A089 PDF

cyan magenta yellow black
AVIZAT Mihaela-Gabriela Ionescu Forina Antoºicã

Ministerul
Educaþiei,
Maria Manole Ana-Olivia Cofaru
Cercetãrii ºi Gabriela-Alice Enache
Tineretului
Asamblãri mecanice
2 0 0 7
Asamblãri
mecanice
Manual pentru clasa a XI-a, ruta directã
ºi pentru clasa a XII-a, ruta progresivã
Manual pentru clasele a XI-a ºi a XII-a
ISBN 978-973-1730-27-1
9 789731 730271
coperta asamblari
09 August, 2007 6:56:49 PM
Aprobat de Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului cu Ordinul nr. 1561 din 23.07.2007
Ionescu Mihaela-Gabriela Maria Manole Gabriela-Alice Enache

Forina Anto[ica Ana-Olivia Cofaru
Asambl\ri Mecanice
Manual pentru clasa a XI-a, ruta direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta
progresiv\ filiera tehnologic\, profil tehnic, ruta direct\ clasa a XI-a,
calific\rile profesionale:
tehnician în instala]ii electrice, tehnician mecatronist, tehnician operator
tehnic\ de calcul, tehnician telecomunica]ii, tehnician proiectant CAD,
tehnician operator telematic\, tehnician în automatiz\ri [i ruta
progresiv\ clasa a XII-a, calific\rile profesionale:
tehnician mecanic pentru între]inere [i repara]ii, tehnician prelucr\ri
mecanice, tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician
electromecanic, tehnician transporturi, tehnician metrolog, tehnician
operator robo]i industriali, tehnician audio-video, tehnician avia]ie,
tehnician instala]ii de bord avion, tehnician prelucr\ri la cald
1
Asambl\ri Mecanice
Manual pentru clasa a XI-a, ruta direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta progresiv\
Copyright © 2007 Akademos Art
Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin editurii Akademos Art.

Reproducerea integral\ sau parþial\ a acestei lucr\ri este interzis\
f\r\ acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului nr. 1561/103
din 23.07.2007 în urma evalu\rii calitative [i este realizat în conformitate cu programa
analitic\ aprobat\ prin Ordin al Ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3172 din 30.01.2006
Referen]i:
Conf.univ.dr.ing. Paraschiv Gigel - U.P.B.
Prof.univ.dr.ing. Manole Constantin - U.B.B.
Editura Akademos Art

Aleea Botorani 2, Bucure[ti, sector 5
Tel./Fax: 021/411.76.80
Tel.: 0742.15.42.36 [i 0766366500
ISBN 978-973-1730-27-1
Tip\rit la tipografia Ana
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
Asambl\ri mecanice : manual pentru clasa a XI-a, ruta

direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta progresiv\ /
Mihaela-Gabriela Ionescu, Gabriela-Alice Enache,
Maria Manole, .... - Bucure[ti : Akademos Art, 2007
ISBN 978-973-1730-27-1
I. Ionescu Mihaela-Gabriela
II. Enache, Gabriela-Alice
III. Manole, Maria
621(075.35)
Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare
Capitolul 1
Capitolul I
Stabilirea procesului tehnologic de asamblare
Con]inuturi tematice:
1. Structura procesului tehnologic de asamblare.
2. Documentele necesare elabor\rii procesului
tehnologic de asamblare.
3. Precizia de prelucrare [i asamblare.
4. Metode de asamblare.
5. Preg\tirea pieselor pentru asamblare.
Competen]a: Stabile[te procesul tehnologic de asamblare.
Criterii de performan]\:
a - Identificarea datelor ini]iale ale proceselor de asamblare.
b - Stabilirea metodelor de asamblare.
c - Asigurarea condi]iilor materiale necesare asambl\rii.
3
Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM
Laborator tehnologic 1.1

Tema: Structura procesului tehnologic de asamblare
Capitolul I
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea opera]iilor de montare, efectuate

într-o ordine succesiv\, cu participarea sculelor, dispozitivelor, aparatelor de m\surat [i control
necesare realiz\rii opera]iilor cu consum minim de timp [i manoper\.
1. Piesa de baz\ - este reperul de la care 4. Subansamblul - unitatea de asamblare
se începe opera]ia de asamblare, care format\ din mai multe piese [i cel pu]in un
reune[te între ele piesele [i subansamblurile [i complet, reunite între ele printr-o pies\ de
fixeaz\ pozi]ia lor reciproc\. baz\.
2. Unitatea de asamblare - reprezint\ o 5. Ansamblul - unitatea de asamblare cu rol
reuniune de mai multe piese care sunt bine determinat, compus din piese definitiv
asamblate independent. prelucrate [i cel pu]in un subansamblu.
3. Completul - unitatea de asamblare cea
mai simpl\, format\ din piese îmbinate prin
intermediul piesei de baz\.
Elementele componente ale procesului tehnologicde asamblare sunt:

- opera]ia;
- faza;
- mânuirea.
Opera]ia de asamblare reprezint\ totalitatea interven]iilor efectuate asupra unui produs, f\r\
întrerupere, de c\tre un muncitor sau o echip\ de muncitori la acela[i loc de munc\.
La o opera]ie se pot executa mai multe îmbin\ri, iar dac\ produsul este transferat la un alt loc
de munc\, urmeaz\ o alt\ opera]ie. Opera]ia de asamblare cuprinde mai multe faze, câte una
pentru fiecare îmbinare.
Faza reprezint\ o parte a opera]iei de asamblare prin care se execut\ o anumit\ îmbinare f\r\
schimbarea sculelor de c\tre muncitor sau de c\tre o echipa de lucru.
Mânuirea reprezint\ totalitatea mi[c\rilor executate pentru preg\tirea unei faze.
1 2 3 4 5 piese finite
Schem\ de
asamblare:
Pies\ de baz\
complet piese finite
subansamblu piese finite
ansamblu
4
Instruire practic\ 1.1

Tema: Structura atelierului de asambl\ri
Capitolul I
În cadrul instruirii practice, la nivelul unui atelier exist\ o structur\ general\ format\ din
structura organizatoric\ [i structura social\.
Structura organizatoric\ este format\ din structura de management [i structura de produc]ie
[i concep]ie.
Spatiul de debitare
Atelier [colar
Spatiul de pregatire
Spatiul de asamblare
În atelierul [coal\ se define[te un spa]iu care poate fi separat (o anex\), sau se

copartimenteaz\ un spa]iu de debitare.
Spa]iul de debitare cuprinde:
foarfece-ghilotin\;
platou de t\iat cu flac\r\ oxiacetilenic\;
fer\str\u circular, rectiliniu;
prese de t\iat;
ma[ini de t\iat: cu discuri abrazive, oxiacetilen\.
Spa]iul de preg\tire este format din ma[inile unelte pe care sunt prelucrate semifabricatele în
vederea mont\rii:
ma[in\ de îndreptat;
ma[ini de g\urit: cu coloan\, radiale, multiaxe;
platou de îndreptat, de îndoit;
alte ma[ini unelte: strunguri, ma[ini de frezat, ma[ini de rabotat, ma[ini de rectificat.
Spa]iul de asamblare-montaj este mai mare, împ\r]it în compartimente pentru montajul cu

nituri, sudur\ sau [uruburi.
Dotarea cu scule [i ma[ini este în func]ie de specificul mont\rii:
ma[ini [i prese de nituit;
ma[ini de [temuit;
aparate de sudur\ manuale, mecanice;
ma[ini de ridicat [i transportat;
prese cu [urub;
ma[ini pentru încercarea arcurilor (eventual);
scule, chei etc.
5
Pentru o bun\ desf\[urare a lucr\rilor practice, în atelier exist\ locuri de munc\ bine delimitate,
curate, f\r\ obiecte de prisos, locuri de depozitare a sculelor, alimentare cu energie, lumin\, ap\,
aer dup\ caz.
Capitolul I
Atelierul este organizat în vederea desf\[ur\rii procesului tehnologic de asamblare f\r\

incidente, personalul fiind instruit în acest scop.
Spa]iul de debitare se afl\ în apropierea depozitului de materiale [i are un rol important la
montaj.
Lucrare de laborator
Enun]a]i sculele, dispozitivele [i ma[inile unelte din cadrul atelierului [coal\, specificând
unde acestea sunt folosite. Aceast\ lucrare va fi executat\ pe 3 grupe de elevi, câte o grup\
pentru fiecare spa]iu: debitare, preg\tire, asamblare-montaj.

Tema: Documentele necesare elabor\rii procesului
tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare necesit\ urm\toarele documente tehnologice impuse

opera]iei de asamblare:
1. Schema de asamblare - con]ine opera]iile de montaj, într-o succesiune bine determinat\ în
cadrul unui ansamblu.
2. Fi[ele tehnologice - con]in opera]iile proceselor tehnologice [i principalele date necesare
pentru efectuarea asambl\rii.
3. Planurile de opera]ii - con]in opera]iile [i fazele componente ale procesului tehnologic,
descrise în am\nunt.
4. Ciclograma asambl\rii - reprezint\ timpul în care se execut\ toate opera]iile de asamblare.
Rolul redact\rii documentelor necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare este de
a cunoa[te elementele componente [i de a preciza modul lor de asamblare.
Scheme de asamblare
Opera]iile de asamblare sunt efectuate într-o anumit\ ordine, impus\ de felul în care piesele
componente ocup\ locul prev\zut în cadrul subansamblului produsului.
Schema de asamblare reprezint\ expunerea grafic\ a succesiunii opera]iilor de asamblare a
pieselor, reperelor în cadrul asambl\rii unui produs.
Acestea sunt întocmite în cazul produc]iei de serie [i de mas\, când este efectuat\ montarea
simultan în diferite locuri de munc\ [i de echipe diferite. În cazul produc]iei de unicat schemele de
asamblare se elaboreaz\ numai atunci când se monteaz\ produse complicate.
Reperele se noteaz\ pe schema de asamblare cu cifre arabe, simbolizate prin cercuri în care
se înscriu numerele respective ale reperelor, începând cu reperul de baz\ notat cu num\rul 1 .
Grupele [i subgrupele de repere se noteaz\ cu cifre romane, înscrise în p\trate mici.
Schema de asamblare reprezint\ nu numai succesiunea fazelor, dar [i pozi]ia reciproc\ a
reperelor, grupelor sau subgrupelor în raport cu reperul de baz\.
6
Exemplu: grupe I II 8 9
Capitolul I
2 3 4 5 6 7 repere
repere de baz\ 1
Dup\ ce se determin\ num\rul fazelor de asamblare, pe baza schemei de asamblare se
stabilesc sculele [i dispozitivele necesare execut\rii fiec\rei faze în parte [i se întocmesc liste cu
acestea pentru fiecare loc de munc\.
Fi[ele tehnologice
Dup\ întocmirea schemei de asamblare, din care rezult\ ordinea de montare a pieselor, se trece
la stabilirea opera]iilor de asamblare. În continuare se stabilesc sculele, dispozitivele [i verificatoarele
necesare pentru asamblarea produsului [i se calculeaz\ timpul pentru execu]ie (anexa 1).
Planul de opera]ii
Planul de opera]ii stabile[te desf\[urarea procesului tehnologic de asamblare [i con]ine
descrierea am\nun]it\ a opera]iilor cu fazele componente.
Pentru fiecare opera]ie se întocme[te câte o fi[\ care con]ine schi]a opera]iei, cu indicarea
a[ez\rilor [i a pozi]iei piesei în timpul prelucr\rii, fazele, SDV-urile, regimul de lucru [i norma de
timp (anexa 2).
Ciclograma asambl\rii
Ciclorama asambl\rii este reprezentarea grafic\ a opera]iilor de asamblare, în ordinea
succesiunii acestora, cu indicarea timpului necesar execut\rii opera]iilor de asamblare.
Ciclogramele au o mare importan]\ la elaborarea procesului tehnologic de asamblare a
produselor de serie mare sau în cazul asambl\rii pe band\.
Asamblarea unui produs se realizeaz\ prin dou\ metode:
asamblarea succesiv\;
asamblarea paralel-succesiv\.
Dac\ lu\m un produs pentru asamblare format din trei opera]ii, schemele de asamblare sunt
prezentate ca în tabelele de mai jos:
Ope- Timp de Timpul în minute

ra]ia execu]ie
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
1 10 /// ///
2 15 /// /// ///
3 15 /// /// ///
Tc = 40 min.
Ciclograma asambl\rii succesive
7
Ope- Timp de Timpul în minute

ra]ia execu]ie
Capitolul I
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
1 10 /// ///
2 15 /// /// ///
3 15 /// /// ///

Tc = 40 min.
Ciclograma asambl\rii paralel-succesive
Procesul tehnologic de asamblare trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

s\ asigure realizarea tuturor prescrip]iilor tehnice;
s\ realizeze [i s\ garanteze normele de precizie [i rigiditate ale ansamblului;
s\ realizeze produse la un cost cât mai redus.
Cur\]are
Procesul tehnologic de ob]inere a unei asambl\ri nituite
Îndreptare
Trasare
Debitare
G\urire
Nituire Ni t
Fig. 1.1. Schema Fig. 1.2. Schema
asambl\rii prin nituire procesului tehnologic
de nituire Asamblare nituit\
Studiu de caz. Procesul tehnologic de execu]ie a unei piese g\urite (fig. 1.3)
Fig. 1.3. Desenul de

execu]ie al unei
piese cu trei g\uri.
8
Denumirea
Schi]a opera]iei Utilaje SDV-uri
opera]iei
Capitolul I
- ac de trasat,
banc punctator, ciocan
1. Trasare
de - mas\ de trasat
semifabricat
lucru - rigl\ gradat\,
echer 900, [ubler
- fer\str\u
banc
manual
2. Debitare de
- menghin\
lucru
- [ubler
- pil\
banc
3. Pilire - menghin\
de
contur - [ubler,
lucru
rigl\ de verificare
- ac de trasat,
4. Trasare banc punctator, ciocan
axe [i centre de - mas\ de trasat
g\uri lucru - rigl\ gradat\,
echer, [ubler
- burghiu
ma[in\
5. G\urirea - mandrin\
de
tablelor - menghin\ de
g\urit
ma[in\
banc - dornuri sau

6. Finisare - de
lucru [uruburi
- menghin\
banc
Se controleaz\ toate dimensiunile, - c\puitor
7. Control de
conform desenului de execu]ie - contra-c\puitor
lucru
9
Denumirea
Lucr\ri SDV-uri folosite
opera]iei
Capitolul I
Cur\]irea suprafe]elor
Aplicarea unui start
1. Preg\tirea
de miniu de plumb - perie de sîrm\
nituirii
Preg\tirea sculelor
[i dispozitivelor
2. Trasarea Punctarea centrelor - scule de trasat

centrelor g\urilor g\urilor de nit - punctator - trasarea centrului g\urii
Suprapunerea pieselor - poansoane

Executarea g\uririi - scule speciale
Te[ire gaur\ pentru nituri - ma[ini de g\urit
3. G\urirea
cu cap înecat Obs. pentru: dnit=(1-5)mm ; dgaur\ > cu 0,2 mm
tablelor
Pentru o centrare mai bun\ d =(5-10)mm ; d
nit gaur\ > cu 0,5mm
g\urirea se poate face
simultan prin suprapunere. dnit >10mm; dgaur\ > cu 1mm
4. Montarea
Tablele se prind
pieselor pentru - dornuri sau [uruburi
si se centreaz\
nituire
Ma[ini specializate
Manual\
- pentru nituirea mecanic\
Introducerea nitului
- ciocane de nituit portabile
Strângerea pieselor
- prese de nituit
Refularea capului tijei nitu-
- ma[ini de nituit prin rulare
lui prin batere
5. Nituirea Montarea c\puitorului pe
capul de închidere
1 - piese de nituit
2 - tija nitului
3 - tr\g\tor
Mecanic\
4 - contrac\puitor
Ma[ini specializate
5 - c\puitor
Înl\turarea materialului
6. Debavurarea - d\l]i speciale
prins de capetele nitului
Se preseaz\ tablele în
- d\l]i de [temuit
7. {temuirea zona nitului pentru o bun\
([temuitoare)
etan[are
10
Capitolul I
Tema: Documentele necesare elabor\rii
procesului tehnologic de asamblare
Lucrarea 1
1. S\ se studieze procesul tehnologic de la nituirea manual\.
2. S\ se întocmeasc\ câte un plan de opera]ie de fiecare elev.
Lucrarea 2
1. S\ se stabileasc\ procesul tehnologic de la sudarea manual\ cu arc electric.
2. S\ se stabileasc\ opera]iile [i fazele lipirii manuale cu aliaje moi.
Se va lucra pe grupe de elevi. Se vor folosi anexele 1 [i 2.

Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare
Prin precizia de prelucrare se în]elege gradul în care dimensiunile [i abaterile dimensionale de

form\ [i de pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor pieselor se încadreaz\, dup\ prelucrare, în prescip]iile
tehnice din desenul de execu]ie. În practic\, dimensiunile pieselor nu pot fi realizate riguros
matematic la valoarea nominal\ (teoretic\), deoarece intervin erori de execu]ie [i de m\surare.
Metodele de m\surare nu permit m\surarea exact\ a pieselor din cauza erorilor de func]ionare
specifice ale instrumentelor de m\surat, a erorilor comise la manipularea sau citirea indica]iilor
acestuia, din cauza microreliefului suprafe]elor prelucrate etc.
Valorile abaterilor sunt stabilite în func]ie de importan]a func]ional\ a piesei [i de rela]iile care
se stabilesc între cele dou\ suprafe]e conjugate - cuprins\ [i cuprinz\toare - care poart\
denumirea de ajustaj. Conven]ional, în asambl\rile a dou\ piese, suprafa]a cuprinz\toare se
nume[te alezaj, iar suprafa]a cuprins\ se nume[te arbore. Abaterile pieselor pot fi: dimensionale,
de form\ [i de pozi]ie reciproc\.
Abaterile dimensionale sunt limitele între care variaz\ dimensiunea nominal\ a unei suprafe]e.
Dimensiunea unei piese este un num\r întreg care exprim\, în unitatea de m\sur\ aleas\,
valoarea unei caracteristici liniare - lungime, diametru, adâncime, distan]a dintre dou\ suprafe]e
ale piesei etc. Dimensiunea înscris\ pe desenul tehnic poart\ numele de cot\.
Dimensiunea nominal\, rezultat\ din calcul sau stabilit\ constructiv, este valoarea de baz\,
respectiv de referin]\ [i se noteaz\ cu litera N.
Dimensiunea efectiv\ este dimensiunea ob]inut\ prin prelucrare, cunoscut\ prin m\surare cu
un instrument de m\sur\ [i se noteaz\ cu litera E. Piesa prelucrat\ trebuie s\ se încadreze între
dou\ dimensiuni limit\: superioar\ - dimensiunea limit\ maxim\ Dmax [i inferioar\ - dimensiunea
limit\ minim\ Dmin.
Dmin ≤ E ≤ Dmax - condi]ia ca piesa s\ nu fie rebut.
Toleran]a este diferen]a dintre dimensiunile limit\:

T = Dmax - Dmin.
Câmpul de toleran]\ este câmpul de dimensiuni realizat prin diferen]a dintre dimensiunile
maxim\ [i minim\. Prin conven]ie, alezajele sunt notate cu litere mari, iar arborii cu litere mici.
11
Linia zero este dreapta de referin]\ fa]\ de care se reprezint\ abaterile în reprezentare grafic\
(fig. 1.4); aceasta este linia de abatere nul\ [i corespunde dimensiunii nominale.
Capitolul I
Abaterile situate deasupra liniei zero sunt pozitive, iar cele situate dedesubtul ei sunt negative.
Abaterea efectiv\ este egal\ cu diferen]a dintre dimensiunea efectiv\ [i dimensiunea
nominal\: Aef = E - N.
Abaterea superioar\ este egal\ cu diferen]a dintre dimensiunea maxim\ prescris\ [i
dimensiunea nominal\: As = Dmax - N.
Abaterea inferioar\ este egal\ cu diferen]a dintre dimensiunea minim\ prescris\ [i
dimensiunea nominal\: Ai = Dmin - N.
Din rela]ile de mai sus rezult\:
Dmax = N + As
Dmin = N + Ai
T = Dmax - Dmin = N + As - N - Ai = As - Ai.
Alezajele [i arborii care se asambleaz\ împreun\ au acela[i diametru nominal N.
Diametrele [i abaterile pentru alezaje se noteaz\ cu: Def, Dmax, Dmin, As [i Ai.
Diametrele [i abaterile pentru arbore se noteaz\ cu: def, dmax, dmin, as [i ai.
Prin urmare, pe baza rela]iilor de mai sus se poate scrie:
- toleran]a alezajului: T = Dmax - Dmin = As - Ai

- toleran]a arborelui: t = dmax - dmin = as - ai
Pe desenele de execu]ie ale pieselor, diametrele [i abaterile se prescriu sub form\ general\
A
N As .
i
valoare absolut\, dar de sens contrar, dup\ diametrul nominal se scriu semnele ±, urmate de
Abaterile care sunt egale cu zero se înscriu pe desen, iar dac\ cele dou\ abateri sunt egale în
valoarea abaterilor scris\ o singur\ dat\, cu aceea[i m\rime ca [i diametrul nominal.
Fig. 1.4. Elementele dimensionale de baz\

ale asambl\rii unui alezaj cu un arbore
12
Exemple:
Φ50 +0,070
Capitolul I
1. Pe desenul de execu]ie al unui lag\r cu fric]iune, diametrul prescris al buc[ei este:
+0,030
mm. Calcula]i diametrele limit\ prescrise [i toleran]a.
Diametrele limit\ sunt:

Dmax = N + As = 50 + 0,070 = 50,070 mm
Dmin = N + Ai = 50 + 0,030 = 50,030 mm.
Toleran]a prescris\ este:
T = Dmax - Dmin = 50,070 + 50,030 = 0,040 mm
sau:
T = As - Ai = 0,070 - 0,030 = 0,040 mm.
2. La butucul unei ro]i din]ate Dmin = N = 40 mm [i Dmax = 40,050 mm.
Calcula]i abaterile limit\.
Abaterile limit\ sunt:

As = Dmax - N = 40,050 + 40 = 0,050 mm
Pe desenul de execu]ie se va prescrie Φ40 -0,050 .

Ai = Dmin - N = 40 + 40 = 0.
Abaterile de form\
Abaterea
de la planeitate
Abaterea
de la rectilinitate
Abaterea
de la circularitate
Abaterea
de la cilindricitate
13
Abaterile de la pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor

Capitolul I
Abaterea
de la paralelism
Abaterea
de la perpendicularitate
Abaterea
de la coaxialitate
Abaterea
de la simetrie
În scopul asigur\rii interschimbabilit\]ii diferitelor organe de ma[ini, piese [i ansambluri a fost

necesar s\ se elaboreze [i s\ se oficializeze un sistem de toleran]e [i ajustaje na]ional.
Pentru verificarea rectilinit\]ii sunt necesare urm\toarele aparate [i materiale specifice:
- semifabricate ob]inute prin frezare sau laminare, cu sec]iunea un p\trat, dreptunghi sau
hexagon;
rigl\ de verificare;
trus\ de cale plan-paralele;
reazeme fixe, reglabile;
comparator cu cadran.
14
Pentru verificarea abaterilor de la circularitate - ovalitate [i poligonalitate, se folose[te:

micrometrul de interior;
[ubler de interior [i exterior;
Capitolul I
pasimetru;
comparator cu cadran;
piese de tip arbore-alezaj.
Pentru controlul abaterilor de la pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor sunt necesare urm\toarele:
[ubler de interior [i exterior;
micrometru de exterior;
comparator cu cadran, suport de a[ezare;
plac\ de control;
dispozitiv cu vârfuri de centrare;
piese prelucrate prin strunjire, frezare, g\urire, care s\ aib\ [i g\uri de centrare.

Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare
Lucrarea 1
S\ se interpreteze cotele [i se calculeze abaterile dimensionale din figura 1.5 care vor fi
trecute în tabelul de mai jos.
Fig. 1.5
Cotele N Ai As T Dmax Dmin

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
Nr. crt.
din desen
1.
2.
3.
4.
5.
6.
15
Lucrarea 2
Abaterea de la circularitate
Capitolul I
Abaterea de form\ de la circularitate (necircularitatea) reprezint\ distan]a maxim\ dintre profilul

efectiv al suprafe]ei [i cercul adiacent (circumscris profilului).
S\ se evalueze abaterea de la circularitate în func]ie de viteza de avans, pentru piesa din figura
egal\ cu 2 µm.
1.6. Pentru fiecare pozi]ie se vor considera 8 puncte echidistante, valoarea unei diviziuni fiind
Fig. 1.6. Infuen]a vitezei de avans asupra circularit\]ii
Fi[\ de lucru
I. La o pies\ cilindric\ se impune Dmax = N = 80 mm [i Dmin = 79,983 mm. Calcula]i abaterile
limit\.
II. Indica]i aparatele folosite la m\surarea dimensiunilor interioare [i exterioare la piese de
tip arbore - alezaj.
III. Controla]i abaterile de la planeitate [i paraleleism de la ghidajele strungului, folosind cale
plan-paralele [i comparatorul cu cadran.
IV. Interpreta]i abaterea admis\ a celor dou\ suprafe]e paralele ale strungului pe o lungime
de 100 mm.
V. Desena]i abaterile de la circularitate, rectilinitate [i perpendicularitate.

Tema: Metode de asamblare
La asamblarea pieselor din construc]ia ma[inilor se folosesc urm\toarele metode de

asamblare, în func]ie de precizia cerut\:
metoda interschimbabilit\]ii totale;
metoda interschimbabilit\]ii par]iale;
metoda sort\rii;
metoda ajust\rii;
metoda regl\rii.
Alegerea metodei de asamblare depinde de:
precizia pieselor [i subansamblurilor;
volumul de produc]ie;
dotarea tehnic\ [i organizarea atelierelor de asamblare.
16
4.1. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale

Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale permite îmbinarea oric\rei piese din lotul de
Capitolul I
piese prelucrate, f\r\ sec]ionare sau ajustare prealabil\.
Avantajele folosirii acestei metode de asamblare sunt:
asamblare simpl\ [i economic\;
metoda este aplicat\ pe band\ sau flux continuu;
posibilitatea de folosire a muncitorilor cu calificare mai redus\;
posibilitatea de colaborare între întreprinderile de specialitate;
îmbun\t\]irea calit\]ii produselor asamblate;
cre[terea productivit\]ii muncii [i sc\derea costului.
Dezavantajele acestei metode de asamblare sunt:
cre[te costul utilajelor [i dispozitivelor;
se impune necesitatea unor toleran]e strânse de execu]ie [i realizarea unui montaj de
precizie.
Piesele asamblate prin metoda interschimbabilit\]ii totale necesit\ respectarea urm\toarei
condi]ii: valoarea toleran]ei elementelor de închidere trebuie s\ fie egal\ cu suma valorilor
Σ
absolute ale toleran]elor elementelor componente din lan]ul de dimensiuni:
n-1
TR= TAi
i=1
unde:
TR - valoarea toleran]ei elementului de închidere;
TAi - valoarea toleran]ei elementului i al lan]ului de dimensiuni.
Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale este exemplificat\ prin schema lan]ului de
dimensiuni din figura 1.7.
Fig. 1.7. Schema lan]ului de dimensiuni
17
Determinarea toleran]ei dimensiunii de închidere (x - cot\ de închidere).

