1.

Sa se deseneze forma de unda a tensiunii redresate pentru o punte monofazata realizata cu tiristoare la care ungiul de comanda
  30 0

2. Ecuatia de miscare si semnificatia marimilor

dωr J dω
m j  me - m r  J -
dt P dt
m j = cuplu dinamic
p = numarul de perechi de poli
ωr = viteza unghiulara a rotorului
ω = viteza unghiulara electrica
m e = cuplul electric al motorului asincron
m r = cuplu rezistent produs de masina de lucru
J = Joule = momentul de inertie a corpului in miscarea de rotatie

3. Ecuatia de tensiuni pentru infasurarea rotorica a unui motor de curent continuu si semnificatia termenilor
di
u(t)  R �
i(t) + L + e(t)
dt
u(t) = tensiunea cuplui rotoric
R = rezistenta rotorica
i(t) = curentul rotoric
L = inductanta
e(t) = tensiunea electromotoare
Ri(t) = caderea de tensiune rezistiva
L(di(t)/dt) = caderea de tensiune inductiva pe infasurarea respectiva

4. Sa se deseneze caracteristica mecanica a unui motor

i. de inductie
Mk = cuplul critic

Sk = alunecarea critica
M = f(n)
Caracteristica mecanica M = f(n) se obtine mutand
originea axelor de coodoante in punctul S = 1 si rotind
sistemul de axe cu 90 grade spre dreapta.
S = 1 => u = 0 valoarea de pornire
S = 0 => u = 1 viteza de sincronism

ii. de current continuu

W= viteza
W0 = viteza de mers in gol
M = cuplul motor electromagnetic
1 - caracteristica mecanica naturala
2 - caracteristica mecanica artificiala obtinuta prin scaderea tensiunii rotorice
3 - caracteristica mecanica obtinuta prin modificarea fluxului de excitatie
4 - caracteristica obtinuta prn variatia rezistentei circuitului rotoric
Caracteristica mecanica naturala = toti parametrii si toate marimile au valoare nominala.
Caracteristica mecanica artificiala se obtine pron modificarea unui parametru.
5. Mentionati modalitate de modificare a vitezei unui motor asincron
i. asincron
a. cresterea / scaderea frecventei de alimentare rezulta turatia scade / creste
b. cresterea rezistentei circuitului rotoric induce la scadera vitezei (nu se recomanda datorita
cresterii substantiale a piederilor de energie prin efectul Joule)
c. marirea tensiunii de alimentare duce la cresterea vitezei
d. modificarea simultana a frecventei si tensiunii astfel incat u/f = cst.
ii. current continuu
a. modificarea rezistentei circuitului rotoric
b. modificarea tensiunii rotorice
c. comanda prin fluxul de excitatie (fi)
6. Sa se precizeze posibilitati de modificare a vitezei unui motor de inductie:
-cresterea rezistentei circuitului (la motoare cu rotor bobinat)
-scaderea tensiunii de alimentare
-modificarea frecventei, scaderea ei duce la micsorarea vitezei si la cresterea cuplului critic
-modificarea simultana a tensiunii si a frecventei

7. Structura unui sistem de actionare electrica

S = sursa
BA = bloc de alimentare/comanda
M = motor de actionare
OT = organ de transmisie
ML = masina de lucru

8. Relatia dintre W1 si W2 a masinii sincrone si asincrone

W1 = viteza curentului statoric
W2 = viteza rotorului
sincrona:
2πf2 ω2
W1 = = , f2 = frecventa curentului din fazele indusului
p p
ω2 = pulsatia curentului din fazele indusului
p = numarul de poli
asincrona:
W1  W 2 - W ; W= turtia motorului
W1 W2 -W
s  = alunecarea statorului fata de curentul statoric
W2 W2
9. Precizati formulele corecte si semnificatiile marimilor
m  Kmφi e = Kφω
e

