Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 1
I. ANAMNEZA
gr. anamnesis = aducere aminte
= totalitatea informatiilor pe care medicul le primeste de la bolnav si de la insotitorii acestuia
in legatura cu boala actuala si cu trecutul sau patologic, informatii necesare stabilirii
diagnosticului
= o discutie intre medic si pacient/apartinator
- stabilirea diagnosticului se bazeaza pe anamneza, ex. clinic obiectiv, investigatiile
clinice si paraclinice
- datele furnizate prin anamneaza se refera la: cauzele bolii (conditii de aparitie),
simptomatologie, evolutie, terapie, rezultatele acestei terapii (ex. durerea in ulcerul
gastric apare dupa mancare, iar cea din ulcerul duodenal apare pe stomacul gol, tardiv
la 4-6 h dupa ce stomacul se goleste; in angina pectorala de efort durerea apare in efortul
fizic)
- datele pe care le furnizeaza bolnavul, valoarea lor, depinde de mai multi factori:
o gradul de inteligenta
o capacitatea sa de observare si memorare
o impactul bolii asupra lui (starea emotionala
- cand bolnavul nu poate vorbi (copii mici, stari comatoase, etc) => ne informam de la
apartinatori
Datele anamnestice le obtinem prin urmatoarele metode:
1. chestionarea pacientului cu intrebari tintite, fara a influenta raspunsurile pacientului
2. relatarea libera a pacientului
3. imbinarea celor doua metode descrise – economiseste timp si evita relatari inutile (mai ales
la pacientii care se pierd in tot felul de amanunte nesemnificative)
A. Rolul varstei
1. Boli care survin mai frecvent la o anumita varsta
a) nou-nascut (0-30 zile)
malformatii congenitale
consecintele suferintei fetale
consecintele nasterii laborioase
icterul neo-natal
infectiile plagii ombilicale
b) sugar (30 zile – 1 an)
tulburari digestive => dispepsii (datorita greselilor in diversificarea alimentatiei)
infectiile cailor resp. sup.
boli infectioase eruptive (survin exceptional datorita imunitatii mostenite transplacentar
de la mama)
infectii de tip septicemic => slaba dezvoltare a barierei antiinfectioase, cutanata si
mucoasa
c) copilul mic
boli infectocontagioase: varicela, rubeola, rujeola, scarlatina, angine str.
RAA (consecinta)
intoxicatii acute (medicamentoase, insecticide, etc) => nesupravegherea copilului
d) adolescentul
perturbari hormonale si psihice
primoinfectia TBC
infectia str. cu str. betahemolitic (angina str. => RAA => valvulopatii reumatismale;
angina str. => GNAD)
boli venerice
neuroza de suprasolicitare (elevi)
risc de intoxicatii acute cu: alcool, consum de droguri
e) adult
boli cardiovasculare (HTA, IMA, valvulopatii)
bolile ap. respirator (pneumopatii acute, astm bronsic, debutul bronsitei cronice)
boli digestive (ulcer duodenal si gastric, gastrite acute si cronice, colecistopatii, litiaza
biliara)
neruastenia
hipertiroidism
neoplazii cu diverse localizari
f) varstnicul – dominata de afectiuni cronice (multiple boli asociate) => evolueaza insidios pe
un fond biologic modificat, deficitar, greu adaptabil si hiporeactiv
ateroscleroza (diverse localizari: cerebrala, coronariana, membre inf.)
osteoporoza (duce la fracturi osoase, tasari vertebrale)
artropatii degenerative
emfizem pulmonar
tulburari de auz si vaz
tumori maligne
hernii
ptoze viscerale
involutie senila
B. Sexul
- exista diferente intre cele doua sexe legate de constitutia morfologica, fiziologia si structura
psihica
b) mediul rural (conditii deficitare de igiena, munca in aer liber, sub influenta intemperiilor,
frig)
parazitoze
zoonoze
boli digestive acute
infectii acute ale cailor resp
D. Profesia
- boli mai frecvente la anumite profesii
- boli conditionate de specificul bolii, caracteristicile locului de munca, nerespectarea normelor
de protectia muncii si a celor de igiena
F. Motivele internarii
- se consemneaza acuzele care l-au determinat pe bolnav sa se adreseze medicului
- simptome + semne
- uneori bolnavul descrie numai semne (adenopatii, eruptii cutanate, modificari de
culoare ale tegumentelor etc)
- acuzele => grupat pe aparate si sisteme in functie de dominanta unei boli intr-un grup
de boli cronice (cand se interneaza pt mai multe boli)
- boli acute => se incepe cu simptomul dominant si de debut
- nu se va descrie in detaliu evolutia acuzelor
- simptomele de ordin general se trec la sfarsitul motivelor internarii, daca nu constituie
manifestarea de baza (febra in boli febrile, transpiratii, tremuraturi in hipertiroidism,
etc)
- nu se va inscrie diagnosticul de boala
- este bine ca motivele internarii sa fie luate asa cum le prezinta bolnavul, si dupa aceea
sistematizate
- cand bolnavul solicita/sunt trimisi la internare => se cauta semnele si simptomele pt
care a fost indrumat
G. Antecedente heredocolaterale
= toate bolilele pe linie ascendenta/descendenta ale familiei bolnavului
- boli care eventual se pot corela cu suferinta actuala
- agregare familaiala = anumite boli se intalnesc la mai multi membri ai aceleasi
familii
1. Boli cu transmitere ereditara/genetica pura
- nu intervin factorii de mediu
