Sunteți pe pagina 1din 4

Rezumat: Identificarea cadavrelor necunoscute după semnalmentele exterioare.

Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute


Tehnicile de identificare prezentate mai sus sunt utile si In cazul identificarii cadavrelor
necunoscute, insa, aplicabilitatea lor este limitata de transformarile firesti prin care trece corpul
uman, ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, ori din cauza actiunii distructive a diversilor
factori. Astfel, pot aparea transformarile tipice proceselor de putrefactie, modificarile determinate
de interventia autorului unui omor, care cauta sa distruga sau sa faca de nerecunoscut victima.
Totodata, probleme deosebite de identificare apar Tn ipoteza accidentelor, catastrofelor.
Toate aceste situatii reclama folosirea de metode specifice a caror elaborare reprezinta rodul unei
stranse cooperari dintre Criminalistics si Medicina legala. Amintim ca identificarea cadavrelor
necunoscute poate fi efectuata si pe baza desenelor papila-re, daca persoana s-a aflat in cartoteca
politiei.
Metoda supraproiectiei. Din punct de vedere tehnic, metoda consta in proiectarea sau
suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotogra-fica a persoanei disparute,
careia se presupune ca i-a apartinut craniul3. Pentru efectuarea expertizei, specialists trebuie sa
dispuna de o lbtografie realizata in conditii cat mai apropiate de fotografia semnalmentelor, in lipsa
acesteia putandu-se apela si la fotografii existente la serviciile de evidenta a populatiei, ori la o
foto-grafie executata ocazional.
Suprapumerea electronica a imaginilor reprezinta o varianta perfectionata
asupraproiectiei, avand la baza combinarea electronica a imaginilor craniului necunoscut si cele
ale persoanei disparute.
Reconstituirea fizionomiei dupa craniu.
Metoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului, potrivit
unor standarde de grosime determinate stiintific. Fireste ca intreaga opera-tie se executa pe craniul
cadavrului caruia se incearca sa i se determine identitatea.
Rezultatele acestui gen de identificare - verificata de practica, nu numai pe cale
experimentala - sunt de multe ori spectaculoase, in majoritatea cazurilor asemana-rea atingand
gradul perfectiunii, mai ales daca se face o alegere potrivita a culorii parului, a pigmentului pielii,
ca si a expresiei intregii figuri.
Identificarea dupa resturile osoase. Identificarea dupa resturile osoase face obiectul
expertizei urmelor osteologice, specifica unui domeniu denumit in literatura medico-legala
osteoantropometrie3. Aceasta identificare trebuie interpretata intr-un sens larg, intrucat, pana astazi,
nu era posibila o identificare ca atare, in sensul stabilirii persoanei carcia i-au apartinut resturile
osoase, exceptand situatia in care este descoperit craniul.
Identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice. Aceasta
modalitate de identificare este deosebit de valoroasa datorita unor elemente specifi-
ce de individualizare pe care le prezinta, in mod natural, dantura unei persoane. La
aceste particularitati, trebuie adaugate si interventiile medicale efectuate pentru
intretinerea sau inlocuirea dintilor. Practica demonstreaza ca, in situat,ii deosebite (catastrofe,
incendii, explozii, accidente, distrugerea premeditata a corpului victimei prin diverse modalitati),
printre foarte putinele elemente care mai pot oferi date cu privire la persoane, mergandu-se pana
la identificare, sunt cele ale sistemului
dentar.
Identificarea prin expertiza fotografiei de portret. Expertiza fotografiei
de portret este frecvent folosita de organele judiciare in stabilirea identitatii unui cadavru, caruia
i se poate face o fotografie a semnalmentelor, dupa efectuarea toaletei sale. La aceasta se adauga
identificarea unei persoane amnezice sau care isjascunde identitatea.
Practic, metoda consta in compararea unei fotografii cat mai recente, a persoa-nei
disparute, cu fotografia semnalmentelor cadavrului. Compararea se poate face prin confruntare,
juxtapunere, masurarea valorilor unghiulare, folosirea caroiajului s.a.1.
Identificarea persoanelor dupa voce si vorbire Identificarea persoanei dupa voce,
inregistrata pe diferite suporturi magnetice, se inscrie, in prezent, printre metodele tehnico-
stiintifice moderne, pe care criminalistica le pune in slujba stabilirii adevarului, a descoperirii
autorului infractiunii. .Examinarea criminalistica a urmelor sonore pentru identificarea
persoanelor, inclusiv pentru constatarea unor imprejurari in care a fost savarsita fapta, a devenit
deci posibila datorita punerii la punct a unor metode stiintifice, la care si cercetato-rii romani au
cautat sa-si aduca o contributie importanta1.
Caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii In vederea determinarii si aprecierii
stiintifice a caracteristicilor vocii si vorbirii sunt necesare mijloace tehnice speciale de evaluare,
de tipul sonografelor. Sonografele permit analize complexe ale caracteristicilor generale §i
individuate fonoacustice, spectrul lor de audiofrecventa fiind situat intre 5 i 16000Hz.
Aceste aparate vizualizeaza caracteristicile vocii, prin transcrierea lor grafica sub
forma vocogramelor. Principalii parametrii fizici ai sunetelor evidentiati de sonograf sunt
frecventa, intensitatea §i durata acestora.
Expertiza criminalistics complcxa a vocii si vorbirii, a imaginilor spectrograficc ale
vocalelor si consoanelor releva urmatoarele caractcristici generate si individu: ale mai importante
de identificare'.

