Sunteți pe pagina 1din 17

1

Facultatea de Științe economice și administrație publică-Finanțe Bănci


Universitatea „Ștefan cel Mare” – Suceava

Proiect realizat : Atodiresei Codruța


Prof.univ.coordonator- Apetri Anișoara-Niculina
Monedă și credit

Implicațiile adoptării monedei unice Europene


2

Cuprins :
Adoptarea monedei Euro de către România
Avantajele si dezavantajele introducerii monedei Euro
Raport de convergență
Studiu de caz

Extras din proiect


“În România literatura integrării monetare şi financiar – bancare este la începuturi.
Remarcăm însă că aceasta se detaşează în cadrul cercetărilor economice prin
dimensiunea comparatistică a analizelor şi utilizarea metodelor cantitative, a
modelelor matematice, a analizelor spectrale şi temporale bazate pe corelaţia
dinamică definită în domeniul frecvenţelor, a reprezentărilor grafice ale
coeficientelor de corelaţie etc. Această emulaţie ştiinţifică este meritorie, în
condiţiile în care, pe termen mediu (2015), şi ţara noastră şi-a propus să intre în
zona euro. Pentru ca acest obiectiv să se concretizeze, România va trebui să
„integreze interese” şi să genereze strategii guvernamentale şi politici monetare
adecvate în concordanţă cu cele proiectate de Banca Centrală Europeană.
Obiectivul general propus al cercetării este de a analiza gradul de pregătire al
României pentru aderarea la Uniunea Economică şi Monetară şi modul în care
politica monetară a României este corelată în vederea adoptării monedei unice
europene.”
3

Îndeplinirea
criteriilor de
convergență
Participarea Adoptarea
la ERM II EURO

Etapele
introducerii
monedei
Euro

Romania a devenit membru al Uniunii Economice si Monetare Europene la 1


ianuarie 2007 cu derogare de la adoptarea euro drept moneda. Derogarea acordata
Romaniei si celorlalti noi membri care au aderat dupa 2004 presupune ca aceste
tari se angajeaza irevocabil sa inlocuiasca moneda lor nationala cu euro, dar pot sa
aleaga momentul la care vor solicita aprobarea pentru integrarea in zona euro.
Institutiile europene, respectiv Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana,
sunt chemate sa evalueze si sa raporteze Consiliului Uniunii Europene progresele
facute de fiecare tara in parte, urmarind in mod deosebit modul in care se
realizeaza convergenta economica si financiara in baza unui set de criterii precise
stabilite prin Tratatul de la Maastricht (documentul fondator al Uniunii Economice
si Monetare semnat in 1992).

Dupa aderarea la UE, schimburile comerciale ale Romaniei cu țarile membre a


crescut spectaculos. De aceasta creștere insa au beneficiat in principal importatorii
si in secundar exportatorii, ceea ce inseamna ca Romania a fost mai mult piața de
desfacere decat producator de bunuri si servicii. Aderarea la UE reprezinta, deci, o
oportunitate pentru cei care stiu sa profite de ea, iar Romania a ales sa nu profite.
De ce- Pentru ca este mult mai usor sa cresti PIB-ul stimuland consumul, decat sa
cresti PIB-ul stimuland productia.
4

Introducerea Euro ar avea efecte pozitive cu privire la comertul exterior al


Romainiei, avand in vedere faptul ca Uniunea Europeana reprezinta principalul
partener comercial al Romaniei, ponderea asociata fiind de aproximativ 65% din
totalul comertului exterior.

In final, punand in balanta atat beneficiile cat si riscurile legate de trecerea


economiei romanesti la moneda unica europeana, putem afirma cu certitudine ca
directia aleasa de catre clasa politica romaneasca este corecta, si anume tendinta de
integrare in Uniunea Economica si Monetara, care pe termen mediu si lung va
contribui la comertul exterior al Romaniei, dar si la obtinerea unor avantaje pentru
intreaga societate romaneasca luata in ansamblu.

Crearea monedei unice europene - EURO - reprezinta dezideratul principal al


conducerii Uniunii Europene. Data fiind aceasta importanta a euro este necesara o
analiza ampla, care sa reflecte atât avantajele statelor participante la "zona euro",
cât si riscurile si eventualele dezavantaje pe care le implica moneda unica
europeana, fara a trece cu vederea implicatiile euro pe plan mondial.

