Sunteți pe pagina 1din 121

Z

I

V

A

A

T

2

7

0

0

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

Mihaela-Gabriela Ionescu Maria Manole Gabriela-Alice Enache

Forina Antoºicã Ana-Olivia Cofaru

Asamblãri

mecanice

Manual pentru clasa a XI-a, ruta directã ºi pentru clasa a XII-a, ruta progresivã

Ana-Olivia Cofaru Asamblãri mecanice Manual pentru clasa a XI-a, ruta directã ºi pentru clasa a XII-a,

AApprroobbaatt ddee MMiinniisstteerruull EEdduuccaa]]iieeii,, CCeerrcceett\\rriiii [[ii TTiinneerreettuulluuii ccuu OOrrddiinnuull nnrr 11556611 ddiinn 2233 0077 22000077

Ionescu Mihaela-Gabriela Forina Anto[ica

Maria Manole

Gabriela-Alice Enache Ana-Olivia Cofaru

Asambl\ri Mecanice

Manual pentru clasa a XI-a, ruta direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta progresiv\ filiera tehnologic\, profil tehnic, ruta direct\ clasa a XI-a, calific\rile profesionale:

tehnician în instala]ii electrice, tehnician mecatronist, tehnician operator tehnic\ de calcul, tehnician telecomunica]ii, tehnician proiectant CAD, tehnician operator telematic\, tehnician în automatiz\ri [i ruta progresiv\ clasa a XII-a, calific\rile profesionale:

tehnician mecanic pentru între]inere [i repara]ii, tehnician prelucr\ri mecanice, tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician electromecanic, tehnician transporturi, tehnician metrolog, tehnician operator robo]i industriali, tehnician audio-video, tehnician avia]ie, tehnician instala]ii de bord avion, tehnician prelucr\ri la cald

Asambl\ri Mecanice Manual pentru clasa a XI-a, ruta direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta progresiv\

Copyright © 2007 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin editurii Akademos Art. Reproducerea integral\ sau parþial\ a acestei lucr\ri este interzis\ f\r\ acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului nr. 1561/103 din 23.07.2007 în urma evalu\rii calitative [i este realizat în conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al Ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3172 din 30.01.2006 Referen]i:

Conf.univ.dr.ing. Paraschiv Gigel - U.P.B. Prof.univ.dr.ing. Manole Constantin - U.B.B.

Editura Akademos Art Aleea Botorani 2, Bucure[ti, sector 5 Tel./Fax: 021/411.76.80 Tel.: 0742.15.42.36 [i 0766366500

ISBN 978-973-1730-27-1

Tip\rit la tipografia Ana

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Asambl\ri mecanice : manual pentru clasa a XI-a, ruta direct\ [i pentru clasa a XII-a, ruta progresiv\ / Mihaela-Gabriela Ionescu, Gabriela-Alice Enache,

Maria Manole,

- Bucure[ti : Akademos Art, 2007

ISBN 978-973-1730-27-1

I. Ionescu Mihaela-Gabriela II. Enache, Gabriela-Alice III. Manole, Maria

621(075.35)

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Capitolul 1

Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Con]inuturi tematice:

1. Structura procesului tehnologic de asamblare.

2. Documentele necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare.

3. Precizia de prelucrare [i asamblare.

4. Metode de asamblare.

5. Preg\tirea pieselor pentru asamblare.

de asamblare. 5. Preg\tirea pieselor pentru asamblare. C C o o m m p p e

CCoommppeetteenn]]aa:: Stabile[te procesul tehnologic de asamblare.

CCrriitteerriiii ddee ppeerrffoorrmmaann]]\\::

a - Identificarea datelor ini]iale ale proceselor de asamblare.

b - Stabilirea metodelor de asamblare.

c - Asigurarea condi]iilor materiale necesare asambl\rii.

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Laborator tehnologic 1.1

Tema: Structura procesului tehnologic de asamblare

PPrroocceessuull tteehhnnoollooggiicc ddee aassaammbbllaarree cuprinde totalitatea opera]iilor de montare, efectuate

într-o ordine succesiv\, cu participarea sculelor, dispozitivelor, aparatelor de m\surat [i control necesare realiz\rii opera]iilor cu consum minim de timp [i manoper\.

11 PPiieessaa ddee bbaazz\\ -- este reperul de la care

se începe opera]ia de asamblare, care reune[te între ele piesele [i subansamblurile [i fixeaz\ pozi]ia lor reciproc\.

UUnniittaatteeaa ddee aassaammbbllaarree -- reprezint\ o

22

reuniune

asamblate independent.

33 CCoommpplleettuull -- unitatea de asamblare cea

mai simpl\, format\ din piese îmbinate prin intermediul piesei de baz\.

sunt

de

mai

multe

piese

care

44 SSuubbaannssaammbblluull -- unitatea de asamblare

format\ din mai multe piese [i cel pu]in un complet, reunite între ele printr-o pies\ de baz\.

