ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREȘTI

PROIECT: Marketing și management

agroalimentar strategic

LA SOCIETATEA AGRANA SA

BUCUREȘTI 2018
 CAPITOLUL I – Prezentarea generală a societății

1.1 Scurt istoric

Scurt istoric al societatii
AGRANA ROMANIA SA este o societate cu capital majoritar austriac, inmatriculata la
Registrul Comertului sub nr. J40/441/2008, CUI RO 2083754. Piata reglementata pe care se
tranzactioneaza valorile mobiliare emise: este BVB, Piata Rasdaq, societatea avand simbolul
BETA.Sediul societatii este in Romania, localitatea Bucuresti, soseaua Straulesti, nr. 178-180,
sector 1. Societatea are urmatoarele sucursale: Buzau, cu sediul in Buzau, Aleea Industriei nr.7,
judetul Buzau, Roman, cu sediul in Roman, strada Energiei nr.6, judetul Neamt. Tandarei, cu
sediul in Tandarei strada Teilor nr.3, judetul Ialomita. Activitatea de fabrizare a zaharului are loc
la fabricile de zahar din Buzau si Roman, cea de la Tandarei fiind in conservare.
Societatea are deschise urmatoarele agentii: Agentia Cluj-Napoca – strada Orastiei, nr.10 –
Someseni, judetul Cluj; Agentia Timisoara – strada Polona nr.2, judetul Timis; Agentia
Pantelimon – oras Pantelimon, soseaua de Centura nr.16, judetul Ilfov; Agentia Brasov – strada
Caramidariei nr.5, judetul Brasov . Capitalul social subscris si varsat al AGRANA ROMANIA
SA este de 14.454.214,8 RON, divizat in 144.542.148 actiuni nominative fiecare avand o valoare
nominala de 0,1 RON.
Istoric:
In anul 1990, in temeiul HG 1353/1990 se infiinteaza societatea Beta Tandarei SA,
profilul acesteia fiind productia si comercializarea zaharului. In anul 1998 pachetul majoritar de
actiuni al BETA Tandarei SA a fost achizitionat de la FPS de catre investitorul austriac Agrana
Zucker GmbH. In acelasi an Agrana Zucker GmbH achizitioneaza de la FPS pachetul majoritar
de actiuni la alte doua societati cu acelasi profil: DANUBIANA ROMAN SA si ZAHARUL SA
Buzau. In anul 2002, BETA TANDAREI SA a fuzionat cu Zaharul SA Buzau, in calitate de
societate absorbanta, avand in vedere ca ambele societati aveau acelasi actionar majoritar
austriac. Sediul societatii a fost schimbat din Tandarei in Buzau, de asemenea societatea si-a
schimbat denumirea din Beta Tandarei SA in Zaharul Romanesc SA. In anul 2005, are loc cea
de a doua fuziune intre Zaharul Romanesc SA in calitate de societate absorbanta si Danubiana
Roman SA, respectiv, Agrana Romania Holding and Trading Company SRL in calitate de
societati absorbite. In aceeiasi adunare generala se aproba schimbarea denumirii societatii din
Zaharul Romanesc SA in Agrana Romania SA, mentiune ce este inregistrata in evidentele
Registrului Comertului. Adunarea Generala a Asociatilor hotaraste cu aceiasi ocazie si
2
schimbarea sediului societatii din Buzau in Bucuresti. Aceasta hotarare este implementata la
inceputul anului 2008, cand AGRANA ROMANIA se inmatriculeaza la Oficiul Registrului
Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti sub nr. J40/4411/2008 . In tot acest interval de timp
societatea si-a pastrat profilul initial – producerea si comercializareazaharului.

1.2 Structura organizatorica

Informatii cu privire la actiuni si structura actionariatului

Actiunile fac parte din aceeasi categorie de actiuni, sunt ordinare, nominative, indivizibile,
integral platite si emise in forma dematerializata. Actiunile emitentului confera detinatorilor lor
drepturi egale. Fiecare actiune confera titularului sau dreptul la un vot in Adunarea Generala,
dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere si dreptul de a participa la distribuirea
beneficiilor. Potrivit Certificatului Constatator nr. 93409 la data de 03.03.2017, capitalul social
subscris si varsat al emitentului este de 14.454.214,80 lei, varsat integral de actionari, divizat in
144.542.148 actiuni nominative cu valoarea nominala de 0,10 lei fiecare.
Structura actionariatului este urmatoarea:
1. Agrana Zucker GmbH , societate austriaca avand sediul in Viena, Friedrich-Wilhelm-
Raiffeisen-Platz 1, 1020, inregistrata cu nr. FN 51.929t, detine un numar de 132.708.955
actiuni cu o valoare totala nominala de 13.270.895,5 RON, reprezentand 91,8133% din
capitalul social al Societatii.
2. A.V.A.S institutie de interes public cu personalitate juridica avand sediul in Str. Capitan
Aviator Alexandru Serbanescu nr.50, sector 1, Bucuresti, detine un numar de 5.856.865
actiuni avand o valoare totala nominala de 585.686,5 RON reprezentind 4,0520% din
capitalul social al Societatii.
3. Alti actionari detin un numar de 5.976.328 actiuni cu o valoare totala nominala de
597.632,8 RON, reprezentand 4,1347% din capitalul social al Societatii.