m  Kmi e  Kif u (t )
m  Kmf a
e  Kiw
m – cuplu e – tensiune
i – curent rotoric Ke – constanta
φ - flux excitatie φ - flux excitatie
Km – constanta masina ω - pulsatie
10. Caracteristicele masinii de lucru.
In sistemele de actionare ne intereseaza modul
in care se modifica cuplul in functie de alte marimi.
Cuplul este rezistet pentru motor dar activ oentru
masina de lucru care este egal cu cuplul util puls
cuplul de pierderi.
Cuplul depinde de viteza M = f(n).
M  M 0 + (M n - M 0 )(n n n ) α
M 0 - cuplul de frecari la mers in gol
M n - cuplul nominal
n n - turatia nominala
α = 0 => cuplul nu depinde de viteza: poduri rulante, macarale, ascensoare;
α = 1 => cuplul depinde liniar de viteza (aplicatii in tractiune)
α = 2 => cuplul creste cu patratul vitezei (ventilatoare, pompe centrifuge)
11. Factor de putere.
cos j  p s
p = puterea activa = UI cos j  RI2
s = puterea totala = UI

12. Acordarea regulatoarelor din structura de reglare in cascada se face pornind de la bucla interioara (cea de curent), apio se trece la
cea exterioara (de turatie). Acordarea regulatorului de curent se face conform criterului modulului. Bucla de viteza este acordata
conform criteriului simetriei (la variatia in treapta a marimii de intrare apare un suprareglaj prea mare, de aceea se recomanda
utilizarea unui filtru pentru marimea de intrare).

13. Schimbarea semnului de rotatie la o masina de inductie trifazata se face prin:

Schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare.

14. Ecuatia fundamentala de actionare (ecuatia de miscare pentru un SAE)

dω
M= Mr + Md ; Md  J ; M = cuplu motor dezvoltat de masina ; Md = cuplu dinamic ; Mr = cuplu rezistent
dt

15. Randamentul unei masini electrice:

P2 P2
η 
P1 P2 + PS
P1 = putere absorbita la intrare
P2 = putere la iesire
PE = pierderi de putere

16. Conexiunile infasurarilor.

- motor de inductie (asincron)
- trifazate rotorice (stea, triunghi)
Marimi de linie I e , U e ; marimi de faza I f , U f .
 Alimentarea se face de la un sistem trifazat simetric echilibrat. La o astfel de masina electrica accesul la borne si conexiunea Y
sau D se poate face de utilizator (trebuie tinut cont de tensiunea retelei).

17. Campul magnetic al masinii asincrone este invartitor.

Campul magnetic la masina de curent continuu este apoximativ constant pe lungimea unui pol.
Campul magnetic al masinii sincrone este pulsator.

18. La reglarea in cascada a vitezei unui motor electric de curent continuu se folosesc restrictii dupa urmatoarele marimi:
-tensiune rotorica
Sa se precizeze raspunsul corect si sa se indice care sunt buclele exterioare, respectiv interioare.
Bucla exterioara corespunde marimii reglate. Cu cat se merge spre interior se introduc bucle din ce in ce mai rapide, caracteristici
de constanta de tip tot mai mici.

19. Un redresor este un convertor cu comutatie naturala care transforma curantul alternativ in curent continuu.

20. In buclele de reglare a sistemelor de actionare electrice intalnim reglarea: -vitezei (interioara); -pozitiei (exterioara);
-turatiei; -tensiunii. Sa se mentioneze care este bucla interioara / exterioara.

21. Modificarea vitezei unui motor cu polii rotorului trifazati se pace prin inversarea a : - 2 faze.

22. Problemele propuse actionarilor electrice:

-cinematica si dinamica nactionarilor electrice;
-caracteristicele mecanice si regimele de functionare ale masinei de lucru;
-caracteristicele mecanice si regime de functionare ale motoarelor electrice in principal vizand problema privind pornirea,
franarea si reglarea vitezei;
-organe de tensiune rigide si elastice si alegerea acetora;
-scheme logice de comanda si protectie a actionarilor electrice;
-convertorul de putere si interconexiunea convertor motor;
-reglarea vitezei;
Rolul SA este de a asigura efectuarea unui lucru mecanic util in cadrul unei masini de lucru, utilizand in acest scop energia
electrica prelucrata de la o sursa.

23. Motoare cu magneti permanenti (fara perii).

Au avantajul ca elimina periile (cintacte mecanice) care exista la masina sincrona.
Exista un camp creat de infasurarea statorica iar campul rotoric este dat de magneti permanenti plasati pe rotor. Legatura
intre pozitia celor doua campurise face prin convertorul de putere (care comanda infasurarea statorica).
Convertorul este comandat in functie de pozitia rotorului. In functie de modul in care se realizeaza comanda functionarii
motorului poate fi similara cu a unui motor sincron de curent c.
Apare problema costului ridicat la magnetii permanenti.