55 AAnnssaammbblluull -- unitatea de asamblare cu rol

bine determinat, compus din piese definitiv prelucrate [i cel pu]in un subansamblu.

EElleemmeenntteellee ccoommppoonneennttee aallee pprroocceessuulluuii tteehhnnoollooggiiccddee aassaammbbllaarree ssuunntt::

- opera]ia;

- faza;

- mânuirea.

OOppeerraa]]iiaa ddee aassaammbbllaarree reprezint\ totalitatea interven]iilor efectuate asupra unui produs, f\r\ întrerupere, de c\tre un muncitor sau o echip\ de muncitori la acela[i loc de munc\. La o opera]ie se pot executa mai multe îmbin\ri, iar dac\ produsul este transferat la un alt loc de munc\, urmeaz\ o alt\ opera]ie. Opera]ia de asamblare cuprinde mai multe faze, câte una pentru fiecare îmbinare. FFaazzaa reprezint\ o parte a opera]iei de asamblare prin care se execut\ o anumit\ îmbinare f\r\ schimbarea sculelor de c\tre muncitor sau de c\tre o echipa de lucru. MMâânnuuiirreeaa reprezint\ totalitatea mi[c\rilor executate pentru preg\tirea unei faze.

Schem\ de

asamblare:

1 2 3 4 5
1
2
3
4
5
piese finite
piese finite

piese finite

Pies\ de baz\

complet
complet
piese finite
piese finite
subansamblu
subansamblu
piese finite
piese finite
ansamblu
ansamblu

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Instruire practic\ 1.1

Tema: Structura atelierului de asambl\ri

În cadrul instruirii practice, la nivelul unui atelier exist\ o structur\ general\ format\ din structura organizatoric\ [i structura social\. SSttrruuccttuurraa oorrggaanniizzaattoorriicc\\ este format\ din structura de management [i structura de produc]ie [i concep]ie.

de management [i structura de produc]ie [i concep]ie. Atelier [colar Spatiul de debitare Spatiul de pregatire

Atelier [colar

Spatiul de debitare

Spatiul de pregatire

Spatiul de asamblare

În atelierul [coal\ se define[te un spa]iu care poate fi separat (o anex\), copartimenteaz\ un spa]iu de debitare.

SSppaa]]iiuull ddee ddeebbiittaarree cuprinde:

foarfece-ghilotin\; platou de t\iat cu flac\r\ oxiacetilenic\; fer\str\u circular, rectiliniu; prese de t\iat; ma[ini de t\iat: cu discuri abrazive, oxiacetilen\.

sau se

SSppaa]]iiuull ddee pprreegg\\ttiirree este format din ma[inile unelte pe care sunt prelucrate semifabricatele în vederea mont\rii:

ma[in\ de îndreptat; ma[ini de g\urit: cu coloan\, radiale, multiaxe; platou de îndreptat, de îndoit; alte ma[ini unelte: strunguri, ma[ini de frezat, ma[ini de rabotat, ma[ini de rectificat.

SSppaa]]iiuull ddee aassaammbbllaarree--mmoonnttaajj este mai mare, împ\r]it în compartimente pentru montajul cu nituri, sudur\ sau [uruburi. Dotarea cu scule [i ma[ini este în func]ie de specificul mont\rii:

ma[ini [i prese de nituit; ma[ini de [temuit; aparate de sudur\ manuale, mecanice; ma[ini de ridicat [i transportat; prese cu [urub; ma[ini pentru încercarea arcurilor (eventual); scule, chei etc.

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Pentru o bun\ desf\[urare a lucr\rilor practice, în atelier exist\ locuri de munc\ bine delimitate, curate, f\r\ obiecte de prisos, locuri de depozitare a sculelor, alimentare cu energie, lumin\, ap\, aer dup\ caz. Atelierul este organizat în vederea desf\[ur\rii procesului tehnologic de asamblare f\r\ incidente, personalul fiind instruit în acest scop. Spa]iul de debitare se afl\ în apropierea depozitului de materiale [i are un rol important la montaj.

Lucrare de laborator

Enun]a]i sculele, dispozitivele [i ma[inile unelte din cadrul atelierului [coal\, specificând unde acestea sunt folosite. Aceast\ lucrare va fi executat\ pe 3 grupe de elevi, câte o grup\ pentru fiecare spa]iu: debitare, preg\tire, asamblare-montaj.

Laborator tehnologic 1.2

Tema: Documentele necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare

PPrroocceessuull tteehhnnoollooggiicc de asamblare necesit\ urm\toarele documente tehnologice impuse opera]iei de asamblare:

11 SScchheemmaa ddee aassaammbbllaarree -- con]ine opera]iile de montaj, într-o succesiune bine determinat\ în cadrul unui ansamblu.

22 FFii[[eellee tteehhnnoollooggiiccee -- con]in opera]iile proceselor tehnologice [i principalele date necesare

pentru efectuarea asambl\rii.

33 PPllaannuurriillee ddee ooppeerraa]]iiii -- con]in opera]iile [i fazele componente ale procesului tehnologic,

descrise în am\nunt.