- de obicei diagnosticate in perioada de sugar/copil mic/rar adult
- anomalii cromozomiale
- mutatii genice
a) cu transmitere autozomal dominanta
o rinichiul polichistic o nefronoftizia familaian
o sindromul Alport (Fanconi)
(hematurie, surditate de o acondroplazia
perceptie, malformatii o boala Gilbert (icter juvenil)
oculare) o glicogenoze
o sferocitoza ereditara o porfiriile acute intermitente
b) cu transmitere autozomal recesiva
o cistinuria o fenilcetonuria
o alcaptonuria o albinismul
o mucoviscidoza o talasemia
o deficitul de zaharaza o siclemia
intestinala o boala lui Wilson
c) cu transmitere legata de sex
o diabet insipid nefrogen
o daltonismul
o hemofilia
2. Boli cu transmiterea unei predispozitii ereditare
- au la baza mecanismul poligenic (multifactorial)
- se mosteneste predispozitia pt boala si nu boala ca atare
- anumite conditii de mediu = factori de risc
o HTA o schizofrenia
o obezitate o epilepsia
o ateroscleroza o alcoolismul
o DZ o litiaza biliara
o ulcer duodenal o litiaza renala
3. Boli cu transmitere prin contagiune intrafamiliala
- nu sunt conditionate genetic
- apar acolo unde conditiile de mediu permit dezvoltarea unor boli infectioase/parazitare
(igiena deficitara, alimentatie deficitara, lipsa apei potabile, etc)
- le fac mai multi membrii ai familiei
- lambliaza - hep. virala A
- oxiuroza - cancer de colon si rect (datorita
- ascaridoza cond de mediu, alimentatie redusa
- scabia in fibre vegetale)
- TBC – sansa imbolnavirii d.p. cu nr. - rahitismul
membrilor unei familii afectati - spasmofilia
- dizenteria - anemiile feriprive
- holera
- boala congenitala = boala cu care s-a nascut un individ si care se datoraza unor factori
ce au actionat asupra fatului in cursul dezvoltarii intrauterine
- factori:
o medicamente o factori vasculari
o infectii virale/bacteriene o parazitoze (toxoplasmoza)
o factori fizici
- ex:
o buza de iepure o malformatii urogenitale
o gura de lup (hipoplazie renala)
o focomelia o malformatii digestive
o cardiopatiile congenitale (stenoza pilorica
(defect de sept congenitala)
atrial/ventricular) o auditive, vizuale, etc.
I. Atitudinea
= pozitia bolnavului, in functie de boala/suferinta pe care o prezinta
a) activa = bolnavii cu afectiuni usoare
se pot deplasa singuri, se pot alimenta, pot sa-si faca toaleta
poate fi remarcata in stadiul initial al unor afectiuni grave (ex: IMA)
b) pasiva = bolnavii gravi cu neoplazii avansate, TBC pulmonara grava, comatosi, AVC, etc
necesita ingrijire medicla
adinamie, astenie, apatie, lipsa fortei musculare, nu se poate mobiliza
c) fortate = impuse pt atenuarea unui simptom
1. Atitudini antalgice – impuse de nevoia de a-si atenua durerea
decubit contralateral – in pleurita (contralateral hemitoracelui dureros)
o bolnavul doarme pe hemitoracele indemn pt a evita presiunea)
decubit ventral – ulcerul gastric in faza dureroasa
decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen, mimica anxioasa
o dureri abdominale intense
o pancreatita acuta, peritonita acuta generalizata, ulcer perforat, colecistita acuta
pozitia ghemuit, cu coapsele flectate pe abdomen, cu pumnul apasand regiunea
dureroasa (epigastru)
o ulcer gastric si duodenal in criza de penetratie
pozitia sezand
o atenueaza durerile in neoplasmul pancreatic
pozitia nemiscat, oprindu-se din mers
o spectator de vitrine
o criza dureroasa precordiala din angina pectorala de efort, se opreste din mers
din cauza durerii de molet
o arteriopatie cronica obliteranta a mb. inf.
o dupa cateva minute isi reia mersul
colica biliara/renala => pozitie care sa atenueze durerea => pozitii bizare
2. Atitudini antidispneizante
a) pozitia de ortopnee
pt diminuare dispneei
pozitie sezand/semisezand in pat/la marginea patului cu mainile sprijinite de
margine si picioarlee atarnand
stau pe scaun cu mainile pe spatarul scaunului
la geam cu antebratele fixate pe pervaz
in criza de astm bronsic, insuficienta Vs acuta (astm cardiac, edem pulmonar acut),
insuficienta cardiaca congestiva, stenoza mitrala decompensata
mecanism: 1. decongestionarea patului vascular pulmonar, cerebral, cardiac prin
stenoza venoasa la niv. mb. inf (forta gravitatiei)
o 2. actionarea muschilor respiratorii accesorii
b) rugaciune mahomedana/genupectorala
pt diminuarea dispneei
pericardita acuta exudativa, hidropericard
sta pe coate si genunchi cu corpul aplecat inainte => scade presiunea asupra inimiii
=> usureaza activitatea cardiaca si circulatia in vasele mari de la baza inimii
c) culcat pe partea afectata
pleurezie exudativa
permite plamanului sanatos sa faca resp. ample
d) squatting/pe vine/ghemuit
afectiunile cardiace congenitale, cianogene, dispneizante la copii
pozitie de ghemuit dupa un efort fizic (alergat)
copilul se opreste brusc => ghemuit pt a reduce dispneea
3. Atitudini antitusigene
culcat pe partea afectata
bronsiectazia unilaterala
tendinta de a evita excitarea zonelor reflexogene tusigene de catre secretia acumulata
in bronhiile dilatate