Sunteți pe pagina 1din 14

Indicatorii variatiei

APLICAȚII REZOLVATE

Se cunosc următoarele date despre 100 de agenţi ai unei societăţi de asigurări:


Grupe de agenţi Valoarea medie a poliţelor
după vechime Număr agenţi încheiate într-o lună
(ani) (Euro)
sub 5 25 1100
5 – 10 50 1280
10 şi peste 25 1452

Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie pe total a fost de 13,25%, se cere:


a) să se verifice dacă factorul de grupare “vechimea în muncă” este semnificativ.

Rezolvare:
Notăm cu: xi = vechimea i=1,3 ;
ni = numărul de agenţi;
y i = valoarea medie a poliţelor.
a) Coeficientul (gradul) de determinaţie:
δ2
R2 = 2⋅100
σ
Media pe total:
3
∑ y i⋅ni
1100⋅25+1280⋅50+1452⋅25
y= i=13 = =1278 Euro / agent
100
∑ ni
i=1
3
∑ ( y i− y ) 2⋅ni ( 1100−1278 )2⋅25+ ( 1280−1278 )2⋅50
δ = i=1
2
3
= +
100
∑ ni
i=1
( 1452−1278 )2⋅25
+ =15 . 492
100
Dispersia totală o deducem din coeficientul de variaţie pe total:
σ
v= ⋅100=13 ,25 ⇒ σ=1278⋅0,1325=169 ,335 Euro/agent
y
2
 σ =28674 ,34
15492
R2 = ⋅100=54 ,02 >50
Deci 28674 , 34
înseamnă că factorul de grupare “vechimea în muncă” este factor semnificativ pentru variaţia
valorii poliţelor încheiate deoarece variaţia valorii poliţelor încheiate depinde în proporţie de
54,02% de vechimea agenţilor şi în proporţie de 45,98% de alţi factori.

APLICAȚII CU STRUCTURĂ DE REZOLVARE

1. Un auditor bancar a selectat zece conturi şi a înregistrat sumele existente în fiecare


dintre aceste conturi. Sumele sunt date în Euro:
150 175 195 200 200 215 250 255 258 262
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria;
b) să se calculeze suma medie de bani existentă într-un cont;
c) să se aprecieze dacă media este reprezentativă;
d) să se studieze asimetria seriei;
e) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “conturi cu suma in euro mai mare sau
egală cu 250“ ≥ 250” .
Rezolvare:
cu xi = suma existentă într-un cont, i=1, n
Vom nota
n = număr de conturi.

a) Avem o serie simplă (date negrupate) care se reprezintă grafic prin diagrama prin
coloane:

Scara de reprezentare: 1 cm pe oy =

b) Fiind o serie simplă, media se va calcula ca o medie aritmetică simplă:


n
∑ xi
i=1
x= =
n
Interpretare:
c) Reprezentativitatea medie se studiază cu ajutorul coeficientului de variaţie (v):
σ
v = ⋅100=
x
σ =√ σ 2 =
n
∑ ( x i− x ) 2
i=1
σ 2= =
n
Interpretare:

d) Asimetria se studiază cu ajutorul coeficientului de asimetrie propus de Pearson:

x−Mo
Cas= =
σ
Fiind o serie simplă, Modul (Mo) este valoarea care apare de cele mai multe ori, deci Mo =
Interpretare:

e) Avem o caracteristică alternativă:


- conturi cu suma  250 euro;
- conturi cu suma  250 euro.
Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (.....................) 1 m=
NU (.....................) 0 n–m=
Total - n=

Media caracteristicii alternative:


m
w= =
n
Interpretare:

Dispersia caracteristicii alternative:


2
σ w =w(1−w )=
2. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul cărţilor împrumutate de către abonaţii
unei biblioteci în decursul unei luni:
Număr cărţi împrumutate 0 1 2 3 4 5 6 7
Număr abonaţi 18 39 57 64 42 33 21 4
Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia abonaţilor după numărul cărţilor împrumutate;
b) să se aprecieze omogenitatea seriei;
c) să se studieze asimetria seriei;
d) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “numărul de cărţi împrumutate sa fie mai
mic sau egal cu 3 “ ≥ 250” .