24. Campul magnetica al : - masinii asincrone este invartitor;

- masinii de cc. este aproximativ constant pe lungimea unui pas polar.

25. Precizati tipul polilor (aparenti / inecati) si al infasurarii (repartizate / concentrate) pentru fiecare tip de masina electrica: de
curent continuu, asincrona, sincrona.

Masina de cc: - infasurare concentrata plasata pe polii statorici;

- rotorul se executacu poli inecati, in crestaturile acesteia fiind plasate sectiunile unei infasurari repartizate alcatuind
indusul masina.

Masina asincrona: - atat rotorul cat si statorul se executa cu poli inecati;

- rotorul bobinat in infasurare trifazata repartizata.
Masina sincrona: - rotorul are o infasurare in curent continuu plasata fie pe poli aparenti, fie inecati.

26. Convertoare de putere sunt echipamentele de putere care controleaza cantitativ fluxul de energie transferata de la sursa la
receptor si realizeaza totodata o modificare a parametrilor energiei.
Modificarea parametrilor energiei se face pentru a compatibiliza parametrii energetici a sursei cu cerintele energetice ale
receptorului – marimea si forma tensiunii, felul curentului, numarul de faze, frecvennta.
Clasificare : -functii de tipul comutatiei: -naturala (externa) de la sarcina (invertoare pentru masina) sau retea (redresoare sau
cicloconvertoare)
-fortata(complet comandata)
-tipul conversiei: cc.-cc. (convertoare); cc.-ca. (invertoare); ca.-cc. (redresoare); ca.-ca. (variatoare de tensiune
alternativa, convertoare de frecventa).
27. Sa se precizeze relatiile dintre puteri pentru fiecare regim de functionare.
* motor : PE = PJ + PM PE = puterea electrica
* generator : PM = PJ + PE PM = puterea mecanica
* frana : PJ = PE + PM PJ = pierderi Joule

28. Care este tipul de motor cel mai frecvent utilizat in sistemul de actionare reglabile, respectiv neregrabile? Motivati.
Masina de cc. se preteaza a fi cele mai bune reglajului de viteza. Sunt avantajoase in sistemele de actiune reglabile
deoarece comanda este relativ simpla, convertorul de putere este ieftin si performanta ridicata. In prezent tendinta este de a se
utiliza tot ma putin motoare de cc. in actionarile reglabile, acestea fiind inlocute cu motorarele asincrone. Convertorul necesar
pentru motorul asincron este mai complicat si mai scump decat cel pentru motorul de cc. Masina asincrona are ca avamtaj
robustetea in functionare, o masina asincrona se strica in general mai greu decat una de cc.
In sistemele de actionare nereglabile se folosesc masini asincrone cu motor in scurtcircuit. Acesta deoarece acest tip de
motor este cel mai simplu (cel mai ieftin) si are constructia cea mai robusta (solicita cele mai mici cheltuiele de exploatare).

29. Desenati pe acelasi grafic caracteristica mecanica a unui motor electric si pentru o masina de lucru.
Precizati cu ce viteza functioneaza sistemul de actionare.
m1 , m2 – caracteristicele mecanice ale
motorului m1 sau m2
mL – caracteristica mecanica a
masinii de lucru
Regimul stationar de functionare se obtine cand
cuplul motor egaleaza cuplul rezistent, si cele doua
elemente functioneaza cu aceeasi viteza, de unde
rezulta functionarea amsablului corespunzator
punctelor A si B de intersectie.
Punctele de functionare trebuie sa indeplineasca
doua conditii: - sa se incadreze in zona de lucru
admisibila pentru motor si pentru masina de lucru;
- sa asigure stabilitatea statica a amsablului.

30. Masina de cc.

Este formata din doua parti componente : stator (inductor); rotor (indusul).
Pe stator avem poli aparenti pe care se afla plasate infasurari sub forma de bobine (de excitatie). Infasurarea rotorica este plasata
in crestaturi.
Masinile sunt simbolizate in schema electrica:

-masina cu excitatie separata

-infasurare de excitatie
Colectorul este plasat pe axul rotorului. Infasurarea rotorica este strabatuta de ca., la borne avem tensiune continua. Este format
din lamele, iar contactul se face cu ajutorul unor perii. El are doua roluri: asigura caracteristicaelectrica (legatura galvanica) intre
bornele masinii fixe si infasurarea rotorica (mobila); al doilea rol este de redresor / invertor electromagnetism.
Se ultilizeaza ca generator de cc.