Dimensiunea limit\ maxim\ este:
Capitolul I
xmax = 40 - 14,9 + 25,2 = 50,3 mm.
Dimensiunea limit\ minim\:

xmin = 39,7 - 15,1 + 24,8 = 49,4 mm.
Toleran]a dimensiunii x este:

TR = xmax - xmin = 0,9 mm.
Suma toleran]elor m\rimilor componente conduce la acela[i rezultat:

TR = + 0,3 + 0,2 + 0,4 = 0,9 mm.
4.2. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale
Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale permite prelucrarea pieselor cu

toleran]e mai largi decât cele de la interschimbabilitatea total\ [i se recomand\ în fabrica]ia de
serie.
Totodat\ se asigur\, f\r\ o sortare [i ajustare prealabil\ a pieselor, precizia elementului de
închidere.
Se pot calcula m\rimile toleran]elor care s\ asigure un procent de risc sc\zut al neob]inerii
preciziei elementului de închidere.
Toleran]ele pieselor fiind mai largi, prelucrarea lor este mai economic\ [i sunt utilizate la
rezolvarea lan]urilor de dimensiuni cu elemente multiple.
4.3. Asamblarea prin metoda sort\rii

Asamblarea prin metoda sort\rii asigur\ precizia elementului de închidere a lan]ului de
dimensiuni prin m\surarea [i sortarea pieselor în grupe prelucrate dup\ toleran]e.
Avantajul asambl\rii prin sortare îl constituie faptul c\ se ob]in asambl\ri foarte precise,
dimensiunile de închidere cu toleran]e reduse, iar elementele componente ale lan]ului realizat au
precizie mai redus\. Astfel, prelucrarea devine mai economic\ [i compenseaz\ cheltuielile
efectuate cu controlul [i sortarea pieselor care se asambleaz\.
Asamblarea prin metoda sort\rii se realizeaz\ prin dou\ procedee, [i anume:
sortarea direct\ - individual\;
sortarea pe grupe.
Sortarea direct\
Se m\soar\ numai una din piese, la care se vor cunoa[te dimensiunile, m\rimea jocului sau a
strângerii prescrise pentru asamblarea respectiv\ [i se cere s\ fie determinate dimensiunile
necesare celorlalte piese. Avantajul acestei metode const\ în faptul c\ nu necesit\ o sortare
prealabil\ [i nici aparate speciale de m\surat. Dezavantajul metodei este dat de durata mare de
asamblare, pentru c\ dimensiunile pieselor sunt determinate în timpul opera]iei de asamblare.
18
Un exemplu de asamblare direct\ este îmbinarea buc[ei din capul bielei cu bol]ul din tija
pistonului.
Capitolul I
- Diametrul buc[ei este de 69,008 mm.
- Jocul maxim dintre buc[\ [i bol] este de 0,01 mm, iar jocul minim de 0,005 mm.
- Totalitatea bol]urilor de pistoane executate se vor alege în limitele intervalului:
dmin = 69,008 - 0,01 = 68,998 mm.
dmax = 69,008 - 0,005 = 69,003 mm.
Sortarea pe grupe se aplic\, de regul\, când toleran]ele elementelor de închidre ale lan]ului de
dimensiuni sunt foarte mici, fiind necesar ca elementele componente s\ aib\ toleran]e [i mai mici.
Prelucrarea pieselor în acest caz devine neeconomic\, greu de realizat. Drept urmare, se face
sortarea prealabil\ a pieselor în grupe, astfel ca în fiecare grup\ dimensiunea pieselor
cuprinz\toare [i a celor cuprinse s\ aib\ abateri mai mici decât cele prescrise pentru prelucrarea
lor. În primul caz, când toleran]a alezajului este egal\ cu toleran]a arborelui:
TD=Td
se impune executarea pieselor cu toleran]ele de câteva ori mai mari decât cele prescrise. Noile
toleran]e sunt:
TD’ =T’ =n⋅T
d D
Dup\ prelucrare, piesele se m\soar\ bucat\ cu bucat\ [i se împart în grupe, numite grupe de
sortare, care se numeroteaz\ în aceea[i ordine, atât pentru alezaje cât [i pentru arbore, cu cifre
arabe, în func]ie de m\rimea toleran]ei. Asamblarea se face numai între piese din grupele cu
acela[i num\r de ordine.
Dac\ toleran]a alezajului este diferit\ de toleran]a arborelui (TD≠Td), toleran]a ajustajului este
aceea[i pentru orice grup\ de sortare, dar de la o grup\ la alta se schimb\ valorile jocurilor limit\.
Toleran]a integral\ a jocului este egal\ cu diferen]a dintre cel mai mare joc maxim Jmaxi [i cel
mai mic joc minim jmini, iar noua toleran]\ a jocului este
Tj’ = Jmaxi - jmini
La sortare, când TD<Td , toleran]a jocului este
’
Tj = jmaxi-Jmini + (n-1)(Td-TD)
Când TD>Td, rela]ia devine:
’
Tj = jmaxi-Jmini + (n-1)(TD-Td)
Se consider\ ajustajul cu joc, format între un alezaj [i un arbore. Alezajul are dimensiunea
0 0
d=50 -0,01 mm, iar arborele dimensiunea d=50 -0,01 . În primul caz se presupune c\ toleran]a ale-
zajului este egal\ cu toleran]a arborelui, adic\ TD=Td.
Fig. 1.8. Schema sort\rii

pieselor pe grupe
19
Toleran]a ajustajului cu joc este T = 0,02 mm; jmin = 0,03 mm; jmax = 0,01 mm [i se ob]ine
TD = Td = 0,01 mm.
Capitolul I
Toleran]ele celor dou\ diametre sunt mici, realizarea lor este neeconomic\ [i se impune solu]ia
de a executa piese cu toleran]e de câteva ori mai mari.
Noile toleran]e de execu]ie sunt:
’ =T’ =n⋅T
TD d D.
Dac\ n = 5, atunci: TD ’ =T’ =5 x 0,01 = 0,05 = 0,05 mm.

d
Prima grup\ cuprinde piese în intervalul: D+TD, adic\ 50,00 mm [i 50,01 mm.
A doua grup\ se refer\ la intervalul (D+TD) [i (D+2TD), adic\ 50,01 mm [i 50,02 mm [.a.m.d.
Prima grup\ de bol]uri se refer\ la intervalul dimensional 49,98 mm, a doua grup\ de bol]uri
49,99 mm, a treia grup\ 50,00 mm.
Asamblarea se face numai între piesele din grupele cu acela[i num\r de ordine:
Jmin =Ai1-as1=0-(-0.01)=0.01mm
1
Jmin =Ai2-as2=0,01-0=0.01mm
2
Jmax =As1-ai1=0,01-(-0.02)=0.03mm
1
Jmax =As2-ai2=0,02-(-0.01)=0.03mm,
2
iar toleran]ele ajustajului cu joc sunt:

Tj =Jmax -Jmin =0,03-0.01=0.02mm
1 1 1
Tj =Jmax -Jmin =0,03-0.01=0.02mm
2 2 2
Se ob]in acelea[i jocuri limit\ pentru toate piesele.

Când toleran]a alezajului este diferit\ de cea a bol]ului Td≠TD, toleran]a ajustajului este aceea[i
pentru orice grup\ de sortare, dar de la o grup\ la alta se schimb\ valorile jocului limit\.
+0,011
Considerând diametrul alezajului de 50+0,030 mm, diametrul arborelui 50+0,010 [i împ\r]ind
câmpurile de toleran]e ale pieselor în trei intervale, se ob]in trei grupe de sortare. Toleran]a
ajustajului cu joc, pentru toate grupele de sortare, este aceea[i dar de la o grup\ la alta se
schimb\ valorile jocului limit\.
Grupele de sortare Jmin Jmax Tij’

i i
1. 0,003 0,020 0,017
2. 0,006 0,023 0,017
3. 0,009 0,026 0,017
Toleran]a jocului este:

Tj’ =Jmax - Jmin =0,026-0,003=0,0023mm
1 1 1
20
La sortare, când TD<Td toleran]a jocului este:
Capitolul I
Ti’ = Jmax -Jmin + (n-1)(TD-Td)
1 1
Metoda sort\rii se aplic\ în cazul lan]urilor de dimensiuni cu elemente pu]ine: rulmen]i, arborii
principali de la ma[inile unelte, mecanisme biel\-manivel\ etc.
Dezavantajele asambl\rii prin metoda sort\rii sunt:
- interschimbabilitate ridicat\;
- necesitatea de a crea stocuri de piese;
- manoper\ suplimentar\, majorarea costului mont\rii.
4.4. Asamblarea prin metoda ajust\rii

Asamblarea prin metoda ajust\rii se realizeaz\ prin modificarea dimensiunii unui element
component al lan]ului de dimensiuni, fixat dinainte, astfel încât elementul de închidere s\ nu
dep\[easc\ limitele prescrise. Elementul ales pentru a fi modificat se nume[te element de
compensare, iar alegerea acestuia este important\ din punct de vedere economic [i tehnologic.
Pentru a fi posibil\ compensarea dimensiunilor prin ajustare este necesar s\ fie respectate
urm\toarele condi]ii:
s\ se asigure elementului de compensare un adaos minim de ajustare, necesar compens\rii
erorii maxime a lan]ului de dimensiuni;
s\ nu se admit\ piese care au erori peste limitele de toleran]\ stabilite;
valoarea efectiv\ a elementului de închidere ce se ob]ine la asamblare este:
Re = A1+A2+A3+... +An,
unde A1+A2+A3+... +An reprezint\ dimensiunile lan]ului de dimensiuni în valoare absolut\.
Avantajul metodei const\ în posibilitatea de a realiza cu precizie ridicat\ dimensiunile
elementului de închidere, iar elementele componente ale lan]ului sunt executate cu toleran]e
economice, fapt care necesit\ opera]ii suplimentare, înalt\ calificare [i exclude interschimba-
bilitatea.
Pentru exemplificare (fig. 1.9) se consider\ lan]ul de dimensiuni al unui strung revolver, la care
trebuie s\ se asigure coaxialitatea între axele loca[urilor de prindere a sculelor din capul revolver
[i axa arborelui principal.
Abaterea admis\ de la coaxialitate, conform normelor de precizie, este de 0,02 mm. În acest
caz, se alege ca element de compensare elementul A2 ca fiind elementul cel mai u[or de
modificat.
A1 = 30+0,05 mm;
A2 = 65+0,2 mm;
A3 = 123+0,2 mm;
A4 = 218+0,3 mm;
RA = 0+0,02 mm.
Fig. 1.9. Schema lan]ului de dimensiuni de la strungul revolver
21
Re = A1 + A2 + A3 - A4 = 30+0,05 + 65+0,2 + 123+0,2 - 218+0,3 = 0+0,15 mm.

Capitolul I
Valoarea elementului de închidere Re = 0+0,15 mm este mai mare decât cea prescris\
RA=0+0,02 mm. Rezult\ c\ elementul compensator A2 trebuie s\ fie ajustat în limitele
0 - 0,15 mm, dup\ cum elementul de închidere al lan]ului va avea valoarea efectiv\
Re = 0 mm sau valori pân\ la Re=0,15 mm.
În figura 1.10. se prezint\ modul în care se aplic\ metoda ajust\rii la asamblarea unui angrenaj
conic pentru a[ezarea pinionului în pozi]ia corespunz\toare jocului prescris între flancuri [i în
pozi]ia de coincidere a vârfurilor conurilor de rostogolire.
O’- vârful conului de rostogolire

înainte de ajustarea compen-
satorului;
O - vârful conului de rostogolire

dup\ ajustarea compensatorului.
Fig. 1.10. Ajustarea unui element al

lan]ului de dimensiuni la asamblarea
unui angrenaj conic.
Metoda ajust\rii se utilizeaz\ în special la fabrica]ia de serie mic\ sau individual\, pentru lan]uri
de dimensiuni cu multe elemente componente, de exemplu în cazul ma[inilor unelte.
4.5. Asamblarea prin metoda regl\rii

Asamblarea prin metoda regl\rii se realizeaz\ prin schimbarea unei anumite dimensiuni prin
reglare, prin introducerea unei piese speciale numit\ compensator în ansamblul respectiv.
Asamblarea prin reglare poate fi efectuat\:
cu element de compensare mobil;
cu element de compensare fix.
Metoda regl\rii difer\ de metoda ajust\rii prin aceea c\ elementul de compensare, în loc s\ fie
ajustat, poate fi modificat ca valoare. Se aplic\ în acelea[i cazuri ca [i metoda ajust\rii, îndeosebi
atunci când în cursul exploat\rii precizia ajustajului se înr\ut\]e[te [i necesit\ regl\ri ulterioare.
Reglarea cu element de compensare mobil
Reglarea cu element de compensare mobil se face prin schimbarea pozi]iei uneia dintre piese
(compesator) stabilite în prealabil.
Dac\ se consider\ asamblarea unei ro]i din]ate într-o cutie de viteze (fig. 1.11), pentru buna
func]ionare este necesar s\ se asigure la asamblare un joc minim între suprafe]ele ro]ii din]ate [i
ale carcasei, [i anume: RA = A1 - A2 - A3.
Precizia elementului de închidere, RA - jocul minim garantat - se realizeaz\ prin deplasarea
axial\ a buc[ei 1, pe care se afl\ o roat\ din]at\, dup\ care se fixeaz\ cu [urubul 2. Dimensiunile
A1, A2 [i A3 ale lan]ului de dimensiuni se realizeaz\ cu toleran]e economice.
22
Capitolul I
Fig. 1.11. Asamblarea
cu compensator mobil.
Reglarea cu element de compensare fix

Reglarea cu element de compensare fix se realizeaz\ prin executarea pieselor cu dimensiuni
[i forme bine determinate. Compensatorii fic[i sunt: inelele, garniturile, buc[ele cu filet, [uruburile
etc.
Asamblarea unui angrenaj conic cu ajutorul acestei metode este exemplificat\ în figura 1.12.
Reglarea jocului, în acest caz, [i coinciderea vârfurilor conurilor de rostogolire se fac cu ajutorul
elementelor de reglare cu filet 1 [i 2, piuli]a 1 permi]ând reglarea în pozi]ia dorit\ a pinionului.
O’- vârful conului de rostogolire

înainte de reglarea compensatorului;
O - vârful conului de rostogolire dup\

reglarea compensatorului.
Fig. 1.12. Reglarea unui element (compen-

sator) al lan]ului de dimensiuni la asambla-
rea unui angrenaj conic.
Avantajele acestei metode de asamblare sunt:
d\ posibilitatea de a realiza precizia elementului de închidere a lan]ului de dimensiuni, iar

pentru celelalte elemente se ob]in toleran]e în condi]ii economice;
elimin\ lucr\rile de ajustare la asamblare a elementelor componente;
se men]ine precizia lan]ului de dimensiuni pe toat\ durata exploat\rii, prin reglarea
compensatorului.
Metoda asambl\rii prin reglare este folosit\ la rezolvarea lan]ului de dimensiuni în situa]ia în
care elementul de închidere are o precizie ridicat\ [i atunci când, din cauza uzurii [i a varia]iei de
temperatur\, piesele î[i modific\ dimensiunile.
23

Tema: Metode de asamblare
Capitolul I
Fi[\ de lucru
I. Indica]i metodele de asamblare.
II. Alc\tui]i lan]ul de dimensiuni de la strungul normal.
III. Ar\ta]i rolul elementului de compensare de la un lag\r cu alunecare.
Fi[\ de documentare
I. Documenta]i-v\ asupra p\r]ilor componente ale strungului din figura 1.13.
II. Documenta]i-v\ asupra abaterilor de la pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor din tabelul anexat.
Fig. 1.13. Strungul universal SPF - 1500PH

Tema: Preg\tirea pieselor pentru asamblare
În vederea sambl\rii piesele sunt supuse uneori la opera]ii suplimentare de ajustare, manuale
sau mecanice. Ajustarea pieselor este necesar\ în acest caz pentru a compensa o eventual\
nepotrivire a toleran]ei totale într-un lan] de dimensiuni cu mai multe elemente.
Opera]iile de ajustare folosite sunt urm\toarele: retu[area, r\zuirea, rodarea, lepuirea,
lustruirea, g\urirea, alezarea, filetarea, sp\larea.
Retu[area
Opera]ia de prelucrare se nume[te retu[are când piesele sunt ajustate cu scule metalice sau
abrazive pentru încadrarea în lan]ul de dimensiuni [i asigur\ netezimea cerut\ a suprafe]elor.
24
Retu[area îndep\rteaz\ rupturile, bavurile [i neregularit\]ile suprafe]elor pieselor ce se

asambleaz\. Pentru retu[area manual\ se utilizeaz\ pile [i discuri de rectificat de diferite forme,
corespunz\tor profilului suprafe]elor.
Capitolul I
În vederea mecaniz\rii opera]iilor de retu[are, se utilizeaz\ dispozitive ac]ionate electric,
pneumatic, care antreneaz\ pile, perii, freze [i se ob]ine o suprafa]\ mai pu]in rugoas\.
R\zuirea
R\zuirea este opera]ia prin care se îndep\rteaz\ de pe suprafa]a piesei straturi fine de metal,
cu ajutorul unei scule numit\ r\zuitor. Aceast\ opera]ie se aplic\ suprafe]elor plane active cum ar
fi: ghidajele batiurilor, suprafe]elor cilindrice - cuzine]i, buc[e, în cadrul opera]iilor de repara]ii.
La suprafe]ele mici se aplic\ r\zuirea cu r\zuitoare ac]ionate manual, iar la suprafe]ele mari se
execut\ r\zuirea cu r\zuitoare ac]ionate mecanic.
Calitatea suprafe]elor r\zuite se verific\ prin tu[are. Sunt folosite pl\ci sau rigle etalon, care se
a[az\ pe suprafe]ele acoperite cu vopsea (miniu de plumb, negru de fum, indigo). Prin frecarea
u[oar\ dintre suprafe]e vopseaua r\mâne pe proeminen]ele lor sub form\ de pete [i indic\
locurile care trebuie r\zuite.
Calitatea suprafe]ei este dat\ de calitatea r\zuirii [i a num\rului de pete pe unitatea de m\sur\,
care de obicei este 25x25 mm. La suprafe]ele de etan[are, trebuie s\ existe 20-25 pete, iar la
suprafe]ele de alunecare 10-18 pete.
În cadrul orelor de instruire practic\ se vor efectua opera]ii de r\zuire, urmate de controlul lor
cu verificatoarele din atelierul [coal\.
Verificatoarele folosite la r\zuire sunt: masa de lucru, placa de tu[at, rigla de tu[at.
Suprafe]ele supuse acestei opera]ii sunt suprafe]e de separare, ghidajele batiurilor, cuzine]i,
buc[e, fusuri.
Fig. 1.14. Verificatoare folosite la r\zuire: Fig. 1.15. R\zuitoare:

a - plac\ de tu[at; b , c - rigle de tu[at a - plane; b - curbe; c - triunghiulare; d - profilate
Rodarea
Rodarea este opera]ia de netezire a dou\ suprafe]e metalice conjugate, simultan\, cu pulberi
sau paste abrazive, în scopul îmbun\t\]irii contactului dintre ele.
Rodarea este utilizat\ la prelucrarea suprafe]elor, ventilele robinetelor, ghidajele ma[inilor
unelte, angrenaje, la asamblarea ma[inilor etc. Aceast\ opera]ie poate fi efectuat\ manual sau
mecanizat, semimecanizat sau atunci când se folose[te un mecanism de ac]ionare.
Materialul abraziv folosit este: corindonul, electrocorindonul, hârtia abraziv\, diamantul etc.
Lubrifiantul folosit la rodare, în func]ie de materialul pieselor este: ulei mineral, ulei vegetal, petrol
lampant, alcool etc.
La rodare, adaosul de prelucrare este foarte mic, de 0,01-0,02 mm [i asigur\ un grad de
precizie ridicat.
25
Lepuirea
Lepuirea este opera]ia tehnologic\ de prelucrare foarte fin\ a suprafe]elor cu ajutorul pulberilor
Capitolul I
abrazive introduse între suprafa]a piesei de prelucrat [i cea a unei scule de lepuit, în timp ce
acestea se deplaseaz\ una fa]\ de cealalt\.
Lepuirea urm\re[te ob]inerea unei precizii ridicate a dimensiunilor [i o calitate superioar\ a
suprafe]elor. Aceasta se aplic\: calelor plan paralele, calibrelor, inelelor [i bilelor de rulmen]i,
segmen]ilor de piston etc. Suprafe]ele lepuite pot fi: suprafe]e plane, de revolu]ie, suprafe]e cu
forme speciale.
Procesul de lepuire poate fi executat manual sau mecanic. Prelucrarea se face prin mi[c\ri
alternative de transla]ie [i de rota]ie între piesa care se lepuie[te [i scula de lepuit. Astfel, are loc
o îndep\rtare a particulelor de metal de c\tre pulberile abrazive.
Lepuirea este efectuat\ cu materiale abrazive ca: electrocorundul, oxidul de crom, miniul de
fier, iar ca lian]i se utilizeaz\ petrolul, gazolina, uleiul mineral etc. La prelucrarea suprafe]elor prin
lepuire, atât înainte, cât [i dup\ efectuarea opera]iei, piesele trebuie sp\late.
Sculele folosite au forme [i dimensiuni corespunz\toare pieselor ce se prelucreaz\, iar
materialul lor depinde de procedeul de lepuire adoptat (fig. 1.16).
Clasificare:
a, b - plane
c, d - cilindrice
e - conic
f - cu filet
Materiale:
- font\ moale
- cupru
Fig. 1.16. Scule de lepuire
- alam\ etc.
Dup\ forma suprafe]ei de prelucrat, sunt ma[ini de lepuit plan, ma[ini de lepuit universale [i
ma[ini de lepuit speciale (ma[ini de rodat bile de rulmen]i, ma[ini de rodat ro]i din]ate etc.).
Fig. 1.17. Ma[ina de lepuit

cu dou\ discuri
26
În figura 1.17 este prezentat\ o ma[in\ de lepuit cu un disc fix de antrenare [i alt disc fix. Mi[carea
de rota]ie I a discului inferior 3 este preluat\ de la un motor electric 1 prin transmisia cu curele 4 [i un
angrenaj melc-roat\ melcat\. Discul superior 5 nu se rote[te în jurul axei sale, dar este montat într-o
Capitolul I
articula]ie sferic\ care permite a[ezarea lui în diferite pozi]ii fa]\ de discul inferior, având posibilitatea
deplas\rii pe vertical\ - mi[carea II - în func]ie de dimensiunea pieselor de lepuit. Pentru a permite
a[ezarea pieselor pe masa ma[inii, bra]ul 7 se rote[te în jurul coloanei 2 - mi[carea III. Între cele dou\
discuri se afl\ platoul suport cu fante 6, care antreneaz\ piesele. Acesta este mai sub]ire decât
grosimea pieselor care se lepuiesc, astfel c\ platoul nu atinge discul de lepuit. Ap\sarea dintre cele
dou\ discuri este realizat\ hidraulic.
Lustruirea
Lustruirea este opera]ia de micronetezire a suprafe]elor de form\ cilindric\, plan\ sau profilat\, în
scopul ob]inerii suprafe]elor oglind\.
Lustruirea este o opera]ie de superfinisare, efectuat\ cu ajutorul unor paste abrazive, pe ma[ini de
superfinisat care au o vitez\ mare de rota]ie.
G\urirea
G\urirea este opera]ia tehnologic\ de prelucrare prin a[chiere, pentru a executa diferite g\uri cu
scule numite burghie (fig. 1.19). Opera]ia de g\urire se mai nume[te [i burghiere, opera]ie care este
executat\ manual sau mecanic.
În timpul prelucr\rii g\urii, în general, piesa care urmeaz\ s\ fie prelucrat\ este fix\, iar
burghiul (fig. 1.18) execut\ o mi[care combinat\ (rota]ie [i transla]ie).
Sculele cele mai utilizate la g\urire sunt burghiele

elicoidale. Ele sunt prev\zute cu dou\ canale elicoidale
pentru evacuarea a[chiilor.
Fig. 1.18. Schema de principiu a g\uririi cu burghiul:
n - mi[carea principal\ de a[chiere;
s - mi[carea de avans;
a, b - dimensiunile a[chiei
t - adâncimea de a[chiere.
Fig. 1.19: Tipuri de burghie:

- burghie cilindrice
- burghie profesionale simple sau cu diverse acoperiri
- burghie de centruire pentru industria auto
- burghie conice, standard si profesionale
- alezoare
- burghiu pentru prelucrarea metalelor
- burghiu pentru prelucrarea lemnului, pietrei,
betonului
- burghiu pentru gaurirea hartiei in pachet
27
Dispozitivele utilizate la g\urire sunt:

dispozitive pentru prinderea burghiului (mandrina cu trei f\lci, buc[ele de reduc]ie)
dispozitivele pentru fixarea piesei (menghine)
Capitolul I
Prelucrarea g\urilor se poate realiza prin urm\toarele opera]ii:

adâncirea (realizat\ cu adâncitoare)
l\rgirea (realizat\ cu l\rgitoare)
alezarea (realizat\ cu alezoare).
Ma[inile utilizate pentru opera]ia de g\urire sunt:
ma[ini de g\urit portabile: cu ac]ionare manual\, electric\ [i pneumatic\;
ma[ini de g\urit fixe: verticale, de banc cu coloan\, radiale, în coordonate.
Ma[inile de g\urit realizeaz\ mi[carea de rota]ie [i mi[carea de transla]ie, putând fi utilizate [i
la opera]iile de prelucrare a g\urilor.
Avantajul ma[inilor de g\urit fixe în compara]ie cu cele portabile sunt: tura]iile mari, avansul
mecanic, g\uri cu dimensiuni într-o gam\ mai larg\, calitatea superioar\ a g\uririi.
În figura 1.20 este reprezentat\ o ma[in\ de g\urit cu coloan\, iar în figura 1.21 o ma[in\ de
g\urit radial\.
Fig. 1.20. Ma[ina de

g\urit cu coloan\
28
Fig. 1.21. Ma[ina de g\urit radial\

Capitolul I
Alezarea
Alezarea este opera]ia tehnologic\ de prelucrare prin a[chiere a suprafe]elor interioare de
rota]ie în vederea m\ririi preciziei dimensionale [i a netezirii suprafe]elor.
Alezarea este efectuat\ dup\ g\urire, cu scule numite alezoare, [i poate fi de degro[are
sau finisare, în func]ie de precizia cerut\. Adâncimea de lucru este mic\, a[chiile ce se degaj\
sunt foarte sub]iri. În vederea alez\rii se las\ un adaos de prelucrare de 0,25-0,50 mm la
degro[are [i 0,05-0,15 mm la finisare, adaos care se îndep\rteaz\ dintr-o singur\ trecere: alezare
de dego[are, urmat\ de alezare de finisare.
29
Alezarea poate fi executat\ manual sau mecanic, atât pentru prelucrarea alezajelor cilindrice
cât [i a celor conice. La prelucrarea prin alezare manual\, cât [i la cea mecanizat\, piesa r\mâne
nemi[cat\, iar scula execut\ mi[carea principal\ de a[chiere - mi[care de rota]ie precum [i
Capitolul I
mi[carea secundar\ - mi[carea de avans (fig. 1.22).

Ma[inile pe care sunt prelucrate g\urile prin alezare sunt acelea[i ca [i la g\urire.
Fig. 1.22. Scheme de

principiu la alezarea cu
alezorul:
a - a unui alezaj
str\puns;
b - a unui alezaj înfundat;
c - a unui alezaj conic.
Filetarea
Filetarea este opera]ia tehnologic\ de prelucrare prin a[chiere pentru ob]inerea unui canal
sub form\ de spir\ elicoidal\ pe o suprafa]\ cilindric\ sau conic\. Filetul este constituit din
totalitatea spirelor de pe suprafa]a respectiv\. Filetarea se execut\ manual sau cu ma[ini de
filetat. Sculele folosite la filetarea manual\ sunt: tarozii (fig. 1.23), care execut\ filetul interior [i
filierele, care execut\ filetul exterior (fig. 1.24).
Filetarea mecanic\ se poate face pe ma[ini speciale sau chiar pe ma[ini de g\urit, avantajul
filet\rii mecanice fiind o calitate superioar\ a prelucr\rii [i o productivitate ridicat\.
La controlul filetelor se urm\re[te calitatea suprafe]elor prelucrate [i respectarea dimensiunilor
elementelor geometrice principale ale filetului. Verificarea se poate efectua prin dou\ metode:
metoda complex\ [i metoda diferen]ial\. Metoda complex\ de control se realizeaz\ cu ajutorul
calibrelor inel [i tampon filetate (fig. 1.25), iar metoda diferen]ial\ folose[te ca [i mijloc de
m\surare micrometrul de filet, microscopul de atelier.
Fig. 1.23. Tarozi de mân\

a - tarod de degro[are;
b b - tarod mediu;
c - tarod de finisare
30
Capitolul I
a
c
Fig. 1.24. Filiere:

a - rotund\ dintr-o bucat\ ; d
b - rotund\ spintecat\;
c - p\trat\;
d - hexagonal\
Fig. 1.25.
Calibre filetate
Ma[inile de filetat electrice (fig.