“CE: Romania indeplinește un singur criteriu din cele necesare pentru adoptarea
euro

Guvernatorul Bancii Naționale nu susține introducerea prea rapida a euro

Publicat: 8 Mai 2008

Romania indeplinește deocamdată un singur criteriu dintre cele necesare pentru


adoptarea monedei europene si anume cel referitor la deficitul bugetar, potrivit
unui raport al Comisiei Europene (CE) publicat miercuri. Romania, alaturi de
Bulgaria, sunt incluse pentru prima data intr-un raport de convergenta elaborat de
CE si care evalueaza gradul in care noile state membre ale UE sunt pregatite sa
adopte moneda europeana.

Potrivit concluziilor Comisiei, Romania nu indeplineste criteriile legate de


stabilitatea preturilor, cursul de schimb si conditiile legate de convergenta ratelor
de schimb pe termen lung. "Avand in vedere evaluarea compatibilitatii legale si
gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta si luand in calcul o serie de factori
aditionali, Comisia considera ca Romania nu indeplineste conditiile pentru
adoptarea euro", se arata in raport.

Pe de alta parte, Bulgaria, stat care a aderat la UE tot la 1 ianuarie 2007,


indeplineste doua criterii. Astfel, pe langa conditiile bugetare, Bulgaria
5

indeplineste si criteriul privind ratele de schimb pe termen lung. Autoritatile de la


Bucuresti au ca obiectiv pentru adoptarea monedei europene anul 2014, insa mai
multi analisti economici s-au aratat sceptici in ceea ce priveste indeplinirea acestei
tinte.

Sursa: “Mediafax”

Incepând cu 1 ianuarie 1999, Uniunea Monetara Europeana (UME), alcatuita din


11 state (Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Portugalia si Spania) a adoptat EURO ca moneda legala. In perioada 01.01.1999 -
31.12.2001, EURO va exista numai sub forma valutei de cont si a substituitelor de
numerar, concomitent cu mentinerea ca mijloace legale de plata a valutelor
nationale ale celor 11 state componente ale UME. Caracteristic acestei perioade
este faptul ca utilizarea EURO nu este obligatorie dar nu este nici impiedicata,
exceptie fac cazurile cind partenerii de afaceri au convenit acest lucru. Cu toate
acestea, marile companii europene efectueaza plati si accepta incasari in EURO,
exemplificind in acest sens deciziile luate de Mercedes, BMW, Philips, Simens,
Fiat, etc. fiind de asteptat acest lucru si din partea furnizorilor. Acest aspect
coroborat cu ponderea pe care UME o detine in PIB mondial va determina
cresterea semnificativa a facturarii in EURO la nivel mondial.

In sensul noii reuniuni monetare din Europa, pentru a putea onora in conditii
ireprosabile solicitarile clientilor banca centrala si-a adaptat relatiile cu bancile
corespondente, evidenta contabila si sistemul informatic.
1

Introducerea monedei EURO pe piata Uniunii Europene a fost la momentul


respectiv un succes politic si economic in care ratiunea privind definitivarea
construirii economiei europene unite a invins. Asa cum era de asteptat au fost atit
voci pro cit si contra.

Pentru a adopta euro in 2014, Romania ar trebui sa indeplineasca criteriile de


convergență stabilite in tratatul de la Maastricht si sa intre in asa-numitul
Mecanism European al Ratelor de Schimb (ERM II), anticamera adoptarii euro, in
2012.

1
Sursa: “Mediafax”
6

Cu toate acestea, statul ar putea indeplini aceste cerinte in 2010 sau 2011, fapt
recunoscut de presedintele BCE. Datoria publica este de 18% din Produsul Intern
Brut (PIB), mult sub plafonul de 60% impus la Maastricht, iar deficitul bugetar
pentru 2006 este estimat la circa jumatate din nivelul maxim de 3% din PIB.”

Avantajele adoptării euro au devenit mai puţin evidente, iar costurile mai vizibile

∞Apartenenţa la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de


finanţare .