3
 Conducerea societatii
Societatea este administrata in sistem dualist, de catre un Directorat si un Consiliu de
Supraveghere
La data de 01.03.2016 componenta Consiliului de Supraveghere al AGRANA ROMANIA
SA este:
Nume - Calitate
Martin Doppler - Presedinte
Andreas Schroeckenstein - Membru
Roman Knotzer - Membru
Sursa: Emitentul

La data de 01.03.2017 componenta Directoratului AGRANA ROMANIA SA este

urmatoarea:
Nume - Calitate
Gabrielea Petrea - Presedinte
Madalina Roman - Membru
Catalin Limbidis - Membru
Sursa: Emitentul

Potrivit actului constitutiv, conducerea societatii revine in exclusivitate Directoratului,

care isi exercita atributiile sub controlul Consiliului de supraveghere. Directoratul indeplineste
toate actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor
rezervate de lege in sarcina Consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.
Directoratul este compus din 3 membri.
Membrii Directoratului reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie, acestia urmand
sa exercite aceaste atributii in mod separat. Dna Gabriela Petrea conduce activitatea
departamentelor vanzari, marketing si agricol, in vreme ce dna Madalina Roman, conduce
activitatea departamentelor financiar, IT, juridic, iar dl. Catalin Limbidis pe cea a departamentelor
4
operational, logistica si calitate. Conform ultimei structuri a actionariatului comunicata de
Depozitarul Central pentru data de referinta: 10.02.2015, niciunul dintre membrii Directoratului nu
detine actiuni la AGRANA
ROMANIA SA la aceasta data.

Detalii cu privire la angajati

Emitentul îşi respectă angajatii recunoscandu-le devotamentul şi profesionalismul. Ofera
conditii de angajare corecte, bazate pe competentă. Creează un mediu de lucru în care sunt
cultivate respectul reciproc, implicarea şi încrederea. Contributia fiecărei persoane la efortul
echipei constituie o parte esentială din managementul performantei. Deoarece angajatii
reprezintă una dintre resursele cele mai valoroase ale companiei, emitentul investeşte
continuu în pregătirea lor.
Numarul mediu al angajatilor societatii in anul 2017 a fost de 526.

Situatia angajatilor societatii la data de 31.12.2017 este prezentata in tabelul de mai jos:
Numar de angajati la 31.12.2017 - 529
Angajati cu studii superioare - 130
Angajati cu studii medii - 186
Angajati cu alte studii - 213
Raporturile intre managementul societatii si angajati sunt cele reglementate de legislatia
muncii. Pe parcursul anului 2017 nu s-au inregistrat elemente, stari conflictuale de natura afectarii
raporturilor dintre angajator si angajati, intre conducere si personalul din societate exista o
5
relatie bazata pe disciplina, incredere si intelegere reciproca.
Angajatii societatii sunt organizati in Sindicatul Liber Agrana si Sindicatul FZR. Membrii de
sindicat sunt in numar de 471.

1.3 Structura de productie/ produse

Descrierea activitatii
Principala activitate a Agrana România este producţia de zahăr din zahăr brut importat şi
din sfeclă de zahăr din producţia internă. Agrana operează ca furnizor de zahăr pentru industria
îndulcitorilor şi băuturilor nealcoolice, pentru sectorul internaţional de comerţ cu amănuntul
(retail), în special pentru retailerii locali din micile oraşe şi din satele din întreaga ţară. Capacităţile
de producţie de zahăr ale grupului Agrana în România sunt situate în Buzău, judeţul Buzău,
Ţăndărei, judeţul Ialomiţa şi Roman, judeţul Neamţ. Cu excepţia fabricii de la Roman, celelalte
capacităţi de producţie sunt concepute exclusiv pentru rafinarea zahărului brut din trestie de zahăr.
Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr este localizată în Roman, judeţul Neamţ. Prin procesarea
sfeclei de zahăr, fabrica reprezintă un partener important pentru producătorii agricoli de sfeclă de
zahăr şi proprietarii de terenuri din zona de est a României, începând de la graniţa ucraineană, până
în judeţul Galaţi, în sud. Pe lângă sfeclă, fabrica de la Roman poate de asemenea să rafineze zahăr
brut, la o rată de 1.000 de tone de zahăr brut pe zi. Fabrica de la Buzău are capacitatea de a procesa
1.000 de tone de zahăr brut pe zi. La Roman, pe langa activitatea de obtinere a zaharului si
ambalare, exista si o productie de produse zaharoase, ciocolata, bomboane si rahat.