1.26) au o mare productivitate [i
execut\ filete de la M8 la M24,
respectiv ½ ... 2". Ma[ina se
compune dintr-un motor electric,
o cutie de viteze, o cutie de
avansuri, un arbore principal [i o
p\pu[\ mobil\. P\pu[a mobil\ se
deplaseaz\ pe ghidajele
suportului, permi]ând filetarea
pieselor de diferite lungimi.
Ma[ina de filetat electric\ este
prev\zut\ cu dispozitiv pentru
l\rgirea g\urilor [i t\ierea
Fig. 1.26. Ma[ina materialului.
de filetat electric\
31
Sp\larea
În urma prelucr\rilor mecanice, pe suprafe]ele pieselor r\mân a[chii m\runte, pilitur\, pulbere
Capitolul I
abraziv\, urme de ulei [i alte impurit\]i care pot provoca uzarea acestora. Dup\ prelucr\rile mecanice
piesele sunt sp\late în vederea mont\rii, asambl\rii. În func]ie de caracterul produc]iei [i a num\rului
de piese, sp\larea poate fi manual\ sau mecanizat\.
La produc]ia de serie mic\ [i de unicate, piesele se spal\ manual cu petrol lampant, benzin\,
utilizând perii sau pensule, în rezervoare sau b\i deschise. În ultimul timp se folosesc degresan]i sau
detergen]i. Dup\ sp\larea chimic\, piesele sunt sp\late cu ap\ fierbinte [i se usuc\ cu jet de aer cald.
La produc]ia de serie mare, pentru sp\larea pieselor se folosesc ma[ini sau instala]ii de sp\lat,
acest procedeu fiind practic [i economic.
Pentru sp\larea pieselor de precizie sau cu forme complicate se folosesc instala]ii moderne de
cur\]ire cu ultrasunete. În cazul procesului de sp\lare mecanizat se folosesc ma[ini de sp\lat cu mai
multe camere.
Fig. 1.27. Ma[in\ de sp\lat cu transportor Fig. 1.28. Duze industriale
Principiul de func]ionare const\ în producerea în lichidul b\ii de sp\lare a unor oscila]ii

mecanice de frecven]\ înalt\ de 18-21 kHz [i, datorit\ presiunii [i depresiunii produse la suprafa]a
pieselor, murd\ria este îndep\rtat\. Astfel, cre[te randamentul [i se îmbun\t\]e[te calitatea
sp\l\rii.
În schema de principiu din figura 1.27, piesele 1 sunt deplasate pe un transportor 2, ac]ionat
de un motor electric 3 prin intermediul reductorului 4 [i transportorului 5. Solu]ia de sp\lare se
înc\lze[te în sistemul 6, este aspirat\ de pompa 7 din rezervor [i pompat\ la sistemul de stropit
8. Instala]ia de stropit 8 este format\ din duze, dispuse astfel încât piesele s\ fie sp\late cu jet
puternic din toate direc]iile. Raza jetului este sub form\ de con întreg, manta de con, fant\ plat\,
jet concentric. Materialul utilizat pentru confec]ionarea duzelor industriale (fig. 1.28) este o]el
rezistent la acid, o]el, alam\, teflon etc.
Dup\ sp\lare, piesele sunt suflate cu aer pentru a fi cur\]ate orificiile, canalele, locurile greu
accesibile, precum [i uscarea lor. În acest scop, este necesar ca la fiecare loc de munc\ s\ existe
o priz\ de aer, un furtun flexibil [i un robinet de închidere - deschidere.
32
Fi[\ de evaluare
Capitolul I
I. Alege]i varianta corect\:
1. R\zuitorul este:
a) o pil\
b) o filier\
c) un burgiu
d) un cu]it.
2. G\urile se mai numesc:
a) alezaje
b) ajustaje
c) butuc
d) arbore.
3. Tarodul este:
a) un utilaj
b) un dispozitiv
c) o scul\
d) un mecanism. 15 puncte
II. În coloana A sunt enun]ate opera]iile preg\titoare în vederea asambl\rii, iar în B sculele
specifice; stabili]i asocierile dintre cifrele din coloana A [i literele corespunz\toare din coloana B.
A. Opera]ii B. Scule
1. Trasare a. L\rgitoare
2. Alezare b. Calibre
3. L\rgire c. Compas
4. Filetare d. Burghiu
5. G\urire e. Alezor
III. Indica]i SDV-urile folosite la r\zuire. 15 puncte
IV. Ar\ta]i necesitatea opera]iei de sp\lare a pieselor. 20 puncte
V. Alc\tui]i un eseu cu titlul: Lepuirea:

a. Defini]i lepuirea
b. Indica]i materialele folosite la lepuire.
c. Denumi]i sculele [i utilajele folosite la opera]ia tehnologic\ de lepuire. 20 puncte
Not\
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord\ 10 puncte din oficiu.
33

Tema: Preg\tirea pieselor pentru asamblare
Capitolul I
Lucrarea 1
1. Preciza]i sculele folosite la opera]ia de filetare.
2. Executa]i manual filetul exterior M10 pe o lungime de 20 mm, la cap\tul unei tije de o]el de
80 mm lungime.
φ 8, la o distan]\
Lucrarea 2
Executa]i într-o platband\ de o]el, de dimensiuni (100 x 60 x 3), patru g\uri
de 20 mm fa]\ de centrul axelor de simetrie.
a) - alege]i [i denumi]i SDV-urile folosite la g\urire;
b) - executa]i opera]iile preg\titoare în vederea procesului de g\urire;
c) - executa]i opera]ia tehnologic\;
d) - verifica]i opera]ia efectuat\;
e)- descrie]i modul de lucru [i, dac\ este necesar, întocmi]i o schi]\.
Lucararea se va executa pe grupe de elevi.
Fi[\ de lucru
I. Completa]i spa]iile libere din enun]urile urm\toare cu termenii corespunz\tori:
1. R\zuirea este opera]ia ............................ care se execut\ în scopul ob]inerii unor
suprafe]e ............................. în vederea unui contact cât mai uniform [i a unei etan[\ri cât mai
perfecte în cazul îmbin\rilor fixe.
2. Lepuirea se aplic\ ........................ plan paralele, calibrelor, rolelor, bilelor de
......................., segmen]ilor etc.
3. Filetarea ...................... a pieselor se execut\ cu filiere, iar cea interioar\ cu ..................
4. G\urirea este opera]ia tehnologic\ de prelucrare prin ........................ cu ajutorul unor
scule numite ......................
5. În timpul prelucr\rii g\urii, burghiul execut\ o mi[care combinat\ de __________ [i de
transla]ie.
6. Alezoarele se utilizeaz\ pentru opera]ia de prelucrare a g\urilor numit\ _________.
7. A[chiile rezultate la g\urire se vor îndep\rta cu _______________ [i nu cu mâna liber\.
II. Indica]i p\r]ile componente ale unei ma[ini de g\urit din atelierul [colii [i explica]i func]ionarea
ei.
34
Capitolul II. Realizarea de produse specifice prin asambl\ri nedemontabile
Capitolul 1I
Capitolul II
Realizarea de produse specifice prin asambl\ri nedemontabile
1. Asamblarea prin presare.
2. Asamblarea prin lipire.
3. Asamblarea prin nituire.
4. Asamblarea prin sudare.
Competen]a: Realizeaz\ produse specifice prin asambl\ri nedemontabile.

a - Identificarea tipurilor de asambl\ri nedemontabile utilizate la realizarea unor produse
specifice calific\rii.
b - Executarea opera]iilor de asamblare nedemontabil\ a p\r]ilor componente ale unor produse
35

Capitolul II
Tema: Asambl\ri prin presare
Defini]ie
Asamblarea prin presare se ob]ine prin presarea a dou\ piese (de tip arbore-alezaj), astfel
încât s\ se ob]in\ blocarea mi[c\rii uneia fa]\ de cealalt\, prin apari]ia unor for]e de strângere
între ele.
Clasificarea metodelor de ob]inere a asambl\rilor nedemontabile
· Presarea transversal\:
prin înc\lzirea piesei exterioare;
prin r\cirea piesei interioare;
prin deformare.
Asambl\rile realizate prin deplasarea radial\ a suprafe]elor de contact ca rezultat al dilata]iei
piesei cuprinz\toare înc\lzite în prealabil sau al contrac]iei piesei cuprinse r\cite în prealabil se
numesc asambl\ri fretate.
· Presarea longitudinal\:
prin introducerea for]at\ a piesei interioare în piesa exterioar\
Asambl\rile ob]inute prin presare longitudinal\, la rece, a piesei cuprinse (tip arbore) în cea
cuprinz\toare (tip alezaj) sau invers se mai numesc asambl\ri presate.
1. Asamblarea prin înc\lzirea piesei cuprinz\toare

Se realizeaz\ prin deplasarea radial\ a suprafe]elor de contact, ca rezultat al contrac]iei piesei
cuprinz\toare înc\lzite în prealabil. Aceast\ opera]ie este denumit\ [i fretare.
1-piesa cuprinz\toare
2-piesa cuprins\
Fig.2.1. Presarea transversal\ prin

înc\lzirea piesei cuprinz\toare
2. Asamblarea prin r\cirea piesei cuprinse

Se realizeaz\ similar cazului precedent, cu deosebirea c\ se va r\ci piesa cuprins\ (mai
voluminoas\), pentru a i se mic[ora diametrul exterior prin contrac]ie.
1-piesa cuprinz\toare
2-piesa cuprins\
Fig.2.2. Presarea transversal\ prin r\cirea

piesei cuprinse
36
Montarea pieselor prin folosirea ac]iunii c\ldurii sau frigului nu produce deteriorarea
asperit\]ilor suprafe]elor conjugate, fenomen ce se produce la asambl\rile prin presare
Capitolul II
longitudinal\ la rece. De aceea, rezisten]a acestor îmbin\ri este mai mare.
Montajul pieselor prin r\cirea piesei cuprinse are o serie de avantaje fa]\ de montajul cu
înc\lzirea piesei cuprinz\toare, printre care:
prin r\cire nu se modific\ structura ini]ial\ [i calit\]ile fizico-mecanice ale metalului;
viteza [i timpul de r\cire a pieselor cuprinse sunt mai mici decât viteza [i timpul de înc\lzire
a pieselor cuprinz\toare;
asamblarea buc[elor [i a c\m\[ilor cilindrice prin frig poate îndep\rta aproape deplin
deformarea lor.
3. Asamblarea prin deformare plastic\

Se realizeaz\ prin deformarea plastic\ local\ [i remanent\ a uneia dintre cele dou\ piese,
astfel încât s\ p\trund\ strâns una în cealalt\.
În aceast\ categorie intr\: asamblarea prin urechi, prin mandrinare, prin r\sfrângere, prin
f\l]uire, prin nervurare.
Prin aceast\ opera]ie se monteaz\, spre exemplu: ]evi, benzi, piese tubulare, arcuri, table,
funduri la recipiente.
Fi[\ de evaluare
I. Incercui]i r\spunsul corect :

1. Asambl\rile prin presare sunt asambl\ri :
a) demontabile
b) nedemontabile
2. Asambl\rile prin presare sunt asambl\ri :
a) f\r\ organ de asamblare
b) cu organ de asamblare
II. Alege]i coresponden]ele corecte între elementele celor dou\ coloane :
A. B.
1. presare longitudinal\ a) prin inc\lzirea piesei exterioare
2. presare transversal\ b) prin introducerea for]at\ a piesei interioare in piesa exterioar\
1 ......... 2 .........
III. Recunoa[te]i metoda de asamblare prin presare si identifica]i reperele din figur\:
1-
2-
Not\: Se acord\ 1 punct din oficiu.
37
INSTRUIRE PRACTIC|
Capitolul II

1. Asamblarea prin înc\lzirea piesei cuprinz\toare
Diametrul interior al piesei-alezaj cre[te datorit\ dilat\rii, piesele asamblându-se cu u[urin]\.
Dup\ r\cire, prin contrac]ie, piesa exterioar\ se strânge pe piesa interioar\, realizându-se un
ajustaj cu strângere.
Temperatura la care este înc\lzit\ piesa cuprinz\toare este dat\ de rela]ia:
T = td + ta +ts (oC)
unde:
td - temperatura necesar\ dilat\rii alezajului;
ta - temperatura mediului în care se lucreaz\;
ts - temperatura de siguran]\ prin care se ]ine seama c\ piesa se r\ce[te în timpul
transportului de la locul de înc\lzire la locul de asamblare (ts=20 oC).
Prin aceast\ opera]ie, numit\ fretare, se monteaz\, spre exemplu, butucul pe arbore, bandajul
ro]ilor la vagoanele de cale ferat\.
Metode de inc\lzire a pieselor

Pentru înc\lzirea pieselor se folosesc instala]ii de înc\lzire cu b\i (ulei mineral sau ulei de ricin)
sau cu rezisten]e electrice (fig.2.3.).
Baia este prev\zut\ cu o plas\ de sârm\ pentru ca piesele s\ nu intre în contact cu fundul b\ii
sau cu elementele de înc\lzire.
a) instala]ii de înc\lzire cu b\i b) cu rezisten]e electrice c) cu induc]ie

Fig.2.3. Metode de inc\lzire a pieselor
a) b) [i c)
1-baie 1- pies\
2-plas\ de protec]ie 2- rezisten]e electrice
3-suport pies\ 3- suport
4-pies\ 4- inductor
5-termometru
38
Montajul cu ajutorul c\ldurii se poate realiza prin înc\lzirea general\ (total\) sau local\ a
butucului. Înc\lzirea general\ se folose[te la asamblarea pieselor de dimensiuni mici [i mijlocii.
Capitolul II
Pentru piesele de gabarit mare se folose[te înc\lzirea local\ a zonei de material al\turat\ g\urii
în care trebuie s\ intre arborele.
Înc\lzirea se face cu ajutorul arz\toarelor de gaz, cu rezisten]e electrice, cu inductoare
electrice etc. Piesele mici [i mijlocii se înc\lzesc în b\i sau în cuptoare cu gaz sau electrice.
La înc\lzire trebuie s\ se evite arderile de suprafa]\ care d\uneaz\ asambl\rilor ce vor
necesita demont\ri ulterioare.
2. Asamblarea prin r\cirea piesei cuprinse
Asamblarea const\ în mic[orarea diametrului piesei interioare prin r\cirea acesteia sub
temperatura mediului ambiant (fenomenul de contrac]ie), în instala]ii speciale.
Metoda se aplic\ atunci când piesa cuprinz\toare este voluminoas\ sau are o configura]ie
complex\.
R\cirea pieselor, sub temperatura mediului ambiant, se realizeaz\ cu instala]ii de r\cire
speciale, cu amestec ghea]\-clorur\ de sodiu (pana la -10oC), cu z\pad\ carbonic\ (-70 oC), cu
oxigen sau azot lichid (-180oC... -190oC).
1-cuv\ cu piese
2-ghea]\ carbonic\
Fig.2.4. Van\ cu ghea]\ carbonic\
Asamblarea cu folosirea ghe]ii carbonice necesit\ instala]ii simple sub form\ de vane (fig.2.4)
cu pere]ii bine izola]i termic. R\cirea în vane este comod\ [i se preteaz\ la produc]ia de serie mic\.
Pentru r\cirea cu azot lichid se folosesc recipien]i metalici cu pere]i dubli, cu izola]ie termic\.
Pere]ii interiori ai acestor recipien]i (cu grosimea în jur de 5mm) se fac din cupru, aliaje de cupru
sau o]eluri înalt aliate, pentru a se evita fenomenul de fragilitate la temperaturi sc\zute. Pere]ii
exteriori se fac din o]el carbon.
Pentru calculul temperaturii de r\cire se folose[te aceea[i rela]ie ca la înc\lzirea pieselor.
Asamblarea prin fretare are, în principiu, urm\toarele etape:
înc\lzirea piesei cuprinz\toare (butuc) sau r\cirea piesei cuprinse (arbore);
transportarea piesei supuse la ac]iunea temperaturii la locul de asamblare;
orientarea reciproc\ a pieselor pentru a se asigura coaxialitatea lor;
introducerea arborelui în butuc sau a butucului pe arbore;
aducerea ansamblului la temperatura mediului ambiant;
controlul asambl\rii rezultate.
39
Piesele din o]el carbon [i o]eluri slab aliate devin fragile prin r\cire la temperaturi joase. De
aceea, la îmbinarea arborelui cu alezajul trebuie s\ se evite lovirea pieselor, mai ales în prezen]a
Capitolul II
pere]ilor sub]iri [i a decup\rilor în sec]iunea pieselor.
M\surile de protec]ia muncii la aceast\ metod\ de asamblare necesit\ aten]ie deosebit\:

piesele vor fi atent cur\]ate de ulei;
manevrarea se va face cu mare aten]ie (pericol de arsuri);
manevrarea [i transportul buteliilor de azot [i oxigen se vor face cu mare grij\ (pericol de
explozie);
personalul trebuie s\ poarte m\nu[i, ochelari, [or]uri [i alte mijloace de protec]ie individual\;
piesele înc\lzite sau r\cite trebuie manipulate cu cle[ti cu mânere lungi sau cu alte
dispozitive, pentru a se evita arsurile sau deger\turile;
trebuie s\ se evite contactul dintre uleiuri, unsori [i alte materiale u[or oxidabile [i oxigenul,
deoarece se pot produce explozii.
3. Asamblarea prin deformare plastic\
Metodele de asamblare prin deformare folosite sunt:

asamblarea prin urechi (fig.2.5)- se utilizeaz\ la îmbinarea capetelor de benzi, a pieselor
tubulare cu fundurile acestora, fixarea arcurilor;
asamblarea prin mandrinare (fig.2.6)- se realizeaz\ prin l\rgirea radial\ a ]evilor cu pere]i
sub]iri sau din materiale moi (alam\ sau cupru);
asamblarea prin r\sfrângere (fig.2.7)- se folose[te la îmbinarea pieselor executate din
materiale moi (o]el moale, aluminiu, alam\); se mai nume[te asamblare pe contur închis;
asamblarea prin fal] (fig.2.8)- se folose[te la îmbinarea materialelor din tabl\ pentru
recipiente cilindrice [i la asamblarea fundurilor acestora;
asamblarea prin nervurare (fig.2.9)- se folose[te la îmbinarea pieselor tubulare cu bare sau
a pieselor tubulare între ele.
Fig.2.5.-Asamblarea
prin urechi
Fig.2.6. - Asamblarea
prin mandrinare
prin r\sfrângere
40
Capitolul II
Fig.2.8. - Asamblarea prin f\l]uire
prin nervurare
Presarea longitudinala
Se realizeaz\ prin introducerea for]at\ a piesei interioare în piesa exterioar\.
Asamblarea prin presare longitudinal\ constituie una dintre cele mai simple metode de
asamblare.
Principalele avantaje ale acestei metode de asamblare constau în execu]ia rapid\ a asambl\rii
[i simplitatea utilajului folosit.
Pentru realizarea unei strângeri suficiente, piesa care se preseaz\ se prelucreaz\, în prealabil,
la dimensiuni prev\zute cu toleran]e rezultate din alegerea ajustajelor cu strângere.
Presarea se poate realiza prin lovire - cu lovituri de ciocan (în cazul asambl\rii [tifturilor mici,
penelor, dopurilor, capacelor etc.) sau strângere -prin folosirea unei prese: manuale (cu [urub sau
cu pârghie), hidraulice, pneumatice etc.
Pentru u[urarea asambl\rii se recomand\ ungerea suprafe]elor ajustajului.
Calitatea asambl\rilor realizate prin presare se controleaz\ prin m\surarea for]elor de presare.
În fig.2.10 se exemplific\ presarea buc[elor :
-cea mai simpl\ metod\ este cea care folose[te o pies\ intermediar\ [i ciocanul (fig.2.10a)
-pentru a preveni dezaxarea buc[ei presate fa]\ de corpul piesei se pot folosi inele de ghidare
(fig.2.10b) sau dornuri de ghidare (fig.2.10c)
1-buc[\
2-pies\
3-pies\ intermediar\
4-inel de ghidare
5-dorn
Fig.2.10. Presarea buc[elor
41
Aplica]ii practice
Capitolul II
Folosind datele din urm\toarea fi[\ de documentare, încerca]i s\ rezolva]i cele dou\ aplica]ii.
Indica]ie: se vor forma grupe de 4-5 elevi care vor lucra în colaborare.
1. Asamblarea unei ro]i cu un arbore se face prin strângere la dimensiunea nominal\
N = 150mm, prin înc\lzirea ro]ii.
S\ se stabileasc\ temperatura de înc\lzire a ro]ii, [tiind c\ piesele ansamblului sunt din o]el [i
au dimensiunile:
- diametrul alezajului ro]ii D = 150mm, cu abaterea superioar\ as = -0,050 mm [i abaterea
inferioar\ ai = - 0,090 mm.
- diametrul arborelui d = 150mm, cu abaterea superioar\ as = 0 mm [i abaterea inferioar\
ai = -0,025 mm.
2. S\ se aleag\ mediul de r\cire necesar asambl\rii prin r\cirea arborelui, a pieselor, din cazul
precedent.
FI{| DE DOCUMENTARE
Temperatura la care este înc\lzit\ piesa cuprinz\toare este dat\ de rela]ia:
T = td + ta +ts (oC)
unde:
td - temperatura necesar\ dilat\rii alezajului;
ta - temperatura mediului în care se lucreaz\;
ts - temperatura de siguran]\ prin care se ]ine seama c\ piesa se r\ce[te în timpul
transportului de la locul de înc\lzire la locul de asamblare (tts=20 oC).
td = S/(αi di ) (oC),
Pentru coeficientul de dilatare termic\ αi se recomand\ urm\toarele valori:

unde S este stângerea, în mm
Material Coeficient de dilatare (grd-1)

O]el 12*10-6
Font\ 10,5*10-6
Bronzuri cu staniu 17*10-6
Alam\ 18*10-6
Aliaje de aluminiu 23*10-6
deosebirea c\ se va folosi coeficientul de contrac]ie la r\cire αr, cu valorile recomandate în tabelul

Pentru calculul temperaturii de r\cire se folosesc acelea[i rela]ii ca la înc\lzirea pieselor, cu
tc = S/(αr di ) (oC),
de mai jos:
42
Material Coeficient de contrac]ie (grd-1)
Capitolul II
O]el -8,5*10-6
Font\ -8,6*10-6
Bronzuri -14,2*10-6
Alam\ -16,7*10-6
Aliaje de aluminiu -18,6*10-6
Rezolvare:
1. Înc\lzirea trebuie f\cut\ în a[a fel încât asamblarea s\ fie posibil\ [i în cel mai dificil caz, cel al
realiz\rii strângerii maxime. Aceasta va fi:
Smax= dmax - Dmin =150,000 - 149,910 = 0,090 mm
Temperatura necesar\ dilat\rii ro]ii cu o valoare egal\ cu cea a strângerii maxime se va calcula
cu formula:
td = Smax/(αi di ) = 0,090/(12*10-6*150) = 50 oC
Pentru siguran]\ [i ]inând cont de temperatura mediului ambiant, piesa se va înc\lzi la

temperatura:
Ti = td + ta +ts = 50 + 20 + 20 =90 oC
2. Temperatura necesar\ contrac]iei prin r\cirea arborelui va fi:

tc = Smax/(αr di ) = 0,090/(-8,5*10-6*150) = -70,5 oC
Tr = td + ta = -70,5 - 20 = -90,5 oC
Realizarea acestei temperaturi este posibil\ dac\ se folosesc aerul lichid sau oxigenul lichid.
Dintre acestea, mai ieftin este aerul lichid.
Formula a fost folosit\ par]ial deoarece se consider\ c\ pe timpul r\cirii izolarea piesei fa]\ de
mediul înconjut\tor este foarte bun\.
43

Capitolul II
Tema: Asambl\ri prin lipire
Defini]ie
Asamblarea prin lipire este o asamblare nedemontabil\ a dou\ piese metalice cu ajutorul unui
metal sau aliaj de alt\ natur\, având temperatura de topire mai mic\ decât cea a metalelor de
îmbinat, prin înc\lzirea pieselor la temperatura de topire a aliajului de lipire.
Caracteristici
rezisten]a îmbin\rii este mare, uneori apropiat\ de cea a materialului de baz\;
înc\lzirea redus\ a materialului de baz\ pentru lipire nu schimb\ structura [i caracteristicile
fizico-chimice ale acestuia;
îmbin\rile lipite au aspect bun [i nu necesit\ prelucrare ulterioar\;
pot fi îmbinate piese foarte groase cu piese sub]iri, f\r\ ca rezisten]a ansamblului s\ fie
mic[orat\.
Clasificare
Lipiturile pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cea mai important\ fiind aceea în
func]ie de temperatura de topire a materialului de adaos, respectiv temperatura de înc\lzire
pentru lipire a pieselor de asamblat. Din acest punct de vedere se deosebesc :
lipire moale - temperatura de topire a aliajului de lipit se situeaz\ sub 723 K (450oC);
lipire tare (brazur\) - temperatura de topire a aliajului de lipit este de peste 723 K.
Aliaje, fluxuri [i atmosfere folosite la lipire

