Sunteți pe pagina 1din 108
‘Vi, PREFERINTA FATA DE ANUMITE CULORI — OGUNDA A UNIVERSULUI NOSTRU INTERIOR A. AUTOCUNOASTEREA PE BAZA PREFERINTEI FATA DE UNELE CULORI Exista diverse metode profesionale, spe- cializate in cunoasterea personalitatii, in sondarea, explorarea profunzimilor lumii noastre interioare. Autocunoasterea este o conditie esentiala a eficientei actiunilor noastre, a realizdrii_noastre profesionale, familiale, sociale. Culoarea, dincolo de perceptia si trdirea ei afectiva, este o oglind& a personalitatii noastre. Prin ana- =. $i interpretarea atenta, ‘sensibila gi nuantata a preferintelor fata de culori se pot obfine date importante despre struc- tura- si dinamica interna a ‘personalitatii noastre. Asa cum exista o lume exterioard, obiectiva, a culorii tot asa exista si o Jume interieard, subiectiva, afectiv traita a culo- rilor. Culoarea este un element profund al viefii noastre cotidiene dar si aj celei ancestrale. Omul a apérut, s-a dezvoltat si a evoluat intr-un mediu cromatic, intr-o lume fizicG coloratd. Aceasta I-a si deter- minat sé-s} dezvolte vdzul colorat, adic& analizatorul vizual cromatic $1 sd-si-constru- jascd un mediu cromatic artificial. Dar in acelasi timp culoarea este un instrument de diagnostic psihic si un factor terapeu- tic. Cu ajutorul culorilor se pot identi- fica si trata boli fizice si psihice (de la boli interne si fracturi pind Ja stres si nevroze) gi se poste cunooste personalitatea umand, Sint bine cunoscute in lucrarile de spe- cialitate, apreciate si frecvent utilizate in cercetarile psihologice, testele ctomatice : testul proiectiv verbal al lui. F. Birren, testul de simbolism al culorilor at lui Lo Matsouka si P. Obonai, testul proiectiv verbal al lui Liicher, testul pi- ramidei culorilor al lui Phister-Heis ete. . Dupa Max Lischer otiginea semnifi- catiei culorii este indepartata si foarte im- portant. Astfel, in conceptia sa, a inceput viata omului a fost dictata de doi factori dincolo de controlul sau : noaptea i ziua, intunericul si lumina. Noaptea aduce un mediu in care actiunea trebuie sa inceteze, astfel incit omul se reface in pestera lui inconjurat de blanuri, se culcd sau se cata- 1 intr-un copac $i se asazé confortabil in timp ce astéapté venirea somnului. Ziua aduce un mediu in care actiunea este po- sibild astfel incit omul se straduieste in continuare sa-si reimprospateze proviziile vinind, Noaptea aduce o dubla pasivitate : liniste si 0 generala incetinire a activitatii meta- bolice si glandulare ; ziua aduce cu ea po- sibilitatea de actiune, o crestere a nive- lului_ metabolic si 0 mai mare secretie glandulara, de unde mai multa energie si stimulare..Culorile asociate cu aceste doud 82 sint olbastrul-inchis al cerului de stralucitor al luminii de zi. Albastrul-inchis este de aceea euloarea Tinigtii si posivitatil, golbenul stra veo” este culoarea sperantei si a activitat i. Dar, deoarece aceste culori reprezinta noapie $i ziua, factori ce controleazé mai degrabe Smul, ‘decit omul pe ei; de aceea sint descrise de Lischer drept culori nets ronome" = deci culori care regleaza din exterior comportamentul noaptea (albas- trul-inchis), forfeazé activitatea sé inceteze $i intdreste linistea ; ziua (galben-strdluci- for) permite activitatii sé se producd, dar nu o forteazé. Pentru omul primitiv, de re- gulé, activitatea.ia una sau doud forme — fie vineaza sau atacé, fie este vinat si se pdr impotriva atacului ; activitatea dreptaté spre lupta si achizitie, sou spre autoconservare. Actiunile pornite spre ex- terior, de atac si cucerire, sint universal reprezentate de culoarea rosie iar auto- conservarea de complementara, verdele- albastrui. Deoarece actiunile omului primitiv, fie de atac (rosu) fie de aparare (verde), erau in cele din urma sub controlul su, acest foctori si culori, sint descrisi de Lischer ca _,,autonomi" sau autoreglatori. Pe de alté: parte, atacul fiind ceva achizitiv si in- dreptat ‘spre exterior este considerat ca find ,,activ", in timp ce apararea fiind im- plicata doar in autoprotejare, este consi- deratd a fi ,,pasiva", Cercetirile moderne au pus in evidenta relatia legicd dintre reactia sau preferinta pentru culoare si structura psihoafectiva si atitudinala interna a personalitatii noastre. med noapte gi golbenul . 83 i b ’ ai Rezonanfa afectivé si preferinfa sublectiva fata de culori sint procese dévsebit de complexe core exprima un model superior de raportare a omulul le culoare, nivel structurat pe baza unei complexe interac- fiuni dintre particulari ile psihoindivi- duale si ansamblul factorilor socloculturali, loarea nu este numai un stimul prin core putem influenta starile noastre inte- ricare ci si un. instrument de psihodiagnos- tic prin proiectia in preferinta fata-de ‘aceasta a starilor si trdirilor interioare. Dar nu trebuie uitat cd exist o rezonanta ps! hofiziologicd primaré a actiunii culorii supra organismului $i personalitatii umane dincolo de preferintele cromatice conditio- nate sociocultural, Astfel, atractia sou re- pulsia, simpatia sau antipatia, preferinto, idiferenta sau respingerea culorii repre- zinta indici atit ai modului general de ra- portare a personalitatii la lumea exterioara cit si ai apartenentei la o anumité struc- turd socioculturalé, la anumite sisteme de norme si volori. Statisticile arata ca intre barbati si femei sint diferente in privinta ordinei preferintei si respingerii culorilor. Prin cercetri s-a constatat urmatearea ordine a preferintel : 1. la barbati : albastru, rosu, purpuriu, gal- ben, verde, violet ; 2. la femei: albastru, verde, violet, rosu, galben, rubin, Ordinea respingerii : 1. la barboti : verde, rogu, ru- bin, galben, violet, albastru ; 2. la femei : rubin, rosu, galben, albastru, verde, vio- let. Unii autori (R. F. Wilson, M. Golu) vorbese de 0 tipologie specifica preferin- fei pentru culoare, delimitind én raport cu 84 preferintele sau ‘antipatiile pentru cele mai importante culori ale spectrului, urmatea- rele tipurl : @ 1. tipul ,,R" (rogu) — moi frecvent fa bar= bati: 2, tipul .V* (verde) si frecvent la femei 3, tipul ,G" (galben) — mai frecvent la fe- mei ; 4, tipul Vt" (violet) — foarte frecvent lo femei, putin frecvent la barbati ; 5. tipul O° (oranj) relativ egal -distribuit in cadrul ambelor sexe ; 6. tipul ,,A" (albastru) ce! mai frecvent atit la barbati cit si la femei. Din perspectiva ontogenetica sint consta- tate diferente intre copii si adulti in pri- it ii de preferinta a culorilor. Ast- ercetatori (D. Katz) au constatat copildrie predomind preferinja pen- tru rosu, ordinea scalei__preferentiale fiind : rosu, albastru, violet, verde, oranj, galbén. Dimpotriva, la adulti zona domi- natiei preferentiale se deplaseazd spre albastru, ordinea preferintei_ devenind : albastru, rosu, verde, violet, oranj, galben. Corelatii semnificative au fost identificate (F. Birren) intte preferinta cromaticd si tipul temperamental de personalitate : ti- pul atletic prefer in mod special rosul : tipul cerebro-intelectual preferé albastrul ; tipul egoist sau cu inclinatii metafizice — prezinta o preferinta deosebita pentru gal- ben ; tipul amical, jovial preferd oranjul, iar tipul artistic — purpuriul, Persoanele cu Pregatire de nivel mediu sint atrase de culorile simple si pure, ior cele cu pre- 85 = foarte rar la bérbati