∞ Pieţele au reînceput să evalueze riscul în funcţie de circumstanţele specifice


fiecărei ţări .

∞Trenarea creşterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de


integrare comercială .

∞Reculul economic din ţările Europei Centrale şi de Est cu regim de curs flotant a
fost relativ mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix .

∞Au apărut costuri directe ocazionate de criza datoriilor suverane şi de instituirea


mecanismelor de rezoluţie .

∞Contribuţiile ce trebuie achitate sunt de natură să afecteze susţinerea publică


pentru adoptarea euro.

∞Experienţa ultimilor ani a determinat mutarea accentului în ceea ce priveşte


abordarea intrării în zona euro dinspre îndeplinirea criteriilor nominale înspre acele
elemente ce condiţionează succesul economic în interiorul acesteia.

∞Obţinerea/păstrarea competitivităţii, stabilităţii financiare şi a echilibrului fiscal


condiţionează convergenţa nominală şi reală în perioada premergătoare intrării în
zona euro, dar şi fructificarea avantajelor uniunii monetare ulterior aderării .

∞ Îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală apare drept o condiţie necesară,


dar nu şi suficientă .
7

∞Importanţa atingerii unui grad relativ ridicat de convergenţă a venitului/locuitor


anterior trecerii la euro a devenit evidentă.

∞ existenţa unor decalaje de proporţii subminează eficienţa politicii monetare


unice în gestionarea ciclurilor economice .

∞Modificările recente aduse arhitecturii instituţionale a zonei euro sunt binevenite


din această perspectivă, însă eficacitatea lor rămâne încă a fi testată .

∞Forţarea unei adoptări rapide a monedei unice este periculoasă in măsura în care
reforme suplimentare sunt necesare, este preferabil ca acestea să fie făcute înainte
de aderare: obiectivul adoptării euro este cel mai probabil o ancoră mai eficientă
pentru politici decât cea oferită de statutul de membru al zonei euro .

∞Solidaritatea în interiorul zonei euro, deja pusă serios la încercare, ar putea fi


şubrezită suplimentar în cazul primirii de noi membri percepuţi ca insuficient
pregătiţi.

Studiu de caz 

Strategie şi politici privind adoptarea Euro în România. Rolul Băncii Naţionale şi


al instituţiilor guvernamentale

Acest capitol l-am dedicat cu prioritate analizelor care vizează stadiul de


îndeplinire a criteriilor de convergenţă nominală şi reală de către România în
procesul de adoptare a monedei unice europene. În cadrul investigaţiei nu am
neglijat criza economică şi financiară mondială care a afectat în ultimii ani toate
statele lumii şi care a cuprins şi în care se zbate încă economia noastră. Am
încercat, în acest sens, să surprind efectele crizei, dar şi strategiile de politică
monetară implementate de Banca Naţională a României, şi politicile publice.
Programul de convergenţă al Guvernului României 2009 – 2012, publicat în
februarie 2010, arată o relativă lipsă de viziune şi de soluţii, limitându-se să
cuantifice provocările. Una dintre acestea, asumată de politica fiscală în perioada
prognozată a vizat reconcilierea obiectivului privind îndeplinirea criteriului
nominal de convergenţă bugetară într-un mod sustenabil, cu măsuri necesare
8

limitării efectelor crizei economice şi financiare globale asupra economiei noastre.