Cota de piata / Principali competitori

Piata de zahar pe care activeaza Agrana Romania SA este o piata determinata de principiile
aconomiei de piata, preturile sunt stabilite de raportul intre cerere si oferta. Piata de zahar se
remarca fata de alte piete printr-o competitivitate ridicata. In Piata Romaniei activeaza 4 mari
producatori unul cu capital roman si 3 cu calital strain, dar si alti producatori din Europa ce ajung
sa concureze produsele celor 4 atat pe canalul industrial cat si pe cel de retail.
Piata zaharului este una din cele mai active piete, zaharul putand circula pe tot teritoriul
Uniunii Europene fara restrictii si determinat doar de nivelul de pret. Astfel, pe piata romaneasca
se popate gasi pe parcursul anului zahar din Grecia, Ungaria, Serbia, Polonia, Franta, Croatia dar si
din Republica Moldova si Ucraina, fapt datorat intelegerilor comerciale de liber schimb cu
aceste ultime doua tari. In conditiile enuntate mai sus, piata romaneasca a zaharului este extrem de
competitiva fiind de multe ori si in prezent, alaturi de piata Bulgara, la cel mai scazut pret din
Europa. Estimam ca producatorii europeni au in total o cota de piata de aproximativ 6% in
6
Romania. Avantajul unei asemenea piete este dat de necesitatea continua a supravegherii
costurilor,eficientei si eficacitatii pe tot lantul de productie sau rafinare, fapt demonstrat de Agrana
prin ponderea importanta ce o are pe piata locala.
Pe langa Agrana Romania SA, producatorii cu facilitati locale sunt:
1. SC BOD SA – cu capital integral romanesc, procesator exclusiv de sfecla de zahar. –
5% cota de piata
2. SC ZAHARUL ORADEA SA – companie cu capital german. – 26% cota de piata
3. SC TEREOS SA – companie cu capital francez – 18% cota de piata
Cota de piata a AGRANA ROMANIA SA ce o estimam se situeaza la nivelul aproximativ
de 45%. Nu exista studii de specialitate si nici o statistica acurata ce sa ne permita o
estimare corecta.

Figura 1 – Cantitatea de zahar produsa anual exprimata % de SC Agrana Romania

7
1.Zahar cristal Cristale de mărime medie, 55%
liber curgătoare, de culoare albă.
25000 t / an 37.500.000
Dulce fără miros sau gust LEI
străin. 1,5 lei/kg

1 kg

Cantitatea de zahar produsa anual exprimata procentual

7
19%

6
5 3%
3%

4 1
4% 55%

3
11%

2
5%

1 2 3 4 5 6 7

8
2.FIN Cristale de zahăr fin, de 2103 t/an 31.545.500 5%
mărime mică, uniforme, de 1,5 lei/kg LEI
culoare albă, uscate,
nelipicioase, neaglomerate, liber
curgătoare.

Dulce, fără miros şi gust

străin, atât în stare solidă cât şi
1 kg în soluţie.

3. Pudra Pudră albă, dulce, fără miros 4956 t/an 7.087.080 11%
sau gust străin. 1.43 lei kg LEI

Pachet 500g

4.Pliculete Fin Cristale de zahăr fin, de 1900/ an 1.881.000 4%

mărime mică, uniforme, de LEI
culoare albă, uscate, 0.99lei/kg
nelipicioase, neaglomerate, liber
curgătoare.

Dulce, fără miros şi gust

străin, atât în stare solidă cât şi
în soluţie.

5. . Baghetă - fin alb Cristale de zahăr fin de 1300 t/an 1.287.000 3%

mărime mică, uniforme, de 0.99 lei/kg LEI
culoare albă, uscate,
nelipicioase, neaglomerate, liber
curgătoare.

Dulce, fără miros şi gust

străin, atât în stare solidă cât şi
în soluţie.

6. GELIFIANT Zahărul Mărgăritar Gelifiant 1200t/an 1.560.000 3%

1:1 leagă gemul și dulceata in LEI
doar cateva minute. Timpul mai 1,30 lei/kg
scurt de fierbere asigura
păstrarea vitaminelor si a
gustului natural al fructelor.

Pungă hartie, 1kg

9
7. Retail Mărgăritar Zahărul Mărgăritar Brun de 8796 t/an 13.194.000 19%
Brun de Mauritius Mauritius este un produs natural 1.5 lei/kg LEI
provenit din plantațiile de trestie
de zahăr cultivate de sute de ani
în insula Mauritius din Oceanul
Indian.

TOTAL 45.255 tone/an 94.054.580 100%

LEI

1.4 Compartimentul logistic

AGRANA ROMANIA are un sistem logistic performant (camioane şi cisterne proprii) şi este
singura companie care poate livra zahăr în cele mai diverse şi eficiente metode: în big-bags, în
cisternă (vrac), în containere etc.

Produsele desfacute de AGRANA ROMANIA pe piata romaneasca sunt:

Zahar vrac cisterna

Zahar vrac big bag – 1000 kg
Zahar vrac 50 kg
Zahar vrac 25 kg
Zahar vrac 10 kg
Zahar pudra
Zahar 1kg sub marcile Margaritar si Coronita
Specialitati sub brandul Margaritar, exemplu: candel, plicuri, pudra 500g, gelifiant, brun.