Fluxurile sunt folosite pentru înl\turarea (dizolvarea) oxizilor de pe suprafa]a de lipit, pentru
eliminarea impurit\]ilor, pentru crearea condi]iilor optime de aderen]\ a aliajului de lipit (în stare
topit\) la suprafe]e, precum [i pentru împiedicarea p\trunderii gazelor în zona lipiturii - evitând
astfel apari]ia incluziunilor. În general, pentru realizarea unei îmbin\ri de calitate, fluxurile trebuie
s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii :
s\ protejeze perfect suprafe]ele de îmbinat formând o pelicul\ dens\ pe metalul de baz\
pentru ca în timpul lipirii s\ se evite oxidarea;
s\ dizolve oxizii metalici de pe metalul de baz\ [i de pe aliajul de lipit, facilitând formarea
unor leg\turi metalice între acestea, f\r\ s\ aib\ o ac]iune chimic\ nefavorabil\;
s\ fie stabile din punct de vedere chimic într-un interval larg de temperatur\ [i timp;
s\ aib\ temperatura de topire mai joas\ decât aliajul de lipit folosit pentru ca suprafe]ele de
îmbinat s\ se cure]e de oxizi înainte de topirea aliajului;
s\ aib\, în stare topit\, o vâscozitate mic\ pentru ca la lipire s\ umecteze bine suprafa]a
metalului de baz\, sub forma unei pelicule sub]iri. Fluxurile prea vâscoase se întind greu [i în strat
gros pot împiedica p\trunderea aliajului în rostul de lipire;
rezidurile de flux ce r\mân pe îmbinare dup\ lipire s\ se îndep\rteze u[or [i s\ nu provoace
corosiune.
Fluxurile se pot prezenta sub form\ de pudr\, past\, înveli[ sau inim\ la sârma de aliaj de lipit
sau sub form\ de baie topit\ (în cazul b\ii topite, aceasta trebuie s\ aib\ temperatura suficient\
pentru a fi [i sursa de înc\lzire necesar\ topirii aliajului de lipit).
În ]ar\, pentru lipirea o]elurilor, se folosesc fluxuri conform SR EN 1045-99.
44
Aliajele de lipit - se folosesc metale cu punct de topire mai sc\zut decât cel al materialului de
baz\, care pot fi fluidizate cu scule adecvate [i dup\ înt\rire ader\ la materialul de baz\ sau se
Capitolul II
aliaz\ cu acesta (capacitatea de priz\ se nume[te afinitate).
Aliajul de lipit trebuie deasemenea s\ fie foarte penetrant deoarece în numeroase cazuri ele
trebuie s\ p\trund\ în spa]ii foarte mici (între ]evi, sârme).
Din punct de vedere al rezisten]ei, acesta trebuie ales cât mai rezistent cu putin]\, f\r\ a se
fragiliza.
Aliajele de lipit pot fi clasificate dup\ : compozi]ia chimic\, temperatura de lucru, forma de livrare.
Aliajele pentru lipirea o]elurilor, în func]ie de compozi]ia chimic\, pot fi grupate în :
a) aliaje pe baz\ de metale uzuale: pe baz\ de Cu, pe baz\ de Ni, speciale.
b) aliaje pe baz\ de metale nobile: pe baz\ de Ag (Ag-Cu; Ag-Cu-Zn; Ag-Cu-Zn-Cd), pe baz\
de Au.
Atmosfere pentru lipire - sunt utilizate pentru lipirea unor componente din o]eluri.Acestea pot fi:
gaze inerte ( ex.argon de înalt\ puritate);
atmosfer\ protectoare cu con]inut de azot, cu con]inut de amoniac disociat, de hidrogen.
Lipirea moale
Lipirea moale se aplic\ atunci când intereseaz\ etan[eitatea pieselor de lipit [i când
rezisten]a acestora poate avea valori reduse. Totodat\ intereseaz\ [i temperatura la care vor
lucra piesele îmbinate, având în vedere rolul important al acesteia asupra rezisten]ei îmbin\rii.
Lipirea moale are o larg\ aplicabilitate în electrotehnic\, electronic\, tinichigerie, instala]ii
sanitare, etc.
In cazul domeniul electrotehnicii [i electronicii, prin acest procedeu se realizeaz\ o îmbinare
stabil\ a pieselor bune conduc\toare de electricitate iar acestea sunt expuse la o influen]\
termic\ minim\.
În tehnica instala]iilor de ap\, lipirea ]evilor de cupru este un procedeu des întâlnit. În acest fel
se ob]in îmbin\ri durabile [i etan[e între ]evile de cupru [i fitinguri (coturi, teuri). Prin acest
procedeu aliajul topit de adaos p\trunde uniform în spa]iul fin dintre peretele exterior al ]evii [i
peretele interior al fitingului asigurând etan[eitatea acestei îmbin\ri.
Scule [i dispozitive folosite la lipirea moale

lampa de lipit (arz\tor cu gaz) ce functioneaz\ cu un amestec combustibil propan-butan [i
care are ca variant\ mai confortabil\ aprinderea cu aprinz\tor piezo-electric → pentru lipirea
pieselor de dimensiuni mari.
ciocanele de lipit servesc la înc\lzirea aliajului de lipit pân\ la topire în vederea execut\rii
lipirii.Ele pot avea înc\lzirea intermitent\ (se înc\lzesc cu flac\r\) sau continu\ (electric\). Partea
lor activ\ este vârful de lipit (capul de lipit) - care trebuie s\ fie zincat sau acoperit cu un strat de
aliaj. Arsurile care apar din cauza supraînc\lzirii [i aliajul ars îl izoleaz\ termic. Acestea pot fi
îndep\rtate cu un burete umed dar niciodat\ nu vor fi pilite sau [lefuite.Exist\ [i vârfuri cu durat\
mare de via]\ (din cupru pur) dar ele sunt sensibile la ac]iunile mecanice. In cazul pieselor
electronice se folosesc aparate de lipit cu regulator de temperatur\.
45
Capitolul II
Fig.2.11 Scule [i accesorii

folosite la lipire
dispozitiv cu ultrasunete → pentru lipirea metalelor neferoase.El este asem\n\tor ciocanului

de lipit electric fiind compus din varful 1 care este continuu înc\lzit de o rezisten]\ electric\ 2. În
prelungirea vârfului se g\se[te tija 3 cu bobina de excita]ie 4 alimentat\ de un generator de înalt\
frecven]\ 5 care transmite vârfului o mi[care de oscila]ie de frecven]\ foarte mare (de ordinul a
20 000Hz). Mi[carea de oscila]ie a vârfului provoac\ aliajului topit 6 spargerea pojghi]ei de oxizi
7 de pe suprafa]a pieselor.Acest dispozitiv elimin\ folosirea fluxului.
Fig.2.12 Dispozitiv cu
ultrasunete pentru lipire
scule pentru cur\]area suprafe]elor : manual - cu bure]i de sârm\, pile, r\zuitoare [i benzi
abrazive, mecanic - cu perii de sârm\ rotative, cu pile ac]ionate mecanic, chimic - cu solven]i
degresan]i (alcool industrial). O lipire de calitate presupune, în primul rând, cur\]area perfect\ a
suprafe]elor pieselor de lipit.
dispozitive ajut\toare pentru prinderea [i fixarea pieselor în pozi]ia de lipit.
46
Tehnologia lipirii moi

Lipirea cu ciocanul de lipit. Piesele de lipit sunt preg\tite corespunz\tor [i sunt fixate în pozi]ia
Capitolul II
corect\. Se apropie vergeaua de aliaj de lipit de vârful ciocanului înc\lzit [i se verific\ dac\ acesta
a atins temperatura optim\ (se tope[te o cantitate mic\ de aliaj, care , dac\ se depune pe vârful
ciocanului înseamn\ c\ este încalzit [i se poate începe lipirea).
Înainte de a pune ciocanul pe piesele de lipit, se pune pu]in flux pe locul de lipit. Lipitura va fi
de bun\ calitate dac\ aliajul de lipit umecteaz\ suprafa]a. În caz contrar mai este nevoie de flux.
Pentru a accelera procesul de lipire se poate folosi o preînc\lzire a pieselor de lipit (la
temperatura de 1500-2000C).
Dup\ lipire, vârful se desprinde cu grij\ de zona de lipire, astfel încât s\ r\mân\ o suprafa]\
neted\ la locul lipiturii.Pentru a lucra curat nu trebuie pus mai mult aliaj de lipit decât este necesar
(în caz contrar este nevoie de prelucrare suplimentar\).
Fluxul poate fi îndep\rtat, dup\ lipire, prin sp\lare cu ap\ cald\ [i [tergere cu o cârp\ uscat\.
Fig.2.13 Modalit\]i de lipire Fig.2.14 Unitate pentru lipire
Lipirea prin cufundare este un procedeu aplicabil produc]iei de serie mare, deoarece permite
mecanizarea [i deci cre[terea productivit\]ii.Deasemenea, procedeul este folosit [i în cazul
pieselor mici [i cu configura]ie complex\.
Lipirea se face prin cufundarea pieselor preg\tite cu p\r]ile de lipit într-o baie în care se
g\se[te aliajul topit cu un strat de flux deasupra.Piesele r\mân în baie un timp corespunz\tor cu
grosimea lor pentru a se înc\lzi la temperatura b\ii, apoi se scot [i se las\ s\ se r\ceasc\.
Lipirea tare
Aceste lipiri se caracterizeaz\ printr-o rezisten]\ mai ridicat\ decât în cazul lipirii moi.
Rezisten]a lor este cu atât mai mare cu cât aliajul de lipit se tope[te la o temperatur\ mai mare.
Lipiturile tari sunt capabile de sarcini mari [i pot fi utilizate pentru table sub]iri, ]evi de o]el,
profile.
Scule [i dispozitive folosite la lipirea tare
Pentru lipirea propriu-zis\ sunt utilizate:
dispozitiv cu flacar\ (care poate dezvolta o temperatur\ de pân\ la 8500C);
dispozitiv cu curen]i de înalt\ frecven]\;
baie de s\ruri;
cuptoare cu atmosfer\ controlat\.
47
Capitolul II
Fig.2.15 Cuptor Fig.2.16 Cuptor

brazare lipire cu band\
Tehnologia lipirii tari

La acest procedeu, ca [i la lipirea moale, se impune o bun\ cur\]are a suprafe]elor de lipit [i
fixarea lor prealabil\.
Datorit\ temperaturii ridicate la care are loc procesul de lipire, cura]irea perfect\ a suprafe]elor
prezint\ o importan]\ mai mic\ deoarece o parte dintre oxizi se dizolv\.În mod obligatoriu îns\
se vor îndep\rta petele de vopsea, de gr\sime, de lacuri.
Orice surs\ de înc\lzire ar fi folosit\, se aplic\ dou\ variante de lipire :
1. se introduce fluxul împreun\ cu aliajul de lipit în stare topit\ în locul de îmbinare al pieselor;
2. aliajul de lipit [i fluxul se introduc în zona de lipire in stare solid\ [i apoi se înc\lze[te întregul
ansamblu pân\ la topirea aliajului [i fluxului.
Lipirea cu flac\r\ se realizeaz\ folosind suflaiuri oxiacetilenice, arz\toare cu gaze combustibile
în func]ie de sec]iunea pieselor [i de temperatura de topire a aliajului folosit.
Fig.2.17 Lipirea
cu flac\r\
La aceast\ lipire este folosit\ cea de-a doua variant\ (expus\ mai sus): înc\lzirea se face cu
flac\r\ care nu trebuie s\ bat\ direct pe locul de lipit. Dup\ topirea aliajului, se mai aplic\ un strat
de flux [i, dup\ r\cire, se îndep\rteaz\ fluxul r\mas.
Lipirea în baie, prin cufundare, se poate realiza în baia de aliaj topit cu un strat de flux la
suprafa]\ sau într-o baie de s\ruri topite. În acest al doilea caz, preg\tirea pieselor se face la fel
ca la sudarea cu flac\r\. În acela[i mod se poate executa lipirea în cuptor cu atmosfer\
controlat\, unde se folosesc ca gaze reduc\toare oxigenul [i hidrogenul.
Indiferent de procedeul de lipire aplicat, pe lâng\ respectarea tehnologiei de lipire, o importan]\
deosebit\ o are rezisten]a lipiturii.Astfel trebuie avut în vedere c\:
lipitura s\ nu fie amplasat\ în locul unde solicitarea este maxim\;
la trecerile de la o sec]iune la alta s\ se fac\ rotunjirile necesare;
în zona de îmbinare s\ nu existe crest\turi, cr\p\turi ale pieselor.
s\ se realizeze anumite configura]ii ale asambl\rii care s\-i permit\ transmiterea unor for]e
mai mari.
48
Fig.2.18 Piese lipite
Capitolul II
cu rezisten]\ crescut\
Fig.2.19 Lipituri gre[it [i corect

plasate sau preg\tite
a.lipituri gre[ite; b. lipituri corecte
DEFECTE {I CONTROLUL ASAMBL|RII LIPITE
Controlul asambl\rii ob]inute prin lipire se face prin examinare vizual\: s\ nu existe întreruperi
ale cordonului de lipire [i acesta s\ nu prezinte zone cu porozit\]i sau cu neuniformit\]i.
Verificarea etan[eit\]ii unor obiecte din tabl\ asamblate prin lipire (bidoane,g\le]i) se face cu
ap\.Dac\ se constat\ c\ apa p\trunde prin cus\tura lipit\ sau c\ aliajul nu este întins uniform, se
repet\ lipirea.
La opera]ia de lipire, pe lîng\ respectarea tehnologiei, o importan]\ deosebit\ o prezint\, în
ceea ce prive[te rezisten]a îmbin\rilor,amplasarea lipiturii [i preg\tirea sec]iunilor pieselor la locul
de îmbinare.Astfel trebuie avut în vedere ca :
lipitura s\ nu fie plasat\ în locuri cu solicitare mare;
la trecerile de la o sec]iune la alta s\ se fac\ rotunjirile necesare;
la locul de îmbinare s\ nu existe fisuri sau crest\turi, etc.
NORME DE TEHNICA SECURIT|}II MUNCII LA LIPIRE
În perioada realiz\rii opera]iei de lipire se vor folosi m\nusi de protec]ie.

P\strarea aliajelor de lipit [i a substan]elor folosite la cur\]area pieselor trebuie s\ se fac\
în locuri special amenajate, folosind vase de sticl\ închise etan[ pentru acizi [i substan]ele
toxice.
Sp\larea pieselor se va face folosind numai solu]ii neinflamabile.
Sculele folosite vor fi verificate înainte de începerea opera]iei de lipire [i nu vor fi l\sate
nesupravegheate pe parcursul opera]iei.
În cazul lipirii cu flac\r\, ochii vor fi proteja]i cu ochelari de protec]ie.
49
Lipirea cu adezivi
Capitolul II
Adezivul este o substan]\ chimic\ nemetalic\, vâscoas\, solid\ sau lichid\, care poate
realiza un contact intim [i continuu între dou\ suprafe]e confec]ionate din acela[i material sau
din materiale diferite. Contactul se realizeaz\ prin aderen]\ [i absorb]ie, la temperatura
mediului sau la cald.Adezivul umple golurile dintre cele dou\ suprafe]e, le acoper\ în mod
uniform înglobând impurit\]ile din zona respectiv\.
Asamblarea cu adezivi are urm\toarele caracteristici :

rezisten]\ mecanic\ relativ bun\ (dar mai slab\ decât la sudare);
ofer\ posibilitatea îmbin\rii facile a dou\ materiale diferite;
rezisten]\ la temperatur\ relativ ridicat\;
asigur\ o buna protec]ie anticorosiv\ ;
realizeaz\ izola]ie termic\ [i electric\;
este impermeabil\;
are calit\]i estetice.
Deasemeni exist\ [i dezavantaje ale acestui tip de asamblare :
rezisten]a mecanic\ este puternic afectat\ de temperatur\;
are sensibilitate la [ocuri,
îmb\trâne[te în timp;
necesit\ instala]ii costisitoare atunci când înt\rirea adezivului presupune ap\sare la
temperaturi ridicate.
Propriet\]ile sale permit înlocuirea procedeelor obi[nuite de îmbinare din industria

constructoare de ma[ini (ghidajele ma[inilor unelte), industria u[oar\, industria electronic\ [i
electrotehnic\, în construc]ii civile [i industriale, cu lipirea cu adezivi.
Adezivii au în compunerea lor urm\toarele elemente:
a. materialul de baz\ - r\[ini termorigide, elastomeri;
b. so lventul - cu rolul de a ajuta la aplicarea lor pe suprafe]ele pieselor;
c. material de umplutur\ - care îi îmbun\t\]esc propriet\]ile fizice [i mecanice;
d. ca talizatori - accelereaz\ procesul de solidificare al adezivului.
Exist\ o gam\ larg\ de adezivi în practic\, adezivi ce pot fi clasifica]i în func]ie de compozi]ia
chimic\, de propriet\]ile acestora precum [i în func]ie de modul de utilizare.
Utilizarea adezivilor ]ine cont de condi]iile de lucru impuse asambl\rii precum [i de
compozi]ia chimic\ a acestora.
50
Exemple:
1. Adezivi vinilici sunt de culoare alb\ [i au aspect vâscos. Sunt destina]i lipirii hârtiei, cartonului,
Capitolul II
]es\turilor textile, dar mai ales asambl\rii pieselor din lemn [i derivatelor din lemn, fiind utili în
lucr\ri de tâmpl\rie interioar\ [i repara]ii de obiecte care nu sunt supuse umidit\]ii. Utilizarea
adezivilor vinilici nu necesit\ o preg\tire special\, doar cur\]area suprafe]elor ce urmeaz\ a fi
asamblate.
2. Adezivi epoxidici sunt de fapt r\[ini sintetice care au consisten]\ unei creme sau paste.
Înainte de folosire, trebuie amestecate dou\ componente: adezivul ca atare [i înt\ritorul. Acest
tip de adeziv este utilizat la asamblarea materialelor rigide deoarece are o putere foarte mare de
lipire echivalent\ cu sudura, care permite realizarea unor asambl\ri solide, rezistente la
umiditate, intemperii [i c\ldur\ (pân\ la 250oC). Adezivii epoxidici sunt de dou\ feluri: opaci [i
translucizi
3. Adezivi metacrila]i sunt destina]i lipirii sticlei [i repar\rii suprafe]elor mici. Ace[tia au în
compozi]ie dou\ elemente: r\[ina [i activatorul, lichide perfect incolore care nu trebuie
amestecate. Ele au o bun\ rezisten]\ la umiditate [i c\ldur\.
Fig.2.20 Moduri de prezentare a adezivilor
Tehnologia lipirii cu adezivi

a. Preg\tirea suprafe]elor const\ în cur\]irea suprafe]elor de gr\simi, vopsea, rugin\, alte tipuri
de impurit\]i. Aceast\ opera]ie se realizeaz\ folosind solven]i de tipul benzinei, tetraclorurii de
carbon. Tot în aceast\ etap\ se realizeaz\ [i asperizarea suprafe]elor folosind hârtie abraziv\ de
granula]ie mare sau prin sablare ( jet de nisip uscat).
b. Aplicarea adezivului se poate face, în func]ie de tipul acestuia, prin pulverizare, întindere,
stropire, roluire, topire.
Este foarte important, pentru calitatea asambl\rii, ca stratul de adeziv s\ nu fie foarte gros [i
s\ acopere uniform suprafe]ele pieselor ce urmeaz\ s\ se îmbine.
c. Asamblarea propriu-zis\ presupune punerea în contact a pieselor. Acest\ opera]ie se
realizeaz\ prin ap\sarea suprafe]elor din îmbinare cu for]e distribuite egal, folosind dispozitive
care au rol [i de fixare a pieselor în perioada de înt\rire a adezivului.
Fig.2.21 Moduri de aplicare a adezivului
51
Fi{| DE LABORATOR TEHNOLOGIC

Capitolul II
ASAMBLAREA PRIN LIPIRE
Lucrarea 1
Se dau :
scule [i accesorii specifice lipirii moi;
scule [i accesorii specifice lipirii tari;
tipuri de adezivi [i accesorii;
mostre de piese lipite - lipire cu aliaje [i cu adezivi;
Se cere :
1.1. s\ se explice care este elementul tehnologic prin care se deosebesc cele dou\ tipuri de
lipiri cu aliaje.
1.2. s\ se indice etapele de realizare a lipirii moi [i a lipirii tari [i procedeele de realizare;
1.3. s\ se grupeze sculele [i accesoriile necesare fiec\rui tip de lipire;
1.4. s\ se identifice dintre mostrele de piese lipite cele la care s-a folosit aliaj de lipit [i cele
la care s-a utilizat adeziv.
Lucrarea 2
Se dau :
un adeziv epoxidic [i diverse accesorii pentru adezivi;
hârtie abraziv\ de granula]ii diferite;
dou\ placu]e din materiale diferite, la dimensiuni convenabile;
Se cere :
2.1. s\ se indice etapele de realizare a unei lipiri cu adeziv;
2.2. s\ se parcurg\ practic aceste etape pentru pl\cu]ele date, folosind materialele adecvate;
2.3. s\ se verifice modul de lipire prin încerc\ri;
Elevii vor fi împ\r]i]i pe grupe de lucru [i vor primi din partea profesorului sarcinile de lucru.
Fi{| DE INSTRUIRE PRACTIC|

ASAMBLAREA PRIN LIPIRE
Se dau:
ciocan de lipit;
sârm\ de lipit;
band\ abraziv\ de granula]ii diferite, perie de sârm\, dizolvant;
piese de diverse forme si dimensiuni;
Se cere:
1. s\ se realizeze o lipire moale pentru dou\ dintre piesele date, parcurgând toate etapele
specifice; fiecare membru al echipei s\-[i cunoasc\ sarcinile [i modul de îndeplinire;
2. s\ se analizeze, între echipe, piesele lipite [i s\ se evalueze lucr\rile, în func]ie de: aspect,
rezisten]\ , timp de realizare, loc de munc\ dup\ terminarea opera]iilor tehnologice.
Elevii sunt împ\r]i]i pe echipe de lucru [i au atribu]ii dinainte stabilite.
52
Capitolul II
Tema: Asambl\ri prin nituire
Nituirea este o asamblare mecanic\ nedemontabil\ care are drept scop realizarea unei leg\turi
rigide, sau a unei bloc\ri între dou\ sau mai multe piese, pentru ob]inerea unui nou element rigid
cu un rol func]ional bine determinat.
Rolul asambl\rilor nituite este realizarea unor produse specifice care s\ asigure rezisten]a,
etan[area sau rezisten]a [i etan[area îmbin\rii.
Opera]ia de nituire este un procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil\ specific\ tablelor
[i profilelor sub]iri [i realizat\ cu ajutorul niturilor.
Domeniile de utilizare ale asambl\rilor nituite sunt:
la poduri metalice [i fermele halelor;
la o serie de construc]ii care au asambl\ri de profile;
la asamblarea de materiale diferite (de ex. ferodou pe metal);
la cazanele cu abur;
la rezervoare de produse petroliere, nave marine, fluviale , la aronave etc.
Nitul este elementul de fixare, de îmbinare, format din tij\ [i cap ini]ial. La montare se formeaz\
al doilea cap, numit cap de închidere.
P\r]ile componente ale unei îmbin\ri prin nituire sunt (fig. 2.22):
1. tija nitului
2. capul nitului
3. cap de închidere
4,5. piese de asamblat
Elemente dimensionale:
D - diametru cap
d - diametru tij\
l - lungimea tijei
h - în\l]imea capului
Fig. 2.22
Clasificarea niturilor
Dup\ forma capului: Dup\ forma tijei: Nituri speciale:
- semirotund: - plin\; - nit cu tij\ dubl\;
- bombat; - semitubular\; - nit exploziv.
- cilindric; - tubular\.
- tronconic;
- semiînecat;
- înecat.
53
dup\ forma constructiv\ a capului: semirotund (a), tronconic (b), înecat (c), cilindric (d),
semiînecat (e), tronconic [i semiînecat (f) - figura 2.23.
Capitolul II
a b c d e f
Fig.2.23 Clasificarea niturilor dup\ forma capului

dup\ forma tijei: plin\ (a), tubular\ (b [i c), semitubular\ (d) - figura 2.24
a b c d
Fig.2.24 Clasificarea niturilor dup\ forma tijei
Materialul niturilor
Materialele pentru nituri trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
a) Sa nu fie c\libile; deci niturile se executa din OL 34 sau OL 37.
b) Materialul de nit s\ aib\ un coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al pieselor de
îmbinat.
e) Dac\ îmbinarea nituit\ este expus\ coroziunii, materialul de nit trebuie s\ fie identic cu al
pieselor de îmbinat pentru a se evita formarea curen]ilor galvanici locali.
În cazul solicit\rilor mari se pot utiliza o]eluri aliate. De asemenea, ]inând seama de condi]iile
de mai sus, se execut\ nituri [i din alte materiale cum sunt cupru, alam\, aluminiu etc.
Materialele cele mai utilizate pentru executarea niturilor sunt : o]elul carbon obi[nuit OL 34, OL
37; alama Am 63; cuprul Cu 5; aluminiul Al 99,5 etc.
Nituirile cu nituri de o]el având dimensiuni reduse (d < 10 mm) [i cele cu nituri din aliaje
metalice neferoase se pot executa manual sau mecanizat - la rece. In cazul utiliz\rii unor nituri de
o]el având d > 20 mm, nituirea se executa la cald (prin înc\lzirea nitului înainte de formarea
capului de închidere). Nituirea la rece a unor piese de dimensiuni mari poate produce zgomot
d\unator.
Niturile se confec]ioneaz\ din urm\toarele materiale:
o]eluri moi-OL32,OL34;
alam\;
cupru;
aluminiu.
54
Clasificarea asambl\rilor nituite
Capitolul II
Dup\ modul de execu]ie: Dup\ modul de a[eazare Dup\ temperatura la care
- manual\; a tablelor asamblate: se execut\ nituirea:
- mecanic\. - nituire prin suprapunere; - nituire la cald;
- nituire cap la cap cu - nituire la rece.
eclise.
Dup\ num\rul rândurilor de nituri: Dup\ destina]ia asambl\rii:
- cu un singur rând; - nituire de rezisten]\;
- cu mai multe rânduri în linie; - nituire de rezisten]\-etan[are;
- cu mai multe rânduri în zig-zag. - nituire de etan[are.
Dup\ diametrul nitului [i al temperaturii de execu]ie, nituirea poate fi:

nituirea la rece, temperatura fiind cea a mediului ambiant [i diametrul tijei d 12 mm;
nituirea la cald, diametrul nitului fiind d > 20 mm.
Dup\ destina]ia îmbin\rii, exist\:
nituirea de rezisten]\, se aplic\ la construc]iile metalice unde condi]ia principal\ este de a
transmite for]e între elementele îmbin\rii - poduri metalice, fermele halelor, stâlpii de tensiune,
schelete de macara, cl\diri industriale din structuri metalice;
nituirea de rezisten]\ [i etan[are, se aplic\ construc]iilor metalice solicitate la presiuni mari
- cazane de abur, rezervoare de produse petroliere, recipiente sub presiune care trebuie s\
corespund\ condi]iei de rezisten]\ mecanic\ [i etan[are;
nituirea de etan[are, se aplic\ la bazine, rezervoare supuse la presiuni normale [i care
corespund numai condi]iei de etan[are. În acest caz niturile sunt dispuse mai des [i au diametrul
mai mic.
Dup\ modul de realizare a leg\turii dintre elementele îmbinate, asamblarea prin nituire este
realizat\ prin: suprapunerea tablelor sau cap la cap cu eclise (fig. 2.25).
Fig.2.25 Asambl\ri nituite:

a - prin suprapunere; b - cap la cap, cu o eclis\; c - cap la cap, cu dou\ eclise;
d - pe dou\ rânduri, în linie; e - pe mai multe rânduri, în zig-zag.
55
Avantajele asambl\rilor nituite:

rezist\ la [ocuri [i vibra]ii, prezentând o siguran]\ mai mare în exploatare fa]\ de asambl\rile
Capitolul II
sudate;
la materialele greu sudabile [i nesudabile, metoda nituirii este procedeul ra]ional de
asamblare.
Dezavantajele asambl\rilor nituite:

consum mare de material [i manoper\;
prin g\urirea materialelor apar zone periculoase care reduc rezisten]a asambl\rilor;
etan[eitate redus\;
zgomot intens;
productivitate sc\zut\.
Domeniile de utilizare ale asambl\rilor nituite sunt:

la poduri metalice [i fermele halelor;
la o serie de construc]ii care au asambl\ri de profile;
la asamblarea de materiale diferite (de ex. ferodou pe metal);
la cazanele cu abur;
la rezervoare de produse petroliere, nave marine, fluviale , la aronave etc.
Tehnologia nituirii
Nituirea manual\ este o opera]ie de îmbinare care necesit\ un volum mare de munc\, este
costisitoare, are o productivitate sc\zut\ [i este executat\ în atelierele de între]inere [i repara]ii.
Procesul tehnologic al unei asambl\ri nituite:
preg\tirea nituirii: - trasarea g\urilor pe table;
- g\urirea tablelor;
- montarea [i centrarea pieselor;
nituirea propriu-zis\;
controlul opera]iei;
[temuirea tablei.
Preg\tirea nituirii const\ în preg\tirea pieselor care vor fi nituite, preg\tirea sculelor [i
dispozitivelor. Suprafe]ele pieselor care vin în contact direct se vor cur\]a de impurit\]i [i corpuri
str\ine, dup\ care se degreseaz\. Preg\tirea pieselor pentru nituire cuprinde:
trasarea centrelor - g\urile de nit vor fi executate cu precizie pentru a evita dezaxarea, ceea
ce ar duce la ruperea tijei;
g\urirea tablelor - se face prin [tan]are, poansonare cu scule speciale sau pe ma[ini unelte.
Semifabricatele se g\uresc împreun\ preasamblate pentru a se asigura centrarea g\urilor.
montarea pieselor - const\ în prinderea tablelor sau pieselor, care se centreaz\ cu ajutorul
dornului.
56
Nituirea. Nitul este introdus în gaura executat\ în piesele pozi]ionate, care sunt strânse
cu ajutorul unei scule numit\ tr\g\tor. Urmeaz\ formarea capului de închidere a nitului,
Capitolul II
manual sau mecanic prin deformare plastic\. Diametrul g\urii este în func]ie de
diametrul nitului: 1-5 mm 0,2 mm
- dac\ diametrul nitului este: 5-10 mm - diametrul g\urii este mai mare cu: 0,5 mm
>10 mm 1,0 mm
Controlul opera]iei. Rezisten]a îmbin\rilor nituite depinde de modul de executare al acestora [i
se impune un control corect, lucru greu de efectuat dup\ fazele finale ale îmbin\rii nituite. În cadrul
opera]iei de control se urm\re[te:
gaura de nit s\ fie umplut\ cu material;
s\ nu existe joc între table;
capul de nit s\ nu prezinte bavuri;
piesele s\ nu prezinte deforma]ii;
capul de închidere s\ nu prezinte fisuri sau rupturi;
capul de nit s\ fie complet format;
capul de nit s\ nu fie dezaxat;
capul de nit s\ adere la suprafa]a tablelor.
{temuirea este opera]ia prin care tablele sunt etan[ate [i const\ în presarea marginilor tablelor
[i interp\trunderea lor. Prin deformarea materialului capetelor niturilor [i a tablelor se închid
spa]iile dintre piese, împiedicând astfel p\trunderea lichidelor prin îmbin\ri.
Opera]ia de nituire efectuat\ manual prezint\ urm\toarele faze (fig. 2.26):
introducerea nitului în gaura de nit;
a[ezarea capului ini]ial pe contrac\puitor;
apropierea tablelor cu tr\g\torul (fig. 2.26, a);
refularea capului de închidere (fig. 2.26, b);
formarea capului de închidere cu ciocanul (fig. 2.26, c);
formarea capului de închidere cu c\puitorul (fig. 2.26, d).
Fig. 2.26 Fazele nituirii manuale:

1 - tr\g\tor; 2 - contrac\puitor; 3 - c\puitor.
57
Sculele folosite la nituirea manual\ sunt:

ciocanul de l\c\tu[\rie;
Capitolul II
contrac\puitorul, pentru sprijinirea [i protejarea capului ini]ial;

tr\g\torul, pentru apropierea [i ap\sarea pieselor de nituit;
c\puitorul, pentru formarea capului de închidere al nitului.
Dispozitivele, verificatoarele [i utilajele folosite la nituirea manual\ sunt:
Dispozitive Verificatoare Utilaje
- ma[in\ de g\urit;
- plac\ de îndreptat; - [ubler;
- polizor;
- mas\ de trasat; - rigl\ de verificare;
- ma[in\ de nituit etc.
- menghin\ de banc etc. - echer etc.
Nituirea mecanic\
Ma[inile de nituit pot fi clasificate astfel:
Dup\ modul de realizare a capului de închidere, deosebim:

ma[ini de nituit prin presare - prese de nituit;
ma[ini de nituit prin rulare.
Dup\ modul de ac]ionare, deosebim:

ma[ini de nituit pneumatice;
ma[ini de nituit electrice;
ma[ini de nituit hidraulice.
Dup\ natura comenzii de ac]ionare, deosebim:
ma[ini de nituit manuale;
ma[ini de nituit semiautomate;
ma[ini de nituit automate.
Avantajele nituirii mecanice sunt:
nituirea se face mai repede;
refularea materialului se face mai bine;
gaura de nit se umple mai bine;
cre[te rezisten]a nituirii;
scad costurile [i cre[te productivitatea.
Opera]ia de nituire se execut\ folosind ma[ini specializate care realizeaz\ capul de închidere
prin: cioc\nire, presare, rulare.
Ma[inile specializate pentru nituirea mecanic\ sunt:
ciocane de nituit portabile;
prese de nituit;
ma[ini de nituit prin rulare.
58
Ma[inile de nituit portabile - ciocanele de
Capitolul II
nituit - lucreaz\ prin cioc\nire [i folosesc nituri
cu tij\ plin\. Ac]ionarea lor este electric\ sau
pneumatic\.
La nituirea cu ciocanul pneumatic de nituit
(fig. 2.27) apar dou\ aspecte:
când direc]ia ciocanului este vertical\, iar
piesele de nituit sunt orizontale;
când direc]ia ciocanului este orizontal\,
iar piesele de nituit sunt a[ezate vertical.
Dac\ diametrul nitului este mai mare de 12
mm, nituirea se execut\ la cald. Înc\lzirea
nitului se poate realiza în cuptoare cu flac\r\
sau în instala]ii cu curen]i de înalt\ frecven]\.
Temperatura de înc\lzire este de 6000-

7000C. Niturile înc\lzite sunt prinse în cle[te [i
se introduc în g\urile pieselor de asamblat.
Fig.2.27 Ciocan pneumatic de nituit:
1. buton; 2. tij\; 3. c\puitor.
Presa de nituit (fig. 2.28) este folosit\ atât

pentru nituri sub]iri, cât [i pentru nituri cu
diametrul mai mare de 8 mm. Ele realizeaz\
capul de închidere al nitului la o curs\ a
c\puitorului. Se pot executa nituiri cu nituri
tubulare, semitubulare sau cu guler.
C\puitorul, care este încorporat în structura
Fig. 2.28 Presa de nituit presei, este ac]ionat pneumatic, electric sau
hidraulic.
1 - ac]ionare; 2 - pârghia de ac]ionare; 3 - c\puitor;
4 - contrac\puitor; 5 - potcoava ma[inii.
Ma[ina de nituit prin rulare (fig. 2.29) are

construc]ia asem\n\toare cu cea a unei
ma[ini de g\urit unde în locul burghiului se afl\
dou\ role profilate care, la rotirea [i avansul
arborelui, formeaz\ capul de închidere al
nitului.
Ma[ina este folosit\ pentru nituri de
dimensiuni mici, sub 8 mm, [i din materiale
moi.
Fig. 2.29. Principiul de func]ionare al
ma[inii de nituit prin rulare
59
Ma[ina combinat\ de g\urit [i nituit hârtie (fig. 2.30)

Opera]ia de arhivare a documentelor prin
Capitolul II
perforare [i nituire este o tehnic\ combinat\ de

legare a hârtiei care presupune g\urirea colilor cu
o ma[in\ de g\urit (perforat) hârtie, apoi
prinderea lor cu ajutorul unor nituri [i a unor [ine
speciale care sunt închise cu un dispozitiv de
nituit. Datorit\ unei tehnologii inovative, a fost
revolu]ionat întreg conceptul de g\urire a hârtiei,
Fig. 2.30 realizând g\urirea cu ajutorul preducelelor.
Preduceaua este o unealt\ din o]el special în
form\ de ]eav\ cu vârful ascu]it care practic
decupeaz\ o bucat\ din materialul perforat, în
cazul nostru din hârtie.
Ma[inile de arhivat sunt prev\zute cu un sistem

excentric de fixare a preducelei care permite sl\birea [i
rotirea lor cu 180 de grade, astfel încât distan]a dintre
cele dou\ g\uri s\ fie reglabil\ în dou\ pozi]ii: 70 mm [i
80 mm (fig. 2.31).
Datorit\ calit\]ii deosebite a materialului din care
sunt confec]ionate preducelele, ma[ina de arhivat poate
g\uri dintr-o singur\ mi[care pân\ la 350 de coli,
executând dou\ g\uri de 6 mm. Fig. 2.31. G\urirea colilor
Construc]ia ma[inii de arhivat permite executarea cu

aceea[i ma[in\ a dou\ opera]ii: g\urire [i nituire.
Nituirea colilor presupune folosirea a dou\ elemente de
legare:
Nituri de diverse lungimi care se aleg în func]ie de
grosimea teancului de coli.
{ine de fixare din plastic sau metal cu dou\ g\uri
(distan]a g\urilor 70 mm sau 80 mm), Acest mod de arhivare
se folose[te pentru a se depozita documentele în bibliorafturi
sau în alte diverse coper]i [i suporturi de arhivare. Cu aceste
ma[ini de arhivat se pot g\uri [i nituri documente cu patru
g\uri (2+2), fig. 2.32.
Fig. 2.32. Nituirea colilor
Nituirea prin [tan]are

Tendin]ele acuale sunt orientate în direc]ia utiliz\rii ansamblurilor u[oare, al o]elurilor
galvanizate [i acoperite, o]elurilor de înalt\ rezisten]\, aluminiului, materialelor plastice [i
combina]iilor ale acestor materiale.
În particular în industria de prelucrare a tablelor, nituirea prin [tan]are s-a dovedit a fi o
alternativ\ promi]\toare [i/sau o completare a metodelor clasice de îmbinare.
60
Nituirea prin [tan]are este un proces pentru îmbin\ri mecanice de înalt\ rezisten]\ al
materialelor similare sau combina]iilor de materiale, metod\ prin care pot fi îmbinate câteva
Capitolul II
straturi f\r\ probleme.
Straturile de materiale sunt îmbinate de c\tre un nit dur semitubular într-un singur pas f\r\
preg\urire, zgomot redus [i f\r\ emisii, producând o îmbinare prin fric]iune de interblocare. Nitul
este proiectat s\ penetreze materialul superior [i se r\sfrânge sub influen]a matri]ei pozi]ionate
sub materialul inferior. Materialul inferior nu este str\puns, astfel îmbinarea rezultat\ este precis\
[i impenetrabil\ de gaze [i lichide.
Fig. 2.33 Fazele nituirii

prin [tan]are
Nituri speciale
Defini]ie: Sunt niturile ce se execut\ f\r\ a folosi contrac\puitor.

Opera]ia se realizeaz\ pe o singur\ parte a ansamblului.
Utiliz\ri:
piese metalice [i nemetalice;
piese din table sub]iri.
Nituirea cu nituri explozive (fig. 2.34)

Caracteristici:
Nitul este introdus în gaur\, înc\lzit cu un
ciocan electric pân\ la 1200C.
Fig. 2.34. Nituire exploziv\: 1 - introducerea nitului;
Capul de închidere se va forma prin
explozia înc\rc\turii explozive din capul tijei. 2 - înc\lzirea; 3 - asamblarea; 4 - ciocan electric.
Nituirea cu nituri tubulare [i semitubulare (fig. 2.35)
Nituirile prin presare se pot executa cu

nituri cu tija plin\, semitubular\ sau
tubular\, cu precizarea c\, pentru
ultimele dou\ tipuri de nituri, contrac\-
puitorul va avea o form\ adecvat\, iar Fig. 2.35. Nituirea cu
c\puitorul va fi o scul\ ce va lucra prin nituri tubulare [i
r\sfrângere. La nituirea pe pres\ de nituit semitubulare
refularea este foarte puternic\, ceea ce 1 - contrac\puitor;
face ca opera]ia de [temuire s\ fie 2 - c\puitor;
eliminat\.
3 - piese.
61
Nituirea cu nituri cu tij\ dubl\ (fig. 2.36)

Capitolul II
Pentru realizarea nituirii se folose[te un cle[te de

mân\ , care trage for]at tija interioar\ , care deformeaz\
capul nitului.
La finalul opera]iei tija interioar\ se rupe într-o zon\
de rezisten]\ minim\.
Fig. 2.36. Nituirea cu nituri cu tij\ dubl\
Defectele nituirii
Nituirea este considerat\ bine executat\ dac\ niturile sunt a[ezate corect [i nu exist\ defecte
pe suprafe]ele pieselor de nituit [i pe capetele niturilor.
Dup\ nituire se face o examinare exterioar\ a îmbin\rii nituite, iar rezisten]a nituirii se verific\
prin lovirea cu ciocanul, aprecierea fiind f\cut\ dup\ sunet sau dup\ vibra]ia niturilor.
Defectele posibile ale îmbin\rii prin nituire sunt prezentate în figura 2.37.
Fig. 2.37. Defectele nituirii:
a) cap de închidere înclinat: tablele insuficient strânse.

refularea gre[it\ a capului format; d) cap de închidere deformat, cu fisuri:
lovitura cu ciocanul prea slab\; material necorespunz\tor pentru nit;
pozi]ia înclinat\ a c\puitorului. arderea nitului la înc\lzire.
b) cap de închidere deplasat: e) nit strâmb - dezaxat:
pozi]ia înclinat\ a c\puitorului; gaura de nit oblic\.
cap\tul tijei nitului te[it. f) table deformate la nituire:
c) cap de închidere prea mic: - strângerea tablelor prea puternic\.
tija prea scurt\;
62
Norme de tehnica securit\]ii muncii
Capitolul II
Pentru îmbun\t\]irea condi]iilor de munc\ [i înl\turarea cauzelor care pot provoca accidente
de munc\ [i îmboln\viri profesionale, în timpul nituirii, trebuie respectate urm\toarele reguli:
asigurarea iluminatului, înc\lzirii [i ventila]iei în atelier;
ma[inile [i instala]iile trebuie s\ fie echipate cu instruc]iuni de folosire;
trebuie s\ fie asigurat\ legarea la p\mânt [i la nul a tuturor ma[inilor ac]ionate electric;
ma[inile trebuie s\ fie echipate cu ecrane de protec]ie conform normelor de protec]ie a
muncii;
atelierele trebuie s\ fie echipate în locuri vizibile, cu mijloace de combatere a incendiilor;
atelierul trebuie s\ fie dotat cu mijloace de ridicare pentru manipularea pieselor mai mari de
20 kg;
muncitorii trebuie s\ poarte echipament bine ajustat pe corp cu mânecile încheiate, iar p\rul
s\ fie acoperit sau legat;
dac\ se execut\ nituirea la cald, se va folosi echipament de protec]ie (costum de piele,
m\nu[i, înc\l]\minte de protec]ie), iar introducerea niturilor se va face cu ajutorul cle[tilor;
înainte de începerea lucrului va fi controlat\ starea ma[inilor, a dispozitivelor de pornire-
oprire [i inversare a sensului de mi[care;
se va verifica înaintea lucrului dac\ atmosfera nu este înc\rcat\ cu vapori de benzin\ sau
alte gaze inflamabile sau toxice;
la terminarea lucrului se deconecteaz\ leg\turile electrice de la prize, ma[inile vor fi oprite,
sculele se vor a[eza la locul lor, iar materialele [i piesele vor fi stivuite în locuri indicate;
presiunea aerului folosit la ciocanele pneumatice - s\ fie corespunz\toare opera]iei de
nituire;
tablele de nituit nu trebuie s\ prezinte bavuri, deoarece pot produce zgârâieturi sau t\ieturi
ale mâinilor;
muncitorii nu se vor sp\la pe mâini cu emulsie de r\cire [i nu se vor [terge pe mâini cu
bumbacul utilizat la cur\]irea ma[inii. Dac\ pentru sp\larea ma[inilor a fost necesar\ utilizarea
produselor u[or inflamabile, se vor folosi imediat ap\ [i s\pun;
ciocanele trebuie s\ aib\ cozi de lemn de esen]\ tare, f\r\ noduri sau cr\p\turi; este interzis
lucrul cu ciocanele, nicovalele care au fisuri, [tirbituri, sp\rturi sau deform\ri in form\ de floare;
la folosirea trasatoarelor se cere aten]ie pentru a nu produce în]ep\turi, iar dup\ utilizare vor
fi a[ezate în truse speciale.
63
Fi{| DE EVALUARE
Capitolul II
I. Defini]i asamblarea nedemontabil\.
10 puncte
II. Completa]i spa]iile libere:

1. Asamblarea prin nituire este opera]ia prin care ............ sau mai ............. table sau alte
..................... sub]iri se îmbin\ nedemontabil prin intermediul organelor de ma[ini numite nituri.
2. Prin deformarea ........................ a cap\tului liber al tijei ..................... se formeaz\ capul de

închidere.
3. La îmbinarea de rezisten]\ [i ..........................., lipsa de .......................... poate fi înl\turat\

prin opera]ia de [temuire.
15 puncte
III. Identifica]i desenele de mai jos [i preciza]i elementele componente:
a. -
b. -
1. -
2. -
25 puncte
a. b.
IV. Clasifica]i niturile din punct de vedere al rolului func]ional [i dup\ forma capului.
15 puncte
V. Explica]i func]ionarea unei prese de nituit.
............................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
.................................................................................................
25 puncte
Not\: Se acord\ 10 puncte din oficiu.
64
Capitolul II
Tema: Asamblarea mecanic\ prin nituire
Lucrarea 1
1. S\ se explice procesul tehnologic de nituire.

2. S\ se identifice sculele, dispozitivele [i verificatoarele pentru executarea unei
opera]ii de nituire.
3. Identifica]i ma[inile de nituit existente în atelierul [colii.
Lucrarea 2
Lucrarea se va executa pe grupe de elevi.

1. S\ se execute o îmbinare nituit\ prin suprapunere, pe un singur rând, în linie,
a dou\ platbande de 200 x 140 x 3 mm, cu 5 nituri, diametrul nitului fiind d = 5 mm.
2. Efectua]i schi]a asambl\rii executate.
Lucrarea 3
Lucrarea se va executa pe grupe de elevi.

1. S\ se execute o îmbinare nituit\, cap la cap, a dou\ platbande 100 x 80 x 3
mm, cu o eclis\ de 2 mm grosime, diametrul nitului fiind d = 4 mm.
2. S\ se execute o îmbinare nituit\, cap la cap, a dou\ platbande 100 x 80 x 5
mm, cu dou\ eclise, de 3 mm grosime, diametrul nitului fiind d = 6 mm.
65
Asambl\ri sudate 2.4

Capitolul II
Defini]ie
Asamblarea sudat\ este o asamblare nedemontabil\ a dou\ piese metalice, realizat\ prin
topire local\ sau presiune, cu sau f\r\ material de adaos. Ea presupune realizarea de leg\turi
moleculare la nivelul straturilor adiacente prin utilizarea c\ldurii sau a for]elor mecanice.
Caracteristici :
îmbin\rile sudate sunt îmbin\ri nedemontabile;
aceast\ asamblare apropie piesele compuse din mai multe elemente de piesele monobloc;
rezisten]a îmbin\rilor sudate este foarte mare;
materialele care pot fi sudate sunt : o]eluri de construc]ie, o]eluri înalt aliate, aliaje de metale
neferoase, etc.
Clasificare:
1. din punct de vedere al tehnologiei de execu]ie :
1.1. sudare executat\ prin topire local\ - metalul este adus în stare topit\, f\r\ a aplica for]e
exterioare (sudare cu arc electric, sudare electric\ în baie de zgur\, sudare cu gaz);
1.2. sudare executat\ prin presiune (contact) - metalul este adus în stare plastic\ [i apoi presat
(sudare prin forjare, sudare electric\ prin rezisten]\);
2. dup\ natura energiei utilizate :
2.1. sudare la care se folose[te energie termoelectric\ (sudare cu arc electric, sudare electric\ prin
presiune, sudare cu plasm\);
2.2. sudare la care se utilizeaz\ energia termochimic\ (sudare cu flac\r\ de gaz);
2.3. sudare la care se folose[te energie mecanic\ (sudare prin frecare,sudare prin presiune);
2.4. sudare la care se utilizeaz\ energie provenit\ din radia]ii (sudare cu fascicul de electroni,
sudare cu laser).
3. dup\ dispunerea reciproc\ a elementelor îmbinate:
3.1. sudur\ cap la cap - elementele sudate sunt unul în continuarea celuilalt [i sudura se face la
capete;
3.2. sudur\ prin suprapunere - suprafe]ele laterale ale elementelor îmbinate se suprapun;
3.3. sudur\ în cruce sau suduri în T - elementele sudate sunt perpendiculare sau înclinate unul
fa]\ de cel\lalt , un element se sudeaz\ cu cap\tul sau frontal la suprafa]\ lateral\ a celuilalt element;
3.4. sudur\ de col] - elementele îmbinate sunt perpendiculare sau înclinate unul fa]\ de cel\lalt [i
îmbinarea se face pe muchii;
3.5. sudur\ pe muchie - elementele vin în contact cu suprafe]ele lor laterale iar sudarea se face
pe muchiile învecinate.
Fig.2.38. Sudur\ în T; b. Sudur\ de col]; c. Sudur\ cap la cap
66
Sudarea manual\ cu arc electric

Principiul procedeului :
Capitolul II
Const\ în folosirea efectului termic al unui arc electric ce se produce între doi poli(un electrod
[i piesa de sudat) ai unei surse de curent.
Elemente caracteristice :
arcul electric este o desc\rcare electric\ continua între cei doi poli ai unei surse de curent
electric, între care exist\ o distan]\. Prezen]a arcului electric este înso]it\ de o degajare de
c\ldur\ puternic\ [i de o radia]ie luminoas\. C\ldura degajat\ este suficient\ pentru topirea
metalelor care se afl\ în regiunea arcului electric (temperatura este de 35000 C).
alimentarea arcului electric se poate face atât cu curent continuu cât [i cu curent alternativ;
în cazul folosirii curentului continuu - pentru ob]inerea lui, instala]ia cuprinde un generator de
curent continuu antrenat de un electromotor de curent alternativ;
sursa de curent CA → generator CC → electrod
→ pies\
atunci când se folose[te curent alternativ - instala]ia cuprinde un transformator ce modific\
tensiunea de la re]ea (220V sau 380V) în tensiunea necesar\ sud\rii (55V-65V sau mai pu]in);
sursa de curent CA → transformator → electrod
→ pies\
amorsarea arcului electric se realizeaz\ prin apropierea capului electrodului de piesa de sudat
pân\ când circuitul electric se închide - apare arcul electric [i scânteile provocate de topirea
metalului - urmat de îndep\rtarea cu 2-4mm a electrodului de pies\ pentru a da lungime
convenabil\ arcului electric dar [i pentru a evita lipirea acestora;
zona influen]at\ termic reprezint\ spa]iul pe care se resimte c\ldura degajat\ de arcul electric.
Ea r\mâne mult timp sub influen]a c\ldurii [i apoi r\cirea se produce rapid. C\ldura produce în
aceast\ zon\ modific\ri de structur\ a materialului [i implicit modific\ri ale propriet\]ilor acestuia.
metalul de adaos provine din topirea electrodului de metal;avand în vedere c\ temperatura
dezvoltat\ de arcul electric este mult mai mare decât temperatura de topire a electrodului,
procesul de topire este înso]it de o oxidare puternic\ a metalului topit [i de o ardere aproape
complet\ a elementelor existente în compozi]ia electrodului - fenomen nedorit pentru calitatea
sudurii. Acest fapt a determinat c\utarea unor solu]ii pentru protejarea b\ii de metal topit -
acoperirea electrodului (cazul sud\rii manuale cu arc electric) sau folosirea fluxului [i a gazelor
protectoare (cazul sud\rii automate).
electrozii au dimensiuni diferite, în func]ie de grosimea materialului care se sudeaz\. În mod
obi[nuit ei au diametrul de 1,5-6 mm, putând fi chiar mai gro[i pentru suduri speciale, [i lungime
de 300-600 mm.
Grosimea înveli[ului este proportional\ cu grosimea sârmei electrodului [i este depus\ pe
suprafa]a lateral\ a acestuia.
Electrodul se leag\ la polul negativ al sursei de curent ([i piesa - la polul pozitiv) - polaritate
direct\;
baia de metal topit se produce datorit\ c\ldurii concentrate a arcului electric [i este format\ atât
din materialul marginilor pieselor ce urmeaz\ s\ se sudeze cât [i din materialul
electrodului;dimensiunile acesteia depind de viteza de sudare;
cus\tura reprezint\ cordonul de sudur\ ob]inut prin solidificarea metalului topit [i provenit atât
din materialul de baz\ cât [i din materialul de adaos.
67
Capitolul II
Fig.2.39. Zonele unei îmbin\ri sudate

prin topire local\
1-cus\tura; 2- zona de trecere; 3-zona
influen]at\ termic; 4- metal de baz\
Tehnologia sud\rii
Opera]ia de sudare începe cu amorsarea arcului electric;calitatea sudurii este condi]ionat\ de
lungimea arcului electric, respectiv de distan]a pies\-electrod (dac\ aceast\ distan]\ este prea
mare-se produce întreruperea frecvent\ a arcului electric→ sudur\ discontinu\).
Pozi]ia electrodului fa]\ de pies\ va fi înclinat\ la 200 - 300 fa]\ de pozi]ia vertical\, în direc]ia
de înaintare a sudurii;
Deplasarea electrodului de-a lungul sudurii se face dup\ diferite traiectorii, în func]ie de
adâncimea [i l\]imea sudurii care trebuie ob]inut\.
În cazul realiz\rii unei cus\turi pe dou\ p\r]i, pentru a nu se deforma piesele, depunerea
straturilor de sudur\ se face alternativ, când pe o parte, când pe cealalt\.
În cazul sud\rii în mai multe straturi este necesar\ îndep\rtarea stratului de zgur\ care se
formeaz\ în urma topirii înveli[ului electrodului (fapt care se poate realiza prin lovire u[oar\ cu un
ciocan special, ascu]it)
Fig.2.40. Modalit\]i de
deplasare a electrodului
la sudarea orizontal\
Forma [i dimensiunile rosturilor - între

piesele de sudat se las\ un spa]iu - rost -
ce permite realizarea unui cordon de
sudur\ în adâncimea pieselor. Forma
acestui rost este dependent\ de grosimea
pieselor [i de procedeul de sudare folosit.
Fig.2.41. Forma rosturilor la sudarea manual\
68
Dispozitive folosite - sunt necesare pentru fixarea [i pozi]ionarea pieselor ce urmeaz\ a fi

sudate, putând avea o complexitate mare în cazul pieselor complicate sau când se impune
Capitolul II
precizie ridicat\ a asambl\rii .
Scule, accesorii [i verificatoare
cle[te portelectrod - fixeaz\ electrodul [i asigur\ contactul electric dintre electrod - cablu -
surs\;
clema de contact - asigur\ contactul electric dintre pies\ - cablu - surs\;
ciocan ascu]it, dalt\, perie de sârm\ - pentru cur\]area cordonului de sudur\ de zgur\ ,
stropi, oxizi;
echipament de protec]ie - masc\ cu ecran, ochelari protec]ie, [or], m\nu[i, bocanci;
[abloane [i calibre de m\surare;
Fig.2.42. Cle[te portelectrod Fig.2.43.Clem\ de contact Fig.2.44. Aparate de sudare Fig.2.45. Ciocan
pentru
îndep\rtarea zgurii
Sudarea automat\ cu arc electric sub strat de flux
Principiul procedeului
Acest procedeu presupune existen]a pe suprafe]ele pieselor de sudat a unui material granular,
fuzibil, denumit flux, arcul electric dezvoltându-se sub acest strat. Principalul rol al fluxului este de
a proteja baia de metal topit împotriva oxid\rii. Totodat\ fluxul reduce cantitatea de fum degajat\
precum [i cantitatea de stropi ce rezult\ din topirea electrodului.
Elemente caracteristice
fluxul are rolul de a men]ine un arc electric stabil [i de a asigura protec]ia necesar\ b\ii de
metal topit (din sârma electrod [i din metalul pieselor) contra oxigenului din aer. Deasemenea
fluxul poate con]ine elemente speciale introduse în scopul alierii sudurii. Dispozitivul de pres\rat
flux este montat pe un c\rucior ce ruleaz\ pe [ine, al\turi de dispozitivul de aducerea curentului
în zona de sudare;
electrozii nu trebuie s\ mai aib\ înveli[, utilizându-se sârma - electrod cu diametrul de 1,2-14
mm, care este derulat\ cu ajutorul unui mic motor electric dintr-o bobin\ de sârm\;
alimentarea arcului electric se face de la surse de curent continuu, uneori alternativ, de putere
mare ( curen]i pân\ la 1000-1200 A).
metalul de adaos provine în propor]ie de 25-50 % din topirea sârmei electrod;
arcul electic se formeaz\ sub stratul de flux, din care cauz\ nu se mai produc radia]ii
luminoase, nu se mai degaj\ radia]ii ultraviolete [i infraro[ii, iar fumul rezultat este redus cantitativ;
cus\tur\ este de o calitate superioar\ deoarece metalul r\mâne timp mai îndelungat în stare
lichid\, protejat fa]\ de aer, fapt care ajut\ la separarea impurit\]ilor.
69
Tehnologia sud\rii
Opera]ia de sudare presupune parcurgerea a trei etape:
Capitolul II
a. preg\tirea pieselor - rosturile se preg\tesc uniform [i la dimensiuni diferite de sudarea

manual\ cu arc electric: unghiurile deschiderilor sunt mai mici [i r\d\cinile mai mari pentru a evita
str\pungerile. În mod preventiv pot fi folosite "garnituri de r\d\cin\".
b. alegerea regimului de sudare - se face in func]ie de tipul cus\turii [i de grosimea pieselor de
sudat. Parametrii regimului sunt: intensitatea curentului, tensiunea de lucru [i viteza de sudare.
Totodat\, un rol important în realizarea unei suduri de calitate îl au: alegerea sârmei de sudur\, a
fluxului [i a granula]iei acestuia, ele depinzând de materialul pieselor de sudat. De[i exist\ o
standardizare pentru alegerea regimurilor este recomandat ca decizia final\ s\ se ia în urma unor
încerc\ri [i verific\ri.
c. sudarea propriu-zis\ - se realizeaz\ cu ajutorul unei instala]ii. Cea mai important\
component\ a sa este automatul propriu-zis ( tractorul ) care asigur\ avansul constant al sârmei
electrod în zona arcului. Acesta se deplaseaz\ prin intermediul unui mecanism în lungul sudurii
cu viteza de sudare aleas\. În acela[i timp sârma electrod este extras\ din caseta [i împins\ în
zona de sudare trecând printr-un contact electric. Tot pe automat este plasat [i rezervorul de flux
prev\zut cu o conduct\ de aspira]ie [i un aspirator pentru fluxul în exces. Construc]ia automatului
permite executarea sudurilor în pozi]ie orizontal\, cus\turi în linie dreapt\ [i ciculare. Sârma
electrod poate fi înclinat\ atât în direc]ia cus\turii cât [i perpendicular pe aceasta. O alt\
component\ a instala]iei este pupitrul de comand\ care asigur\ conectarea [i deconectarea
sursei de curent de sudare, precum [i alimentarea comenzilor tractorului, având dou\ variante
constructive : pentru curent continuu [i pentru curent alternativ. Sursa de curent a instala]iei o
contituie fie un redresor de sudare, fie un transformator de sudare.
Fig.2.46. Schema sud\rii sub strat de flux