În acest sens, obiectivele bugetare au fost îndreptate către atenuarea ciclicităţii
economiei, reducerea presiunilor inflaţioniste şi limitarea deficitelor externe. Am
demonstrat în acest capitol că ţintirea inflaţiei este o strategie de succes doar prin
credibilitatea băncii centrale şi adecvarea managementului politicii monetare. De
asemenea, am subscris analizelor care sugerează că ţintirea inflaţiei necesită
utilizarea unor modele menite să ajute la ghidarea politicii monetare. În cazul
economiei româneşti, fenomenul de modelare este dificil din cauza schimbărilor
structurale. Este nevoie de un interval de timp mai lung până când un model va da
rezultate vizibile. Este esenţială şi acurateţea previzionării, care depinde de
personalitatea echipelor şi a decidenţilor. În implementarea noii strategii de politică
monetară, Banca Naţională a României a urmărit nu numai încadrarea în ţintele de
inflaţie stabilite de Consiliul de administraţie în urma unui proces consensual
derulat împreună cu Guvernul, ci şi sustenabilitatea procesului de dezinflaţie
programat. În acest scop, în aplicarea strategiei, obiectivele pe termen scurt au fost
subordonate celor pe termen mediu şi lung. În intervalul scurs de la adoptarea
regimului de ţintire directă a inflaţiei, mediul macroeconomic intern a fost grevat
de o serie de transformări structurale şi de şocuri provenite de la factori din afara
ariei de influenţă a politicii monetare. Banca Naţională a României a fost
preocupată de menţinerea stabilităţii sistemului financiar şi atenuarea
dezechilibrului extern survenit pe parcurs. În acelaşi timp, Banca Naţională a
României s-a dedicat îndeplinirii criteriilor necesare în vederea atingerii
obiectivului strategic de aderare pe termen mediu la Mecanismul Cursului de
Schimb II şi, ulterior, de adoptare a monedei euro. Toate sursele consultate ne-au
condus la următoarea concluzie preliminară: este necesar ca politica monetară să
îşi păstreze şi în perioada următoare caracterul prudent. Ritmul şi dimensiunea
ajustării viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale politicii monetare şi a
condiţiilor monetare în sens larg, vor fi corelate cu magnitudinea efectelor
dezinflaţioniste exercitate de adâncirea şi prelungirea deficitului de cerere agregată,
precum şi cu dinamica atenuării anticipaţiilor inflaţioniste. Un alt reper important
al deciziilor de ajustare a instrumentelor politicii monetare îl constituie
probabilitatea de materializare ataşată riscurilor asociate prognozei inflaţiei pe
orizontul de timp relevant pentru politica monetară, în special riscului producerii
efectelor secundare ale ajustării unor preţuri administrate şi ale majorării preţului
combustibililor. Astfel, Banca Naţională a României va trebuie să acţioneze
proactiv în scopul ancorării solide a anticipaţiilor inflaţioniste şi al asigurării
sustenabilităţii dezinflaţiei în ritmul presupus de atingerea ţintelor de inflaţie pe
termen mediu, precum şi pentru crearea condiţiilor necesare revigorării sustenabile
a activităţii de creditare şi implicit relansării durabile a activităţii economice. O
astfel de configurare a politicii monetare este însă strict condiţionată de menţinerea
9