La aceste produse este imposibil sa estimam o cota de piata, nu exista nici un studiu despre
dimensiunea pietei sau ponderea producatorilor.

Procesul simplu de obținere bazat pe extragerea sevei dulci din tulpinile de trestie prin metode
tradiționale permite păstrarea unei arome bogate.

Industrie zahăr conţine modalităţi de ambalare:

10
 SACI Zahăr Zahăr Zahăr Zahăr Brun Zahăr
Cristal Cristal Fin Cristal Pudră
Normal Extrafin

Greutate netă 50 50 50 40 20
(kg)

Saci de
hârtie
Ambalaj

Saci de polipropilenă

Dimensiuni 500 x 1050 480 x 660

(mm)

SACI MARI Zahăr Zahăr Zahăr Zahăr Brun Zahăr

Cristal Cristal Fin Cristal Pudră
Normal Extrafin

Greutate netă 1000 1000 1000 1000 -

(kg)
Ambalaj Saci de polipropilenă -

Dimensiuni 750 x 1050 x 1400 -

(mm)

CISTERNĂ
Societati afiliate si procentul de societati detinute
Doua societati sunt considerate afiliate daca una dintre parti are capacitatea de a controla
cealalta parte sau de a exercita o influenta semnificativa asupra celeilalte parti in luarea
deciziilor financiare si de exploatare.

11
 CAPITOLUL II – Analiza activităților logistice desfășurate la
societatea Agrana

2.1 Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale

Prefinanţarea seminţelor, recoltare şi transport

12
 Pentru a stimula producţia de sfeclă de bună calitate, Agrana vine cu un pachet atractiv.
„Prefinanţăm sămânţa de sfeclă şi îngrăşămintele necesare pentru culturi, compensarea urmând să
se facă cu producţia fermierului respectiv. În cazul în care apar probleme cu recolta din pricina
condiţiilor meteo, spre exemplu, încercăm în continuare să găsim o modalitate convenabilă, şi
pentru noi şi pentru cultivator, de a stimula producţia. Recoltarea sfeclei de zahăr în condiţii
optime se face cu ajutorul unor combine al căror preţ este foarte ridicat, ajungând până la 400.000
de euro, iar Agrana asigură integral recoltarea sfeclei pentru fermierii care nu au acces la astfel de
utilaje. Încărcarea mărfii şi transportul sunt asigurate gratuit”, a mai spus directorul de materie
primă al Agrana.

Consilierea face diferenţa

Potrivit inspectorului agricol Alexandru Vizir, sfecla este o cultură dificilă, care trebuie
verificată cel puţin o dată la două zile. Pentru a-i sprijini pe cultivatori, specialiştii grupului
internaţional oferă consiliere şi organizează periodic prezentări ale hibrizilor de sfeclă, din care
fermieri îşi pot selecta sămânţa. De asemenea, sunt prezentate informaţii agro-tehnice utile, care să
îi ajute pe fermieri să îşi îmbunătăţească producţiile.Producătorii zahărului Coroniţa şi
Mărgăritar În acest moment, SC Agrana România SA deţine două fabrici de zahăr (la Roman, în
judeţul Neamţ, şi la Buzău) şi o fabrică de amindon (la Ţăndărei). Fabrica de la Roman, în
retehnologizarea căreia s-a investit de curând, are o capacitate de procesare de 5.000 de tone de
zahăr brut pe zi, iar unitatea de producţie a zahărului brut din sfeclă de la Buzău poate procesa
până la 1.000 de tone pe zi. SC Agrana România SA este producătorul brandurilor de zahăr
Coroniţa şi Mărgăritar, unele dintre cele mai cunoscute şi mai bine vândute, inclusiv pe piaţa
gălăţeană.

Agrana e prezentă în întreaga lume Grupul austriac Agrana are sediul central la Viena şi
filiale în 15 state din Europa. În afara de România, grupul este prezent în ţări ca Germania, Belgia,
Franţa, Slovacia, Ucraina şi Rusia. Agrana este prezentă, de fapt, peste tot în lume, din Statele
Unite şi America Latină până în Africa, Asia şi Australia. Diferă însă diviziile de producţie, în
funcţie de specificul agricol al zonelor respective.

2.2 Piata furnizorilor de resurse materiale

Societatea Agrana a prelucrat in nume propriu sau pentru afiliati si terti in fabrica din
Roman o cantitate de 45.255 tone de zahar brut si 390.150 tone de sfecla de zahar.