Rezolvare:
a) Avem o serie de frecvenţe pe variante care se reprezintă grafic prin diagrama prin bare
sau bastoane:

Scara de reprezentare: 1 cm pe OX = 1 cm pe OY =

b) Omogenitatea seriei se apreciază cu ajutorul coeficientului de variaţie (v):


σ
v = ⋅100=
x
k
∑ xi⋅ni
i=1
x= k
=
∑ ni
i=1

k = numărul variantelor
σ =√ σ 2 =
k
∑ ( x i− x ) 2⋅n i
σ 2 = i=1 k
=
∑ ni
i=1
Interpretare:

c) Asimetria se apreciază cu ajutorul coeficientului de asimetrie propus de Pearson:

x−Mo
Cas= =
σ
Fiind o serie pe variante, modul (Mo) este egal cu varianta (valoarea lui x i) căreia îi
corespunde frecvenţa absolută (ni) maximă.

Deci Mo =
Interpretare:

d) Avem o caracteristică alternativă:


- număr de cărţi împrumutate ¿ 3 ;
- număr de cărţi împrumutate ¿ 3 .
Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (.....................) 1 m=
NU (.....................) 0 n–m=
Total - n=

Media caracteristicii alternative:


m
w= =
n
Interpretare:

Dispersia caracteristicii alternative:


2
σ w =w(1−w )=

3. Se cunosc următoarele date referitoare la punctajul obţinut la un test de către 100 de


studenţi:
Punctajul obţinut 15-25 25-35 35-45 45-55 55-65 65-75 75-85
Număr studenţi 9 15 22 29 17 6 2
Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia numărului de studenţi după punctajul obţinut;
b) să se studieze variaţia din cadrul seriei;
c) să se aprecieze asimetria seriei;
d) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “punctajul obţinut ¿ 45 “ ≥ 250” .
Rezolvare:
a) Avem o serie de frecvenţe pe intervale care se reprezintă grafic prin: histogramă,
poligonul frecvenţelor sau ogiva:

Scara de reprezentare: 1 cm pe OX = 1 cm pe OY =

b) Variaţia se apreciază cu ajutorul coeficientului de variaţie (v):


σ
v = ⋅100=
x
k
∑ xi⋅ni
x= i=1k =
∑ ni
i=1

k = numărul de intervale;
xi = centrele de interval care trebuie calculate.
Punctajul obţinut 15-25 25-35 35-45 45-55 55-65 65-75 75-85
Număr studenţi ni 9 15 22 29 17 6 2
xi 15 + 25
=
2

σ =√ σ 2 =
k
∑ ( x i− x ) 2⋅n i
σ 2 = i=1 k
=
∑ ni
i=1

Interpretare:
c) Asimetria se apreciază cu ajutorul coeficientului de asimetrie propus de Pearson:

x−Mo
Cas= =
σ
Fiind o serie pe intervale egale, modul (Mo) se determină cu relaţia:.
Δ1
Mo=x 0 +h⋅ =
Δ1 + Δ2

Intervalul modal este intervalul căruia îi corespunde frecvenţa absolută maximă.


Interpretare:

d) Avem o caracteristică alternativă:


- punctajul obţinut ¿ 45 ;
- punctaul obținut ¿ 45 .
Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (.....................) 1 m=
NU (.....................) 0 n–m=
Total - n=

Media caracteristicii alternative:


m
w= =
n
Interpretare:

Dispersia caracteristicii alternative:


σ 2w =w(1−w )=

4. Trei companii producătoare de automobile şi-au înscris maşinile la o cursă, iar vitezele
înregistrate pentru fiecare din maşinile participante au fost:
Compania producătoare de
automobile Vitezele automobilelor
Audi 185 182 179 188 206
BMW 173 176 160 171
Mercedes 162 176 184
Se cere:
a) să se calculeze viteza medie a automobilelor pentru fiecare companie şi pe total;
b) să se verifice regula de adunare a dispersiilor;
c) să se aprecieze în ce măsură variaţia vitezei automobilelor este influenţată de
compania producătoare.
Rezolvare:
a) Notăm cu: xi = automobilele produse, i=1,3 ;
yij = viteza automobilelor produse.
Pentra a calcula viteza medie a automobilelor pentru fiecare companie (mediile de grupă),
utilizăm relaţia:
ni

∑ y ij
j=1
y i=
ni
unde: ni reprezintă numărul automobilelor pentru fiecare companie.
Pentru i = 1 (Audi), vom avea:
n1

∑ y1 j
j=1
y 1= =
n1

Pentru i = 2 (BMW), vom avea:


n2

∑ y2 j
j=1
y 2= =
n2
Pentru i = 3 (Mercedes), vom avea:
n3

∑ y3 j
j=1
y3= =
n3
Pentru a calcula viteza medie a automobilelor prentru toate companiile (media pe total),
putem utiliza fie relaţia:
3
∑ y i⋅ni
y= i=13 =
∑ ni
i =1
sau:
3 ni