44 CCiiccllooggrraammaa aassaammbbll\\rriiii -- reprezint\ timpul în care se execut\ toate opera]iile de asamblare.

Rolul redact\rii documentelor necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare este de a cunoa[te elementele componente [i de a preciza modul lor de asamblare.

Scheme de asamblare

Opera]iile de asamblare sunt efectuate într-o anumit\ ordine, impus\ de felul în care piesele componente ocup\ locul prev\zut în cadrul subansamblului produsului. Schema de asamblare reprezint\ expunerea grafic\ a succesiunii opera]iilor de asamblare a pieselor, reperelor în cadrul asambl\rii unui produs.

Acestea sunt întocmite în cazul produc]iei de serie [i de mas\, când este efectuat\ montarea simultan în diferite locuri de munc\ [i de echipe diferite. În cazul produc]iei de unicat schemele de asamblare se elaboreaz\ numai atunci când se monteaz\ produse complicate. Reperele se noteaz\ pe schema de asamblare cu cifre arabe, simbolizate prin cercuri în care

se înscriu numerele respective ale reperelor, începând cu reperul de baz\ notat cu num\rul Grupele [i subgrupele de repere se noteaz\ cu cifre romane, înscrise în p\trate mici. Schema de asamblare reprezint\ nu numai succesiunea fazelor, dar [i pozi]ia reciproc\ a reperelor, grupelor sau subgrupelor în raport cu reperul de baz\.

11 .
11
.

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Exemplu: grupe II IIII 88 99 repere 22 33 44 55 66 77 repere de
Exemplu:
grupe
II
IIII
88
99
repere
22
33
44
55
66
77
repere de baz\
11
Dup\ ce se determin\ num\rul fazelor de asamblare, pe baza schemei de asamblare se
stabilesc sculele [i dispozitivele necesare execut\rii fiec\rei faze în parte [i se întocmesc liste cu
acestea pentru fiecare loc de munc\.
Capitolul I

Fi[ele tehnologice

Dup\ întocmirea schemei de asamblare, din care rezult\ ordinea de montare a pieselor, se trece la stabilirea opera]iilor de asamblare. În continuare se stabilesc sculele, dispozitivele [i verificatoarele necesare pentru asamblarea produsului [i se calculeaz\ timpul pentru execu]ie (anexa 1).

Planul de opera]ii

Planul de opera]ii stabile[te desf\[urarea procesului tehnologic de asamblare [i con]ine descrierea am\nun]it\ a opera]iilor cu fazele componente. Pentru fiecare opera]ie se întocme[te câte o fi[\ care con]ine schi]a opera]iei, cu indicarea a[ez\rilor [i a pozi]iei piesei în timpul prelucr\rii, fazele, SDV-urile, regimul de lucru [i norma de timp (anexa 2).

Ciclograma asambl\rii

Ciclorama asambl\rii este reprezentarea grafic\ a opera]iilor de asamblare, în ordinea succesiunii acestora, cu indicarea timpului necesar execut\rii opera]iilor de asamblare. Ciclogramele au o mare importan]\ la elaborarea procesului tehnologic de asamblare a produselor de serie mare sau în cazul asambl\rii pe band\. Asamblarea unui produs se realizeaz\ prin dou\ metode:

asamblarea succesiv\; asamblarea paralel-succesiv\. Dac\ lu\m un produs pentru asamblare format din trei opera]ii, schemele de asamblare sunt prezentate ca în tabelele de mai jos:

OOppee--

TTiimmpp ddee

 

TTiimmppuull îînn mmiinnuuttee

 

rraa]]iiaa

eexxeeccuu]]iiee

 

55

1100

1155

2200

2255

3300

3355

4400

4455

5500

5555

6600

1

10

///

///

                   

2

15

   

///

///

///

             

3

15

         

///

///

///

       

TTcc == 4400 mmiinn CCiiccllooggrraammaa aassaammbbll\\rriiii ssuucccceessiivvee

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

OOppee--

TTiimmpp ddee

 

TTiimmppuull îînn mmiinnuuttee

 

rraa]]iiaa

eexxeeccuu]]iiee

 

55

1100

1155

2200

2255

3300

3355

4400

4455

5500

5555

6600

 

1 10

///

///

                   
 

2 15

   

///

///

///

             
 

3 15

 

///

///

///

               

TTcc == 4400 mmiinn CCiiccllooggrraammaa aassaammbbll\\rriiii ppaarraalleell--ssuucccceessiivvee

PPrroocceessuull tteehhnnoollooggiicc ddee aassaammbbllaarree trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

s\ asigure realizarea tuturor prescrip]iilor tehnice; s\ realizeze [i s\ garanteze normele de precizie [i rigiditate ale ansamblului; s\ realizeze produse la un cost cât mai redus.