Caracteristicile vocii.
A. Vocea are drept caracteristici acustice generate:
- configuratia de ansamblu a formantilor transcrisi pe vocograma ;
- durata de pronuntare a unui cuvant sau a unui grup de cuvinte;
-intensitatea vocii, toate aceste servind la restrangerea grupului de persoane
suspecte.
B. Caracteristicile acustice individuate sunt formate dintr-un complex de
frecvente, alcatuit din:
- frecventa de rezonanta a cavitatii aparatului vocal (formantii);
- frecventa specifics sunetelor nazale si frecventa vocii.
In examinarea frecventei vocii se are in vedere frecventa formantiala si, mai ales,
frecventa tonului fundamental, apreciata ca o caracteristica neschimbatoare a vocii.In legatura cu
stabilirea acestor caracteristici, trebuie sa precizam ca sunt necesare imprimari cu aparatura de
buna calitate, imprimarile ocazionale, facute in conditii tehnice improvizate creand dificultati in
cercetate
Caracteristicile vorbirii. Vorbirea se caracterizeaza, in general, prin particularitati de
expresie si stil, specifice unui anumit grup de persoane. Elementele de natura sa permits
individualizarea vorbitorului se grupeaza in:
a particularitati fonetice (accent, intonatie, prescurtari de cuvinte, pronuntarea
cuvintelor straine); b particularitati fonetice straine; c defectiunile de prommtie si
particularitatile lexicale, cum sunt, de pilda, cele specifice regiunii din care provine vorbirorul
sau cele caracteristice anumitor profesii.
Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii Obiectul expertizei criminalistice a vocii §i
vorbirii, nu se rezuma numai la identificarea persoanci, existand si alte domenii in care poate oferi
raspunsuri utile la intrebarile adresate de organele judiciare. Datorita procedeelor si metodelor
puse la punct de specialista fonocriminalisti, in prezent, prin acest gen de expertiza trebuie luata
in calcul si posibilitatea rezolvarii unor probleme, cum ar fi, de exemplu :
A. Stabilirea aulenticiidtii inregistrarilor audio (sau video), in scopul
determinarii falsurilor, prin inlocuirea unor cuvinte cu altele, apartinand aceleiaji
persoane, dar rostite in alte imprejurari, ori in alt context, a stergerilor de cuvinte
sau fraze, a intreruperilor facute in timpul inregistrarii.
B. Identificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor conditii de
calitate privind inregistrarea in litigiu si, fireste, avand la dispozitie modele de
comparatie.
C. Stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii, deghizare sau modificare
incercata prin acoperirea microfonului cu o batista, vorbirea in soapta, modificarea
tonalitatii, astuparea nasului s.a.
Metode biometrice de identificare, dintre tehnicile moderne folosite sau experimentate
in prezent mentionam2:
Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor Cunoscuta ca o reprezentare grafica
a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice, realizata la un moment dat, in conditii de
iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica.O metoda de
identificare mai sigura, dar mai dificil de aplicat, este folosirea unei holograme. Aceasta este o
altfel de fotografie care prezinta marele avantaj ca nil memoreaza doar intensitatea luminoasa ci
si faza semnalului. Memorarea fazei are ca efect obfinerea unei imagini tridimensionale a
obiectului, insa este mai greu de comparat.
Tehnici antropometrice Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman
in vederea reconstituirii dimensiunilor acestuia pornind de la cele cateva fragmente de
schelet descoperite.
Dupa fotografia judiciara, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita in
cercetarea criminalistics. In domeniul identificarii pe baza amprentei papilare, tehnica
informatica este folosita cu succes de cativa ani, detinand cea mai sigura aplicatie, folosindu-se de
la verificarea zonelor de Inceput si de bifurcare a zonelor papilare, denumita AFIS (Automatic
Finger - Print Identification) si mentionata deja In Capitolul V al primei parti a tratatului.
Recunoasterea retinei Acest procedeu de identificare consta In determinarea aspectului
si a marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si sunt dispersate In
retina. Investigatia reprezinta o sursa de informatii biometrice datorita celor trei proprietati
importante ale retinei: anatomia, unicitatea si topografia dispunerii vaselor sanguine.

