Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancram, l�nga Sebe?, comitatul Sibiu - d.

6 mai 1961,
Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor
universitar, academician ?i diplomat rom�n. Personalitate impunatoare ?i
polivalenta a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiva prin
elemente de originalitate compatibile cu �nscrierea sa �n universalitate.

Biografie:

Primii ani:

S-a nascut la Lancram, l�nga Sebe?. Localitatea natala se afla atunci �n comitatul
Sibiu. Lucian Blaga a fost al noualea copil al unei familii de preo?i, fiul lui
Isidor Blaga ?i al Anei (n. Moga), de origine arom�na. Copilaria i-a stat, dupa cum
marturise?te el �nsu?i, �sub semnul unei fabuloase absen?e a cuv�ntului�, viitorul
poet � care se va autodefini mai t�rziu �ntr-un vers celebru �Lucian Blaga e mut ca
o lebada� � neput�nd sa vorbeasca p�na la v�rsta de patru ani. Mama poetului, Ana
Blaga, a murit �n anul 1933 la Sibiu, �n v�rsta de 74 de ani. �n luna august 1949,
fratele poetului, Longin Blaga, a murit de asemenea �n Sibiu. Primele clase le-a
urmat la Sebe?, la ?coala primara germana (1902-1906), dupa care a urmat Liceul
�Andrei ?aguna� din Bra?ov (1906�1914), unde era profesor ruda sa, Iosif Blaga,
autorul primului tratat rom�nesc de teoria dramei.

Debutul:

A debutat �n ziarele aradene Tribuna, cu poezia Pe ?arm (1910), ?i �n Rom�nul, cu

studiul Reflec?ii asupra intui?iei lui Bergson (1914). Dupa moartea tatalui,
familia se muta la Sebe? �n 1909. �n anul 1911 calatore?te �n Italia, unde �?i
petrece timpul �n librarii, caut�nd car?i de filosofie, ?i vizit�nd vestigiile
istorice ale acestei ?ari. Studii A urmat cursurile Faculta?ii de Teologie din
Sibiu ?i Oradea �n perioada 1914�1916, pe care le-a finalizat cu licen?a �n 1917. A
studiat filosofia ?i biologia la Universitatea din Viena �ntre anii 1916 ?i 1920,
ob?in�nd titlul de doctor �n filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu,
cea care �i va deveni so?ie. A revenit �n ?ara �n ajunul Marii Uniri. �n anul 1916,
�n timpul verii, Blaga viziteaza Viena, unde descopera Expresionismul.

Cariera literara:

Activitatea publica ?i academica:

Publica la Sibiu, �n 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditata �n acela?

i an la Cartea Rom�neasca, �n Bucure?ti), precum ?i culegerea de aforisme Pietre
pentru templul meu. Prima sa drama, Zamolxe, �i apare �n ziarul Voin?a (1920), iar
�n volum �n 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice �Ardealul�.
Academia Rom�na �i decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea
din Cluj �i premiaza piesa Zalmoxe (1922). I se tiparesc primele traduceri de
poezie �n limba germana �n revista cernau?eana Die Brucke (1922) (Podul). �n 1924-
1925, locuie?te �n Lugoj. A fost redactor la ziarele Voin?a ?i Patria, membru in
comitetul de direc?ie al revistei Cultura, colaborator permanent la publica?iile
G�ndirea, Adevarul literar ?i artistic ?i Cuv�ntul. Dupa Dictatul de la Viena, se
afla �n refugiu la Sibiu, �nso?ind Universitatea din Cluj (1940�1946). Conferen?
iaza la Facultatea de Litere ?i Filosofie din Cluj (1946�1948). Are un rol major �n
formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu ?i o mare influen?
a asupra lui Ion Desideriu S�rbu. Revenit �n Rom�nia re�ntregita, s-a daruit cauzei
presei rom�ne?ti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj ?i
Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Rom�ne �n anul 1937. Discursul
de recep?ie ?i l-a intitulat Elogiul satului rom�nesc. �n anul 1939 a devenit
profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu
�n anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940�1944). La Sibiu redacteaza,
�ncep�nd cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an. A func?ionat ca profesor
universitar p�na �n 1948, c�nd a fost �ndepartat cu brutalitate de la catedra.
Motivul este de natura politica: se pare ca Blaga a refuzat invita?ia de a conduce
Partidul Na?ional Popular, un satelit al Partidului Comunist. �mpreuna cu el au
fost �nlatura?i ?i conferen?iarul ?i discipolul sau, Ion Desideriu S�rbu, ?i
profesorii universitari Liviu Calin ?i Nicolae Margineanu.

Activitatea diplomatica:

�n anul 1926 a intrat �n diploma?ie, ocup�nd succesiv posturi de ata?at cultural la

lega?iile Rom�niei din Var?ovia, Praga, Lisabona, Berna ?i Viena. A fost ata?at ?i
consilier de presa la Var?ovia, Praga, Berna (1926�1936) ?i Viena (1936-1937)
subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1937�1938) ?i ministru plenipoten?iar
al Rom�niei �n Portugalia (1938�1939).

Activitate politica:

Din 1937 Lucian Blaga a fost, �mpreuna cu fratele sau, membru �n asocia?ia
�Prietenii Legiunii�, iar �n 1940 a fost �ncadrat �n Mi?carea Legionara la Sibiu.
Drama sa istorica �Avram Iancu� (1934) a fost dedicata lui Corneliu Codreanu.

Luntrea lui Caron:

Din 1948, fiind �ndepartat de la catedra, a lucrat �n cadrul filialei din Cluj a
Academiei Rom�ne ca bibliograf. Devine cercetator la Institutul de Istorie ?i
Filosofie (1949�1951). Apoi bibliotecar-?ef (1951�1954) ?i director-adjunct
(1954�1959) la filiala clujeana a Bibliotecii Academiei. Nu �i mai sunt publicate
volumele ?i prefera sa se ocupe de traduceri. �n aceasta perioada a finalizat
traducerea piesei Faust de Goethe, iar �n 1958 apare primul volum din Opere de G.E.
Lessing �n traducerea lui Lucian Blaga. A tradus poe?i germani clasici ?i moderni.
Poeziile scrise acum vor fi publicate postum. Tot �n aceasta perioada scrie romanul
cu tenta autobiografica Luntrea lui Caron, publicat de asemenea postum. A decedat
la 6 mai 1961, �n Cluj. Lucian Blaga a fost �nmorm�ntat �n ziua sa de na?tere, 9
mai, �n cimitirul din Lancram.

Propus pentru premiul Nobel:

�n anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte ?i de criticul Basil
Munteanu, dar se pare ca ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi
premiul Nobel pentru literatura.[necesita citare] Cei doi nu locuiau �n Rom�nia,
Rosa del Conte era autoarea unei car?i despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia
la Paris, unde se exilase din motive politice. Autorita?ile comuniste nu au
sprijinit �n niciun fel aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un filosof
idealist, iar poeziile lui au fost interzise p�na la edi?ia din 1962 �ngrijita de
George Iva?cu. Rosa del Conte a recunoscut ca paternitatea ideii �i apar?ine lui
Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, �n 1961, un emo?ionant
necrolog intitulat Tacerile lui Lucian Blaga.

Opera:

Volume de versuri:

� 1919 - Poemele luminii

� 1921 - Pa?ii profetului

� 1924 - �n marea trecere

� 1929 - Lauda somnului

� 1933 - La cumpana apelor

� 1938 - La cur?ile dorului

� 1942 - Poezii, edi?ie definitiva

� 1943 - Nebanuitele trepte

Cicluri de versuri editate postum � V�rsta de fier 1940-1944 � C�ntecul focului �

Corabii cu cenu?a � Ce aude unicornul

Dramaturgie:

� 1921 - Zamolxe, mister pag�n

� 1923 - Tulburarea apelor, drama

� 1925 - Daria, drama �n patru acte

� 1925 - Ivanca

� 1925 - �nvierea, pantomima �n patru tablouri ?i Fapta, joc dramatic

� 1927 - Me?terul Manole, drama �n cinci acte

� 1930 - Cruciada copiilor

� 1934 - Avram Iancu, drama �ntr-un prolog ?i trei faze

� 1942 - Opera dramatica, 2 vol.

� 1944 - Arca lui Noe

� 1964 - Anton Pann, drama �ntr-un prolog ?i patru faze (postuma)

Filosofie:

Crea?ia sa filozofica este grupata �n trei trilogii:

� 1943 - Trilogia cunoa?terii �n trei volume: Eonul dogmatic, Cunoa?terea

luciferica, Cenzura transcendenta

� 1944 - Trilogia culturii �n trei volume: Orizont ?i stil, Spa?iul mioritic,

Geneza metaforei ?i sensul culturii

� 1946 - Trilogia valorilor, ?tiin?a ?i crea?ie, G�ndire magica ?i religie,

Arta ?i valoare

� Cea de-a patra, Trilogia cosmologica, a ramas �n stadiu de proiect. Din ea

autorul a publicat un singur volum, Diferen?ialele divine, primul din aceasta
ultima trilogie.

Aforisme:

� 1919 - Pietre pentru templul meu

� 1926 - Ferestre colorate, �nsemnari ?i fragmente

� 1945 - Discobolul, aforisme ?i �nsemnari

� 1977 - Elanul insulei, editata postum

Proza:

� Hronicul ?i c�ntecul v�rstelor, volum autobiografic, editat postum, 1965

� Luntrea lui Caron, roman, editat postum, 1990, edi?ia a II-a, 1998, edi?ia a
III-a, 2006

Volume de eseuri ?i studii filozofice:

� 1922 - Cultura ?i cuno?tin?a

� 1924 - Filosofia stilului

� 1925 - Fenomenul originar

� 1925 - Fe?ele unui veac

� 1926 - Daimonion

� 1931 - Eonul dogmatic

� 1933 - Cunoa?terea luciferica

� 1934 - Censura transcendenta

� 1934 - Orizont ?i stil

� 1936 - Spa?iul mioritic

� 1936 - Elogiul satului rom�nesc, discursul de recep?ie la admiterea sa �n

Academia Rom�na

� 1937 - Geneza metaforei ?i sensul culturii

� 1939 - Arta ?i valoare

� 1940 - Diferen?ialele divine

� 1941 - Despre g�ndirea magica

� 1941 - Religie ?i spirit

� 1942 - ?tiin?a ?i crea?ie

� 1947 - Despre con?tiin?a filozofica

� 1948 - Aspecte antropologice

Eseuri publicate postum:

� 1966 - G�ndirea rom�neasca �n Transilvania �n secolul al XVIII-lea

� 1968 - Zari ?i etape

� 1969 - Experimentul ?i spiritul matematic

� 1972 - Isvoade

� 1977 - Fiin?a istorica

� 1977 - �ncercari filosofice

Volume traduse �n limba franceza:

� 1988 - L'Eon dogmatique, (Librairie Roumaine Antitotalitaire, trad. Georges

Piscoci-Danesco et collab.).

� 1989 - L'�loge du village roumain, (Librairie Roumaine Antitotalitaire, trad.

Georges Piscoci-Danesco et collab.).

� 1992 - L'�toile la plus triste, (La Diff�rence, trad. Sanda Stolojan).

� 1993 - L'�tre historique, (Librairie Roumaine Antitotalitaire, trad. Mariana-

Georgeta Piscoci).

� 1993 - Les Diff�rentielles divines, (Librairie Roumaine Antitotalitaire,

trad. Georges Piscoci-Danesco et collab.).

� 1995 - Trilogie de la Connaissance, (Librairie Roumaine Antitotalitaire,

trad. Georges Piscoci-Danesco et collab.).

� 1996 - Trilogie de la Culture, (Librairie Roumaine Antitotalitaire, trad.

Georges Piscoci-Danesco et collab.).

Volume traduse �n limba bulgara:

� 1985 � ?e???o?????? ??????? - ?????????, ???. Ha????? ???????, ?????

(Nebanuitele trepte, antologie, 200 de poezii traduse de Ognean Stamboliev ?i
Nikolai Zidarov, Editura Narodna Kultura, Sofia, 1985)

� 2012 � ????? ?? ??e???????, ???. ?????????????, ????????, 2012 (Poemele

luminii, poeme ?i eseuri, traducere ?i prefa?a de Ognean Stamboliev, Editura
Avangardprint,Bulgaria, 2012)

Coresponden?a:

� Coresponden?a, 1989

� Domni?a nebanuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domni?a Gherghinescu-

Vania (1941-1948), 1995

� De amici?ia: Lucian Blaga - Ion Breazu (coresponden?a), 1995 � Coresponden?

a de familie, 2000

Traduceri � J. W. Goethe, Faust, 1955 � Din lirica universala, 1957 � Din lirica
engleza, 1958

Edi?ii de referin?a � Opere, edi?ie �ngrijita de Dorli Blaga, vol. I-XII, Bucure?
ti, Editura Minerva, 1974-1995 � Opere, edi?ie critica ?i studiu introductiv de
George Gana, vol. I-V, Bucure?ti, Editura Minerva, 1982-1993

Premii literare ?i distinc?ii. Afilieri:

� 1935 - Prime?te Premiul C. Hamagiu al Academiei Rom�ne pentru activitatea

dramatica ?i poetica din ultimii ani.

� 1936 - Este ales membru titular al Academiei Rom�ne.

� 1949 - Academia Rom�na �i �ncredin?eaza redactarea a doua capitole din

Istoria filosofiei rom�ne?ti.

Aprecieri:

� Biblioteca Centrala Universitara din Cluj �i poarta numele: Biblioteca

Centrala Universitara �Lucian Blaga� din Cluj Napoca.

� Universitatea din Sibiu �i poarta numele: Universitatea Lucian Blaga din

Sibiu.

� �n cinstea lui Lucian Blaga, pe Aleea Clasicilor din Chi?inau, a fost ridicat
un bust din bronz.

� Multe strazi din localita?i din Rom�nia: Alba Iulia, Arad, Bistri?a, Bra?ov,
Bucure?ti, R�mnicu V�lcea, Satu Mare, Timi?oara au primit numele poetului: strada
Lucian Blaga.

Filatelie:

� Serviciile po?tale din Republica Moldova au emis, �n 1998, o marca po?tala cu

portretul lui Lucian Blaga, cu valoarea nominala de 1,80 lei moldovene?ti.

Notafilie:

� Banca Na?ionala a Rom�niei a emis, �n 1998, o bancnota, cu valoarea nominala

de 5.000 de lei (ROL), pe aversul careia a fost reprezentat portretul lui Lucian
Blaga.

� Portretul lui Lucian Blaga a fost gravat pe aversul bancnotei cu valoare

nominala de 200 de lei (RON), emisa de Banca Na?ionala a Rom�niei, �n 2006.