PPrroocceessuull tteehhnnoollooggiicc ddee oobb]]iinneerree aa uunneeii aassaammbbll\\rrii nniittuuiittee

s s a a m m b b l l \ \ r r i i

Fig. 1.1. Schema asambl\rii prin nituire

Fig. 1.2. Schema procesului tehnologic de nituire

Cur\]are Îndreptare
Cur\]are
Îndreptare

Trasare

Debitare G\urire Nituire NNiitt
Debitare
G\urire
Nituire
NNiitt

AAssaammbbllaarree nniittuuiitt\\

SSttuuddiiuu ddee ccaazz PPrroocceessuull tteehhnnoollooggiicc ddee eexxeeccuu]]iiee aa uunneeii ppiieessee gg\\uurriittee ((ffiigg 11 33))

e g g \ \ u u r r i i t t e e (

Fig. 1.3. Desenul de execu]ie al unei piese cu trei g\uri.

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Denumirea Schi]a opera]iei Utilaje SDV-uri opera]iei - ac de trasat, banc punctator, ciocan 1. Trasare
Denumirea
Schi]a opera]iei
Utilaje
SDV-uri
opera]iei
-
ac de trasat,
banc
punctator, ciocan
1.
Trasare
de
-
mas\ de trasat
semifabricat
lucru
-
rigl\ gradat\,
echer 900, [ubler
- fer\str\u
banc
manual
2.
Debitare
de
- menghin\
lucru
-
[ubler
- pil\
banc
3. Pilire
- menghin\
de
contur
-
[ubler,
lucru
rigl\ de verificare
-
ac de trasat,
4.
Trasare
banc
punctator, ciocan
axe [i centre
g\uri
de
- mas\ de trasat
lucru
-
rigl\ gradat\,
echer, [ubler
-
burghiu
ma[in\
5.
G\urirea
-
mandrin\
de
tablelor
-
menghin\ de
g\urit
ma[in\
banc
6. Finisare
-
de
- dornuri sau
[uruburi
lucru
-
menghin\
banc
Se controleaz\ toate dimensiunile,
conform desenului de execu]ie
-
c\puitor
7. Control
de
- contra-c\puitor
lucru
Capitolul I

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Denumirea

   
 

opera]iei

Lucr\ri

 

SDV-uri folosite

1. Preg\tirea

Cur\]irea suprafe]elor Aplicarea unui start de miniu de plumb Preg\tirea sculelor [i dispozitivelor

   
 

nituirii

- perie de sîrm\

2. Trasarea

Punctarea centrelor g\urilor de nit

- scule de trasat

 

centrelor g\urilor

- punctator - trasarea centrului g\urii

 

Suprapunerea pieselor Executarea g\uririi Te[ire gaur\ pentru nituri cu cap înecat Pentru o centrare mai bun\ g\urirea se poate face simultan prin suprapunere.

 

- poansoane

- scule speciale

3. G\urirea

tablelor

- ma[ini de g\urit

Obs. pentru: d nit =(1-5)mm ; d gaur\ > cu 0,2 mm

   

d nit =(5-10)mm ; d gaur\ > cu 0,5mm

d nit >10mm; d gaur\ > cu 1mm

4. Montarea

Tablele se prind si se centreaz\

 

pieselor pentru

-

dornuri sau [uruburi

 

nituire

 
 

Manual\ Introducerea nitului Strângerea pieselor Refularea capului tijei nitu- lui prin batere Montarea c\puitorului pe capul de închidere

Ma[ini specializate

 

- pentru nituirea mecanic\

- ciocane de nituit portabile

- prese de nituit

 

- ma[ini de nituit prin rulare

5. Nituirea

1 - piese de nituit

5. Nituirea 1 - piese de nituit
 

2 - tija nitului

Mecanic\ Ma[ini specializate

3 - tr\g\tor

4 - contrac\puitor

5 - c\puitor

6. Debavurarea

Înl\turarea materialului prins de capetele nitului

- d\l]i speciale

6. Debavurarea Înl\turarea materialului prins de capetele nitului - d\l]i speciale
 

Se preseaz\ tablele în

 
  Se preseaz\ tablele în  

-

7.

{temuirea

zona nitului pentru o bun\ etan[are

d\l]i de [temuit ([temuitoare)

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Instruire practic\ 1.2

Tema: Documentele necesare elabor\rii procesului tehnologic de asamblare

Lucrarea 1

1. S\ se studieze procesul tehnologic de la nituirea manual\.

2. S\ se întocmeasc\ câte un plan de opera]ie de fiecare elev.

Lucrarea 2

1. S\ se stabileasc\ procesul tehnologic de la sudarea manual\ cu arc electric.

2. S\ se stabileasc\ opera]iile [i fazele lipirii manuale cu aliaje moi.

Se va lucra pe grupe de elevi. Se vor folosi anexele 1 [i 2.