Recunoasterea irisului
Procedure de verificare consta in achizitionarca imaginii irisului, masurarea si
digitalizarea parametrilor folositi pentru identificarea si calculul corelatiei intre datele
achizitionate si infrmatiile stocate intr-o baza de date.
Recunoasterea irisului este extrem de eficienta, fiind considerata mai performanta decat
recunoasterea bazata pe amprente si mult mai exacta decat amprenta ADN.
Termograma faciala. Termograma faciala este o fotografie a temperaturii fetei unei
persoane. O termograma faciala este obtinuta prin explorarea fetei cu un detector sensibil la
radiatii infrarosii. Termograma captureaza o imagine a emisiilor faciale ininfrarosu, obtinuta
numai prin metode pasve, fara a fi emise nici un fel de radiatiidaunatoare.
Pentru realizarea termogramei sunt folosite camere de termoviziune instalate la cca. 45
cm de persoana care trebuie recunoscuta, fiind posibila si scanarea termica a persoanelor fSra ca
acestea sa stie ca sunt verificate.

A realizat: Colac Natalia, gr.1505

S-ar putea să vă placă și

  • Concluzii
    Concluzii
    Document1 pagină
    Concluzii
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Search Plen Penal
    Search Plen Penal
    Document34 pagini
    Search Plen Penal
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Search Plen Penal
    Search Plen Penal
    Document9 pagini
    Search Plen Penal
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Comentariu CPRM
    Comentariu CPRM
    Document447 pagini
    Comentariu CPRM
    Stanyslav Cebanciuc
    67% (3)
  • Exem
    Exem
    Document1 pagină
    Exem
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Rezumat
    Rezumat
    Document6 pagini
    Rezumat
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Concluzii
    Concluzii
    Document5 pagini
    Concluzii
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Infracțiunea Neconsumată
    Infracțiunea Neconsumată
    Document6 pagini
    Infracțiunea Neconsumată
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Zmeu Dumitru Suplimentar
    Zmeu Dumitru Suplimentar
    Document1 pagină
    Zmeu Dumitru Suplimentar
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • 3 - Oficii - 0
    3 - Oficii - 0
    Document1 pagină
    3 - Oficii - 0
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Sursa 1
    Sursa 1
    Document6 pagini
    Sursa 1
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Studiu
    Studiu
    Document9 pagini
    Studiu
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Martor Coșcodan
    Martor Coșcodan
    Document1 pagină
    Martor Coșcodan
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Infracțiunea Neconsumată
    Infracțiunea Neconsumată
    Document14 pagini
    Infracțiunea Neconsumată
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Studiu
    Studiu
    Document9 pagini
    Studiu
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Drept
    Drept
    Document2 pagini
    Drept
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • 3 - Oficii - 0
    3 - Oficii - 0
    Document4 pagini
    3 - Oficii - 0
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Capitalul Social
    Capitalul Social
    Document13 pagini
    Capitalul Social
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • 4 - Lista Genurilor de Expertiză
    4 - Lista Genurilor de Expertiză
    Document32 pagini
    4 - Lista Genurilor de Expertiză
    Radu Procopciuc
    Încă nu există evaluări
  • 4 - Lista Genurilor de Expertiză
    4 - Lista Genurilor de Expertiză
    Document32 pagini
    4 - Lista Genurilor de Expertiză
    Radu Procopciuc
    Încă nu există evaluări
  • Titlu Identificarea Criminalistică
    Titlu Identificarea Criminalistică
    Document1 pagină
    Titlu Identificarea Criminalistică
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • 3 - Oficii - 0
    3 - Oficii - 0
    Document1 pagină
    3 - Oficii - 0
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Criminologie
    Criminologie
    Document2 pagini
    Criminologie
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Rezumat
    Rezumat
    Document6 pagini
    Rezumat
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • 3 - Oficii - 0
    3 - Oficii - 0
    Document1 pagină
    3 - Oficii - 0
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Capitalul Social
    Capitalul Social
    Document13 pagini
    Capitalul Social
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Dreptul Afacerilor
    Dreptul Afacerilor
    Document7 pagini
    Dreptul Afacerilor
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Capitalul Social
    Capitalul Social
    Document15 pagini
    Capitalul Social
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări
  • Foaie de Titlu
    Foaie de Titlu
    Document1 pagină
    Foaie de Titlu
    Nătălița Colac
    Încă nu există evaluări