13
 Fabrica din Roman are o capacitate de procesare a zaharului brut de 5000t / zi, iar fabrica
de la Buzau circa 1000 t/zi. Un fermier primeste 35 de euro pe tona de sfecla de zahar.
Pe parcursul procesului de producție a zahărului, atunci când sfecla de zahăr sau trestia de
zahăr sunt procesate, melasa este extrasă din reziduurile rămase din materia brută care nu mai
prezintă un interes economic pentru procesarea în zahăr. Volumul melasei produse este corelat cu
cantitatea producţiei de zahăr atunci când este rafinat din sfeclă de zahăr. Melasa provenită din
trestie de zahăr este în principal produsă în primele stadii ale producției zahărului (care are loc în
ţara de origine), în momentul în care se procesează trestia de zahăr în zahăr brut. Atunci când
zahărul brut este importat în Europa şi rafinat în zahăr, pot fi produse doar cantităţi limitate de
melasă, ca produs derivat din acest proces de rafinare

Profitul fermierului: până la 800 euro pe hectar

Fermierii gălăţeni care au contract cu Agrana în acest an, vor primi 35 de euro pe tona de
sfeclă predată la fabrică. „Dacă punem la socoteală subvenţia şi banii scoşi din recoltă, un fermier
care are exploataţii de sfeclă de zahăr dezvoltate corect are un profit de circa 800 de euro pentru
fiecare hectar cultivat”, a precizat inspectorul Alexandru Vizir.1

Cât de mare trebuie să fie plantaţia

Agrana nu lucrează doar cu agricultori care administrează suprafeţe de proporţii, ci şi cu

fermieri care exploatează suprafeţe mai mici. „În Galaţi, fermierul cu cea mai mică suprafaţă
cultivată cu sfeclă aflat în contract cu noi este din Lieşti şi exploatează 7,5 hectare de teren. În
cazul fermelor mari, cultura de sfeclă se întinde, de obicei, pe suprafeţe cuprinse între 10 şi 20 la
sută din totalul terenului”, a mai spus inspectorul agricol de la Agrana

Unul dintre subiectele abordate la întâlnirea cu producătorii de sfeclă de zahăr, organizată

pe 1 februarie 2017, la Roman, în județul Neamț, de către Bayer CropScience și Agrana, în
colaborare cu partenerii furnizori de inputuri și de fonduri bănești pentru agricultori, a vizat
contracte.

2.3 Transportul si manipularea resurselor materiale

Preț standard și coparticipare la transportul sfeclei

14
 Până la eliminarea cotelor de zahăr, producătorii de sfeclă primeau un preț minim garantat
de 26,29 euro/tonă, la o producție standard cu 16% conținut de zahăr. Plus diferite bonusuri, în
funcție de calitatea sfeclei de zahăr predate. După mai multe runde de discuții
producători/procesator de sfeclă de zahăr, la întâlnirea din 1 februarie 2017 s-a anunțat că s-a
convenit asupra unui preț standard, oferit de către fabrica de zahăr din Roman, de 29 euro/tona de
sfeclă și raportat la un preț al zahărului de 500 euro/tonă, la poarta fabricii. Valoarea în discuție
este asemănătoare cu prețul din 2016, atât la sfecla în cotă, cât și la cea din afara cotei, considerând
că a fost un an de tranziție către momentul eliminării cotelor de zahăr, după cum spune Mihai
Dimitriu, directorul cu materia primă la Agrana Roman. Ca și până acum, acestui preț i se vor
adăuga anumite bonusuri pe calitatea sfeclei. În plus, dacă prețul zahărului va crește, va fi
actualizat și prețul sfeclei de zahăr predate. Din acest an, în discuție intră și coparticiparea
fermierilor la susținerea financiară a transportului sfeclei. Până în momentul redactării articolului,
nivelul negociat a ajuns la maximum de 0,5 euro din partea fermierilor. Dar se discută cu austriecii
chiar eliminarea totală a coparticipării fermierilor la transport. ”Am început prin a gândi un
contract într-o grilă, respectiv preț sfeclă de zahăr versus preț zahăr la poarta fabricii pentru anul de
piață 2017, care va începe la 1 octombrie 2017 și care se va încheia pe 30 septembrie 2018. Mai
propuneam și o coparticipare la transportul sfeclei, cu 25% din preț din partea fermierilor, dar nu
mai mult de 1,5 euro. Asociația producătorilor nu a agreat deloc această situație, considerând că
fermierii aveau cele mai mari riscuri. După discuțiile dintre noi și fermieri, dar și cu board-ul
Agrana Austria, am eliminat acea grilă care crea o anumită confuzie și, legat de finanțarea
transportului sfeclei, am ajuns acum la nivelul de maxim 0,5 euro coparticipare a fermierilor. Dar,
pot să vă dezvălui că este o decizie temporară, fiindcă tocmai pare a fi agreată de către
managementul din Austria renunțarea totală la coparticiparea fermierilor pentru finanțarea
transportului”, explica Mihai Dimitriu.

Fără taxă de producție - O altă noutate, benefică pentru fermieri, este aceea că,
începând din 2017, sfecla nu va mai fi decoletată. În câmp se va realiza o microdecoletare,
eliminându-se partea verde și mugurele vegetativ central, iar la recepție, impuritățile nu vor mai fi
declarate coletul sfeclei de zahăr. ”Aceasta, va aduce în buzunarele fermierilor un plus de 3-5%
pentru cantitatea de sfeclă predată. Tradus în euro, ar însemna aproximativ 2 euro/tonă”, calcula
Mihai Dimitriu. Tot din acest an, fermierii nu vor mai plăti taxa de producție. ”Taxa era de 0,42
euro/tona de sfeclă de zahăr. Consider că va fi o posibilitate de a aduce mai mulți bani în fermă.
Bineînțeles, cu marele scop al tuturor de a maximiza producția de sfeclă la hectar, fiindcă începând
din acest an și până în 2020 nu vom mai putea discuta de recolte sub 40-45 tone/ha, în condițiile în

15
care vedem cum, de exemplu, vecinii noștri lucrează foarte bine și își cresc producțiile”, menționa
Mihai Dimitriu.