1-bunc\r de flux; 2- pupitru de comand\;
3- duz\ de alimentare cu curent electric;
4- bobin\ de sârma-electrod;
Fig.2.47. Instala]ia de sudare automat\
sub strat de flux
1-table de sudat; 2-flux pres\rat;
3-bunc\r flux;4-sârm\ electrod ;
5-caset\ sârm\;6-role antrenare sârm\;
7-reductor antrenare sârm\; 8-contact
pentru aducerea c.e.; 9-reductor
tractor;10-[ine ghidare tractor; Fig.2.48.
11-tablou comand\;12-motor antrenare Utilaj modern
sârm\;13-motor antrenare tractor; de sudare
14-sudur\;15-zgur\;16-coloan\ tractor; sub strat de
flux
70
Sudarea în mediu de gaze protectoare
Capitolul II
Acest procedeu de sudare are caracteristic acoperirea arcului electric cu o p\tur\ de gaz care
asigur\ protec]ia sudurii.
Se diferen]iaz\ urm\toarele variante de sudare :
*cu electrod fuzibil - cu electrod fuzibil - cu electrod nefuzibil - WIG

MIG (metal inert gas) MAG (metal activ gas) (wolfram inert gas) sau
TIG(tungsten inert gas)
tungsten=wolfram(conf.Wil
kipedia)
gazele folosite la sudarea în mediu de gaz protector izoleaz\ arcul electric format [i baia de
metal topit de ac]iunea aerului [i împiedic\ formarea oxizilor - cazul gazelor inerte, sau
dezoxideaz\ baia - cazul gazelor active reduc\toare. Gazele suflate mai au [i proprietatea de a
concentra asupra metalului de sudat c\ldura degajat\ de arc.
Din categoria gazelor inerte fac parte argonul si heliul, iar din grupa gazelor active pot fi
men]ionete hidrogenul , bioxidul de carbon si azotul.
Gazele protectoare folosite la sudare sunt : gazele inerte, amestecurile de gaze inerte (He+Ar),
gazele active, amestecurile de gaze inerte cu gaze active (He+Ar+CO2).
Fig.2.49. Schema sud\rii în

atmosfer\ protectoare
electrozii [i sârmele electrod sunt alese în func]ie de materialul care trebuie sudat [i de
procedeul ales. Electrozii folosi]i pot fi nefuzibili - wolfram sau ,mai rar, c\rbune - [i sunt înso]i]i de
sârma de adaos corespunzatoare materialului de sudat; sârma-electrod folosit\ numai la sudarea
în mediu de gaz inert trebuie s\ fie de aceea[i compozi]ie cu cea a metalului de baz\. La sudarea
în mediu de CO2, sârma-electrod difer\ de materialul de baz\, deoarece trebuie s\ con]in\ [i
elemente dezoxidante.Acest procedeu nu necesit\ înveli[uri sau fluxuri, astfel încât nu este
necesar\ opera]ia de cur\]ire a sudurii de zgur\.
71
Instala]ia de sudare
Capitolul II
Instala]ia de sudare în mediu de argon cu electrod de wolfram este compus\ din urmatoarele
componente :
un portelectrod, butelie de argon cu reductor - pentru reglarea presiunii [i debitmetru - pentru
m\surarea debitului de gaz;
generator de înalt\ frecven]\ - pentru amorsarea arcului electric [i men]inerea acestuia;
instala]ia apei de r\cire;
supap\ electromagnetic\ alimentat\ printr-un
transformator auxiliar [i ac]ionat\ de la un buton al
portelectrodului;
releu de temporizare care men]ine debitul gazului
câteva secunde dup\ întreruperea curentului electric,
astfel încât electrodul s\ fie r\cit în curentul de argon ,
f\r\ s\ se oxideze.
Fig.2.50. Instala]ia de sudare în mediu de gaz protector

1- transformator; 2- derulator; 3- furtun; 4- pistolet;
5- butelie; 6- regulator de presiune
Sudarea cu plasm\
Principiul procedeului
Procedeul este considerat o evolu]ie a procedeului de sudare în mediu de gaz inert cu electrod
de wolfram [i are caracteristic utilizarea temperaturii foarte înalte [i a densit\]ii mari de energie pe
care o are plasma care formeaz\ un arc electric ce este comprimat radial [i alungit axial.
plasma - se ob]ine în instala]ii speciale numite plasmatroane [i provine din gaze ionizate total
sau par]ial la temperaturi de mii de grade celsius. Ea este compus\ din particule cu sarcini
pozitive [i negative, având o sarcin\ total\ nul\.
Plasma poate fi: plasm\ rece (104...105 0C), plasm\ cald\ (temperatura ajunge la milioane de
grade celsius).
Deoarece are o densitate mare de energie [i temperaturi înalte, plasma poate fi folosit\ la
prelucrarea aliajelor metalice greu prelucrabile sau imposibil de prelucrat prin alte procedee.
plasmatronul este generatorul de plasm\ în care coloana arcului electric este obligat\, sub
ac]iunea unui jet de gaz, s\ treac\ printr-un spa]iu limitat de orificiul unei duze. Exist\ diverse
variante constructive : cu arc direct, cu arc indirect [i cu arc combinat.
Schema de principiu a unui generator de plasm\: arcul electric se formeaz\ între un electrod
de wolfram [i piesa supus\ prelucr\rii. Arcul provoac\ ionizarea gazului [i va fi suflat în afar\ sub
forma unui jet de plasm\ pe suprafa]a piesei. Plasmatronul este un ajutaj de cupru r\cit for]at cu
ap\.
72
Instala]ia de sudare
Capitolul II
Instala]ia cu jet de plasm\ cuprinde :
sursa de energie pentru formarea arcului;
convertizoare sau redresoare;
generatorul de plasm\ (arz\tor) care are în general forma unui pistolet;
pupitrul de comand\; butelia de gaz plasmogen [i gaz de protec]ie ( argon, heliu, kripton
uneori amestecate cu hidrogen) ;
sistemul de r\cire cu ap\- necesar pentru r\cirea arz\torului;
Gazele de protec]ie sunt suflate în jurul jetului de plasm\, în vederea ob]inerii unei protec]ii
complete.
Sudura se ob]ine prin topirea marginilor adiacente pieselor de îmbinat, dupa ce în prealabil s-
a format o gaur\ de cheie str\puns\ prin care trece partea axial\ a jetului [i care este
caracteristic\ acestui procedeu.Acest orificiu apare prin împingerea metalului topit spre margini [i
se men]ine datorit\ tensiunii superficiale. Pe m\sura deplas\rii jetului de plasm\ în sensul de
sudare cu viteza vs metalul lichid se solidific\ formând cus\tura.
Prin acest procedeu se sudeaz\ o]eluri înalt aliate, aliaje greu fuzibile.
Fig.2.51. Schema de principiu a unui plasmatron

1- jet de plasm\; 2- ap\; 3- desc\rcare în arc;
4- canale de «r\sucire» a gazului; 5- catod din
metal greu fuzibil; 6- gaz plasmogen; 7- suport de
electrod; 8- camera de desc\rcare;
9-solenoid; 10- anod de cupru.
a b c
Fig.2.52. Instala]ii moderne de sudare

a,b - robo]i de sudare; c- celula robotizat\
73
DEFECTE {I CONTROLUL ASAMBL|RII SUDATE

Capitolul II
Defectele ce apar la asambl\rile sudate pot fi grupate astfel :

a. abateri dimensionale ale cordonului de sudur\
Tip de defect Tip de control
l\]ime neuniform\
supraîn\l]are
concavitate examinare vizual\;
deformarea pieselor sudate control cu [abloane si prin m\surare
dezaxarea marginilor pieselor care se
sudeaz\
b. defecte exterioare ale sudurii
cratere nesudate examinare vizual\
scurgerea metalului de adaos la
r\d\cina cus\turii
rev\rs\ri de metal de adaos pe
suprafa]a metalului de baz\ examinare vizual\
[i analiz\ metalografic\
arderea metalului
fisuri, pori
c. defecte în interiorul cordonului de sudur\

incluziuni de gaze
incluziuni de zgur\
examinare vizual\ [i analiz\ metalo-
lips\ de topire
grafic\ în sec]iunea respectiv\
lips\ de p\trundere
fisuri
defecte de structur\ analiz\ metalografic\
lipsa caracteristicilor mecanice [i
încerc\ri mecanice [i tehnologice
tehnologice impuse
caneluri la suprafa]a tablei în lungul control cu ultrasunete, cu radia]ii

cus\turii Roentgen sau cu radia]ii gamma
Controlul îmbin\rilor sudate se poate realiza prin dou\ categorii de încerc\ri :

1. încerc\ri distructive: probele de sudur\ sunt deta[ate si sunt solicitate pân\ la rupere sau
t\iere.Din aceast\ categorie fac parte încerc\rile mecanice de rezisten]\, încerc\rile de duritate în
cordon [i în zona influen]at\ termic, încerc\ri tehnologice de îndoire precum [i analiza metalografic\.
2. încerc\ri nedistructive: care se efectuez\ asupra pieselor sudate f\r\ distrugerea par]ial\ a
cus\turii.Controlul nedistructiv se face atât prin examinarea vizuala(cu lupe, microscop portativ,
[ubler, [abloane), cît [i prin metode de defectoscopie nedistructiv\ (cu radia]ii X [i gamma, cu
ultrasunete sau control magnetic).
74
NORME DE TEHNICA SECURIT|}II MUNCII LA SUDARE

la sudarea manual\ cu arc electric
Capitolul II
Atât procedeul în sine cât [i instala]iile folosite la sudare pot provoca accidente grave de
munc\ în cazul nerespect\rii stricte a normelor.
instala]ia electric\ trebuie s\ fie în perfect\ stare [i se verific\ atent înainte de începerea
lucrului;
se interzice sudarea f\r\ masc\, în caz contrar radia]iile ultraviolete [i infraro[ii, emanate la
crearea arcului electric, afectând grav vederea. Aceste radia]ii pot afecta [i ochii celorlalte
persoane din apropiere, acestea trebuind s\ poarte ochelari de protec]ie atunci când privesc
arcul electric. De regula locul de munc\ se împrejmuie[te cu panouri opace la radia]ii;
purtarea m\nu[ilor, [or]ului [i ap\r\torilor din piele pentru înc\l]\minte protejeaz\ pielea [i
hainele lucr\torului împotriva stropilor de metal topit care sar în timpul procesului;
locul de munc\ trebuie s\ fie bine ventilat pentru a proteja lucr\torii din spa]iul respectiv
împotriva gazelor [i prafului emanate la sudarea cu arc electric;
a. b. c. d.
Fig.2.53. Echipament de protec]ie: a. Masc\ de protec]ie cu ecran ; b. Ochelari de protec]ie; c. M\nu[i
de protec]ie; d. Înc\l]\minte de protec]ie
la sudarea sub strat de flux

De[i procedeul în sine este mai " curat "decât sudarea manual\ cu arc electric, instala]iile
folosite la sudare pot provoca accidente grave de munc\ în cazul nerespect\rii stricte a normelor.
instala]ia electric\ trebuie s\ fie în perfect\ stare [i se verific\ atent înainte de începerea
lucrului;
purtarea m\nu[ilor, [or]ului [i ap\r\torilor din piele pentru înc\l]\minte protejeaz\ pielea [i
hainele lucr\torului împotriva stropilor de metal topit care pot s\ri în timpul procesului;
locul de munc\ trebuie s\ fie bine ventilat pentru a proteja lucr\torii din spa]iul respectiv
împotriva gazelor [i prafului emanate la sudarea cu arc electric;
75
Fi{| DE LABORATOR TEHNOLOGIC

Capitolul II
ASAMBL|RI SUDATE
Elevii vor fi împ\r]i]i pe grupe de lucru.
1. Elevilor le sunt prezentate diferite tipuri de electrozi. Sarcin\ de lucru :

identific\ [i grupeaz\ electrozii în dou\ categorii : cu [i f\r\ acoperire;
m\soar\ diametrul electrozilor din grupa celor f\r\ acoperire [i indic\ procedeul de sudare
la care pot fi folosi]i;
2. Elevilor le sunt prezentate mostre de piese ce au marginile prelucrate în vederea sud\rii.

Sarcin\ de lucru:
identific\ tipul rostului;
reprezint\ grafic unul dintre tipurile de rosturi identificate m\surând [i elementele sale
caracteristice.
3. Dupa parcurgerea no]iunilor teoretice, elevii indic\ etapele tehnologiei de sudare pentru
unul dintre procedeele prezentate [i principiul acestuia.
76
Fi{| DE EVALUARE
Capitolul II
ASAMBL|RI SUDATE
I. Alege]i r\spunsul corect (3 puncte):

1.1. Protec]ia b\ii de metal topit la procedeele de sudare se poate realiza folosind
urm\toarele metode:
a) cu electrozi înveli]i, cu strat de flux, cu gaze combustibile;
b) cu electrozi înveli]i, cu strat de flux, cu gaze protectoare;
c) cu electrozi înveli]i, cu strat de flux, cu gaze plasmagene;
1.2. Amorsarea arcului electric la sudarea electric\ manual\ se face :
a) prin apropierea electrodului de piesa de sudat [i men]inerea acestuia câteva secunde în
pozi]ie vertical\ pân\ se formeaz\ arcul electric;
b) prin lovirea pieselor de sudat cu electrodul în repetate rânduri pân\ ia na[tere arcul
electric;
c) prin apropierea capului electrodului de piesa de sudat pân\ la închiderea circuitului [i
apari]ia arcului electric urmat\ de îndep\rtarea cu 2-4 mm a electrodului de pies\;
1.3. Rostul este definit ca fiind :
a) spa]iul dintre piesele de sudat;
b) spa]iul dintre electrod [i piesele de sudat;
c) distan]a dintre pies\ [i arcul electric;
II. Ar\ta]i valoarea de adev\rat (A) sau fals (F) a urm\toarelor afirma]ii (3 puncte) :
2.1. Gazele folosite pentru protejarea b\ii de metal topit pot fi atât gaze inerte cât [i gaze
active.
2.2. Asamblarea sudat\ este o asamblare demontabil\ a dou\ piese metalice realizat\ prin
topire sau prin presiune.
2.3. Arcul electric este o desc\rcare electric\ continu\ între doi poli ai unei surse de curent
electric, între care exist\ o distan]\.
III. Completa]i spa]iile libere cu no]iunile potrivite (2 puncte):
3.1. Sudarea manual\ cu arc electric are ca principiu de realizare folosirea
efectului................al unui arc electric.
3.2. Sudura de col] presupune ca elementele de îmbinat s\ se afle în pozi]ie.................sau în
pozi]ie......... unul fa]\ de cel\lalt [i îmbinarea se face pe muchii.
IV. Potrivi]i no]iunile din cele doua coloane (1 punct):
A B
1. gaz inert a) plasmatron
2. electrod nefuzibil b) argon
3. surs\ de curent c) wolfram
4. gaz plasmagen d) CA
NOT|: Toate subiectele sunt obligatorii; Se acord\ 1 punct din oficiu;

Timp de lucru 20 min.
77
LUCRARE PENTRU INSTRUIRE PRACTIC|

Capitolul II
ASAMBL|RI SUDATE
SUDAREA MANUAL| CU ARC ELECTRIC
Lucr\rile vor fi executate cu clasa împ\r]it\ pe echipe de lucru.

Lucrarea 1. Executarea unei suduri de col]
Se dau: o plac\ cu grosimea de 10 mm, o ]eav\ cu diametrul de 76 mm [i un profil U cu latura
mare de 100 mm.
Se cere: realizarea îmbin\rii prin sudur\ dintre placa de baz\ a[ezat\ orizontal [i ]eav\,
respectiv profilul U;
Se va urm\ri:
respectarea geometriei cordonului de sudur\ (control cu [abloane);
continuitatea cordonului de sudur\.
Lucrarea 2. Executarea unei îmbin\ri sudate a dou\ table a[ezate în unghi drept - cordon de sudur\
orizontal.
Se dau: dou\ table de grosime 10 mm.
Se cere: executarea îmbin\rii dintre aceste table a[ezate în unghi, pozi]ia cordonului de
sudur\ fiind orizontal\.
Se va urm\ri:
asamblarea corect\ - calitatea prinderii, respectarea m\rimii prescrise a rostului;
respectarea unghiului prescris între cele dou\ table;
respectarea geometriei cerute a îmbin\rii sudate;
continuitatea cordonului de sudur\.
78
Capitolul III. Efectuarea de lucr\ri de asamblare demontabil\
Capitolul 1II
Capitolul III
Efectuarea de lucr\ri de asamblare demontabil\
1. Asambl\ri prin pene [i [tifturi.
2. Asambl\ri prin caneluri.
3. Asambl\ri prin conuri.
4. Asambl\ri cu elemente elastice.
5. Asambl\ri prin filet (p\r]i componente, siguran]\ în
exploatare, asigurarea piuli]elor împotriva desfacerii,
scule folosite la montare [i demontare).
Competen]a: Efectueaz\ lucr\ri de asamblare demontabil\.

a - Identificarea tipurilor de asambl\ri demontabile utilizate la realizarea unor produse
b - Executarea opera]iilor de asamblare demontabil\ a p\r]ilor componente ale unor produse
79

Capitolul III
Tema: Asambl\ri prin pene
Defini]ie
Asambl\rile cu pene reprezint\ îmbinarea demontabil\ a dou\ piese cu axa longitu-
dinal\ comun\ (de tip arbore-butuc) prin intermediul unor organe de ma[ini numite
pe ne .
Asambl\rile cu pene fac parte din categoria asambl\rilor prin interfa]\ (pana interac]ioneaz\ cu
arborele [i butucul).
Asambl\rile cu pene sunt foarte r\spândite datorit\ urm\toarelor avantaje pe care le prezint\:
sunt asambl\ri simple;
au gabarit redus;
montarea [i demontarea pieselor se face u[or [i rapid;
uneltele, dispozitivele [i instala]iile folosite la asamblare sunt simple;
precizie satisf\c\toare;
cost sc\zut.
Penele au rolul de a fixa, ghida sau regla pozi]ia relativ\ a pieselor, dar [i de protec]ie a
ma[inilor [i dispozitivelor.
Defini]ie
Penele sunt organe de ma[ini cu ajutorul c\rora se transmite mi[carea de rota]ie de la arbore
la butucul ro]ilor sau invers.
Clasificarea penelor
Dup\ pozi]ia penelor fa]\ de axa pieselor asamblate, se deosebesc dou\ categorii de pene:
1) Pene transversale -
(sunt prev\zute întotdeauna cu înclinare, astfel asigurându-se împ\narea prin autoblocare)
care se monteaz\ cu axa longitudinal\ perpendicular\ pe axa pieselor ce se asambleaz\.
2) Pene longitudinale -
(cu sau f\r\ înclinare) care se monteaz\ cu axa longitudinal\ paralel\ cu axa pieselor de
îmbinat (arbore-butuc) [i transmit momente de torsiune.
80
Capitolul III
Fig. 3.1. Clasificarea penelor
81
· Penele longitudinale se monteaz\ într-un canal practicat atât în arbore cât [i în butuc(fig.3.2).
Capitolul III
Fig. 3.2. Asamblarea cu pan\ longitudinal\
Îmbin\rile cu pene longitudinale pot fi: cu strângere sau f\r\ strângere, modul de realizare a
asambl\rii depinzând de tipul acesteia.
Astfel, la îmbinarea cu strângere, pana trebuie s\ adere strâns pe fundul canalului de pan\ atât
în arbore cât [i în butuc, iar între fe]ele sale laterale [i canal s\ existe joc (fig.3.3).
Aceste pene au rolul de fixare relativ\ a pieselor care se asambleaz\ [i transmit momente mari
[i tura]ii joase între cele dou\ elemente asamblate.
Fig. 3.3. Asamblarea penei cu strângere
Variante constructive ale penelor longitudinale cu strângere sunt (fig.3.1):

a) Pene înclinate cu nas (sau c\lcâi);
b) Pene înclinate f\r\ nas;
c) Pene plate;
d) Pene concave;
e) Pene tangen]iale.
82
Penele logitudinale montate f\r\ strângere au rolul de ghidare [i se introduc în canalul de pan\
Capitolul III
f\r\ joc lateral, dar cu joc între pana [i fundul canalului butucului.
Fig. 3.4. Asamblarea penei f\r\ strângere
Variantele constructive ale penelor longitudinale f\r\ strângere sunt (fig.3.1):

a) Pene paralele obi[nuite;
b) Pene paralele cu g\uri de fixare;
c) Pene disc;
d) Pene α;
e) Pene p\trate;
f) Pene cilindrice ([tift longitudinal).
· Penele transversale sunt utilizate în asamblarea elementelor de transmisie cu mi[care

alternativ\ sau pentru piese imobile.
Prin acest tip de asamblare se fixeaz\ pe arbori ro]i din]ate, ro]i de curea [i lag\re.
Penele transversale pot asigura:
fixarea rapid\ a pieselor solicitate la întindere sau compresiune;
reglarea pozi]iei relative a pieselor.
INSTRUIRE PRACTIC|
Asamblarea cu pan\ face parte din categoria asambl\rilor demontabile.
Penele sunt organe de ma[ini care realizeaz\ leg\tura între dou\ piese cu axa longitudinal\
comun\ (sunt elemente intermediare).
Avantaje:
sunt asambl\ri simple;
relativ precise;
cu gabarit redus;
montare-demontare u[oar\ [i rapid\.
83
Domeniu de utilizare:
Capitolul III
Prin acest tip de asamblare se pot fixa ro]ile (ro]i din]ate, ro]i de curea) [i lag\rele pe arbori;
elemente de transmisie cu mi[care alternativ\ sau piese imobile (tija pistonului în capul de cruce
la compresoare); se poate regla jocul între piesele supuse uzurii (exemplu: fus-cuzinet).
Clasificarea penelor:
1. Dup\ rolul func]ional:

a. organe de fixare;
b. organe de reglare;
c. organe de ghidare.
2. Dup\ pozi]ia penelor în raport cu elementele asamblate:

a. pene longitudinale (cu sau f\r\ înclinare) - care se monteaz\ paralel cu axa comun\ a
pieselor care se asambleaz\ (arbore-butuc);
b. pene transversale (cu una sau dou\ fe]e înclinate) - care se monteaz\ perpendicular pe axa
comun\ a pieselor ce se asambleaz\.
Penele paralele (cele mai utilizate în construc]ii de ma[ini) au fe]ele opuse paralele sau cu o
înclina]ie de 1/100 pe una din fe]e pentru a putea fi u[or introduse în loca[ul de pan\ [i pentru a
realiza un efect de strângere cu piesele ce se asambleaz\.
Penele transversale au form\ trapezoidal\ cu înclinare pe o parte sau pe ambele p\r]i, iar
sec]iunea este dreptunghiular\.
Montare-demontare:
1. Asamblarea penelor longitudinale.

Înainte de asamblare se verific\:
l\]imea penei [i a canalului din arbore [i din butuc;
paralelismul canalului de pan\ cu axa arborelui;
simetria pozi]iei canalelor de pan\ din arbore [i din butuc.
La montarea penelor cu strângere trebuie ca pana s\ adere pe fundul canalului de pan\ din
arbore [i butuc, iar fe]ele sale laterale s\ aib\ jocuri.
La montarea f\r\ strângere, pana se a[eaz\ în canalul arborelui f\r\ joc lateral, dar cu joc
între pan\ [i fundul canalului din butuc.
Înainte de montaj se execut\ o opera]ie de te[ire a capetelor penei, pentru u[urarea opera]iei
[i pentru a nu se în]epeni în canale.
Se recomand\ ca penele s\ aib\ un adaos de 0,3 - 0,5 mm, necesar ajust\rii prin pilire (numai
de-alungul penelor).
Dup\ orientarea corect\ a penei fa]\ de canalul de arbore, aceasta se introduce prin lovituri
u[oare de ciocan sau prin presare cu dispozitive speciale (dac\ pana se monteaz\ cu strângere)
în canalul arborelui (fig.3.5). Se orienteaz\ apoi butucul, dup\ care acesta se introduce pe arbore.
84
Capitolul III
Fig. 3.5 Presarea penei in
canalul arborelui:
1-pan\
2-arbore
3-[urubul presei
4-prism\
Penele de ghidare sau penele paralele se fixeaz\ cu [uruburi.