∑ ∑ y ij
i=1 j=1
y= 3
=
∑ ni
i =1

b) Pentru a putea verifica regula de adunare a dispersiilor, trebuie calculate în prealabil


toate tipurile de dispersii şi anume:
b.1. Dispersiile de grupă:
ni

∑ ( y ij − y i ) 2
j =1
σ 2i =
ni
Pentru i = 1 avem:
n1

∑ ( y 1 j − y 1 )2
j=1
σ 21 = =
n1

Pentru i = 2 avem:
n2

∑ ( y 2 j− y 2 )2
j=1
σ 22 = =
n2

Pentru i = 3 avem:
n3

∑ ( y 3 j− y 3)2
j =1
σ 23 = =
n3

b.2. Media dispersiilor de grupă:


3
∑ σ 2i ⋅ni
σ 2 = i=13 =
∑ ni
i=1

b.3. Dispersia dintre grupe:


3
∑ ( yi − y ) 2⋅ni
δ 2= i =1 3
=
∑ ni
i =1

b.4. Dispersia totală (generală):


3 ni

∑ ∑ ( y ij − ȳ )2
i=1 j=1
σ 2= 3
=
∑ ni
i=1

Regula de adunare a dispersiilor:


2 2 2
σ =σ +δ
c) Pentru a determina în ce măsură variaţia vitezei a fost influenţată de compania
producătoare, vom calcula gradul de determinaţie:
2
δ
R2y / x = 2⋅100=
σ
Interpretare:

APLICAŢII PROPUSE

1. Într-o firmă de leasing lucrează 10 operatori care în luna septembrie 2007 au încheiat fiecare
contracte de leasing în valoare de: 80, 88, 90, 92, 95, 100, 105, 110, 112, 118 mii
Euro.
Se cere:
a) să se formeze seria privind valoarea contractelor de leasing încheiate;
b) să se calculeze valoarea medie a contractelor de leasing încheiate de un operator
c) să se calculeze indicatorii tendintei centrale;
d) să se caracterizeze gradul de variaţie al seriei;
e) să se caracterizeze gradul de asimetrie;
f) să se reprezinte grafic seria.

2. Calculaţi media, mediana şi modul pentru fiecare din cele 3 serii de date şi precizaţi forma
asimetriei pentru fiecare set de date în parte pe baza relaţiei dintre indicatorii tendinţei centrale:
Set 1: 10, 12, 15, 15, 18, 20
Set 2: 2, 2, 4, 6, 15, 15, 18
Set 3: 12, 15, 15, 24, 26, 28

3. Despre angajaţii unei sucursale a unei bănci comerciale se cunosc datele:


Grupe de salariaţi după
vechime Nr. salariaţi
(ani)
0–4 3
4–8 5
8 – 12 10
12 – 16 7
16 - 20 5
Total 30
Se cere:
a) să se reprezinte grafic distribuţia salariaţilor după vechime;
b) să se verifice dacă distribuţia salariaţilor după vechime este omogenă;
c) să se calculeze indicatorii tendinţei centrale şi să se interpreteze relaţia dintre aceştia;
d) să se caracterizeze gradul de asimetrie;
e) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “salariaţi cu vechimea sub 8 ani”.

4. Un studiu asupra cifrei de afaceri realizată de agenţii economici din ramura comerţului şi
alimentaţiei publice a condus la următoarele rezultate exprimate în mii RON:
Valoarea minimă 3.500
Media 4.900
Abaterea medie pătratică 650
Modul 4.550
Abaterea interquartilică 1.100
Mediana 4.600
Quartila 1 4.100
Decila 1 3.700
Abaterea interdecilică 2.800
Amplitudinea absolută 5.000
Se cere:
a) clasificaţi indicatorii din tabel în indicatori ai tendinţei centrale şi indicatori ai variaţiei;
b) care este valoarea maximă a cifrei de afaceri înregistrată;
c) să se calculeze quartila 3 şi decila 9;
d) aranjaţi pe o axă indicatorii care caracterizează această serie.

5. Pentru 100 de sucursale ale unor bănci comerciale din România se cunosc datele:

Grupe de sucursale Structura Valoarea medie


Coeficientul
după numărul de numărului a creditelor
de variaţie
angajaţi la de acordate
(%)
Departamentul Credite sucursale (mii RON)
sub 5 0,2 200 2,5
5 – 10 0,5 250 2
10 şi peste 0,3 280 3
Se cere:
a) să se aprecieze gradul de omogenitate pe total;
b) să se verifice dacă factorul de grupare este reprezentativ;
c) să se reprezinte grafic structura numărului de sucursale după numărul de angajaţi.