mixului de politici macroeconomice şi a reformelor structurale pe coordonatele


convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă încheiat cu UE,
FMI şi alte instituţii financiare internaţionale (Programul de convergenţă 2009 –
2012, februarie 2010). Analiza datelor statistice confirmă aserţiunile specialiştilor
care realist conchid că în 2010 şi 2011 se menţin efectele adverse generate de criza
economică şi financiară internaţională. Din această perspectivă bazată pe o creştere
modestă, necesitatea prezervării stabilităţii financiare şi asigurarea unei dezinflaţii
sustenabile nu poate realiza decât prin rebalansarea şi creşterea coerenţei mixului
de politici macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale. În ceea ce
priveşte politica fiscală, obiectivele principale ale acesteia pentru 2009 – 2012 se
referă la asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi
repartizarea echitabilă între generaţii a impozitelor şi a cheltuielilor, iar pe termen
scurt, la susţinerea politicii monetare, în special la funcţionarea simetrică a
stabilizatorilor automaţi pentru limitarea volatilităţii economiei, revenirea inflaţiei
şi a ratei de dobândă la un nivel redus. România se diferenţiază de majoritatea
ţărilor din zonă care doresc să adopte moneda unică deoarece în 2008 nu avea
probleme majore de deficit bugetar şi datorie publică totală, adică exact în
domeniile în care alte ţări operează cele mai dureroase ajustări. În schimb, avea
probleme importante în sfera inflaţiei şi a dobânzilor. Din această asimetrie rezultă,
probabil, o strategie oarecum diferită a României de participare la ERM II
comparativ cu aceea a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. Pentru evitarea
politicilor fiscale discreţionare, noul cadru de responsabilitate fiscală (Fiscal
Responsibility Framework – FRF), adoptat în 2010 (Legea responsabilităţii fiscal –
bugetare), bazat pe reguli şi proceduri, pe standarde în ceea ce priveşte
transparenţa, precum şi pe mecanisme de monitorizare este decisiv. Într-un cadru
de responsabilitate fiscală, regulile, care cel mai adesea se referă la deficitul
bugetar şi datoria publică sau la întocmirea unor programe bugetare multianuale,
sunt incluse într-un scenariu fiscal pe termen mediu care are la bază ipoteze realiste
ale evoluţiilor macroeconomice (Daban et al., 2003). Accentuarea crizei economice
şi financiare a dus la creşterea rapidă a datoriei publice a României estimată la
circa 36,7% din Produsul Intern Brut în principal ca urmarea a pachetului de ajutor
financiar de la FMI şi Uniunea Europeană (19,95 miliarde euro), şi a
împrumuturilor de pe piaţa internă. Strategia de îndatorare va trebui să urmărească
concilierea constrângerilor la nivelul cărora credibilitatea procesului de relansare a
economiei este decisiv. În lipsa politicilor menite să ducă la reluarea creşterii
economice, reducerea deficitului bugetului consolidat, consolidarea rezervelor
internaţionale şi reluarea procesului de dezinflaţie, finanţarea bugetului de stat se
va dovedi tot mai dificil de realizat. În acest context, acordul cu FMI în derulare
dar şi noul acord cadru de susţinere au creat condiţiile ieşirii din recesiune şi
reluarea creşterii economice. Rata medie a inflaţiei IAPC (indice armonizat al
10

preţurilor de consum) înregistrată în România se situa în perioada aprilie 2009 –


martie 2010 la 5%, fiind net superioară nivelului de referinţă de 1%. Evoluţia
acesteia trebuie analizată şi prin prisma PIBului, care în ultimul deceniu a cunoscut
o creştere robustă, iar după 2008 a stagnat şi chiar a cunoscut ajustări drastice. Un
alt criteriu neîndeplinit, este criteriul dobânzii pe termen lung în monedă naţională.
Situaţia este oarecum previzibilă având în vedere faptul că acest criteriu este în
relaţie strânsă cu cel al inflaţiei. Mai mult, instrumentele de îndatorare pe termen
lung sunt slab dezvoltate în România. Stabilitatea cursului de schimb depinde în
mod critic de îndeplinirea criteriului privind rata inflaţiei. Din momentul în care
inflaţia a fost adusă la valori formate dintr-o singură cifră, cursul de schimb a
început să manifeste un grad de stabilitate compatibil cu îndeplinirea acestui
criteriu. Este important de precizat şi faptul că relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul
de schimb este biunivocă, în sensul că ele se potenţează reciproc. Cu alte cuvinte,
cursul de schimb mai stabil nu este numai un rezultat al unei rate scăzute a inflaţiei
ci, la rândul său, printr-o depreciere nominală mai mică sau printr-o apreciere reală
mai mare poate duce la o scădere a ratei inflaţiei. Am constatat şi noi, alături de
ceilalţi specialişti, că dintre cele cinci criterii de convergenţă nominală România
îndeplineşte în prezent doar unul singur. Aşadar, România are de făcut eforturi
substanţiale, fără de care nu poate realiza trecerea la moneda unică. România nu
participă la ERM II, motiv pentru care nu a fost încă definită o paritate centrală în
raport cu care să poată fi apreciată încadrarea fluctuaţiilor cursului de schimb la
nivelul de ±15% (Apostoaie, 2010). Leul românesc este tranzacţionat pe baza unui
regim de curs de schimb flexibil. În raport cu euro, leul a cunoscut o depreciere
substanţială în perioada 2008 – 2009, după care s-a redresat uşor. În luna martie
2010, cursul de schimb al leului faţă de euro a depăşit într-o oarecare măsură
mediile istorice din ultimii 10 ani. Analizând datele putem afirma că gradul de
pregătire a României pentru a adera la UEM este scăzut. Raportat la criteriile de
convergenţă nominală, prezente în Tratatul de la Maastricht, observăm că România
are probleme la nivelul ratei inflaţiei, a deficitului bugetar, a dobânzii medii
nominale pe termen lung şi a legislaţiei pe care încă nu a adoptat-o în totalitate.
Aceste probleme, împreună cu situaţia economică nefavorabilă în ţară, dar şi pe
plan mondial, îngreunează atingerea criteriilor nominale şi amână intrarea în zona
euro pentru anul 2015 în cel mai optimist scenariu.
11