Laborator tehnologic 1.3

Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare

Prin precizia de prelucrare se în]elege gradul în care dimensiunile [i abaterile dimensionale de form\ [i de pozi]ia reciproc\ a suprafe]elor pieselor se încadreaz\, dup\ prelucrare, în prescip]iile tehnice din desenul de execu]ie. În practic\, dimensiunile pieselor nu pot fi realizate riguros matematic la valoarea nominal\ (teoretic\), deoarece intervin erori de execu]ie [i de m\surare. Metodele de m\surare nu permit m\surarea exact\ a pieselor din cauza erorilor de func]ionare specifice ale instrumentelor de m\surat, a erorilor comise la manipularea sau citirea indica]iilor acestuia, din cauza microreliefului suprafe]elor prelucrate etc. Valorile abaterilor sunt stabilite în func]ie de importan]a func]ional\ a piesei [i de rela]iile care se stabilesc între cele dou\ suprafe]e conjugate - cuprins\ [i cuprinz\toare - care poart\ denumirea de ajustaj. Conven]ional, în asambl\rile a dou\ piese, suprafa]a cuprinz\toare se nume[te alezaj, iar suprafa]a cuprins\ se nume[te arbore. Abaterile pieselor pot fi: dimensionale, de form\ [i de pozi]ie reciproc\. AAbbaatteerriillee ddiimmeennssiioonnaallee sunt limitele între care variaz\ dimensiunea nominal\ a unei suprafe]e. Dimensiunea unei piese este un num\r întreg care exprim\, în unitatea de m\sur\ aleas\, valoarea unei caracteristici liniare - lungime, diametru, adâncime, distan]a dintre dou\ suprafe]e ale piesei etc. Dimensiunea înscris\ pe desenul tehnic poart\ numele de cot\. Dimensiunea nominal\, rezultat\ din calcul sau stabilit\ constructiv, este valoarea de baz\, respectiv de referin]\ [i se noteaz\ cu litera N. Dimensiunea efectiv\ este dimensiunea ob]inut\ prin prelucrare, cunoscut\ prin m\surare cu un instrument de m\sur\ [i se noteaz\ cu litera E. Piesa prelucrat\ trebuie s\ se încadreze între dou\ dimensiuni limit\: superioar\ - dimensiunea limit\ maxim\ D max [i inferioar\ - dimensiunea limit\ minim\ D min .

D min E D max - condi]ia ca piesa s\ nu fie rebut.

Toleran]a este diferen]a dintre dimensiunile limit\:

T = D max - D min . Câmpul de toleran]\ este câmpul de dimensiuni realizat prin diferen]a dintre dimensiunile maxim\ [i minim\. Prin conven]ie, alezajele sunt notate cu litere mari, iar arborii cu litere mici.

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

LLiinniiaa zzeerroo este dreapta de referin]\ fa]\ de care se reprezint\ abaterile în reprezentare grafic\

(fig. 1.4); aceasta este linia de abatere nul\ [i corespunde dimensiunii nominale. Abaterile situate deasupra liniei zero sunt pozitive, iar cele situate dedesubtul ei sunt negative.

Abaterea efectiv\ este egal\ cu diferen]a dintre dimensiunea efectiv\ [i dimensiunea nominal\: A ef = E - N. Abaterea superioar\ este egal\ cu diferen]a dintre dimensiunea maxim\ prescris\ [i dimensiunea nominal\: A s = D max - N.

[i

dimensiunea nominal\: A i = D min - N.

Abaterea

inferioar\

este

egal\

cu

diferen]a

dintre

dimensiunea

minim\

prescris\

Din rela]ile de mai sus rezult\:

D max = N +

A s

D min = N + A i T = D max - D min = N + A s - N - A i = A s - A i . Alezajele [i arborii care se asambleaz\ împreun\ au acela[i diametru nominal N. Diametrele [i abaterile pentru alezaje se noteaz\ cu: D ef , D max , D min , A s [i A i .

Diametrele [i abaterile pentru arbore se noteaz\ cu: d ef , d max , d min , a s [i a i . Prin urmare, pe baza rela]iilor de mai sus se poate scrie:

- toleran]a alezajului: T = D max - D min = A s - A i

- toleran]a arborelui: t = d max - d min = a s - a i

Pe desenele de execu]ie ale pieselor, diametrele [i abaterile se prescriu sub form\ general\

N

A

s

A i

.

Abaterile care sunt egale cu zero se înscriu pe desen, iar dac\ cele dou\ abateri sunt egale în valoare absolut\, dar de sens contrar, dup\ diametrul nominal se scriu semnele ±, urmate de valoarea abaterilor scris\ o singur\ dat\, cu aceea[i m\rime ca [i diametrul nominal.

o singur\ dat\, cu aceea[i m\rime ca [i diametrul nominal. Fig. 1.4. Elementele dimensionale de baz\

Fig. 1.4. Elementele dimensionale de baz\ ale asambl\rii unui alezaj cu un arbore

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Exemple:

11 PPee ddeesseennuull ddee eexxeeccuu]]iiee aall uunnuuii llaagg\\rr ccuu ffrriicc]]iiuunnee,, ddiiaammeettrruull pprreessccrriiss aall bbuucc[[eeii eessttee::

Φ50 +0,070

+0,030

mmmm CCaallccuullaa]]ii ddiiaammeettrreellee lliimmiitt\\ pprreessccrriissee [[ii ttoolleerraann]]aa

Diametrele limit\ sunt:

D max = N +

D min = N +

Toleran]a prescris\ este:

A s = 50 + 0,070 = 50,070 mm

A i = 50 + 0,030 = 50,030 mm.