31. Masina de ca.

Tipuri principale: masina asincrona; masina sincrona; masina fara perii cu magneti permanenti (mult mai scumpe).
Constructiv masina asincrona si sincrona au un stator si un rotor.
Pe statir intalnim o infasurare trifazata repartizata in cresaturi.
Pe rotor poate fi o infasurare: trifazata (masina asincrona), monofazata (masina sincrona) alimentat in curent continuu cu poli
aparenti sau inecati.
Masina de ca. Functioneaza pe baza existentei unui camp magnetic invartitor produs fie de o infasurare alimentata in cc. si care
se roteste si ca atare se roteste si campul magnetic, fie poate fi produs de o infasurare trifazata alimentata de la un sistem de
tensiune simetrice de unde rezulta aparitia unui camp magnetic invartitor.

32. Sa se precizeze la o masina asincrona ordinea crescatoare a valorilor pentru:

1-cuplu de mers in gol
2-cuplu nominal
3-cuplu de pornire
4-cuplu critic
33. Sa se precizeze corespondentele corecte:
dioda – necomandabil
tiristor – semicomandabil
GTo – complet comandabil

34. Fenomene de baza ME

Fenomenul de inductie electromagnetica care conduce la aparitia unei tensiuni electromotoare e = -dfi / dt .
Fenomenul de interactiune dintre un conductor parcurs de curent si un camp magnetic care conduce la aparitia unei forte
respectiva unui cuplu ”m”.
Fenomenele sunt si reciproce si sunt determinate in functionarea unei masini electrice. Primul este determinat la generator dar se
manifesta la motor, iar al doilea este esential la functionarea motorului dar se manifesta la generatoare.

35. La ce tip de masina electrica se intalneste colectorul si ce rol are?

Colectorul se intalneste la masinile de curent continuu si are un rol dublu, primul de a asigura contactul electric intre infasurarea
mobila plasata pe rotor si bornele masinii care sunt fixate. Al doilea rol este o redresare sau inversie electromagnetica a
curentului.
Apar urmatoarele probleme, colectorul implica o manopera complicata si creste pretul masinii si el este o piesa mai putin robusta.

36. Regimuri de functionare ale sistemelor de actionare(SA):

1.pornire
2.oprire
3.franare
4.regim stationar
5.inversarea sensului de rotatie
6.modificarea vitezei de rotatie
7.modificarea cuplului de incarcare

37. Care sunt fenomenele de baza care au loc in cadrul masinilor electrice? Faceti scurte precizari.
In prezenta campului magnetic apar doua fenomene si sunt esentiale in actionarea masinilor electrice: - inductie
electromagnetica (conduce la aparitia t.e.m.)
- interactiunea dintre un conductor parcurs de curent si un camp magnetic conduce la aparitia unei forte, respectiv a unui
cuplu.
a. Repartitia spatiala a campului magnetic
b. Tensiunea electromotoare indusa (t.e.m.)
b1. Tensiunea intr-un conductor
b2. Tensiunea spira / bobina

38. Caracteristici energetice (curba randamentului, a factorului de putere)

Pn P1 - D P
η 
P1 P2
D P = pierderi de putere
η = valoarea maxima in apropierea lui Pn , mai mici de Pn
Sub 50% Pn rendamentul scade foarte pronuntat de unde
rezulta ca nu trebuie sa functioneze supraincarcat.
P1  3U1I1 cosj , φ = defazajul intre U si I
cos φ = factor de putere (puterea absorbita de motor)
cos φ scade destul de pronuntat cu miscarea puterii, de aceea
nu este avantajoasa functionarea in supraincarcat.
cos φ redus este echivalent cu un curent mai mare la aceeasi incarcare a motorului.
Pentru functionare se foloseste cos φ> 0,95.
39. Sa se scrie formula randamentului unui motor electric.
P2 P1 - D P
η 
P1 P2
P1 = puterea absoluta de la retea
P2 = puterea utila (obtinuta la iesire)
D P = serii de puteri