Distribuitori Agrana
AAA PARTNERS SRL
LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: STR. CPT. GHE. PREOTESCU 15
TELEFON: 021/3365235

AGRICON SRL
LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: STR. DR. TABEREI 100
TELEFON: 0722 314 569

ALTINO SRL
LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: STR CALEA MOSILOR 258
TELEFON: 021/2555247

BUCUR S.A.
LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: STR. VISINILOR, NR 25
TELEFON: 0744322684

DANA PROD COM FAMILY SRL

LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: CALEA CALARASILOR 117-119
TELEFON: 021/4673219

FOOD DISTRIBUTION SERVICES SRL

LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: Calea Vitan, nr. 240, sect. 3
TELEFON: 0212550464

KROGOLD INDUSTRIES LTD SRL

LOCALITATE: BUCURESTI
ADRESA: STR. VETERANILOR 21
TELEFON: 021/4207599

2.4 Depozitarea si stocarea resurselor materiale

Depozitarea materiilor prime , auxiliare si a produselor finite

16
 Depozitul de sfeclă – este amplasat pe o platformă betonată, cu pereţi din beton cu o
înălţime de aproximativ 1,5 m , în aer liber cu o suprafaţă de 605 m2 .
Silozurile de sfeclă – sunt două silozuri cu o suprafaţă de 2422,64 m2 fiecare. Sunt
amplasate pe platforme betonate, închise cu pereţi din beton cu o înălţime de aprox. 1,5 m , situate
în aer liber.
Costurile operationale totale inregistrate de Agrana Romania Sa in perioada ianuarie – iunie
2017 a fost de : 453.766.299 lei.

2.5 Canalele de distributie practicate

”Canalul de distributie este alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv
schimbandu-si locul, proprietarul si uneori infatisarea lor materiala. Acest canal cuprinde pe de o
parte producatorul (initiatorul), iar pe de alta parte consumatorul (destinatarul)”
Tipuri de canale de distributie:
In Romania sunt utilizate trei tipuri de canale de distributie. Primul este canalul
producator-consumator, specific, in primul rand, distributiei serviciilor, actul de vanzare-
cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea acestora.
Un al doilea canal este producator-intermediar-consumator, denumit canal scurt si
specific bunurilor industriale si de consum.
Al treilea tip de canal de distributie este recunoscut sub numele de producator-
intermediar-intermediar-consumator si este specific pietei bunurilor de larg consum.
Socitetatea Agrana Romania SA practica ultimele ultimele doua tipuri de canale de
distributie. Materia prima rezultata este comercializata de acestia atat prin canalul producator –
intermediar – consumator, acest lucru realizandu-se prin intermediului unui singur intermediar ce
face legatura directa intre consumator si producator.
In al doilea rand, intalnim si situatia in care mai exista si un al doilea intermediar ce
mijloceste legatura pe care o creaza parcursul produsului finit intre producator si consumator.
Acest al doile aintermediar este reprezentat de magazinele de en gross cum ar fi Metro
Cash&Carry Selgros, etc. Acesti retaileri au ca principal obiectiv comercializarea en gros a
produselor finite catre alte societati (magazine alimentare, hipermarketuri,supermarketuri,
minimarketuri etc.) acestea in cele din urma fiind achizitionate de consumatori.

2.6 Logistica de distributie

17
 Logistica cuprinde totalitatea activitatilor organizatorice( de gestiune si
strategice carecoexista in cadrul companiilor( fluxul de materiale si informatii adiacente de la
originealor( prin intermediul furnizorilor si pana la livrarea produselor finite catre clienti precum
siserviciul de post vanzare.Logistica are un rol din ce in ce mai important in activitatea firmelor(
aflandu-se intr-o conexiune permanenta cu productia, vanzarea, maretingul si servirea clientilor,
oferind un real avanta competitiv. Mixul logistic include doua categorii de activitati de baza si de
sustinere. Activitatilede baza: asigurarea standardelor de servicii pentru clienti, cumpararea,
transportul, gestiunea stocurilor si prelucrarea comenzilor sunt operatiuni cheie care se desfasoara
in aproape orice canal logistic. Activitatile de sustinere, depozitarea, manipularea produselor,
ambalarea si activitatile legate de fluxurile informationale logistice au loc in functie de conditiile
specifice ale firmelor si contribuie la realizarea misiuni logistice.
In cadrul firmei Agrana se pot identifica urmatoarele activitati logistice,aprovizionarea,
transportul, depozitarea, manipularea si gestiunea stocurilor.
Aprovizionarea - Obiectivul aprovizionarii il constituie asigurarea disponibilitatii asupra
produselor,cantitatile necesare, la calitatea stabilita, la termenele sau perioadele oportune si la cele
mai mici preturi. Aprovizionarea indeplineste urmatoarele functii: Identificarea si cuantificarea
nevoilor proprii si a cererii clientilor, Identificarea surselor de aprovizionare, Contractarea si
lansarea comenzilor.