Dac\ se folosesc unelte de l\c\tu[erie (în produc]ia individual\ [i de serie mic\), la presarea
penelor prin [ocuri se vor folosi buc\]i de lemn sau metale moi.
Demontarea penei cu strângere se face prin deplasarea butucului de pe locul fixat, la cap\tul
arborelui [i scoaterea penei din canal.
Pentru extragerea penelor f\r\ stângere din canal la demontare, se prevede o gaur\ filetat\
în pan\. În aceast\ gaur\ se introduce un [urub care, rezemându-se de fundul canalului, prin
în[urubare produce ridicarea penei (fig.3.6).
Fig. 3.6. Demontarea

penei:
1- pan\
2-arbore
3-[urub
Demontarea penei longitudinale cu strângere se face prin lovirea cu ciocanul în capul unei tije
sprijinite pe cap\tul îngust al penei.
Controlul asambl\rilor cu pene se face cu ajutorul calibrelor, [abloanelor [i cu dispozitive de
control speciale.
Înainte de începerea mont\rii pieselor se va face un control atent al canalului de pan\,
prin verificarea cu [ablonul (fig.3.7a) [i al mont\rii penelor în canal, cu ajutorul unui dispozitiv cu
micrometru (fig.3.7b).
De asemenea, se va face un control atent al pozi]ion\rii suprafe]elor cu înclina]ii
apar]inând penei [i canalului butucului, astfel încât înclina]iile s\ coincid\, deoarece în caz
contrar, butucul va avea o pozi]ie dezaxat\ fa]\ de arbore.
La executarea îmbin\rii, pana [i canalul din butuc se ajusteaz\ prin pilirea muchiilor [i r\zuirea
fe]elor laterale.
85
Capitolul III
Fig. 3.7. Controlul

asambl\rii penei în arbore
a) Controlul canalului de
pan\ cu [ablonul
b) Controlul cu dispozitive
speciale dup\ montarea
penei
2. Asamblarea penelor transversale
Înainte de montaj se execut\ o opera]ie de te[ire a capetelor [i rotunjire a marginilor,

pentru u[urarea montajului.
Fig. 3.8 Asamblarea cu pan\

transversal\:
1-pan\
2,3-piese asamblate
Penele se monteaz\ prin lovire cu ciocanul în zona bazei mari, iar demontarea se realizeaz\
prin lovirea cu ciocanul pe baza mic\ a penei (fig.3.8).
Controlul, verificarea asambl\rii cu pan\ transversal\ se face prin:
examinarea aderen]ei suprafe]elor de contact ale penei în loca[ul de pan\;
examinarea prin cioc\nire a penelor dac\ sunt bine strânse în loca[.
Materiale pentru pene:

Penele se execut\ din o]el carbon (ex. OL50,OL60, OL70), o]el carbon de calitate ( OLC45 în
stare laminat\ sau forjat\) [i au dimendiuni standardizate.
Tehnologia modern\ utilizez\ materiale plastice (policlorura de vinil) pentru executarea
penelor; materialul se toarn\ direct în canalul de pan\ practicat în zona îmbin\rii.
Fig. 3.9 Prelucrarea canalului de

pan\ prin frezare
86
Penele se monteaz\ în canale practicate atât în arbore cât [i în butuc. Prelucrarea canalelor
Capitolul III
de pan\ în arbore se realizeaz\ prin frezare (fig.3.9), iar a canalelor de pan\ din butuc (alezaj) se
realizeaz\ prin mortezare sau bro[are.
Înainte de montaj, pana [i canalul din butuc se ajusteaz\, se finiseaz\ prin pilirea muchiilor [i
r\zuirea fe]elor laterale.
Solicit\rile la care sunt supuse asambl\rile cu pene sunt urm\toarele:

canalul de pan\ este solicitat la strivire;
penele paralele sunt supuse la strivire sau forfecare (mai rar, atunci când o]elul din care este
confec]ionat\ pana este mai pu]in rezistent decât o]elul din care este confec]ionat arborele);
penele longitudinale sunt supuse la solicit\ri de oboseal\ (ca urmare a ac]iunii sarcinilor
variabile);
canalul de pan\ reprezint\ un important concentrator de tensiune; acest dezavantaj
limiteaz\ utilizarea acestui tip de asamblare la ma[inile de mare putere.
Laborator tehnologic
Tema: Asambl\ri prin bol]uri [i [tifturi
Asambl\rile cu bol]uri [i [tifturi sunt folosite pentru unul din urm\toarele scopuri: realizarea unei
articula]ii (fig.3.10 [i fig.3.11), asigurarea pozi]iei relative precise, de exemplu centrajul capacului
fa]\ de corpul unei carcase (fig.3.12c) - aceasta fiind o form\ de rezolvare a lan]urilor de dimensiuni
de asamblare; împiedicarea rotirii sau deplas\rii axiale a butucului unei ro]i pe arbore sau
solidarizarea unei manivele cu axul s\u ; asigurarea contra desfacerii a [uruburilor, piuli]elor etc.;
asigurarea elementelor principale ale unui ansamblu contra solicit\rilor (bol]uri de siguran]\ care
se foarfec\ la limita de suprasarcin\ stabilit\ - de exemplu la presele mecanice cu excentric).
Fig.3.10. Articula]ie cu [tift Fig.3.11. Articula]ie cu bol]
Fig.3.12. Exemple
asambl\ri cu [tifturi
a- [tift cilindric te[it
pentru fixare [i centrare
b- [tift de asamblare
c- [tift conic de centrare
cu cap filetat
87
Asambl\rile cu pene transversale pot fi înlocuite, pentru evitarea costurilor, prin asamblarea cu
Capitolul III
[tifturi transversale (simple sau crestate).
Defini]ie
{tifturile sunt organe de ma[ini utilizate ca elemente de asamblare, pentru fixarea precis\
(centrare) a dou\ piese sau ca elemente de siguran]\.
Au dezavantajul c\ nu pot transmite for]e mari.
Clasificarea [tifturilor:
Din punct de vedere constructiv, [tifturile pot fi:
a) cilindrice (fig.10, fig.3.12a) sau conice (fig.3.13b);
b) netede (fig.3.12a,fig.3.13b) sau crestate (fig.3.12b,fig.3.13a).
Dup\ pozi]ia lor fa]\ de axa pieselor asamblate:

a) [tifturi longitudinale, care se monteaz\ paralel cu axa comun\ a pieselor (fig.3.10)
b) [tifturi transversale, care se monteaz\ perpendicular pe axa pieselor (fig.3.14)
Dup\ rolul func]ional, [tifturile se grupeaz\ în:

a) organe de reglare;
b) organe de ghidare.
Fig.3.13. {tifturi Fig.3.14. [tifturi transversale

a- crestate cilindrice
b- conice
{tifturile transversale conice se execut\ cu o conicitate sau o înclinare de 1:50 pân\ la 1:100,
pentru a se realiza astfel împ\narea prin autoblocare a elementelor supuse asambl\rii.
{tifturile crestate cilindrice au o larg\ utilizare. Ele se introduc for]at în alezaj, materialul refulat
la formarea crest\turilor este supus unor deforma]ii elastico-plastice cu propiet\]i de fixare mai
bune [i pot ameliora consecin]ele provocate de abaterile fa]\ de dimensiunile alezajului.
88
Materiale pentru [tifturi
Capitolul III
Ca [i penele, [tifturile se ob]in din bare de o]eluri cu rezisten]\ mecanic\ mai mare de
500N/mm2: o]el carbon (OL50, OL60, OL70) [i o]el carbon de calitate (OLC45) trase la rece ,
laminate sau forjate cu sec]iune dreptunghiular\ sau p\trat\, prin deformare plastic\ sau
prelucr\ri mecanice.
{tifturile de siguran]\ se execut\ din o]eluri mai pu]in rezistente: OL32, OL37, OL42.
Crest\turile se execut\ prin presare.
Defini]ie
Bol]urile sunt organe de ma[ini care pot servi la realizarea unei articula]ii între dou\ piese
Clasificarea bol]urilor
Din punct de vedere constructiv, bol]urile pot fi: cilindrice netede, cilindrice crestate, tubulare
elastice, conice [i cu un cap\t filetat.
Dup\ pozi]ia lor fa]\ de axa pieselor asamblate:
a) bol]uri longitudinale, care se monteaz\ paralel cu axa comun\ a pieselor;
b) bol]uri transversale, care se monteaz\ perpendicular pe axa pieselor.
Dup\ rolul func]ional, bol]urile de grupeaz\ în:
a) organe de reglare;
b) organe de ghidare.
INSTRUIRE PRACTIC|
Tema: Asambl\ri prin bol]uri [i [tifturi
Deoarece asambl\rile cu bol]uri [i [tifturi sunt asambl\ri prin interfa]\, asamblarea presupune
existen]a g\urilor în piesele conjugate, g\uri care trebuie s\ corespund\ ca form\ [i dimensiuni
[i s\ fie coaxiale. Coinciden]a g\urilor din cele dou\ piese determin\ într-o m\sur\ hot\râtoare
calitatea asambl\rii. Din acest motiv, g\urirea [i alezarea g\urilor se execut\ concomitent în
ambele piese care se vor asambla.
Asamblarea presupune urm\torele etape:
se introduce butucul pe arbore;
se solidarizeaz\ piesele , dup\ ce au fost pozi]ionate;
se execut\ g\urile în cele dou\ piese [i se alezeaz\;
se monteaz\ prin presare sau batere [tifturile sau bol]urile;
se asigur\ contra desfacerii, dac\ este necesar.
La realizarea asambl\rilor cu bol]uri [i [tifturi se folosesc unelte de l\c\tu[erie (în produc]ie
individual\ [i de serie mic\) sau utilaje mecanizate (ma[ini de g\urit, prese etc. - fixe sau mobile).
Controlul îmbin\rilor se face prin controlul pozi]iei reciproce a pieselor [i prin controlul jocurilor
[i strângerilor rezultate.
89
Capitolul III
Fi{| DE EVALUARE
Tema: Asambl\ri cu pene
Încercui]i varianta corect\:
1. Indica]i tipurile de asambl\ri cu pene longitudinale se de pot realiza:

a. cu ..................
b. f\r\ strângere
2. Preciza]i condi]iile care trebuie respectate la montarea penelor cu strângere:

a. pana trebuie s\ adere strâns pe fundul canalului de pan\ atât în arbore cât [i în butuc
b. între fe]ele sale laterale [i canal s\ existe joc
c. se monteaz\ cu axa longitudinal\ perpendicular\ pe axa pieselor ce se asambleaz\
3. Preciza]i tipul asambl\rii cu pan\ din figura de mai jos, indicând [i elementele componente:
…
……
……
……
……
…………..…
……
………
………
………
… ……
……
…………………
…..…
……
………
……
………
…………
……
……
……
……
……
..…
……
………
……
………
…………
……
……
……
……
……
..…
……
………
……
………
……
…
……
……
……
……
…………………
………
……
…………
……..…
……
…………………
…………
………
……
………
……
…..…
……
……
……
……
……
………
………
……
………
……
…..…
……
……
……
……
……
………
………
……
………
……
..
Not\: Se va acorda urm\torul punctaj
Subiectul 1: 1p
Subiectul 2: 4p
Subiectul 3: 4p
Din oficiu: 1p
90
Capitolul III
Competen]a 3:
Efectueaz\ lucr\ri de asamblare demontabile.
FI{| DE LUCRU
Tema: Asambl\ri cu pene [i [tifturi
I. Analiza]i imaginile urm\toare (fig.a [i fig.b) [i identifica]i corela]ia cu preciz\rile 1 [i 2.
1. Controlul
mont\rii penelor în canal
2. Controlul canalului de pan\ înaintea mont\rii penei
a ............... b ..............
II. Preciza]i dac\ este adev\rat\ A, sau fals\ F urm\toarea propozi]ie:

Mijloacele de control folosite în cadrul acestor opera]iilor de la subiectul I sunt: [ablon,pentru
opera]ia a) [i dispozitiv cu micrometru, pentru opera]ia b)
.....................
III. În imaginile de mai jos sunt prezentate dou\ dispozitive utilizate în cazul asambl\rilor cu pene.
Descrie]i modul în care sunt folosite aceste dispozitive.
a b

Subiectul 1: 2p
Subiectul 2: 3p
Subiectul 3: 4p
Din oficiu: 1p
91
Fi{| de documentare
Capitolul III
1. Documenta]i-va asupra desenelor prezentate, identifica]i par]ile componente ale asambl\rii

[i modul de montaj.
a b
Scrie]i p\r]ile componente:

1- 1- 1-
a 2- b 2- c 2-
3- 3- 3-
Descrie]i func]ionarea mecanismului d:
92
Asambl\ri prin caneluri 3.2
Capitolul III
Defini]ie
Asamblarea prin caneluri face parte din grupa asambl\rilor demontabile [i
presupune îmbinarea a dou\ elemente componente : arbore canelat [i butuc
canelat.
Caracteristici
Acest tip de asamblare este folosit pentru transmiterea momentelor de r\sucire.
Prezint\ avantajul unei centr\ri precise a pieselor de asamblat precum [i solicit\ri reduse a
fe]elor laterale ale canalelor deoarece suprafa]a de contact dintre cele dou\ componente ale
îmbin\rii este mare.
Presiunea de contact [i concentrarea tensiunilor sunt mai reduse.
Elemente componente
Canelura este golul dintre dou\ plinuri al\turate atât în cazul arborilor cât [i a butucilor.
Num\rul canelurilor se noteaz\ cu "z" [i poate avea valoarea de 4, 6, 8, 10, 16, 20.
La îmbinare, atât arborele cât [i butucul canelat au acela[i num\r de caneluri, respectiv de
goluri, uniform repartizate.
Arborii canela]i sunt arbori cilindrici pe suprafa]a c\rora se g\sesc alternate goluri [i plinuri
paralele cu axa de rota]ie a arborelui.
Ca nota]ii se folosesc "d" - pentru diametrul interior al arborelui (zona golului), "D" - pentru
diametrul exterior al arborelui (zona plinului) [i "L" - zona de contact arbore - butuc.
Fig.3.15. Elemente dimensionale caracteristice
93
Clasificare
Capitolul III
A. Arborii canela]i pot fi grupa]i în trei serii în func]ie de domeniul de întrebuin]are :

a1.serie u[oar\ - pentru asambl\ri ce transmit par]ial momentul de r\sucire pe care-l suport\
arborele de diametru "d"
L / d < 1,5 ;
a2.serie mijlocie - pentru asambl\ri destinate transmiterii integrale a momentului de torsiune pe
care arborele plin de diametru "d" îl poate suporta dar numai pentru cuplaj fix sau când decuplarea
nu se face sub sarcin\
L / d = 1,5...2,5 ;
a3.serie grea - pentru cuplaje destinate s\ transmit\ integral momentul de torsiune pe care îl
suport\ arborele de diametru "d" [i când decuplarea se face sub sarcin\
L / d = 1,5....2,5
B. O alt\ clasificare a acestor organe de ma[ini se poate realiza în func]ie de profilul canelurii:
b1. arbori [i butuci cu caneluri dretunghice;
b2. arbori [i butuci cu caneluri in evolventa;
b3. arbori [i butuci cu caneluri triunghiulare;
Fig.3.16. Profilul arborilor [i butucilor canela]i

C. Îmbin\rile cu caneluri pot fi realizate :
c1. cu centraj interior - atunci când contactul de centraj are loc pe diametrul interior "d";
c2. cu centraj exterior - când contactul de centraj se face pe diametrul exterior "D";
c3. cu centraj lateral - când contactul de centraj are loc pe flancurile plinurilor;
Modul de centraj se alege ]inându-se seama de posibilit\]ile tehnice ale întreprinderii
constructoare precum [i de factorii economici.
Centrajul interior este cel mai precis [i permite o durat\ mare a preciziei cuplajului. Centrajul
exterior [i cel lateral sunt, din punct de vedere al prelucr\rii, cele mai economice.
Fig.3.17. Centrajul la asambl\ri canelate
94
Tehnologia de asamblare
Capitolul III
Pentru realizarea unei îmbin\ri canelate se parcurg urm\toarele etape :
preg\tirea pieselor componente const\ din :
verificarea canelurilor - acestea nu trebuie s\ prezinte muchii ascu]ite, bavuri nedesprinse,
ciupituri, turtiri. Muchiile canelurilor trebuie s\ fie te[ite pentru a se evita griparea în timpul
mont\rii.
ungerea suprafe]elor care vin în contact;
asamblarea propriu-zis\ :
Îmbin\rile mobile cu caneluri se execut\ cu ajustaj alunecator, semiliber sau larg [i se pot face
manual.
Îmbin\rile fixe cu caneluri se realizeaz\ cu ajustaj blocat sau cu frecare [i se face prin presare
la rece sau prin înc\lzirea piesei cuprinz\toare, înainte de presare, pân\ la temperatura de
1200C. La montarea asambl\rilor fixe nu este indicat\ lovirea pieselor cu ciocanul deoarece se
pot produce dezax\ri ale butucului sau deform\ri ale canelurilor.
verificarea asambl\rii - în cazul asambl\rilor fixe, se verific\ b\taia acestora; în cazul
asambl\rilor mobile este verificat\ excentricitatea [i oscila]iile.
FI{| DE LABORATOR TEHNOLOGIC

ASAMBLAREA PRIN CANELURI
Se d\: un extras din STAS 1766-86 privind dimensiunile arborilor [i butucilor canela]i.
* Dimensiunile din tabel sunt date în mm.
95
Se cere :
Capitolul III
1. S\ se compare num\rul canelurilor pentru acela[i diametru "d" la cele trei serii, întâi pentru
seria u[oar\ - seria mijlocie [i apoi pentru seria mijlocie - seria grea. Se vor bifa c\su]ele
corespunz\toare varia]iei.
→
→
→
→
2. S\ se explice necesitatea cre[terii num\rului de caneluri pentru acela[i diametru "d".
.......................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
3. S\ se compare într-un tabel suplimentar valorile lui "D" [i "b" pentru acela[i diametru "d" la
toate seriile [i s\ se explice rezultatul ob]inut. Varia]iile identificate se vor bifa în tabelul cu
rezultate.
→→
→→
→→
→→
96
FI{| DE INSTRUIRE PRACTIC|
Capitolul III
ASAMBL|RI PRIN CANELURI
Se dau :
mostre de arbori [i butuci canela]i;
tabele dimensionale ale arborilor [i alezajelor cu caneluri, conform STAS1766-86;
verificatoare - [ublere, micrometre.
Se cere :
1. S\ se determine elementele dimensionale caracteristice ale acestor tipuri de piese - d, D, b,
z [i s\ se încadreze piesele m\surate în seria de execu]ie.
2. Se vor monta elementele pereche identificate (abore - alezaj) .

Se va determina L [i se va calcula raportul L / d. În func]ie de valoarea acestui raport se verific\
dac\ prima cerin]\ a fost corect rezolvat\.
97
Capitolul III

Tema: Asambl\ri pe con
Defini]ie
Asambl\rile conice sunt acele asambl\ri la care suprafe]ele de contact ale pieselor sunt
conice.
Caracteristici
Acest tip de asamblare se folose[te în cazul fix\rii pe arbori a cuplajelor, pinioanelor, etc.
Prezint\ avantajul elimin\rii posibilit\]ii asambl\rii incorecte a pieselor, deoarece centrarea se
poate face precis. Odat\ introdus arborele în alezaj, cele dou\ piese se autocentreaz\
excluzându-se posibilitatea dezax\rii pieselor.
Prin presarea reciproc\ a celor dou\ piese [i strângerea lor, se ob]ine o îmbinare rezistent\ [i
de bun\ calitate.
Calitatea asambl\rii presupune o prelucrare corect\ a pieselor [i un control riguros.
Fig.3.18. Posibilit\]i defectuoase de prelucrare a pieselor cu suprafe]e conice
Tehnologia de asmblare
preg\tirea pieselor presupune controlul acestora înainte de asamblare, respectiv verificarea
conicit\]ii celor doua piese. Acesta se face folosind metoda cu vopsea [i const\ din întinderea
unei vopsele în strat sub]ire pe con, introducerea conului în alezaj [i rotirea lui în acesta. Apoi se
scoate [i se observ\ dac\ între cele dou\ piese exist\ contact intim pe toat\ lungimea stratului
de vopsea. În locurile în care vopseaua a r\mas intact\ pe con rezult\ c\ suprafe]ele nu se ating
[i piesele mai trebuiesc prelucrate.Având în vedere c\ aprecierea continuit\]ii statului de vopsea
se face cu ochiul liber, pentru asambl\rile precise, este indicat s\ se efectueze [i un control
suplimentar al pieselor folosind calibre pentru alezajele conice [i [abloane pentru conurile
exterioare.
asamblarea propriu-zis\
În cazul în care cuplurile de for]e care trebuiesc transmise nu sunt foarte mari, efectul de
strângere dintre cele dou\ piese din asamblare se face în mod direct, sub ac]iunea greut\]ii
alezajului (arbore vertical).
98
Atunci când exist\ cupluri mari [i se cere siguran]\ perfect\ în exploatare - cazul fix\rii
Capitolul III
volan]ilor, a ro]ilor din]ate mari - îmbin\rile pe con se preseaz\ [i se asigur\ prin [aib\ [i piuli]\.
Strângerea piuli]elor se realizeaz\ cu chei dinamometrice deoarece aceasta trebuie controlat\
pentru a se face în mod corespunz\tor. O strângere prea puternic\ poate provoca strivirea
suprafe]elor conice sau chiar distrugerea butucului. La o strângere prea lejer\, asamblarea poate
deveni nefunc]ional\, suprafe]ele alunecând una fa]\ de cealalt\.
Presarea pieselor se face folosind dispozitive speciale sau prese.
Fig.3.19. Tipuri de asambl\ri conice
FI{| DE LABORATOR TEHNOLOGIC

ASAMBL|RI PE CON
Se dau :
piese tip arbore cu suprafe]e conice;
piese tip butuc cu suprafe]e conice;
vopsea [i accesorii pentru repartizarea ei uniform\ pe suprafe]ele conice;
calibre;
[abloane;
Se cere :
1. s\ se aleag\ piesele pereche din lotul de piese puse la dispozi]ie;
2. s\ se verifice piesele pereche folosind metoda cu vopsea; s\ se noteze rezultatele
ob]inute;
3. s\ se verifice piesele pereche folosind verificatoare; s\ se noteze rezultatele;
4. s\ se confrunte rezultatele g\site prin cele doua metode [i s\ se concluzioneze :
în privin]a preciziei de verificare a celor dou\ metode
...................................................................................................................
în privin]a posibilit\]ii de asamblare a perechilor de piese alese [i verificate
...................................................................................................................
Elevii vor lucra pe grupe, fiecare grup\ realizând verificarea pieselor într-un singur mod. Apoi
perechile de piese se vor schimba între grupe [i verificarea lor se va face folosind cel de-al
doilea mod.Confruntarea rezultatelor se va face între grupe.
99
FI{| DE INSTRUIRE PRACTIC|

Capitolul III
ASAMBL|RI PE CON
Se dau :
piese tip arbore cu suprafe]e conice;
piese tip butuc cu suprafe]e conice;
vopsea [i accesorii pentru repartizarea ei uniform\ pe suprafe]ele conice;
calibre;
[abloane;
[aibe, piuli]e hexagonale;
chei dinamometrice;
Se cere :
1. s\ se aleag\ perechile de piese în vederea asambl\rii;
2. s\ se verifice piesele înainte de asamblare folosind una dintre metodele cunoscute;
3. s\ se realizeze asamblarea pieselor f\cându-se [i asigurarea acesteia prin piuli]\ [i
contrapiuli]\ ([aib\ [i piuli]\), strângerea piuli]ei s\ se fac\ în etape folosind chei dinamometrice.
4. s\ se verifice modul de asamblare al pieselor;
NORME DE TEHNICA SECURIT|}II MUNCII

LA ASAMBLAREA PE CON
Pentru cazul în care piesele se asambleaz\ la prese, acestea trebuie s\ fie prev\zute cu un dis-
pozitiv de protec]ie pentru prevenirea accident\rii mâinilor, adecvat sculelor [i modului de lucru aplicat.
Elementele de comand\ ale presei vor fi astfel concepute [i între]inute, încât s\ fie u[or de
manevrat [i s\ prezinte siguran]\ în exploatare.

Tema : Asambl\ri cu elemente elastice
Defini]ie
Arcurile sunt organe de ma[ini utilizate la realizarea asambl\rilor elastice [i caracterizate prin:
· capacitate mare de deforma]ie;
· posibilitatea acumul\rii de energie sub ac]iunea sarcinilor.
Fig.3.20. Tipuri de arcuri
100
Clasificarea arcurilor se poate face dup\ mai multe criterii :
Capitolul III
A. dup\ forma constructiv\ se deosebesc :
a1. arcuri lamelare : dreptunghiulare, triunghiulare, duble, cu foi multiple;
a2. arcuri elicoidale;
a3. arcuri spirale;
a4. arcuri bar\ de torsiune;
a5. arcuri inelare;
a6. arcuri disc
a7. arcuri în zig-zag, etc.
a8. arcuri cu forme speciale; Fig.3.21.
Arcuri de
B. dupa caracterul solicit\rii la care forme
speciale
sunt supuse :
b1. arcuri de trac]iune - arcuri elicoidale;
b2. arcuri de compresiune - arcuri
elicoidale, arcuri inelare, arcuri disc;
b3. arcuri de r\sucire - arcuri elicoidale,
arcuri spirale plane;
b4. arcuri de încovoiere - arcuri lamelare, arcuri cu foi.
C. dup\ forma sec]iunii:

c1. circular\;
c2. dreptunghiular, p\trat\;
Fig.3.22. Arcuri de cauciuc
c3. profilat\.
Materiale folosite pentru confec]ionarea arcurilor
o]el carbon de calitate [i o]el aliat;
materiale neferoase (bronz,alam\,aliaje Cu-Ni,aliaje cu beriliu);
materiale nemetalice: cauciuc, mase plastice, plut\.
Fig.3.23. Caracteristica arcurilor

Caracteristicile func]ionale ale arcurilor
Caracteristica arcului - este curba care exprim\ rela]ia dintre sarcin\ [i deforma]iile produse
de acestea;
Rigiditatea arcului - m\rimea care caracterizeaz\ raportul dintre sarcina elementar\ [i
deforma]ia elementului corespunz\tor;
Lucrul mecanic de deforma]ie - este lucrul mecanic efectuat de sarcina exterioar\ [i
înmagazinat de arc.
Coeficientul de utilizare volumetric - reprezint\ raportul dintre lucrul mecanic de deforma]ie
a arcului [i energia total\ pe care o poate înmagazina volumul V de material al arcului
101
Domenii de utilizare
Capitolul III
Propriet\]ile elastice [i siguran]a în func]ionare ale arcurilor le fac utilizabile în diverse domenii
[i în diferite scopuri:
pentru crearea unor for]e de presiune constant\ la : mecanisme cu clichet, mecanisme cu
came, mecanisme de blocare;
la m\surarea for]elor - prin deforma]ia arcurilor - la aparatele de m\sur\ (dinamometre).
ca acumulatoare de energie - prin cedarea energiei acumulate ini]ial - la vitezometre, la
ma[inile de încercat, la mecanismul ceasurilor;
pentru amortizarea [ocurilor [i vibra]iilor - în cazul tampoanelor de la vagoanele de cale
ferata, la ma[ini de prelucrat (ciocane, prese puternice), la suspensiile autoturismelor, bicicletelor,
vagoanelor de cale ferat\, la cladiri înalte.
Fig.3.24. Utiliz\ri ale arcurilor

Tipuri de arcuri [i tehnologia de montare
Arcurile elicoidale - sunt formate din sârme sau bare de sec]iune circular\ sau dreptunghiular\
înf\[urate în elice pe o anumit\ suprafa]\ directoare (cilindric\ sau conic\). Cele mai utilizate
arcuri sunt cele cilindrice
a. b.
Fig.3.25. Arcuri
elicoidale:
a. de trac]iune;
b. de compresiune
c. bar\ de torsiune;
d. conic
c. d.
Dup\ sensul for]ei de lucru F, pe direc]ia axei, arcul poate c\p\ta o deformare elastic\ de
compresiune sau de întindere. Arcul, în ansamblu, poate fi solicitat la trac]iune sau compresiune,
dar spira, este în principal, solicitat\ la torsiune.
La arcurile elicoidale de trac]iune, cele dou\ urechi de prindere trebuie s\ fie perfect simetrice
fa]\ de axa arcului [i perpendiculare una pe cealalt\.
Prinderea arcurilor elicoidale de trac]iune se realizeaz\ prin simpla ag\]are a urechilor de
prindere a acestora de piesele ce se asambleaz\.
102
În cazul arcurilor elicoidale de compresiune, capetele acestora trebuie s\ fie bine prelucrate
Capitolul III
pentru a fi perfect perpendiculare pe axa de simetrie a arcului [i paralele între ele. Acest lucru face
ca sarcina s\ fie preluat\ centrat, în felul acesta nu apar solicit\ri suplimentare în arc
Prinderea arcurilor de compresiune se realizeaz\ folosind dispozitive care permit întinderea
sau comprimarea lor cu u[urin]\.
Fig.3.26. Variante de montare corect\ a arcurilor Fig.3.27. Dispozitiv de montare a arcurilor
Arcurile lamelare pot fi, în func]ie de întrebuin]\ri, formate dintr-o singur\ lamel\ ce poate fi
dreptunghiular\, triunghiular\, trapezoidal\ sau pot fi formate din mai multe lamele (se mai
numesc [i arcuri in foi).
Arcurile lamelare simple se aleg, ca form\, pe baza modului de aplicare a sarcinii, în func]ie de
condi]iile de exploatare precum [i a modului de montare. Deobicei ele sunt încastrate la un cap\t.
Arcurile în foi sunt f\cute pentru a prelua for]e mari. În principal, se întâlnesc la vagoanele de
cale ferat\, tractoare [i automobile
Ele pot fi montate cu un singur bra] încastrat, sprijinite la mijloc [i articulate la unul din capete
sau la ambele capete, sprijinite la ambele capete. Fig.3.28. Montajul arcului în foi
1-foaie principal\;2-foaie
Pentru ca arcul s\ aib\ elasticitatea [i forma secundar\;3-brid\ de prindere
necesar\ în exploatare, este nevoie ca foile,
înainte de a fi tratate termic, s\ fie curbate [i
numai dup\ aceea s\ fie strânse în partea
central\ în vederea realiz\rii arcului propriu-zis.
Strângerea foilor se face folosind dispozitive
speciale, apoi se asigur\ împotriva deplas\rii
unele peste altele folosind [uruburi sau leg\turi
de arc.
Foaia pe care se începe montarea arcului este denumit\ foaie principal\, peste care se a[eaz\
dou\ foi principale de înt\rire, urmate de foi din ce în ce mai scurte numite foi secundare.
Prinderea arcului în foi se face cu bride în form\ de U sau H [i cu buloane de articula]ie
prev\zute cu buc[e de uzur\ (ce pot fi [i din cauciuc) pentru a împiedica deplasarea lateral\ a
foilor. Bridele pot fi introduse dup\ ce în prealabil au fost înc\lzite la 8000C, iar pozi]ia lor se
verific\ folosind echerul.
Pentru mic[orarea frec\rii din timpul func]ion\rii, la montaj, fiecare foaie se unge cu vaselin\
grafitat\.
Montarea arcului în subansamblul din care face parte se poate realiza articulat sau nearticulat,
prin intermediul foii principale, folosind [uruburi.
103
FI{| LABORATOR TEHNOLOGIC

Capitolul III
ASAMBL|RI ELASTICE
I. S\ se identifice tipurile de arcuri -dup\ form\ [i solicitare-din imaginile de mai jos:
a c d
b
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
II. Ar\ta]i valoarea de adev\rat sau fals a urm\toarelor afirma]ii :
1. Arcurile sunt utilizate pentru crearea unor for]e de presiune constant\ la diverse
mecanisme .(A _ F)
2. Montarea arcurilor de compresiune nu necesit\ dispozitive speciale.(A_F)
3. Arcurile de compresiune pot fi: arcuri elicoidale, arcuri inelare, arcuri disc.(A_F)
III. Indica]i tipurile de materiale folosite pentru realizarea arcurilor.
o cauciuc
o fibr\ de sticl\
o o]el carbon de calitate
o aliaje Cu-Sn
IV. Potrivi]i no]iunile din cele dou\ coloane
A B
1- arcuri în foi a- form\ cilindric\ sau conic\
2-arcuri de r\sucire b- suspensii autoturisme
3-amortizare [ocuri c- foaie principal
4-arcuri elicoidale d- arcuri spirale plane
FI{| INSTRUIRE PRACTIC|

ASAMBL|RI ELASTICE
Elevilor împ\r]i]i pe grupe de lucru le sunt distribuite tipuri de arcuri.
Se cere :
s\ se identifice tipurile de arcuri [i s\ se grupeze în func]ie de caracterul solicit\rii.
s\ se realizeze montajul unui arc de compresiune folosind dispozitiv de montare.
s\ se monteze un arc de întindere .
s\ se determine deformarea unui arc de întindere solicitat la diverse for]e.
s\ se indice etapele de montaj ale unui arc în foi.
104
Capitolul III
Tema: Asambl\ri prin filet
Defini]ie
Asambl\rile prin filet reprezint\ îmbinarea a dou\ sau mai multe piese, utilizând organe de
asamblare de tip [urub-piuli]\.
Fig.3.29. Organe de asamblare cu filet.
Asambl\rile cu filet fac parte din categoria ansamblurilor prin interfa]\.

