiferenta erotica o hipotiroidie
o perversiuni sexuale o acromegalie
o carente afective o DZ
o obsesii inhibante o hemocromatoza
o tumori cerebrale o alcoolism
o scleroza in placi o subnutritie
o mielite o unul anumitor med
o tabes (bromuri, hipotensoare)

I. Antecedente personale patologice


- boli, operatii, fracturi => corelarea datelor actuale cu posibile date din trecutul saru
- toate bolile de care bolnavul a suferit din copilarie, pana-n momentul internatii
- notarea bolilor = in ordine cronologica a varstei bolnavului, anului imbolnavirii
1. Boli infectioase acute
a) rujeola – se poate complica cu pneumonie interstitiala/bacteriana
- encefalita - gastroenterite (prin enentemul
- otita rujeolic)
- miocardita
- anergie postrujeola => scade imunitatea => moment favorabil pt redesteparea unui
vechi proces tuberculos/primo-infectie TBC
b. rubeola
- otite - gravide in primul trim =>
- encefalite malformatii fetale congenitale
- artrita rubeolica
c. infectii cu str. beta hemolitic
- scarlatina - => netratate/incomplet tratate =>
- angine RAA, GNAD. eritem nodos,
- erizipel purpura Henoch
d. difteria
- miocardita
- crup difteric
- paralizii de nervi cranieni
e. tuse convulsiva
- cresterea presiunii intratoracice, intracraniene, intraabdominale => pneumotorace,
hemoragii cerebrale, conjunctivale, prolaps rectal/genital, hernii
- suferinte cronice: bronsita cronica, bronsiectazie
- bronhopneumonii
- encefalite grave la copii <3ani
f. parotidita epidemica
- infectii cu Coxsackie
- la baza declansarii DZ
g. infectia urliana
- orhita => pubertate => sterilitate - encefalita
- pancreatita acuta - gravide => malformatii fetale
- meningita
h. HBV/HCV
- se cronicizeaza in 10% din cazuri => ciroza hepatica => factor de risc pt dezvoltarea
hepatoamelor
i. varicela
- encefalite
- virusul sa ramana cantonat => zona zooster
j. gripa
- laringita (crup gripal) - miocardita
- pneumonie interstitiala - malformatii fetale congenitale
- meningita (primele luni)
- encefalita
k. poliomelita
- paralizii definitive => atrofii musculare
- atitudini vicioase cu deformari de membre, coloana vertebrala/bazin
l. febra tifoida
- hemoragii intestinale - flebita
- perforatie intestinala (peritonita - encefalita
secundara) - meningita
- miocardita - colecistita
m. rickettsiozele
- arterite
- coronarite
n. blenoragia
- prostatita
- orhiepididimita la barbati
- bartolinita + cistita la femei
2. Boli infectioase cronice
a) TBC pulmonara
- determinari extrapulmonare in diferite aparate si sist: renal, genital, digestiv, osos,
glanda suprarenala (boala Addison la barbati mai ales), seroase (poliserozita), ganglioni
(scrofuloza)
- infectia latenta => se poate reactiva
- localizarea bacilului Koch la niv. meningelui => meningita
b) sifilisul
- primar: BTS
- secundara: leziuni tegumentare, de obicei ramanand netratate
- tertiar: multiple localizari viscerale
o CV => insuf. aortica, anevrism aortic, arterite
o SNC => tabes dorsal, paralizie centrala progresiva
c) HIV
- dpdv epidemiologic
- consecintele asupra bolnavului
- tulburari imunitare
- dementa
- dezvoltarea tumorilor
3. Boli parazitare
- malaria => splenomegalie restanta, sindrom febril prelungit
- toxoplasmoza => transmitere congenitala la fat
- trichomoniaza => uretrite cronice, prostatice cronice, stricturi uretrale
4. Boli respiratorii
a) bronsite acute => se pot croniciza
b) boli cronice: bronsita cronica obstructiva, emfizem pulmonar obstructiv, silicoza, fibroze
pulmonare => cord pulmonar cronica
c) TBC pulmonara => hemoptizii severe => anemie, colaps => pneumotorace
d) pneumonia => abces pulmonar, pleurezie, artrita, meningita
5. Boli cardiace
a) RAA => miocardita, endocardita (leziuni valvuare ireversibile), pericardita
b) stenoza mitrala => fibrilatie atriala, edem pulmonar acut, embolii sistemice
c) valvulopatii reumatismale => insuficienta cardiaca, tulburari de ritm
d) HTA => complicatii cerebrale (AVC, encefalopatie HTA), cardiace (insuf. ventriculara stg),
renale (nefroangioscleroza), anevrism disecant de aorta
6. Boli renale
a) GNA => cronicizare => IRC
b) pielonefrita acuta netratata => pielonefrita cronica => IRC
7. Boli digestive
a) ulcer gastric + duodenal
- hemoragie digestive superioara - perforatie (peritonita acuta
(anemie posthemoragica) secundara)
- penetratie - malignizarea ulcerului gastric
- stenoza pilorica
b) hepatita cronica => ciroza hepatica => insuf. hepatica/coma hepatica
8. Boli endocrine
a) hipotiroidism => miocardiopatie mixedematoasa
b) hipertiroidism => tulburari de ritm cardiac (extrasistole, fibrilatie atriala, tahicardie
paroxistica supraventriculara)
- cardiotireoza
c) sdr + boala Cushing => HTA, ateroscleroza
d) feocromocitomul => HTA paroxistica
9. Boli metabolice si de colagen
a) DZ cu decompensari metabolice repetate in evolutie => complicatii cronice
micro/macrovasculare si parodontopatie
- microvasculare (microangiopatie)
o retinopatia
o nefropatia
o neuropatia diabetica
- macrovasculare (macroangiopatie)
o angiopatia cu localizare cerebrala, coronariana
o mb. inf => arteriopatie cronica obliteranta => gangrena + amputatie a
membrelor
- complicatii acute
o coma diabetica
o coma hipoglicemica
o infectii cutanate
b) lupus eritematos diseminat (LED)
- determinari pluriviscerale - endocardita Liebmann-Sachs
- pleurezie lupica - nefrita lupica
- pericardita
10. Alte boli
a) infectii de focar = circumscrise la un anumit tesut => actioneaza la distanta
- amigdaliene - pot avea influenta negativa asupra
- dentare inimii, rinichilor, intregului
- sinusale organisnm
- otice
b) policitemiie => tromboze vasculare
c) supuratiile cronice => amiloidoza
d) neoplazii viscerale => metastaze cu diferite localizari
11. Interventii chirurgicale
- cele in corelatie cu boala actuala
a) stomacul operat/rezecat
- sdr. stomacului mic - recidiva ulceroasa
- sdr. postprandial precoce - sdr. carential
- gastrita de bont - neoplasm de bont gastric
b) interventiile multiple pe abdomen => sdr. aderential, eventratie
12. Alergiile
- depistate - alergeni din mediu
- tratate - suferinte cutanate, respiratorii,
- alimentare digestive
- medicamentoase