2.7 Transportul si manipularea produselor

Transportul reprezinta o importanta componenta a misiunii logistice si presupune derularea

urmatoarelor activitat la alegerea celor mai adecvate modalitati de transport rutier, feroviar, aerian
si naval, evaluarea si selectia ofertantilor de servicii de transport, la care apeleaza firma, si
stabilirea rutelor de transport, programarea transporturilor si asigurarea transporului in conditii
optime propice produselor finite obtinute ce urmeaza a fi comercializate, in cazul de fata fiind
vorba despre zahar. Se vor tine seama de contitiile impuse de transport si de controlul umiditatii si
temperaturii, pe parcursul traseului.

AGRANA ROMANIA are un sistem logistic performant (camioane şi cisterne proprii) şi

este singura companie care poate livra zahăr în cele mai diverse şi eficiente metode: în big-bags, în
cisternă (vrac), în containere, in saci de polipropilena etc.

Produsele desfacute de AGRANA ROMANIA pe piata romaneasca sunt:

Zahar vrac cisterna

18
Zahar vrac big bag – 1000 kg
Zahar vrac 50 kg
Zahar vrac 25 kg
Zahar vrac 10 kg
Zahar pudra
Zahar 1kg sub marcile Margaritar si Coronita
Specialitati sub brandul Margaritar, exemplu: candel, plicuri, pudra 500g, gelifiant, brun.

2.8 Depoitarea si stocarea

Depozitul de zahăr brut şi zahăr roşu – este o clădire închisă, acoperită cu tablă, dotat
cu sisteme de aerisire, cu o suprafaţă de 1071 m2 ( 63 x 17 m), cu acces la calea ferată.
Magazia de zahăr alb – este închisă , are o suprafaţă de 1411 m2 (83 x 17 m) si posibilităţi
de livrare auto şi CF. Pentru depozitarea zahărului ambalat s-a amenajat depozitul de produs
finit, cu o suprafaţă de 1620 m2 ( 90 x 18 m), prevăzut cu sisteme de aerisire, folosind clădirea
fostei secţii de reparaţii şi construcţii de utilaje pentru industria zahărului.
De asemenea, pentru depozitarea zahărului alb neambalat, sunt şi două silozuri, cu o
capacitate de 18 000 t fiecare, construite din beton armat, verticale, supraterane. În general, aceste
silozuri se incarca in timpul campaniilor de zahar si se golesc in perioadele de remont, când
instalatia de ambalare functioneaza.
Magazia de materiale auxiliare – în care se depozitează carbonatul de sodiu,
antispumanţi, antiincrustanţi, fosfat trisodic, este închisă, are o suprafaţă de 670 m2 ( 67 x 10 m).
Este situată în exteriorul clădirii instalatiei de rafinare, pe latura de est. Este situată pe o platformă
betonată, închisă pe 3 laturi cu plasă de sârmă.
La capătul ei pe o suprafaţă de 25 m2, închisă pe 3 laturi cu plasa de sârmă, este magazia
de materiale de întreţinere şi piese de schimb ( role, benzi etc ).
Depozitul de motorină – este suprateran, situat in partea de sud a amplasamentului
societăţii. Are două rezervoare paralelipipedice din tablă cu o capacitate de depozitare de 15 m 3
fiecare. Este închis cu plasă de sârmă, cu acces la calea ferată şi drumul de acces din societate.
Depozitul de carbid – este o încăpere închisă, acoperită cu o suprafaţă de 26,26 m2,
amenajata pentru păstrarea şi stocarea carbidului.
Depozitul de tuburi de oxigen – este o încăpere închisă, amenajată, acoperită cu o
suprafaţă de 26,26 m2.
Depozitul de piese mecanice- , situat sub banda transportoare de zahăr alb la silozuri,
amenajat pe o platformă betonată, închis cu sârmă.

19
 Depozitul de utilaje – este o platformă betonată,situată în exteriorul clădirii CET cu o
suprafaţă de 150 m2 . Tot în exteriorul clădirii CET, este un spaţiu împrejmuit cu plasă de sîrmă,
platformă betonată pe care sunt depozitate butoaie cu HCl utilizat la spălarea pînzei de filtru.
Depozitul de paleţi de lemn – este situat pe rampa magaziei de zahăr alb, rampă acoperită
cu o copertină din plăci de azbociment.