Notă privind Raportul de convergenţă al Băncii Centrale Europene

Raportul de convergenţă evaluează progresele înregistrate de statele membre cu


statut de derogare, care nu au adoptat încă moneda euro, respectiv: Bulgaria,
Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia privind gradul de
convergenţă economică şi juridică. Cadrul de analiză se bazează pe o serie de
indicatori privind evoluţia preţurilor, soldurilor bugetare, cursului de schimb,
ratelor dobânzii, precum şi pe alţi indicatori anticipativi şi retrospectivi consideraţi
utili pentru analiza aprofundată a sustenabilităţii procesului de convergenţă. La
baza cadrului de analiză privind convergenţa economică se află prevederile
Tratatului, ce stipulează tratament egal de aplicare a criteriilor, utilizarea datelor
efective, insistând pe caracterul sustenabil al convergenţei, pe aplicarea criteriilor
privind consecvenţa, transparenţa şi simplicitatea. Un rol esenţial pentru sprijinirea
creşterii sustenabilităţii activităţii economice pe termen mediu şi lung este atribuit
existenţei unei guvernanţe robuste şi a unor instituţii solide.

Raportul de convergenţă examinează dacă a fost realizat un grad de convergenţă


durabilă, analizând îndeplinirea următoarelor criterii: a. realizarea unui grad înalt de
stabilitate a preţurilor, aceasta rezultă dintr-o rată a inflaţiei apropiată de rata a cel
mult trei state membre care au cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a
preţurilor b. raportul dintre deficitul public planificat sau real şi produsul intern brut
să nu depăşească o valoare de referinţă de 3% din PIB2 . c. raportul dintre datoria
publică şi produsul intern brut să nu depăşească o valoare de referinţă de 60% din
PIB, cu excepţia cazului în care acest raport se diminuează suficient şi se apropie de
valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător d. respectarea limitelor normale de
fluctuaţie prevăzute de mecanismul cursului de schimb din Sistemul Monetar
European, timp de cel puţin doi ani, fără devalorizarea monedei în raport cu moneda
euro. Aceasta regulă presupune că un stat membru a respectat marjele normale de
fluctuaţie prevăzute de mecanismul cursului de schimb, fără să cunoască tensiuni
grave cel puţin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea examinării. În special, statul
membru nu a devalorizat din proprie iniţiativă cursul de schimb al monedei sale în
raport cu euro în aceeaşi perioadă. e. criteriul de convergenţă al ratelor dobânzilor
presupune că în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a
avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăşi cu mai
mult de 2 puncte procentuale pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat
cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor. Ratele dobânzilor sunt
12

calculate pe baza obligaţiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile,
ţinând seama de diferenţele dintre definiţiile naţionale (rata dobânzii fiind calculată
ca medie aritmetică a dobânzilor pe parcursul ultimelor 12 luni). Conceptul referitor
la state membre cu cele mai bune rezultate este aplicat prin calcularea mediei
aritmetice neponderate a ratelor dobânzilor pe termen lung ale aceloraşi trei state
membre incluse în calculul valorii de referinţă pentru criteriul stabilităţii preţurilor.