T = D max - D min = 50,070 + 50,030 = 0,040 mm

sau:

T = A s -

A i = 0,070 - 0,030 = 0,040 mm.

22 LLaa bbuuttuuccuull uunneeii rroo]]ii ddiinn]]aattee DD mmiinn == NN == 4400 mmmm [[ii DD mmaaxx == 4400,,005500 mmmm

CCaallccuullaa]]ii aabbaatteerriillee lliimmiitt\\

Abaterile limit\ sunt:

As = D max -

N = 40,050 + 40 = 0,050 mm

Ai = D min -

N

= 40 + 40 = 0.

Pe desenul de execu]ie se va prescrie

AAbbaatteerriillee ddee ffoorrmm\\

Φ40 -0,050

.

Abaterea de la planeitate

Abaterea de la planeitate

Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la circularitate

Abaterea de la circularitate

Abaterea de la cilindricitate

Abaterea de la cilindricitate

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

AAbbaatteerriillee ddee llaa ppoozzii]]iiaa rreecciipprroocc\\ aa ssuupprraaffee]]eelloorr

Abaterea de la paralelism

Abaterea de la paralelism

Abaterea de la perpendicularitate

Abaterea de la perpendicularitate

Abaterea de la coaxialitate

Abaterea de la coaxialitate

Abaterea de la simetrie

Abaterea de la simetrie

În scopul asigur\rii interschimbabilit\]ii diferitelor organe de ma[ini, piese [i ansambluri a fost necesar s\ se elaboreze [i s\ se oficializeze un sistem de toleran]e [i ajustaje na]ional. PPeennttrruu vveerriiffiiccaarreeaa rreeccttiilliinniitt\\]]iiii sunt necesare urm\toarele aparate [i materiale specifice:

- semifabricate ob]inute prin frezare sau laminare, cu sec]iunea un p\trat, dreptunghi sau hexagon; rigl\ de verificare; trus\ de cale plan-paralele; reazeme fixe, reglabile; comparator cu cadran.

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

PPeennttrruu vveerriiffiiccaarreeaa aabbaatteerriilloorr ddee llaa cciirrccuullaarriittaattee - ovalitate [i poligonalitate, se folose[te:

micrometrul de interior; [ubler de interior [i exterior; pasimetru; comparator cu cadran; piese de tip arbore-alezaj. PPeennttrruu ccoonnttrroolluull aabbaatteerriilloorr ddee llaa ppoozzii]]iiaa rreecciipprroocc\\ aa ssuupprraaffee]]eelloorr sunt necesare urm\toarele:

[ubler de interior [i exterior; micrometru de exterior; comparator cu cadran, suport de a[ezare; plac\ de control; dispozitiv cu vârfuri de centrare; piese prelucrate prin strunjire, frezare, g\urire, care s\ aib\ [i g\uri de centrare.

Instruire practic\ 1.3

Tema: Precizia de prelucrare [i asamblare

Lucrarea 1

S\ se interpreteze cotele [i se calculeze abaterile dimensionale din figura 1.5 care vor fi trecute în tabelul de mai jos.

din figura 1.5 care vor fi trecute în tabelul de mai jos. Fig. 1.5 Nr. crt.
din figura 1.5 care vor fi trecute în tabelul de mai jos. Fig. 1.5 Nr. crt.

Fig. 1.5

Nr. crt.

Cotele

 

N

 

A

i

 

A

s

 

T

D

max

D

min

din desen

[

mm ]

[

mm]

[

mm]

[

mm]

[

mm]

[

mm]

1.

             

2.

             

3.

             

4.

             

5.

             

6.

             

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Lucrarea 2

AAbbaatteerreeaa ddee llaa cciirrccuullaarriittaattee Abaterea de form\ de la circularitate (necircularitatea) reprezint\ distan]a maxim\ dintre profilul efectiv al suprafe]ei [i cercul adiacent (circumscris profilului). S\ se evalueze abaterea de la circularitate în func]ie de viteza de avans, pentru piesa din figura 1.6. Pentru fiecare pozi]ie se vor considera 8 puncte echidistante, valoarea unei diviziuni fiind egal\ cu 2 µm.

valoarea unei diviziuni fiind egal\ cu 2 µ m. Fig. 1.6. Infuen]a vitezei de avans asupra
valoarea unei diviziuni fiind egal\ cu 2 µ m. Fig. 1.6. Infuen]a vitezei de avans asupra

Fig. 1.6. Infuen]a vitezei de avans asupra circularit\]ii

Fi[\ de lucru

I. La o pies\ cilindric\ se impune D max = N = 80 mm [i D min = 79,983 mm. Calcula]i abaterile limit\.

II. Indica]i aparatele folosite la m\surarea dimensiunilor interioare [i exterioare la piese de

tip arbore - alezaj.

