Sunteți pe pagina 1din 4

Mangalia

1.Localizare geografica
Mangalia este un municipiu din județul Constanța, Dobrogea, România, așezat aproape de extremitatea sudică a
litoralului românesc.

Poziția orașului este marcată la sud de limita lacului Mangalia, de țărmul mării la est, iar la vest și la nord, de calea
ferată către Constanța, Balta Mangalia și pădurea Comorova. Este al doilea municipiu al litoralului, fiind situat la 40
km sud de Constanța și la 14 km de granița cu Bulgaria.

2.Prezentare geografica

A.Clima

Aici primavara se instaleaza timpuriu, dar este racoroasa, iar toamna dureaza mult si este frumoasa. Vara,
nebulozitatea este redusa (in jur de 25 de zile insorite intr-o luna calendaristica), soarele stralucind 10-12 ore pe zi.
Precipitatii modeste (cca 400 mm anual). Vara, briza marina este puternica. Factorii de cura naturala sunt apa marii,
care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonica (mineralizare 15,5 g), apele minerale sulfuroase, clorate,
bicarbonatate, sodice, calcice, mezotermale (21-28°C) provenite de la izvoare din partea de nord a orasului, din zona
plajei dintre statiunile Saturn si Venus, namolul sulfuros de turba, care este bogat in minerale si este extras din
mlastinile din nordul orasului (se apreciaza ca exploatarea acestuia sa dureze vreme de 250 de ani), si clima marina
bogata in aerosoli salini si radiatia solara. Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului uman. Statiunea
dispune de o plaja intinsa, cu nisip fin, permitand aerohelioterapie si talasoterapie, precum si de diguri inalte unde
exista un microclimat propice pentru inhalatii de aerosoli salini, cu proprietati terapeutice.
B.Vegetatie

Rezervatia Naturala Padurea Hagieni

Localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia-Albeşti, Pădurea Hagieni reprezintă una dintre cele mai valoroase
piese ale patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului, atât de diferit de cel
litoral aflat la numai câţiva kilometri distanţă şi prin rarităţile faunistice care şi-au găsit refugiul în această insulă de
vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole. Puteţi găsi aici bălţi cu vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase
aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri
umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind o pădure naturală de tip submediteranean.

C.Populatie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mangalia se ridică la 36.364 de locuitori, în
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 40.150 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (82,4%). Principalele minorități sunt cele de turci (4,05%) și tătari (3,25%). Pentru 9,16% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(81,22%), cu o minoritate de musulmani (7,52%). Pentru 9,21% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

D.Obiceiuri si traditii locale

În 1920, Vasile Pârvan reuşeşte să publice „Gerusia din Callatis”, un studiu amplu, pregătit din 1916, dar a cărui
apariţie a fost întreruptă de izbucnirea războiului. Vasile Pârvan evocă trecutul istoric al Callatisului, de la întemeiere,
prezentând o inscripţie ce aduce date esenţiale despre viaţa, obiceiurile şi tradiţiile acestor locuri: „Anul trecut s-a
găsit un document din sec. I d.H., şi anume chiar din primul timp al stăpânirii romane, efective, în Scythia Minor,
document care întrece în bogăţia informaţiei sale tot ce se cunoştea până acum din Callatis, ba chiar aruncă lumini
neaşteptate şi asupra vieţii elene din întregul Pont Stâng.” Digul Mangaliei si pontoanele de acostare, anii 30-
40Printre pietrele scoase pentru ridicarea bisericii greceşti din Mangalia, s-a descoperit o stelă de marmură, în două
fragmente, cu o lungă inscripţie, ce oferă date despre organizarea vieţii sociale din Callatis: un cetăţean bogat,
Apollonios, ia asupra sa demnitatea de agonothet – jocurile publice, jertfele cuvenite zeilor, praznicul pentru popor;
acesta este ales gymnasiarch şi împarte gymnasiul oraşului după vârste, potrivit diferitelor serii de exerciţii şi
întreceri. Introduce sărbătoarea bătrânilor Callatidei – Gerusia – cu cele mai bogate solemnităţi şi ospătări.
Agonothet sau gymnasiarch însemna a fi binefăcătorul oraşului. De aceea, el este cinstit de cetăţenii săi prin statui
de bronz şi picturi şi este încoronat atât pe viaţă, cât şi la diferitele sărbători ale oraşului: adunarea poporului de la
sfârşitul anului, Caesareele (jocuri după modelul oraşelor greceşti din Sud), adunarea cu serbări, jocuri şi bâlciul
anual, sărbătoarea Diombriilor, „după primele ploi de toamnă”, jertfa înainte de începutul muncilor de toamnă,
dovedind însemnătatea agriculturii în viaţa de aici.

3.Scurt istoric

Localitatea este menționată sub numele de Pangalla sau Pancalia în portulanele genoveze din secolul al XIII-lea.
Forma „Mangalia” apare prima dată în anul 1593. Asemănarea cu denumiri tătărești din Bugeac (Coștangalia,
Șamangalia, Gioltaigalia) și prezența, de multe veacuri, a unei importante comunități de tătari în oraș, atestă originea
tătărească a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata în
portulanele genoveze, uneori între paranteze sub Pangalla sau Pancalia)

4.Obiective turistice

-Moscheea Esmahan Sultan

-Muzeul de Arheologie Callatis

-Monumentul Eroilor

-Muzeul Marinei

-Mormântul creștin cu psalmi

-Herghelia Mangalia
-Rezervația Naturală Hagieni

-Biserica Sf. Mina

-Portul Turistic

-Peștera Movile

-Pădurea Comorova

-Movila Documaci

-Mormântul cu papirus

-Edificiul Bizantin

-Lacul Mangalia

-Cetatea Callatis

-Peștera Limanu

Bibliografie:

http://www.mangalia.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mangalia