Sunteți pe pagina 1din 5

Fişă de observaţie

Denumirea obiectivului: Gospodăria de la Căpâlnaş (jud. Arad)

Zona etnografică: Valea Mureşului


Încadrare cronologică: Începutul secolului XIX, achiziţionată de Muzeu în anul 1968
Descrierea obiectivului, încadrare arhitecturală: Privind această gospodărie, putem
vizualiza tehnicile de construcţie stăpânite de meşterii satului: pereţii solizi, din stejar cioplit
pe patru feţe se încheie la colţuri cu cheotori româneşti; aparenţi la exterior, ca şi lemnul de
stejar, şi doar în interior lipiţi cu pământ, pereţii atestă preferinţa constructorului ţăran pentru
lemnul trainic, de esenţă tare. Acoperişul în patru ape avea iniţial învelitoarea din paie, dar
aceasta a fost ulterior înlocuită (după 1990) cu şindrilă, dând iarăşi măsura meşterilor locali –
şindrilari, de această dată.
Locuinţa în sine răspunde funcţionalităţii arhitecturale ţărăneşti dar şi unui stil de viaţă auster,
simplu, propriu comunităţilor româneşti vechi: tinda şi camera de locuit sunt completate de o
prispă parţială, definind, împreună, un ansamblu cu valenţe nu doar utilitare, ci şi estetice.
Descrierea interiorului: Interiorul poartă amprenta femininului, prin eleganţa expunerii şi
armonia cromatică a textilelor de interior: decorul sărbătoresc vesel şi luminos se profilează
elegant pe albul de var al pereţilor şi dă supleţea de care are nevoie mobilierul greu, din
lemn masiv, propriu vechilor interioare. Acesta cuprinde camera mare de locuit în care se
află grinda meşter ornamentată cu trei rozete incizate, tinda cu vatra focului cu horn deschis
si prispa parţială susţinută de un stâlp cioplit.
Descrierea exteriorului: Dacă locuinţa şi interiorul său stau sub zodia femininului, exteriorul
casei dezvoltă perspective masculine ce vorbesc despre responsabilităţile bărbatului în
treburile gospodăreşti dinafara casei: lângă casă se ridică şura, mărginită de un şopron dar
şi o construcţie anexă compartimentată în două spaţii: unul închis pentru grajd şi altul
deschis spre curte pentru şopron. Construcţia a fost ridicată pe un soclu scund din piatră,
având pereţii din lemn de fag. Acoperişul este în două ape, iar învelitoarea este din şindrilă.
În vecinătatea lor se găseşte coteţul, prevăzut cu cocină. Construcţia anexă are două
încăperi, fiecare cu intrare separată. Pereţii sunt din bârne rotunde de stejar, lipiţi la exterior
cu două straturi de pământ amestecat cu pleavă şi spoiţi cu var. Acoperişul este în două ape,
cu învelitoare din ţiglă.