III. Controla]i abaterile de la planeitate [i paraleleism de la ghidajele strungului, folosind cale

plan-paralele [i comparatorul cu cadran.

IV. Interpreta]i abaterea admis\ a celor dou\ suprafe]e paralele ale strungului pe o lungime de 100 mm.

V. Desena]i abaterile de la circularitate, rectilinitate [i perpendicularitate.

Laborator tehnologic 1.4

Tema: Metode de asamblare

La asamblarea pieselor din construc]ia ma[inilor se folosesc urm\toarele metode de asamblare, în func]ie de precizia cerut\:

metoda interschimbabilit\]ii totale; metoda interschimbabilit\]ii par]iale; metoda sort\rii; metoda ajust\rii; metoda regl\rii. Alegerea metodei de asamblare depinde de:

precizia pieselor [i subansamblurilor; volumul de produc]ie; dotarea tehnic\ [i organizarea atelierelor de asamblare.

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

4.1. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale

Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale permite îmbinarea oric\rei piese din lotul de piese prelucrate, f\r\ sec]ionare sau ajustare prealabil\. AAvvaannttaajjeellee folosirii acestei metode de asamblare sunt:

asamblare simpl\ [i economic\; metoda este aplicat\ pe band\ sau flux continuu; posibilitatea de folosire a muncitorilor cu calificare mai redus\; posibilitatea de colaborare între întreprinderile de specialitate; îmbun\t\]irea calit\]ii produselor asamblate; cre[terea productivit\]ii muncii [i sc\derea costului. DDeezzaavvaannttaajjeellee acestei metode de asamblare sunt:

cre[te costul utilajelor [i dispozitivelor; se impune necesitatea unor toleran]e strânse de execu]ie [i realizarea unui montaj de precizie. Piesele asamblate prin metoda interschimbabilit\]ii totale necesit\ respectarea urm\toarei

condi]ii: vvaallooaarreeaa ttoolleerraann]]eeii eelleemmeenntteelloorr ddee îînncchhiiddeerree ttrreebbuuiiee ss\\ ffiiee eeggaall\\ ccuu ssuummaa vvaalloorriilloorr aabbssoolluuttee aallee ttoolleerraann]]eelloorr eelleemmeenntteelloorr ccoommppoonneennttee ddiinn llaann]]uull ddee ddiimmeennssiiuunnii::

unde:

n-1

T R = Σ T Ai

i=1

T R - valoarea toleran]ei elementului de închidere; T Ai - valoarea toleran]ei elementului i al lan]ului de dimensiuni. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii totale este exemplificat\ prin schema lan]ului de dimensiuni din figura 1.7.

totale este exemplificat\ prin schema lan]ului de dimensiuni din figura 1.7. Fig. 1.7. Schema lan]ului de
totale este exemplificat\ prin schema lan]ului de dimensiuni din figura 1.7. Fig. 1.7. Schema lan]ului de

Fig. 1.7. Schema lan]ului de dimensiuni

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Determinarea toleran]ei dimensiunii de închidere (x - cot\ de închidere). Dimensiunea limit\ maxim\ este:

x max = 40 - 14,9 + 25,2 = 50,3 mm.

Dimensiunea limit\ minim\:

x min = 39,7 - 15,1 + 24,8 = 49,4 mm.

Toleran]a dimensiunii x este:

T R = x max - x min = 0,9 mm.

Suma toleran]elor m\rimilor componente conduce la acela[i rezultat:

T R = + 0,3 + 0,2 + 0,4 = 0,9 mm.

4.2. Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale

Asamblarea prin metoda interschimbabilit\]ii par]iale permite prelucrarea pieselor cu toleran]e mai largi decât cele de la interschimbabilitatea total\ [i se recomand\ în fabrica]ia de serie. Totodat\ se asigur\, f\r\ o sortare [i ajustare prealabil\ a pieselor, precizia elementului de închidere. Se pot calcula m\rimile toleran]elor care s\ asigure un procent de risc sc\zut al neob]inerii preciziei elementului de închidere. Toleran]ele pieselor fiind mai largi, prelucrarea lor este mai economic\ [i sunt utilizate la rezolvarea lan]urilor de dimensiuni cu elemente multiple.

4.3. Asamblarea prin metoda sort\rii

Asamblarea prin metoda sort\rii asigur\ precizia elementului de închidere a lan]ului de dimensiuni prin m\surarea [i sortarea pieselor în grupe prelucrate dup\ toleran]e. Avantajul asambl\rii prin sortare îl constituie faptul c\ se ob]in asambl\ri foarte precise, dimensiunile de închidere cu toleran]e reduse, iar elementele componente ale lan]ului realizat au precizie mai redus\. Astfel, prelucrarea devine mai economic\ [i compenseaz\ cheltuielile efectuate cu controlul [i sortarea pieselor care se asambleaz\. Asamblarea prin metoda sort\rii se realizeaz\ prin dou\ procedee, [i anume:

sortarea direct\ - individual\; sortarea pe grupe.