J. Importanta conditiilor de viata si de munca


1. Alimentatia
a) nerespectarea unei ratii calorice corespunzatoare, cantitativ si calitativ (care sa cuprinda toti
principii alimentari)
- aport crescut de lipide, glucide, proteine, bauturi alcoolice => factor de risc pt anumite
boli + sedentarism
- exces de lipide => obezitate, ateroscleroza
- exces de glucide => DZ, obezitate
- scaderea ratiei calorice => subnutritia => in copilarie + pubertate => tulburari de
crestere si dezvoltare
 la toate varstele => scade rezist.
organismului la infectii
o carente vitaminice => hipovitaminoze
o alimentatie unilaterale => deficit de oligoelemente (Mg, Zn, Fe, Ca)
- saraca in lipide => avitaminoze liposolubile
b) igiena alimentatiei necorespunzatoare
- intoxicatii alimentare
- enterocolite acute
- cuprinde: alimentatia la ore regulate, alimente corespunzator masticate, fara exces de
condimente si pregatire termica corespunzatoare
- abaterea de la norme => boli digestive => gastrita acuta si cronica, esofagita
2. Consumul de toxice
a) Abuzul de alcool
- numeroase repercursiuni negative asupra org.
- boli digestive: gastrite, esofagite, pancreatita acuta si cronica, hepatita cronica, ciroza
hepatica, steatoza hepatica
- boli cardiovasc: miocardopatia etilica, tulburari de ritm
- boli neuropsihice: polineuropatia membrelor inferioare, delirium tremens, psihoza
alcoolica, epilepsia
- boli metabolice: obezitatea, malnutritia
- boli respiratorii: abces pulmonar, bronhopneumonii
- predispusi la: accidente de circulatie, accidente de munca, conflicte, tulburari de
absorbtie, etc.
b) Fumatul
- fumat activ/pasiv
- factor de risc
- ap. resp: bronsita cronica, bronhopneumopatia cronica obstructiva, neoplasmul
bronhopulmonar
- ap. cardiovasc: ateroscleroza (ACOMI, cardiopatie ischemica), trombangeita
obliteranta, tulburari de ritm cardiac, HTA, IMA
- ap. digestiv: gastrita cronica, ulcer gastric si duodenal
- complicatii ale unor boli: angiopatia in DZ, hemoragia dig. superioara in ulcerul
duodenal
- femeie gravida => deficit ponderal al n-n, mortalitate perinatala, avorturi spontane
Mecanisme:
 efectul iritant direct al fumului de tigara asupra mucoaselor
 continutul in produsi cu efect cancerigen al tutunului si foitei de tigara, de ex: benzopirenul
+ alte gudroane care se elib prin ardere => neoplasm bronhopulmonar
 efectul excito-secretor
o nicotina asupra GSR => favorizeaza secr. de adrenalina si noradrenalina =>
vasoconstrictie, tahicardie, cresterea TA, mobilizarea acizilor grasi, etc.
 efectul nociv al oxidului de C asupra SNC
 efectul perturbator
 pipa/alte obiceiuri => epiteliomul buzei inferioare, cancerul limbii si al faringelui
 anamneza => fumator, nr tigari/zi, durata in ani, varsta de debut
c) Abuzul de cafea
- efecte nedorite
- favorizeaza HTA, tulburarile de ritm cardiac, manifestari neuropsihice (insomnii,
iritabilitate)
Mecanism de producere: stimularea catecolaminica datorita continutului in cofeina
- doze mici => stimulent
- toxic
- anamneza => cant. cafea/zi
d) Drogurile
- situatie geografica => Romania foarte expusa la utilizarea drogurilor
- consum cronic => dependenta mai des la tineri
- efect nociv al produsului asupra org. + patologia de seringa (transmiterea HBV, HIV)
e) Uzul si abuzul de medicamente
- preparate medicamentoase folosite fara discernamant/recomandare medicala pt a trata
diferite simptome => zilnic + timp indelungat, doze necorsepunzatoare => consecinte
patologice
- ex: consum cronic de Codamin (fenacetina) => nefropatia fenacetinica
o anticonceptionalele => HTA, hepatite cronice
o AB in exces => dismicrobism intestinal, rezistenta germenilor
o AINS => hemoragie digestiva supr, gastrita erozica
o cortizon in exces => corticodependenta => DZ steroid, sindrom Cushing
f) Locuinta
- conditiile de microclimat nesatisfacator => boli
- orientarea casei - nerespectarea igienei
- frig colective/individuale
- umezeala - obiceiuri nocive (fumat)
- aglomerare intr-un nr. mar de pers
- boli in special din sfera respiratorie - scarlatina
(TBC pulmonar, viroze resp, astm - angine str
bronsic alergic) - scabie
- gripa - oxiuroza
- varicela - ascaridoza
- coabitare om-animal domestic => hobby => chistul hidativ cu multiple localizari
(caine), boala ghiarelor de pisica, psitacoza (de la pasari, papagal, canar etc),
toxoplasmoza (pisica)
g) Conditii de munca
- activitate stresanta => suprasolicitare psihica (soferi, mecanici de locomotiva, ingineri,
oameni de afaceri, contabili, medici, doctori) => HTA, ateroscleroza, IMA, ulcer
duodenal, nevroza
- poluare sonora (telefoniste, minieri, industria textila/constructii de masini, aeroporturi)
=> neuroza, hipoacuzie, surmenaj, perturbarea somnului, scaderea capacitatii de munca
- diferente mari de temp (furnale, laminioare, centrale termice) => tulburari echilibru
hidroel, deshidratari, infectii acute cutanate, litiaza renala (prin deshidratare)
- intemperii, emanatii de pref, ciment, gaze => bronsita cronica, pneumoconioze, astm
bronsic
- agricultura, pomicultura, viticultura => intoxicatii cronice/accidentale, eczeme cu
insecticide
- munca in aer liber, frig, umezeala => IAR (viroze, traheobronsite, pneumonii)
- industria nucleara, radiologi, radioterapie, mine de uraniu => boala de iradiere,
leucemii, neoplasme
- suflatul de aer (trompetisti, muzicanti, industria sticlei) => emfizemul pulmonar,
pneumotorace, hemoragii conjunctivale

K. ISTORICUL BOLII ACTUALE


= descrierea amanuntia/succesiunea tuturor simptomelor de la aparitie
1. Debut
a) acut (ore/zile) – pneumonie
- pleurezie
- colecistita acuta
- enterocolita
b) brutal (min/ore)
- IMA
- embolie pulmonara
- soc anafilactic
- disectia acuta de aorta
c) insidios (sapt/luni)
- TBC
- neoplazii
2. Descrierea simptomelor
- se va tine seama de simptomul dominant (durere, tuse, dispnee, palpitatii) => se cauta
daca nu a fost precedat de simptome pe care bolnavul a omis sa le expuna (manifestari
generale)
- factori care favorizeaza declansarea bolii: ridicarea de greutati (lombosciatice),
expunere la frig, polen, praf (astm bronsic, pneumonie)
- cronologia aparitie poate fi uneori revelatoare:
o frison, febra, junghi toracic, tuse cu expectoratie caramizie => pneumonie
franca lobara
o foame dureroasa, alimentatie, calmarea durerilor => ulcer duodenal
o alimentatie, durere, calmarea durerilor => ulcer gastric
- incercam sa realizam o ierarhizare a importantei si in timp a simptomelor pacientului
- necesar sa precizam: factorii declansatori, amelioratori sau agravanti
o de ex: durerea precordiala in angina pectorala apare la efort, emotii, frig =>
cedeaza la repaus/admin de nitriti
- ne intereseaza: evolutia pana s-a prezentat la noi
 daca s-a prezentat la alt cabinet, tratament primit (dozaj, adminsitrare,
durata)
 evolutia simptomelor pe perioada internarii
 somn
 apetit
 tranzit intestinal
 mictiune
 capacitate de munca
 temperatura
-

II. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL (DE ANSAMBLU)


Reguli: scurt
- pacientul se examineaza complet dezbracat (il vom dezbraca succesiv

A. Modificari statice si dinamice


 observate la inspectia de ansamblu, la primul contact cu bolnavul
 se refera la: atitudine, tulburari dinamice si miscarile involuntare
 pozitiile particulare = luate pt atenuarea unor simptome/semne, permit de cele mai
multe ori conturarea unui anumit diagnostic

I. Atitudinea
= pozitia bolnavului, in functie de boala/suferinta pe care o prezinta
a) activa = bolnavii cu afectiuni usoare
 se pot deplasa singuri, se pot alimenta, pot sa-si faca toaleta
 poate fi remarcata in stadiul initial al unor afectiuni grave (ex: IMA)
b) pasiva = bolnavii gravi cu neoplazii avansate, TBC pulmonara grava, comatosi, AVC, etc
 necesita ingrijire medicla
 adinamie, astenie, apatie, lipsa fortei musculare, nu se poate mobiliza
c) fortate = impuse pt atenuarea unui simptom
1. Atitudini antalgice – impuse de nevoia de a-si atenua durerea
 decubit contralateral – in pleurita (contralateral hemitoracelui dureros)
o bolnavul doarme pe hemitoracele indemn pt a evita presiunea)
 decubit ventral – ulcerul gastric in faza dureroasa
 decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen, mimica anxioasa
o dureri abdominale intense
o pancreatita acuta, peritonita acuta generalizata, ulcer perforat, colecistita acuta
 pozitia ghemuit, cu coapsele flectate pe abdomen, cu pumnul apasand regiunea
dureroasa (epigastru)
o ulcer gastric si duodenal in criza de penetratie
 pozitia sezand
o atenueaza durerile in neoplasmul pancreatic
 pozitia nemiscat, oprindu-se din mers
o spectator de vitrine
o criza dureroasa precordiala din angina pectorala de efort, se opreste din mers
din cauza durerii de molet
o arteriopatie cronica obliteranta a mb. inf.
o dupa cateva minute isi reia mersul
 colica biliara/renala => pozitie care sa atenueze durerea => pozitii bizare

2. Atitudini antidispneizante
a) pozitia de ortopnee
 pt diminuare dispneei
 pozitie sezand/semisezand in pat/la marginea patului cu mainile sprijinite de
margine si picioarlee atarnand
 stau pe scaun cu mainile pe spatarul scaunului
 la geam cu antebratele fixate pe pervaz
 in criza de astm bronsic, insuficienta Vs acuta (astm cardiac, edem pulmonar acut),
insuficienta cardiaca congestiva, stenoza mitrala decompensata
 mecanism: 1. decongestionarea patului vascular pulmonar, cerebral, cardiac prin
stenoza venoasa la niv. mb. inf (forta gravitatiei)
o 2. actionarea muschilor respiratorii accesorii
b) rugaciune mahomedana/genupectorala
 pt diminuarea dispneei
 pericardita acuta exudativa, hidropericard
 sta pe coate si genunchi cu corpul aplecat inainte => scade presiunea asupra inimiii
=> usureaza activitatea cardiaca si circulatia in vasele mari de la baza inimii
c) culcat pe partea afectata
 pleurezie exudativa
 permite plamanului sanatos sa faca resp. ample
d) squatting/pe vine/ghemuit
 afectiunile cardiace congenitale, cianogene, dispneizante la copii
 pozitie de ghemuit dupa un efort fizic (alergat)
 copilul se opreste brusc => ghemuit pt a reduce dispneea
3. Atitudini antitusigene
 culcat pe partea afectata
 bronsiectazia unilaterala
 tendinta de a evita excitarea zonelor reflexogene tusigene de catre secretia acumulata
in bronhiile dilatate

4. Pozitii fortate, particulare, legate de contracturi musculare


a) opistotonus
 arc de cerc, corp rigid, pe ceafa si calcaie
 contractura generalizata a m. extensori ai trunchiului
 in tetanos
 pot aparea paroxisme insotite de durerii vii, trismus, febra
b) cocos de pusca
 culcat in decubit lateral cu capul in hiperextensie, genunchii flectati, coapse flectate pe
abdomen (ca omul caruia ii este frig)
 meningita, TBC, hemoragii meningiene
 fotofobie, febra
 fara extensia capului => bolnavii cu metastaze vertebrale cervicale, morbul lui Pott
c) torticolis
 inclinare laterala a capului prin contractura musculaturii paravertebrale sau SCN
 muschii pot fi palpati => aspect de incordare, intinsi, uneori indurati
 cauze: congenitale, procese vertebrale cervicale (hernii de disc, procese neoplazice
vertebrale, morbul lui Pott, etc), procese inflamatorii de vecinatate (faringoamigdalite
acute), procese musculare (miozite, mialgii virale), functionale (isterie)
d) Hipocalcemie/hipomagnezeie
 stare de hiperexcitabilitate neuromusculare => spasmofilia + tetania
 lipsa Ca: aport insuficient, abs. deficitara, hipovitaminoze D, uremie,
hiperparatiroidism (iatrogen)
 contracturi musculare simetrice ale extremitatilor
 mana de mamos = extensia degetelor comuna, adductia + opozitia policelui, semiflexia
maniii (spasm carpal). Spasm pedal la niv. mb. inf => picioarele in flexie si rotatie
interna
 reproducerea contractiei musculare:
o semnul lui Trousseau = aplicarea mansetei tensiometrului la niv. bratului cateva
minute => mana de mamos
o semnul lui Chvostek = percutarea la jumatea distantei dintre comisura bucala si
antitragus => in spasmofilie => contractura muscului ridicator al buzei sup.
e) isterie
 orice pozitie de mai sus insotite de ras, plans, mutenie
 niciodata permanente/repetitiva
 in prezenta anturajului familial
f) redoarea cefei
 la flectarea cefei, miscarile devin imposibile sau ingreuntate in meningita, hemoragii
meningiene, luxatii vertebrale, spondilite
 miscarile active si pasive devin imposibile
II. Faciesul
Fizionomie = ansamblul structural + arhitectual al fetei, poate suferi modificari patologice pe
care le putem identifica prin ex. clinic general
- in analiza fetei ne intereseaza: tegumentele, pilozitatea, gura, buzele, barbia, urechile,
mimica, etc.
- mimica = asocierea diferitelor miscari si pozitii ale componentelor fetei, exteriorizeaza
anumite emotii si ganduri
- faciesul = aspectul particular al expresivitatii fetei care poate fi caracteristic unei
anumite boli
1. Boli respiratorii
a) vultuos, rosu (eritematos)
- in boli febrile, pneumonia pneumococica (+- herpes labial)
- fata congestionata, rosie, privire stralucitoare
b) ftizic (de papusa)
- TBC pulmonar avansatt
- fata palida, emaciata, supta, ochi infundati in orbite, sclipitori, pometi rosii
c) palid-teros
- obraji supti, ochi incercanati => suferinta cronica
- cancer BP, supuratii cronice BP
d) de culoare roza, gafaitor, “pink-puffer”
- bronhopneumopatie cronica obstructiva de cauza emfizematoasa (BPOC)
e) cianotic-buhait
- blue-blouter
- BPOC bronsitica
f) cianotic + edem in pelerina
- turgescenta jugulara
- sindrom mediastinal
2. Boli cardiovasculare
a) mitral
- cianoza buzelor, pometilor, nasului, urechilor
- stenoza mitrala
b) aortic
- paloarea fetei, miscari ritmice ale capului (semnul lui Alfred de Musset)
- pulsatii ample ale carotidelor (dans arterial)
- insuficienta aortica
c) cianotic
- cianoza buzelor, nasului, pometilor, limbii
- ingrosarea buzelor
- se accentueaza la efort fizic
- la copii cu cardiopatii congenitale cianogene
d) buhait
- cianoza, edem al fetei, al pleoapelor
- insuficienta cardiaca congestiva (facies al lui Corvisart)
3. Boli digestive
a) hipocratic/peritoneal
- pometi supti, ochi incercanati, infundati in orbite, nas ascutit, tegumente transpirate,
buze uscate
- peritonita acuta prin perforatie de organ, ocluzia intestinala avansata, deshidratari
masive (holera, enterocolote acute, stenoza pilorica, etc)
b) zigomatic
- oasele zigomatice par proeminente, obraji supti/terosi, bula lui Bichat aproape disparuta
- ulcer duodenal vechi, complicat cu stenoza pilorica
c) cirotic
- fata supta, plaida, icter tegumentar
- om istovit, cu stelute vasculare, subicter/icter scleral
- buze uscate, carminate, limba depapilata si lacuita
- ciroza hepatica decompensata
d) biliar
- masca biliara: ochi infundati in orbite, hiperpigmentare bruna periorbitara si xantelasma
- hipotonia vezicii biliare
4. Boli endocrine
a) cushingoid
- falsa sanatate
- aspect de luna plina, rosie, gat scurt cu hiperbaza, vegeturi de culoare roz la niv.
abdomenuui
- HTA, osteoporoza, tulburari metabolice
- in sdr. Cushing (hipersecretie de glucocorticoizi suprarenali)
- poate fi indus iatrogen
b) acromegalic
- cresterea extremitatilor, nas, urechi, menton, arcada dentara proemina, nasul se lateste,
macroglosie, dinti in evantai, piel cutata, trasaturile fetei grosolane
- semnul pantofului/manusilor/palariei
- hipersecretia de STH => tumora adenomatoasa adenohipofizara
c) basedowian
- privire fixa, speriata, ochi stralucitori, exoftalmici, asinergie oculo-frontala/oculo-
palpebrala prin exoftalmia bilaterala, tegumente transpirate, logoree, guse, scadere in
greutate, sens. la caldurea, insomnii, tahicardie, tremuraturi fine ale degetelor
- hipertiroidism
- semnul lui von Graefe
d) mixedematos
- fata rotunda, luna plina, culoare palida, inexpresiva, tegumente ingrosate (prin
infiltratie mucoida a tes. subiacente), pleoape ingrosate, buze groase, trasaturi aspre,
limba marite, ingrosata
- ideatie lenta, bradilalie, voce aspra, ragusita, sprancene reduse in partea externa (semnul
lui Hertoghe), par uscat, friabil, rar, constipatie, edeme ale mb, inf. care nu lasa semnul
godeului, obezitate
e) addisonian
- boala Addison
- coloratie bruna a fetei si a tegumentelor descoperite (boala bronzata), insotita de
hiperpigmentarea mucoasei bucale, gingiilor, limbii
- astenie, adinamie, hta, diaree
f) zbarcit, cu aspect de span

Leziuni cutanate – primare/secundare


I. Primare
- se dezvolta pe pielea sanatoasa
1. Macula = modificare de culoare a pielii fara alterarea suprafetei cutanate
a) macula eritematoasa – eritemul
- aparitia de pete rosii tegumentarea
- mecanism congestiv
- dispar la digito/vitropresiune
 localizata – in febra tifoida, sifilisul secundar
o pete mici, lenticulare, rozate, dispuse pe flancurile abd, si la baza toracelui
 sifilisul

S-ar putea să vă placă și