Tabelul1. Indicatori ai convergentei reale 2009;

Țări din UE Rata inflației(%) Rata șomajului PIB


nominal/loc($)
România 4,7% 7,8% 7.542
Polonia 4,0% 8,2% 11.288
Ungaria 4.0% 10,0% 12.927
Grecia 1,3% 9,5% 29.882
Cehia 0,6% 6,7% 18.557
Portugalia -0,9% 9,6% 21.408
Spania -0,31% 18,0% 31.946
Bulgaria 2,5% 8,7% 6.223
Luxemburg 0,0% 5,6% 104.512

Tabelul2-Salariul minim lunar 2009-2010

Țări din UE Salariul minim lunar (euro)


România 153
Polonia 281
Ungaria 270
Grecia 681
Cehia 306
Portugalia 525
Spania 728
Bulgaria 123
Luxemburg 1.642
2
Interpretare ;

2
SURSA-EUROSTAT
13

Din tabelele 1 şi 2, se observă, că în comparaţie cu celelalte state membre, România se


situează, analizând rata şomajului, pe o poziţie mai puţin nefavorabilă, însă această
conjunctură este depăşită de nivelurile ratei inflaţiei, a PIB/locuitor, şi a salariului minim
lunar, indicatori pentru care România are nevoie de politici de stabilizare. Ajustările pe
piaţa muncii au continuat şi în luna decembrie 2009, rata şomajului majorându-se la 7,8
%; cele mai importante reduceri de personal s-au consemnat în industrie şi construcţii. În
ceea ce priveşte sectorul bugetar, ajustările au fost de natură salarială câştigul salarial net
nominal diminuându-se cu 12%, în condiţiile efectuării concediilor fără plată impuse în
lunile noiembrie şi decembrie 2009. Privitor la rata inflaţiei, la sfârşitul anului 2009, rata
anuală a inflaţiei a coborât la 4,74%, nivel situat cu 0,24 % peste limita superioară a
intervalului de variaţie din jurul ţintei de 3,5% şi cu 0,2 % sub nivelul atins în luna
septembrie (4,94%). Efecte favorabile scăderii inflaţiei au fost exercitate de deficitul
persistent de cerere, precum şi de dinamica cursului de schimb al leului. Acestea au fost
însă în mare măsură atenuate de influenţa nefavorabilă a factorilor de natura ofertei,
dominant fiind impactul majorărilor accizelor pentru produsele din tutun.Ca urmare, s-au
intensificat semnalele de atenuare a presiunilor inflaţioniste din partea costurilor salariale.
Tendinţa se manifestă mai puternic în industrie, unde variaţia anuală negativă a costurilor
unitare cu forţa de muncă s-a accentuat substanţial în aceeaşi perioadă. Din tabelul 2 se
poate observa că, în topul actual al ţărilor Uuniunii Europene cu salarii minime pe
economie, România se poziţionează pe, penultimul loc, cu 153 de euro/lună, cu doar 30 de
euro mai mult decât vecina sa, Bulgaria, alături de care este codaşa Uniunii Europene în
materie de remuneraţii salariale.

Tabelul nr3. Indicatori de convergență nominal


(%)
Indici de convergență Criteriile de la Maastricht România 2009
Rata inflației(IAPC)medie <1,5pp.peste media celor 5,6
anuală mai performanți 3 membre
UE(1,6%nivel de ref)
Deficitul Bugetar din PIB Sub3% -7,9
Datoria publică din PiB Sub60% 21,0
Cursul de schimb +/-15% +1,6/-18,2
(RON/EURO), aprecierea
/deprecierea procentuală
față de media pe 2 ani.
Ratele dobânzilor pe <2pp.peste media celor 9,7
termen lung(%pe an ) performante 3 membri UE
din perspectiva stabilității
prețurilor (5,3%)
Interpretare ;
Din tabelul numărul 3, ce analizează indicatorii de convergenţă nominală, înregistraţi de România în
anul 2009, se observă, că referitor la rata inflaţiei, aceasta a înregistrat un procent de 5,6%, conform
raportărilor BNR şi Eurostat.Deci această valoare a inflaţiei s-a situat cu 3 % peste ţinta de 3,5%
stabilită de BNR pe anul 2009. Efecte favorabile scăderii inflaţiei, faţă de anul 2008 (7,9%) au fost
exercitate de deficitul persistent de cerere, precum şi de dinamica cursului de schimb al leului.
Acestea au fost însă în mare măsură atenuate de influenţa nefavorabilă a factorilor de natura ofertei,
14