SSoorrttaarreeaa ddiirreecctt\\

Se m\soar\ numai una din piese, la care se vor cunoa[te dimensiunile, m\rimea jocului sau a strângerii prescrise pentru asamblarea respectiv\ [i se cere s\ fie determinate dimensiunile necesare celorlalte piese. Avantajul acestei metode const\ în faptul c\ nu necesit\ o sortare prealabil\ [i nici aparate speciale de m\surat. Dezavantajul metodei este dat de durata mare de asamblare, pentru c\ dimensiunile pieselor sunt determinate în timpul opera]iei de asamblare.

Capitolul I

Capitolul I. Stabilirea procesului tehnologic de asamblare

Un exemplu de asamblare direct\ este îmbinarea buc[ei din capul bielei cu bol]ul din tija pistonului.

- Diametrul buc[ei este de 69,008 mm.

- Jocul maxim dintre buc[\ [i bol] este de 0,01 mm, iar jocul minim de 0,005 mm.

- Totalitatea bol]urilor de pistoane executate se vor alege în limitele intervalului:

d min = 69,008 - 0,01 = 68,998 mm. d max = 69,008 - 0,005 = 69,003 mm.

SSoorrttaarreeaa ppee ggrruuppee se aplic\, de regul\, când toleran]ele elementelor de închidre ale lan]ului de dimensiuni sunt foarte mici, fiind necesar ca elementele componente s\ aib\ toleran]e [i mai mici. Prelucrarea pieselor în acest caz devine neeconomic\, greu de realizat. Drept urmare, se face sortarea prealabil\ a pieselor în grupe, astfel ca în fiecare grup\ dimensiunea pieselor cuprinz\toare [i a celor cuprinse s\ aib\ abateri mai mici decât cele prescrise pentru prelucrarea lor. În primul caz, când toleran]a alezajului este egal\ cu toleran]a arborelui:

T D =T d

se impune executarea pieselor cu toleran]ele de câteva ori mai mari decât cele prescrise. Noile

toleran]e sunt:

T D =T d =nT D

Dup\ prelucrare, piesele se m\soar\ bucat\ cu bucat\ [i se împart în grupe, numite grupe de sortare, care se numeroteaz\ în aceea[i ordine, atât pentru alezaje cât [i pentru arbore, cu cifre arabe, în func]ie de m\rimea toleran]ei. Asamblarea se face numai între piese din grupele cu acela[i num\r de ordine. Dac\ toleran]a alezajului este diferit\ de toleran]a arborelui (T D T d ), toleran]a ajustajului este aceea[i pentru orice grup\ de sortare, dar de la o grup\ la alta se schimb\ valorile jocurilor limit\.

Toleran]a integral\ a jocului este egal\ cu diferen]a dintre cel mai mare joc maxim J maxi [i cel mai mic joc minim j mini , iar noua toleran]\ a jocului este

T j = J maxi - j mini

La sortare, când T D <T d , toleran]a jocului este T = j maxi -J mini + (n-1)(T d -T D )

j

Când T D >T d , rela]ia devine:

T = j maxi -J mini + (n-1)(T D -T d )

j

Se consider\ ajustajul cu joc, format între un alezaj [i un arbore. Alezajul are dimensiunea

. În primul caz se presupune c\ toleran]a ale-

d=50 0

mm, iar arborele dimensiunea d=50 0

-0,01

-0,01

zajului este egal\ cu toleran]a arborelui, adic\ T D =T d .

-0,01 zajului este egal\ cu toleran]a arborelui, adic\ T D =T d . Fig. 1.8. Schema

Fig. 1.8. Schema sort\rii pieselor pe grupe

Capitolul I

Asambl\ri mecanice - Manual pentru clasele a XI-a [i a XII-a SAM

Toleran]a ajustajului cu joc este T = 0,02 mm; j min = 0,03 mm; j max = 0,01 mm [i se ob]ine T D = T d = 0,01 mm. Toleran]ele celor dou\ diametre sunt mici, realizarea lor este neeconomic\ [i se impune solu]ia de a executa piese cu toleran]e de câteva ori mai mari. Noile toleran]e de execu]ie sunt:

T D =T d =nT D.

Dac\ n = 5, atunci:

Prima grup\ cuprinde piese în intervalul: D+T D , adic\ 50,00 mm [i 50,01 mm.

T D =T d =5 x 0,01 = 0,05 = 0,05 mm.

A doua grup\ se refer\ la intervalul (D+T D ) [i (D+2T D ), adic\ 50,01 mm [i 50,02 mm [.a.m.d. Prima grup\ de bol]uri se refer\ la intervalul dimensional 49,98 mm, a doua grup\ de bol]uri 49,99 mm, a treia grup\ 50,00 mm. Asamblarea se face numai între piesele din grupele cu acela[i num\r de ordine: