Atribuțiile Curții Constituționale a României

Referat realizat de:

Grigore Ioana-Simona - grupa 418
Guiu Diana-Ancuța – grupa 418
Profesor coordonator:
Prof. univ. dr. Ioan Muraru
 Atribuțiile Curții Constituționale a României

1. Definiții:
În continuare, următoarele noțiunii vor fi desemnate astfel:
 Constituția/ Legea fundamentală – desemnând Constituția Romaniei republicată în
urma revizuirii din anul 2003;
 Legea nr.47/1992 – desemnând Legea privind organizarea si funcționarea Curții
Constituționale republicată;
 Regulamentul – desemnând Regulamentul de organizare și funcționare a Curții
Constituționale din 7 martie 2012;

2. Prezentare generală:
Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România,
independentă faţă de orice altă autoritate publică.
Atribuțiile, organizarea, funcționarea, structura Curții Constituționale și nu numai sunt
reglementate de mai multe acte normative: Constituția României revizuită în 2003, Legea nr.
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale republicată, dar și
Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale din 7 martie 2012.
La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul
2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-
147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani,
care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în plen, iar actele Curţii se adoptă cu votul
majorităţii judecătorilor, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Cvorumul pentru plen este de două treimi din numărul judecătorilor. Judecătorii au
obligaţia de a-şi exprima votul afirmativ sau negativ, abţinerea nefiind permisă.
Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii
Constituţionale. În competenţa sa intră aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Curţii, preşedintele convoacă şi prezidează şedinţele acesteia, îndeplinind şi celelalte atribuţii
prevăzute în Legea de organizare şi funcţionare a Curţii, precum şi în Regulament.
 Aparatul Curţii Constituţionale este alcătuit din corpul magistraţilor - asistenţi, care îşi
desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii, şi din personalul Secretariatului
General, care asigură serviciile necesare funcţionării Curţii.

3. Competență și atribuții:

(i) Curtea Constituțională:

Conform art. 146 din Constituție atribuțiile Curții sunt însă mai întinse. Astfel, art. 2 alin. (2)
din Legea 47/1992, republicata, stabilește că sunt neconstituționale actele normative supuse
controlului "care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției." Curtea se pronunță numai
asupra constituționalității actelor normative supuse controlului, fără sa poată să le modifice sau
să le completeze.
Competența Curții, care este prevăzută în art. 146 din Constituție, nu poate fi contestată de
nicio autoritate publică, aceasta fiind singura în drept sa hotărască asupra asupra competenței
sale. Tocmai din acest motiv nu pot apărea conflicte de competență, nici negative, nici pozitive.
Capitolul al 3-lea din Legea nr. 47/1992 este dedicat competenței Curții Constituționale.
Așadar, potrivit articolul 10 “Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres
prevăzute de art. 146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică. Sesizările trebuie
făcute în formă scrisă şi motivate.”
Competența Curții Constituționale este reglementată în funcție de menirea acesteia, într-un
sistem statal, care este cea de garant al supremației Constituției.

În continuare, articolul 11 prevede faptul ca Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri

şi emite avize. Asadar, competența Curții Constituționale se realizează printr-o serie de atribuții,
care se pot clasifica in funcție de mai multe criterii:
A) În funcție de criteriul actului pronunțat sau emis de Curte, atribuțiile se clasifică astfel:

I. Aribuțiile care se realizează prin pronunțarea de decizii sunt următoarele:

1) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora la

sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a
Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de
ce puțin 50 de deputati sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra
inițiativelor de revizuire a Constituției;

2) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la

sesizarea unua dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de
deputați sau de cel puțin 25 de senatori;
 3) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor
plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două camere ale
Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup
parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;

4) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate

în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate
poate fi ridicată direct și de către Avocatul Poporului;

5) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la

cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-
ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

6) hotărăște aspra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

II. Atribuțiile care se realizează prin pronunțarea de hotărâri sunt următoarele:

1) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă

rezultatele sufragiului;

2) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de

Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

3) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului

şi confirmă rezultatele acestuia;

4) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către

cetăţeni;

III. Atribuția care se realizează prin emiterea de Avize consultative este cea referitoare la
propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României.

Această clasificare este și cea prevăzută de Legea nr. 47/1992:

B) În funcție de criteriul conținutului atribuției, acestea se clasifică astfel:

1) atribuții referitoare la controlul constituționalității legilor, regulamentelor și

ordonanțelor, care sunt cele prevăzute de Art. 146 lit. a), c), d) și j) din Constituție;

2) atribuția referitoare la controlul constituționalității tratatelor, care este prevăzută de

Art. 146 lit. b) din Constituție;

3) atribuții referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumului, care

sunt prevăzute de Art. 146 lit. f) și i) din Constituție.
 4) atribuții referitoare la exercitarea mandatului Președintelui României, care sunt
prevăzute în Art. 146 lit g) și h) din Constituție;

5) alte atribuții care sunt prevăzute de Art. 146 lit. e), k) și l) din Constituție.

C) În funcție de criteriul gurpării atribuțiilor potrivit importanței acestora li al caracterului

principal al unora dintre ele, ele se clasifică astfel:

1) Atribuții referitoare la controlul de constituționalitate, care sunt prevăzute de Art. 146

lit. a)-d) și j) din Constituție și

2) atribuții referioare la constituirea, organizarea și activitatea unor autorități statale și a

partidelor politice, care sunt prevăzute de Art. 146 lit. e)-h) și k) din Constituție.

Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele legii.

Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au
putere numai pentru viitor.
În realizarea funcţiei sale de "garant al supremaţiei Constituţiei", Curtea îndeplineşte
atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:
 se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a
Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr
de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra
iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
 se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la
sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de
deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
 se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia
dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel
puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
 hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele,
ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de
neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
 soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la
cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a
primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
 veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă
rezultatele sufragiului;
 constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de
Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
  dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui
României;
 veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului
şi confirmă rezultatele acestuia;
 verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni;
 hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
 îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Regulamentul prevede atribuții specifice atât pentru plenul Curții, cât și pentru Președintele
acesteia. Acestea se regăsesc in Capitolul al 2-lea. Articolul 4 enumeră atribuțiile plenului:
Plenul Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege,
precum şi următoarele atribuţii:
 adoptă reglementări şi normative proprii, în aplicarea dispoziţiilor legale;
 aprobă proiectul de buget al Curţii Constituţionale şi rectificările aduse bugetului, în
condiţiile legii;
 aprobă programe de dezvoltare pe diferite domenii de activitate, precum şi programul
anual privind achiziţiile publice;
 aprobă structura organizatorică şi nomenclatorul funcţiilor Curţii Constituţionale,
potrivit legii;
 numeşte şi eliberează din funcţie secretarul general;
 validează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent şi
de personal de specialitate juridică asimilat acestora, precum şi rezultatele examenului
de capacitate a magistraţilor-asistenţi stagiari şi a personalului de specialitate juridică
asimilat acestora;
 aprobă planul de relaţii externe şi participarea la diferitele acţiuni organizate în plan
bilateral sau multilateral, precum şi reprezentarea Curţii Constituţionale în cadrul unor
organisme internaţionale;
 aprobă organizarea de către Curtea Constituţională a unor manifestări ştiinţifice, cu
participarea unor invitaţi din ţară şi din străinătate;
 hotărăşte programul de lucru al Curţii Constituţionale şi stabileşte zilele în care au loc
şedinţele de judecată;
 aprobă confecţionarea unor plachete şi medalii pentru a marca unele evenimente din
activitatea Curţii Constituţionale;
 ia în discuţie propunerile formulate de Corpul magistraţilor - asistenţi;
 aprobă programul de formare profesională a magistraţilor - asistenţi;
 soluţionează contestaţiile formulate împotriva calificativelor acordate magistraţilor-
asistenţi;
 aplică judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, sancţiuni disciplinare;
 aplică magistraţilor-asistenţi, în funcţie de gravitatea abaterii, sancţiuni disciplinare, în
condiţiile prezentului regulament;
  stabileşte răspunderea patrimonială a judecătorilor Curţii Constituţionale, la
propunerea secretarului general;
 adoptă orice alte măsuri necesare pentru aplicarea legii şi pentru buna desfăşurare a
activităţii Curţii Constituţionale.
În îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul regulament, Plenul Curţii Constituţionale
adoptă hotărâri.
Așadar, întrucât Curtea Constituțională este garantul suprem al respectării drepturilor si
libertăților fundamentale ale oamenilor trebuie respectat un set de reguli bine definite referitoare
la:
 competența Curții;
 actele de sesizare;
 activitatea premergăoare dezbaterilor;
 ședințele publice;
 ședințele de deliberări;
 activitatea ulterioară pronunțării;
 publicarea actelor Curții.

(ii) Președintele Curții Constituționale

Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu
majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.
Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.
Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de
Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de
scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin
între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi.
Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.
Preşedintele numeşte un judecător care îi va ţine locul în timpul absenţei.
În caz de vacanţă a funcţiei, se alege un preşedinte până la încheierea perioadei de 3 ani
prevăzute la art. 7 alin.
Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacanţei, potrivit procedurii prevăzute la
art. 7 alin. (3).
Potrivit Legii nr. 47/1992, preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii:
 coordonează activitatea Curţii Constituţionale;
 convoacă şi prezidează şedinţele Curţii Constituţionale;
 desemnează judecătorul-raportor în cazurile prevăzute de lege şi stabileşte termenele
de judecată;
  reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice şi a altor organizaţii,
române sau străine;
 constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor, prevăzute în prezenta lege, şi
sesizează autorităţile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant;
 îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Curţii Constituţionale.
Preşedintele supraveghează activitatea de ordonator de credite a secretarului general al Curţii
Constituţionale.
În exercitarea atribuţiilor de conducere administrativă, preşedintele emite ordine.
Atribuțiile președintelui Curții sunt enumerate și în Regulament, în articolul 5. Acestea sunt:
 dispune şi semnează comunicarea sesizărilor adresate Curţii Constituţionale către
autorităţile publice, pentru ca acestea să transmită, în cazurile prevăzute de lege,
punctele de vedere, precum şi orice alte documente solicitate de către Curte, potrivit
legii;
 desemnează judecătorul-raportor şi magistratul-asistent în dosarele înregistrate pe rolul
Curţii Constituţionale;
 sesizează Consiliul Superior al Magistraturii privind neregulile referitoare la trimiterea
actelor de sesizare a Curţii Constituţionale, atunci când este necesar;
 îl înştiinţează pe Preşedintele României în cazurile prevăzute de Constituţie şi de Legea
nr. 47/1992, republicată;
 dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor
Curţii Constituţionale, precum şi comunicarea acestora autorităţilor publice prevăzute
de lege;
 numeşte prin ordin magistraţii-asistenţi, magistraţii - asistenţi-şefi şi prim-magistratul-
asistent şi conduce activitatea acestora;
 numeşte prin ordin personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi şi
personalul auxiliar de specialitate;
 repartizează magistraţii-asistenţi pe lângă judecătorii Curţii Constituţionale, cu acordul
judecătorilor;
 repartizează spre soluţionare, printr-o rezoluţie datată, cererile, petiţiile şi orice alte
memorii adresate Curţii Constituţionale;
 aprobă eliberarea de copii de pe actele din dosarele Curţii Constituţionale, la cererea
motivată a părţilor;
 aprobă statul de funcţii şi de personal;
 dispune delegările de atribuţii, în condiţiile legii;
 încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele individuale de muncă;
 exercită autoritatea disciplinară în condiţiile legii şi ale prezentului regulament;
 dispune organizarea concursurilor pentru angajarea şi promovarea personalului Curţii
Constituţionale;
 dispune organizarea examenului de capacitate pentru magistraţii-asistenţi stagiari şi
personalul de specialitate juridică asimilat acestora;
 aprobă efectuarea concediilor de odihnă, în condiţiile legii, de către judecători,
magistraţi-asistenţi şi de către secretarul general şi dispune rechemarea acestora din
concediul de odihnă; aprobă concediile fără plată şi concediile pentru evenimente
deosebite, potrivit legii şi Regulamentului privind concediile judecătorilor Curţii
Constituţionale şi ale personalului acesteia;
 stabileşte răspunderea patrimonială a personalului Curţii Constituţionale, pe baza
propunerilor secretarului general;
 dispune măsuri privind îndeplinirea de către personalul Curţii Constituţionale a
obligaţiilor de serviciu prevăzute prin lege şi regulament;
 acordă calificativele anuale magistraţilor-asistenţi, la propunerea prim-magistratului-
asistent;
 face propuneri de decorare a judecătorilor Plenului Curţii Constituţionale şi a
personalului acesteia.
 Bibliografie:

 Constituția Romaniei republicată în urma revizuirii din anul 2003;

 Legea privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale
republicată;
 Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale din 7
martie 2012;
 Curs universitar - “Drept constituțional și instituții politice” – Gheorghe
Iancu
 www.ccr.ro