dominant fiind impactul majorărilor accizelor pentru produsele din tutun. În trimestrul IV 2009,
dinamica anuală a ratei inflaţiei a continuat să fie influenţată favorabil de de acelerări ale creşterilor
preţurilor mărfurilor alimentare, precum şi de evoluţii relativ moderate ale preţurilor administrate. O
contribuţie dezinflaţionistă semnificativă a provenit din partea preţurilor volatile ale unor mărfuri
alimentare, al căror ritm anual de creştere a coborât la valori negative în trimestrul IV. Proiecţia din
anul 2009, conform BNR, încorporează premise favorabile continuării procesului dezinflaţionist,
plasând rata anuală a inflaţiei IPC la 3,5 la sută la sfîrşitul anului 2010 şi la 2,7 % la sfârşitul anului
2011. Reintrarea ratei inflaţiei în intervalul din jurul ţintelor anunţate (3,5 % pentru 2010 şi 3,0%
pentru 2011) a avut loc încă de la începutul anului 2010

3
http://www.insse.ro/cms/files/eurostat/adse/baze%20de%20date%20eurostat.htm
15

1.”Raportul de convergenţă al BCE 2008 Evaluarea criteriilor de convergenţă


juridică pentru sistemul bancar din România (a) „Legislaţia românească nu
îndeplineşte toate cerinţele privind independenţa şi integrarea juridică a băncii
centrale în Eurosistem. România este un stat membru care face obiectul unei
derogări şi, în consecinţă, trebuie să respecte toate cerinţele de adaptare prevăzute în
articolul 109 din Tratatul de înfiinţare a UE” (renumerotat ca art 130 din TFUE)”
4

4
renumerotat ca art 130 din TFUE
16

Recapitulând cele menţionate în analiza de mai sus, primul pas în adoptarea


monedei euro se referă la analiza criteriilor de convergenţă ce trebuiesc îndeplinite
de România în vederea aderării la Uniunea Economică şi Monetară.De altfel,
„România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât a programat, în anul 2015,
dar că trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe
„drumul cel bun"(Dominique Strauss-Kahn).Deci trecerea la Zona Euro nu trebuie
accelerată, iar adoptarea monedei unice europene, nu trebuie tratată drept un scop
în sine. Pe lângă atingerea obiectivelor de convergenţă nominală, realizarea într-un
timp scurt a convergenţei reale reprezintă obiectivul către care ar fi indicat să se
îndrepte politicile fiecărei ţări. Deci, pentru indicatorii care nu se încadrează în
limitele prevăzute de Uniunea Europeană trebuiesc elaborate politici economice de
ajustare ţinând cont pe de o parte, de evoluţia indicatorilor într-o anumită perioadă,
şi pe de altă parte de măsurile luate de celelate ţări ale Zonei Euro, în procesul de
adoptare a monedei euro. Anul 2012 stabilit ca dată pentru intrarea în mecanismul
ERM II trebuie înţeleasă şi tratată drept o oportunitate suplimentară pentru
convergenţa reală a economiei şi nu ca o relaxare prematură a politicilor
macroeconomice urmate de autorităţi. Această perioadă dintre momentul aderării la
Uniunea Economică şi momentul intrării în mecanismul ERM II va trebui folosită cu
înţelepciune pentru restructurarea economică şi pentru realizarea unor programe
de investiţii, adoptarea de politici optime, de natură să reducă în cel mai scurt timp,
decalajele între principalii indicatori macroeconomici ai României, care ţine departe
ţara noastră de standardele actuale ale Uniunii Europene. Există totuşi sceptici care
susţin că România va rata adoptarea monedei euro în 2014, aceştia fiind de părere
că nu se va realiza aceea convergenţă reală minimă, devastând astfel trecerea la
ERM II, şi prin aceasta, trecerea la euro
17

Bibliografie

Curs Monedă și credit

Sistemul Bancar din România , Evoluții și perspective –Anișoara Niculina Apetrei

https://www.scribd.com/doc/49164436/Referat-Avantajele-si-dezavantajele-
introducerii-monedei-Euro

file:///C:/Intel/Downloads/Documents/Nota_Rap_convergBCE.pdf

http://www.bnr.ro/Procesul-de-pregatire-pentru-adoptarea-monedei-unice-
europene-8012.aspx