6. Pentru trei dintre sucursalele unei bănci comerciale din România se cunosc datele:

Număr mediu de
Dispersia
Număr de operaţiuni efectuate
Sucursala numărului de
angajaţi într-o zi de un
operaţiuni
angajat
A 30 25 9
B 50 30 16
C 20 40 25

Se cere:
a) să se reprezinte grafic structura numărului de angajaţi pe sucursale;
b) să se aprecieze gradul de omogenitate pe fiecare sucursală şi pe total.

7.Un producător de saltele doreşte să afle dacă tipul programului de


lucru al angajaţilor săi afectează productivitatea muncii lor. Pentru aceasta el selectează 12
muncitori, câte 4 pentru fiecare din cele trei variante de program şi anume:
1. 4 zile pe săptămână - câte 40 ore pe săptămână;
2. program flexibil - câte 40 ore pe săptămână;
3. program standard de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână - câte 40 ore pe săptămână.
El a înregistrat producţia săptămânală pentru fiecare din cei 12
angajaţi, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Tipul Producţia săptămânală a


programului fiecărui muncitor (bucăţi)
1 32, 30, 26, 28
2 33, 35, 30, 38
3 26, 34, 28, 32

Se cere:
a) să se verifice regula de adunare a dispersiilor;
b) să se determine în ce măsură tipul programului influenţează variaţia producţiei
săptămânale.

TESTE GRILĂ

1. Dispersia nu poate fi niciodată:


a) negativă;
b) nulă;
c) pozitivă;
d) mai mare decât abaterea medie pătratică.

2. Raportul exprimat procentual dintre abaterea medie pătratică şi medie este:


a) dispersia;
b) coeficientul de asimetrie;
c) coeficientul de variaţie;
d) întotdeauna mai mare decât 100.

3. Abaterea interquartilică este:


a) un indicator mediu de poziţie;
b) un indicator de variaţie;
c) întotdeauna egală cu mediana;
d) întotdeauna egală cu modul.

4. Coeficientul de variaţie este:


a) acelaşi cu varianta;
b) un indicator al tendinţei centrale;
c) un indicator de variaţie absolut;
d) un indicator de variaţie relativ.

4. Dispersia caracteristicii alternative este:


a) întotdeauna supraunitară;
b) negativă;
c) mai mare sau egală cu 0,5;
d) cuprinsă între 0 şi 0,25.

5. Abaterea interquartilică conţine:


a) 25% din valorile centrale ale seriei;
b) 50% din valorile centrale ale seriei;
c) 80% din valorile centrale ale seriei;
d) 98% din valorile centrale ale seriei.

6. Amplitudinea absolută a variaţiei este:


a) întotdeauna egală cu xmin;
b) întotdeauna egală cu xmax;
c) întotdeauna pozitivă;
d) întotdeauna negativă.

7. Gradul de determinaţie este:


a) mai mare decât 100;
b) negativ;
c) cuprins între 0 şi 100;
d) întotdeauna egal cu 50.

8. Factorul de grupare este considerat reprezentativ dacă:


a) seria este omogenă;
b) coeficientul de variaţie este mai mic de 35%;
c) coeficientul de determinaţie este mai mare de 50%;
d) gradul de nedeterminaţie este mai mare de 90%.

9. O serie prezintă o asimetrie de dreapta dacă:


a) x< Me<Mo ;
b) x> Me>Mo ;
c) x=Me=Mo ;
d) toţi termenii seriei sunt egali între ei.

10. O serie prezintă o asimetrie de stânga dacă:


a) x< Me<Mo ;
b) x> Me>Mo ;
c) x=Me=Mo;
d) Cas < 0
11. O serie este perfect simetrică dacă:
a) coeficientul de variaţie este egal cu 100;
b) x=Me>Mo;
c) x=Me<Mo;
d) x=Me=Mo

12. Dacă între trei indicatori ai tendinţei centrale există relaţia “ x< Me<Mo ” atunci:
a) predomină valorile mici ale caracteristicii;
b) predomină valorile mari ale caracteristicii;
c) predomină valorile subunitare;
d) predomină valorile supraunitare.

13. Dacă între cei trei indicatori ai tendinţei centrale există relaţia “ x> Me>Mo “ atunci:
a) predomină valorile mici ale caracteristicii;
b) predomină valorile mari ale caracteristicii;
c) predomină valorile subunitare;
d) predomină valorile supraunitare.