Asambl\rile filetate sunt cele mai utilizate asambl\ri demontabile în industria construc]iilor de
ma[ini, deoarece au avantajele:
de a permite realizarea de ansambluri compacte, în forme variate care pot fi montate [i
demontate u[or;
pot transmite for]e mari;
prezint\ siguran]\ în func]ionare.
Elementele care compun o asamblare filetat\ de fixare sunt:
piesele care urmeaz\ a fi strânse;
elementele de leg\tur\ ([urub, piuli]\, prezon);
accesorii de montaj ([aibe sau rondele de siguran]\).
1 - [urub
2 - [aib\
3 - piuli]\
4[i 5 - piese asamblate
Fig.3.30. Elementele unei asambl\ri filetate
105
Siguran]a în exploatare a asambl\rilor cu [urub, prezon [i piuli]\

Capitolul III
Pentru ca o îmbinare cu [uruburi, prezoane [i piuli]e s\ asigure siguran]a pe tot timpul

exploat\rii este absolut necesar ca:
piuli]ele s\ fie strânse pân\ la refuz [i în mod uniform (cu aceea[i for]\ de strângere);
piuli]ele s\ fie asigurate cu contrapiuli]e, [aibe de siguran]\, cuie spintecate etc. Asigurarea
împotriva autodesfacerii se refer\, în special, la piuli]ele ce lucreaz\ în regim de trepida]ii (ex:
fixarea inelului de funda]ie la coloane);
por]iunea filetat\ a [uruburilor sau prezoanelor trebuie s\ ias\ deasupra piuli]ei cu cel pu]in
trei pa[i;
[uruburile sau prezoanele dup\ fixare în corpul piesei trebuie s\ fie perpendiculare pe planul
îmbin\rii;
piuli]ele [i [uruburile trebuie s\ fie în contact direct cu suprafe]ele pieselor îmbinate;
înlocuirea [uruburilor, prezoanelor [i a piuli]elor al c\ror filet este uzat;
este interzis\ for]area piuli]ei în [urub sau prezon.
Elementul caracteristic al pieselor filetate este filetul.
Fig.3.31. Elementele geometrice ale filetului Fig.3.32 Elementele caracteristice

asambl\rii filetate
- p - pasul filetului (distan]a în plan median dintre dou\ puncte omoloage de pe dou\ flancuri
paralele consecutive);
- α - unghiul profilului;
- β - unghiul de înclinare a spirei;
- H, h - în\l]imea filetului;
- D, d - diametrul maxim(exterior);
- D1, d1 - diametrul minim (interior);
- D2, d2 - diametrul mediu.
Interschimbabilitatea este asigurat\ prin standardizarea dimensiunilor d, d1, d2 [i α pentru
[uruburile (piuli]ele) de acela[i fel.
Clasificarea [uruburilor ([i a filetelor) se poate face în func]ie de urm\toarele criterii:

1) Dup\ rolul func]ional:
a) [uruburi de strângere;
[uruburi de fixare;
[uruburi de închidere etan[\ (dopuri filetate);
106
b) - [uruburi de reglaj (fixeaz\ pozi]ia relativ\ sau strângerea ulterioar\ în scopul elimin\rii
Capitolul III
jocurilor dup\ uzur\, ex: [urub de reglaj al jocului dintre fus [i cuzine]i la lag\rele de alunecare);
c) [uruburi de transmitere a mi[c\rii (transform\ mi[carea de rota]ie în mi[care de translatie,
ex: [urubul de menghin\, [urubul conduc\tor de la strunguri, [urubul de la prese, [urubul de la
cricuri etc.);
d) [urubul pentru m\surare (ex: [urubul micrometrului).
e) [uruburi speciale (pentru funda]ii, pentru lemn, autofiletante, articulate).
2) Dup\ forma în sec]iune a profilului:
triunghiular\;
p\trat\;
fier\str\u;
trapezoidal\;
rotund\.
- la asambl\ri puternic solicitate în

condi]ii grele de exploatare
(praf, noroi, nisip)
- ex: cuplele vagoanelor de cale
ferat\
Fig.3.33. Clasificarea filetelor dup\ profil
107
Capitolul III
3) Dup\ sensul de înf\[urare a spirei: Fig.3.34.

spre dreapta; a) filet pe dreapta
spre stânga. b) filet pe stânga
4) Dup\ num\rul de începuturi: a. b.

cu un singur început (fig.3.34);
cu dou\ sau mai multe începuturi (fig.3.35).
5) Dup\ fine]ea pasului:

cu pas mare;
cu pas normal;
cu pas mic.
6) Dup\ sistemul de m\surare:

metric (în milimetri);
Fig.3.35. Filet cu mai
multe începuturi
în inch (în ]oli; 1 ]ol = 25,4 mm).
7) Dup\ forma piesei:

cilindrice (cele mai r\spândite);
conice (asigur\ o bun\ etan[are).
8) Dup\ pozi]ia pe pies\:

exterioare;
interioare.
Fig.3.36. Exemple de [uruburi
9) Dup\ forma capului: cu diferite capete
cu cap hexagonal;
cu cap p\trat;
cu cap înecat;
cu hexagon interior;
cu cap rotund [i nas; Fig.3.37. Exemple
de [uruburi
cu cap semiînecat crestat.
10) Dup\ forma tijei:

[urub cu diametrul tijei egal cu diametrul interior al filetului (fig.3.37a);
[urub cu diametrul tijei mai mare decât diametrul exterior al filetului - pentru a putea fi fixat
într-o gaur\ alezat\ f\r\ joc (fig.3.37b);
[urub cu diametrul tijei mai mic ca diametrul exterior al filetului (fig.3.37c);
[urub cu gât de ghidare (fig.3.37d).
108
11) Dup\ forma vârfului (fig.3.38):
Capitolul III
a) plat;
b) bombat;
c) cu cep;
d) cu cep bombat;
e) cu con interior;
f) conic;
g) cu cep [i vârf conic.
Fig.3.38. Exemple de
capete de [uruburi
Piuli]ele [i [aibele se clasific\ în special dup\ forma constructiv\ (Fig.3.39):

- hexagonala (fig.3.39a);
- patrata(fig.3.39b);
- fluture(fig.3.39c);
- crenelata(fig.3.39d);
- cu guler(fig.3.39e);
- cilindrica striata. (fig.3.40) Fig.3.39. Exemple de piuli]e Fig.3.40. Piuli]\ cilindric\ striat\
Fig.3.41 Exemple de [aibe Fig.3.42 Exemplu de montaj cu [aib\
109
Clasificarea [aibelor se face în func]ie de scopul tehnologic urm\rit:

Capitolul III
a) de a men]ine for]ele de frecare din filet:

[aibe Grower;
[aibe elastice.
Fig.3.43. {aib\ Grower
b) de a împiedica autodesfacerea:
[aibe de siguran]\.
Fig.3.44. {aib\ de siguran]\
c) de a mic[ora presiunea din zona de contact a capului [urubului cu piesa asamblat\, prin
m\rirea suprafe]ei de contact:
[aibe plate.
Asambl\rile filetate pot fi:

cu [urub [i piuli]\ (fig.3.45a);
cu [urub f\r\ piuli]\ (fig.3.45b);
cu prezon [i piuli]\ (fig.3.45c).
Fig.3.45. Exemple de asambl\ri filetate
Materialele folosite în construc]ia [uruburilor [i piuli]elor
Materialele folosite în construc]ia [uruburilor [i piuli]elor sunt standardizate [i li se cere o limit\

de curgere cât mai ridicat\, care s\ permit\ realizarea unei tensiuni mari la montaj, dar [i o
capacitate bun\ de deformare la rece.
{uruburile destinate întrebuin]\rilor curente se execut\ din OL37, OL42, OL50, OLC35,
OLC45.
{uruburile puternic solicitate [i [uruburile supuse la eforturi variabile se execut\ din o]eluri
aliate: 41VMoCr17, 10NiCr180, dar vor fi mai sensibile la oboseal\ [i la concentrarea eforturilor
unitare.
Piuli]ele se execut\ dintr-un o]el special pentru piuli]e, denumit o]el fosforos laminat la cald
(OLP20), sau din o]el carbon obi[nuit OL37, OL50, OL60 sau o]el carbon de calitate OLC45,
bronz, font\.
110
Asigurarea piuli]elor împotriva autodesfacerii
Capitolul III
Asambl\rile cu [uruburi, care preiau sarcini variabile cu [oc sau care sunt supuse la vibra]ii,
sunt predispuse la autodesfacere, punând în pericol ansamblul respectiv.
În continuare sunt prezentate solu]ii pentru asigurarea asambl\rilor filetate împotriva
autode[urub\rii.
Mijloacele folosite pentru asigurarea împotriva sl\birii piuli]ei se bazeaz\ pe urm\toarele
principii:
a) crearea unei for]e de frecare suplimentar\ prin presiune radial\ sau axial\ pentru strângerea
suplimentar\ a filetului:
cu ajutorul contra piuli]elor (fig.3.46a);
cu [aibe Grower (fig.3.46c);
cu piuli]e [i [uruburi cu inser]ii elastice (fig.3.46e);
piuli]a [i [urubul cu din]i (angreneaz\ pe suprafe]ele de contact ale pieselor) (fig.3.46d).
a b c
d e Fig.3.46. Solu]ii pentru

asigurarea asambl\rilor filetate
împotriva autode[urub\rii.
b) fixarea piuli]ei in raport cu [urubul, cu ajutorul unor elemente de asigurare speciale:

cuie spintecate (fig.3.47a);
[aibe de siguran]\ cu nas (fig.3.47b);
[aibe cu margine r\sfrânt\ (fig.3.47b);
cheie de fixare (fig.3.47c);
[aibe elastice (fig.3.47d);
sârm\ r\sucit\ (fig.3.47e);
111
Capitolul III
a b c
Fig.3.47. Solu]ii pentru asigurarea

asambl\rilor filetate împotriva
autode[urub\rii.
c) crearea de îmbin\ri fixe locale;
prin sudare sârma r\sucit\ (fig.3.48a);
prin deformare plastic\;
prin lipire cu adezivi (se utilizeaza un lichid plastic special care se solidific\ între spirele
asambl\rii) (fig.3.48b).
Fig.3.48. Solu]ii
pentru asigurarea
a b asambl\rilor filetate
împotriva
autode[urub\rii.
Pe lâng\ avantajele evidente [i amintite, asambl\rile cu filet prezint\ [i un dezavantaj

important, [i anume: g\urile de trecere a [uruburilor introduc puternici concentratori de tensiune,
m\rind pericolul ruperii asambl\rii.
112
Instruire practic\
Capitolul III
Pentru realizarea unei asambl\ri filetate este necesar s\ se aplice un cuplu asupra unuia dintre
cele dou\ elemente prev\zute cu filet. Buna func]ionare a asambl\rilor filetate este asigurat\ [i
de o strângere corect\.
Sculele folosite la montarea [i demontarea asambl\rilor filetate sunt:
chei fixe - utilizat\ la montarea [uruburilor, a piuli]elor, cu partea de prindere poligonal\
(hexagon sau p\trat)-(fig.3.49a [i fig.3.49b), sau rotund\ (cu caneluri, cu g\uri)-(fig.3.49d [i
fig.3.49h); deschiderea cheii are o dimensiune precis\, marcat\ pe corpul cheii;
chei tubulare-(fig.3.49i, fig.3.49j [i fig.3.49k);
chei reglabile - utilizate la montarea [i demontarea [uruburilor [i piuli]elor cu partea de
prindere poligonal\; deschiderea cheii se poate regla dup\ necesit\]i)-(fig.3.50a [i fig.3.50b);
chei dinamometrice - chei limitatoare a momentului de strângere;
[urubelni]e - destinate mont\rii [i demont\rii [uruburilor cu crest\tur\-(fig.3.51);
[urubelni]e cu decuplare automat\ - asem\n\toare cheilor limitatoare [i utilizate pentru
[uruburi cu cap crestat-(fig.3.51).
Fig.3.49. Sculele folosite la montarea [i

demontarea asambl\rilor filetate
113
Capitolul III
Fig.3.50. Chei reglabile
Fig.3.51.
{urubelni]e
Tehnologia de asamblare a îmbin\rilor filetate

Activit\]ile prin care se realizeaz\ o opera]ie de montaj a îmbin\rilor filetate sunt urm\toarele:
1. se efectueaz\ un control am\nun]it al pieselor care se asambleaz\ [i al organelor de
asamblare; este necesar s\ se foloseasc\ elemente filetate f\r\ defecte pentru ob]inerea unei
asambl\ri corecte;
2. se orienteaz\ [i se centreaz\ piesele ce urmeaz\ a fi asamblate, astfel încât s\ ocupe
pozi]ia reciproc\ corect\;
3. se pozi]ioneaz\ elementele de leg\tur\, introducându-se pe rând toate [uruburile care se
vor în[uruba cu mâna în g\urile filetate sau se vor prinde u[or piuli]ele;
4. se strâng definitiv asambl\rile prin strângerea [uruburilor [i a piuli]elor; în cazul unei
asambl\ri cu mai multe [uruburi, acestea sunt strânse într-o anumit\ ordine [i în mai multe etape;
strângerea se va face în cruce [i progresiv (fig.3.52)
Fig.3.52. Ordinea
strângerii în asamblarea
cu mai multe [uruburi
Montarea [i demontarea prezoanelor constituie o opera]ie diferit\ datorit\ absen]ei capului de

strângere la prezon.
Pentru ob]inerea unei bune asambl\ri cu prezoane, trebuie acordat\ o aten]ie deosebit\
opera]iilor de g\urire [i filetare a g\urilor, astfel încât s\ se asigure perpendicularitatea dintre axa
prezonului [i suprafa]a piesei în care el este prins. Verificarea pozi]iei corecte a prezonului se
poate face utilizând echerul (fig.3.53).
114
Capitolul III
Fig.3.53.Verificarea pozi]iei
prezonului
Pentru fixarea prezoanelor se folosesc diferite metode, dintre care cea mai simpl\ este cu
ajutorul a dou\ piuli]e, rotind cu cheia piuli]a superioar\, care serve[te drept contrapiuli]\ (fig.3.54a.).
O alt\ metod\ const\ în folosirea unei piuli]e hexagonale înalte care se în[urubeaz\ liber pe
cap\tul prezonului [i se blocheaz\ cu un [urub de fixare (fig.3.54b). Pentru în[urubarea rapid\ a
prezoanelor se folosesc chei speciale (fig.3.54c).
Fig.3.54. Fixarea prezoanelor
Fig.3.55. Cheie pentru

de[urubarea prezoanelor
115
Controlul calit\]ii asambl\rilor filetate se face prin:

controlul momentului de strângere - prin folosirea cheilor cu moment prestabilit sau a cheilor
Capitolul III
dinamometrice cu indicarea continu\ a momentului de strângere;

controlul unghiului de strângere a piuli]elor - folosind dispozitive cu raportor;
controlul alungirii tijei [urubului sau a prezonului - prin folosirea unor dispozitive cu
comparator.
Solicit\rile la care sunt supuse asambl\rile filetate sunt eforturi axiale, înso]ite uneori [i de
eforturi transversale. Solu]iile constructive pentru desc\rcarea acestor for]e sunt: [tift conic, pan\
paralel\, buc[\ cilindric\, umeri etc.(fig.3.56)
Fig.3.56. Solu]ii constructive

1 - [urub
2 - piuli]\
3 - [aib\
NORME DE TEHNICA SECURIT|}II MUNCII LA ASAMBLARE
Pentru evitarea accidentelor de munc\, lucr\rile de asamblare se vor desf\[ura în condi]iile

respect\rii stricte a normelor de tehnica securit\]ii muncii.
Se va realiza obligatoriu un instructaj specific tuturor lucr\torilor care particip\ la lucr\rile de
asamblare, atât înaintea începerii lucr\rilor, cât [i la fiecare schimbare a tehnologiei de montaj.
Sunt interzise:
sta]ionarea sub mijloacele de ridicare;
utilizarea mijloacelor de ridicare care nu sunt în bun\ stare de func]ionare;
supraînc\rcarea mijloacelor de ridicare;
accesul persoanelor neautorizate la locurile de montaj;
accesul persoanelor în zona ridic\rii, în timpul opera]iilor de ridicare.
116
Capitolul III
FI{| DE RECAPITULARE
Not\: Elevii vor forma grupe de câte 4-5 pentru a colabora între ei.
Analiza]i desenele de mai jos [i r\spunde]i oral la urm\toarele întreb\ri:
1. Ce reprezint\ cele dou\ figuri ?

2. Recunoa[te]i [i denumi]i elementele unei asambl\ri cu filet.
3. Care sunt elementele construc
FI{| DE EVALUARE
1. Identifica]i elementele din figura de mai jos:
1 -
2 -
3 -
4[i 5 -
2. Scrie]i câte dou\ materiale din care se execut\ [uruburile [i piuli]ele.
a. Pentru [urub: ...................................................

b. Pentru piuli]\: ...................................................
3. Preciza]i un element de siguran]\ pentru asigurarea [urubului într-o asamblare filetat\.

....................................................................................
Subiectul 1: 4p
Subiectul 2: 4p
Subiectul 3: 1p
Din oficiu: 1p
117
Competen]a 3:
Capitolul III
Efectueaz\ lucr\ri de asamblare demontabile.

FI{| DE LUCRU
Se pun la dispozi]ie:
[uruburi, prezoane, [aibe, piese filetate str\punse [i piese filetate nestr\punse, chei [i
[urubelni]e.
Fiecare grup\ va realiza o asamblare cu [urub [i una cu prezon.
Sarcini de lucru:
Identificarea S.D.V.- urilor
Alegerea elementelor necesare
Realizarea produsului
Prezentarea modului de realizare a produsului
Precizarea N.T.S.M. ce au fost respectate
Bibliografie
1. Andrei, N. - Tehnologia montajului, Editura Printech, Bucure[ti, 1998.
2. Arie[an, E., Peptea, Gh. - L\c\tu[erie general\, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1977.
3. Buc[a, I, Cristofor, N. - Îndrumarul tehnicianului proiectant de ma[ini [i utilaje, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1971.
4. Fridric, B. [i colectiv - Sudarea metalelor, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1965.
5. Georgescu, G.S. - Îndrumar pentru atelierele mecanice, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1972.
6. Gheorghe, I. [i colectiv - Utilajul [i tehnologia meseriei mecanic montator între]inere [i repara]ii în construc]ia de
ma[ini, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1994.
7. M\rgineanu, V., Moraru, I., Teodorescu, D. - Utilajul [i tehnologia meseriei construc]ii de ma[ini, Editura Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti, 1995.
8. Moraru, I. [i colectiv - Preg\tire practic\ în domeniul mecanic, Editura Sigma, Bucure[ti, 2004.
9. Noia, R., }enescu, L., Organe de ma[ini [i mecanisme, Editura Sigma, Bucure[ti, 2002.
10. Popescu, A. - Elemente de tehnologie general\, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 2004.
11. Popescu, A. - Utilajul [i tehnologia prelucr\rilor la cald, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 2001.
12. Popescu, A., Dr\gan, E. - Tehnologia elabor\rii [i prelucr\rii semifabricatelor, Editura Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti, 2002.
13. Popescu, V. - Construc]ii metalice, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1975.
14. Ricordeau A., Compain-Mefray P. - Méthode active de dessen technique, Edition Andre Casteilla, Les nouveautés
de lNenseignement, Paris, 1990.
15. Rux, N. [i colectiv - Organe de ma[ini, Editura Sigma, Bucure[ti, 2000.
16. Simescu, V., Sima, T. [i colectiv - Utilajul [i tehnologia meseriei construc]ii de ma[ini, Editura Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti, 1996.
17. Teodorescu, D. - Manualul l\c\tu[ului pentru construc]ii metalice, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1972.
18. }onea, A., Buzle, D., Hanga, D. - Tehnologia meseriei, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1997.
19. Vasilescu, E. [i colectiv - Elemente de proiectare, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1994.
20. Zgur\, Gh. [i colectiv - Utilajul [i tehnologia lucr\rilor mecanice, Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1977.
21. *** Soft educa]ional - Mecanic\ tehnic\.
22. *** Soft educa]ional - Tehnologie.
118
Cuprins
Capitolul III
Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare 3
Tema: Structura procesului tehnologic de asamblare 4
Tema: Structura atelierului de asambl\ri 5
Tema: Documentele necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare 6
Tema: Documentele necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare 11
Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare 11
Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare 15
Tema: Metode de asamblare 16
Tema: Metode de asamblare 24
Tema: Preg\tirea pieselor pentru asamblare 24
Tema: Preg\tirea pieselor pentru asamblare 34
Capitolul II. Realizarea de produse specifice prin asambl\ri nedemontabile 35

Tema: Asambl\ri prin presare 36
1. Asamblarea prin înc\lzirea piesei cuprinz\toare 36
2. Asamblarea prin r\cirea piesei cuprinse 36
3. Asamblarea prin deformare plastic\ 37
Instruire practic\
Tema: Asambl\ri prin presare 38
1. Asamblarea prin înc\lzirea piesei cuprinz\toare 38
2. Asamblarea prin r\cirea piesei cuprinse 38
3. Asamblarea prin deformare plastic\ 40
Tema: Asambl\ri prin lipire 44
Defecte [i controlul asambl\rii lipite 49
Norme de tehnica securit\]ii muncii la lipire 49
Tema: Asambl\ri prin nituire 53
Tehnologia nituirii 56
Nituirea mecanic\ 58
Defectele nituirii 62
Norme de tehnica securit\]ii muncii 63
119

Capitolul III
Tema: Asamblarea mecanic\ prin nituire 65

Asambl\ri sudate 2.4 66
Sudarea manual\ cu arc electric 67
Tehnologia sud\rii 68
Sudarea automat\ cu electric sub strat de flux 69
Tehnologia sud\rii 70
Sudarea în mediu de gaze protectoare 71
Sudarea cu plasm\ 72
Defecte [i controlul asambl\rii sudate 74
Norme de tehnica securit\]ii muncii la sudare 75
Lucrare pentru instruire practic\
Asambl\ri sudate. Sudarea manual\ cu arc electric 78
Capitolul III. Efectuarea de lucr\ri de asamblare demontabil\ 79

Asambl\ri prin pene [i [tifturi 3.1 80
Instruire practic\
Tema: Asambl\ri prin pene 83
Instruire practic\
Tema: Asambl\ri prin bol]uri [i [tifturi 89
Asambl\ri prin caneluri 3.2 93
Tehnologia de asamblare 95
Instruire practic\
Tema: Asamblarea prin caneluri 97
Asambl\ri prin conuri 3.3 98
Instruire practic\
Tema: Asambl\ri pe con 100
Asambl\ri prin elemente elastice 3.4 100
Asambl\ri prin filet 3.5 105
Piuli]e [i [aibe 110
Asigurarea piuli]elor împotriva autodesfacerii 112
Instruire practic\
Tema: Asambl\ri prin filet 114
Tehnologia de asamblare a îmbin\rilor filetate 116
Bibliografie 120
120

A089 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A089 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

cyan magenta yellow black

AVIZAT Mihaela-Gabriela Ionescu Forina Antoºicã

Manual pentru clasele a XI-a ºi a XII-a

Ionescu Mihaela-Gabriela Maria Manole Gabriela-Alice Enache

Copyright © 2007 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin editurii Akademos Art.

Editura Akademos Art

Tip\rit la tipografia Ana

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Asambl\ri mecanice : manual pentru clasa a XI-a, ruta

Competen]a: Stabile[te procesul tehnologic de asamblare.

Laborator tehnologic 1.1

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea opera]iilor de montare, efectuate

Elementele componente ale procesului tehnologicde asamblare sunt:

complet piese finite

subansamblu piese finite

Instruire practic\ 1.1

În atelierul [coal\ se define[te un spa]iu care poate fi separat (o anex\), sau se

Spa]iul de asamblare-montaj este mai mare, împ\r]it în compartimente pentru montajul cu

Atelierul este organizat în vederea desf\[ur\rii procesului tehnologic de asamblare f\r\

Laborator tehnologic 1.2

Procesul tehnologic de asamblare necesit\ urm\toarele documente tehnologice impuse

Ope- Timp de Timpul în minute

2 15 /// /// ///

3 15 /// /// ///

Ope- Timp de Timpul în minute

2 15 /// /// ///

3 15 /// /// ///

Procesul tehnologic de asamblare trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

Fig. 1.3. Desenul de

banc - dornuri sau

2. Trasarea Punctarea centrelor - scule de trasat

Suprapunerea pieselor - poansoane

Instruire practic\ 1.2

Laborator tehnologic 1.3

Prin precizia de prelucrare se în]elege gradul în care dimensiunile [i abaterile dimensionale de

Toleran]a este diferen]a dintre dimensiunile limit\:

- toleran]a alezajului: T = Dmax - Dmin = As - Ai

valoarea abaterilor scris\ o singur\ dat\, cu aceea[i m\rime ca [i diametrul nominal.

Fig. 1.4. Elementele dimensionale de baz\

Diametrele limit\ sunt:

Abaterile limit\ sunt:

Pe desenul de execu]ie se va prescrie Φ40 -0,050 .

Abaterile de la pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor

În scopul asigur\rii interschimbabilit\]ii diferitelor organe de ma[ini, piese [i ansambluri a fost

Pentru verificarea abaterilor de la circularitate - ovalitate [i poligonalitate, se folose[te:

Instruire practic\ 1.3

Cotele N Ai As T Dmax Dmin

Abaterea de form\ de la circularitate (necircularitatea) reprezint\ distan]a maxim\ dintre profilul

Fig. 1.6. Infuen]a vitezei de avans asupra circularit\]ii

Laborator tehnologic 1.4

La asamblarea pieselor din construc]ia ma[inilor se folosesc urm\toarele metode de

4.1. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale

Fig. 1.7. Schema lan]ului de dimensiuni

Determinarea toleran]ei dimensiunii de închidere (x - cot\ de închidere).

xmax = 40 - 14,9 + 25,2 = 50,3 mm.

Dimensiunea limit\ minim\:

Toleran]a dimensiunii x este:

Suma toleran]elor m\rimilor componente conduce la acela[i rezultat:

4.2. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale

Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale permite prelucrarea pieselor cu

4.3. Asamblarea prin metoda sort\rii

Fig. 1.8. Schema sort\rii