2.9 Fluxul informational

Figura 2. Fluxul informational

2.10 Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura

20
CIFRA DE AFACERI

In cursul exercitiului financiar 1.03.2016 28.02.2017 Societatea a inregistrat o cifra de

afaceri in valoare de 801.372.602 lei. Componenta acesteia, precum si structura vanzarilor de
zahar alb pe canale de distributie, in valori absolute si procente, sunt prezentate in cele ce
urmeaza:

Indicatorul UM 01.03.2015 01.03.2016

29.02.2016 28.02.2017

1. Total vanzari zahar tone 372.880 287.310

2. Cifra de afaceri (neta), din care: RON 918.965.204 801.372.601
Vanzari de zahar alb RON 791.732.773 723.661.940
Vanzari subproduse si alte RON 61.775.448 43.308.543
marfuri
Vanzari diverse si servicii RON 65.456.984 34.402.118

Vanzari zahar alb 01.03.16 — 28.02.2017

Intern, din care:

-Retail
-Industrie

-Altele

Vanzari intracomunitare/ pe teritoriul altor state membre

Export

21
 Indicatorii financiari realizati de AGRANA ROMANIA SA in anul financiar incheiat la 28
februarie 2017, sunt prezentati in cele ce urmeaza:
1.03.2015 - 1.03.2016 -
RON
29.02.2016 28.02.2017
Cifra de afaceri 918.965.204 801.372.601
Venituri operationale 893.682.285 899.512.302
Cheltuieli operationale 893.833.270 934.810.518
Profit /pierdere operational (150.985) (35.298.216)
Venituri financiare 6.357.957 7.091.815
Cheltuieli financiare 14.545.960 16.321.054
Pierdere financiara (8.188.003) (9.229.239)
Total venituri 900.040.242 906.604.117
Total cheltuieli 908.379.230 951.131.572
Rezultat brut (8.338.988) (44.527.455)
Impozit pe profit

Rezultat net (8.338.988) (44.527.455

Pentru perioada 1.03.2016 - 28.02.2017, Societatea a inregistrat o pierdere operationala

de 35.298.216 lei. Comparand aceste valori cu pierderea operationala in suma de 150.985 RON,
inregistrata in cursul exercitiului financiar incheiat la 29 februarie 2016, se observa o evolutie
negativa a performantei activitatii de exploatare a Societatii, rezultatul operational fiind impactat
de provizionul in valoare de 63.065.821 lei reprezentand obligatii de plata suplimentare stabilite
ANAF in urma finalizarii inspectiei fiscale generale si comunicarii raportului de inspectie fiscala
si a deciziei de impunere la 04.04.2017, acte administrative cu privire la care Societatea a
efectuat raport curent in conformitate cu prevederile legislatiei pietei de capital. Excluzand acest
provizion, rezultatul din exploatare s-ar fi ridicat la un profit din exploatare in suma de
27.767.605 lei, aceasta evolutie pozitiva datorandu-se atat eforturilor depuse de managementul
Societatii pentru reducerea costurilor de productie si structurale, precum si unor evolutii
favorabile din piata zaharului.
In rezultatul generat de activitatea financiara a Societatii (28.02.2017: pierdere de
9.229.239 RON) este inclus si un castig net in suma de 259.580 RON aferent instrumentelor
financiare utilizate de societate.

22
 La 28 februarie 2017, Societatea a contractat prin intermediul companiei afiliate Agrana
Group Services GMBH instrumente derivate de tipul contractelor forward avand ca suport
cursul de schimb EUR/RON. Conform contractului Societatea s-a angajat a cumpara in luna
mai 2017 suma de 43.994.021 EUR contra sumei de 199.704.526 RON. Valoarea justa a acestor
instrumente financiare la 28 februarie 2017 este de 199.339.122 RON.
In exercitiul financiar incheiat la 28 februarie 2017, Societatea a inregistrat o pierdere
neta de 44.527.455 lei (8.338.988 lei pentru exercitiul financiar incheiat la 29 februarie 2016),
avand la 28 februarie 2017, pierderi cumulate de 158.525.467 lei (149.546.764 lei la 29
februarie 2016) si datorii curente nete de 85.996.986 lei (173.962.434 lei la 29 februarie 2016).
La data de 28 februarie 2017 activul net al Societatii, determinat ca diferenta între totalul
activelor si totalul datoriilor acesteia, este in suma de 33.853.440 lei, s-a diminuat la mai putin
de jumatate din valoarea capitalului social subscris respectiv suma de 40.459.517 lei.
Proiectiile realizate de conducere au in vedere ca activitatea sa devina profitabila pe
termen mediu. In aceasta perioada, Societatea este dependenta, in primul rand de sprijinul
continuu acordat de actionarul majoritar, prin creditele acordate. Societatea se bazeaza pe
sprijinul financiar acordat de actionarul majoritar al acesteia pentru a putea sa isi continue
activitatea in viitorul previzibil.
In urma finalizarii procedurilor de subscriere/ majorare a capitalului social, rezultatul a fost
aprobat prin hotararea Directoratului din data de 16.08.2016, prin care s-au dispus urmatoarele:
majorarea capitalului social al Societatii cu suma de 66.464.819 RON, reprezentand aport in
numerar, in speta de la 14.454.215 lei la 80.919.034 lei. Noul capital social în valoare de
80.919.034 RON este împărțit în 809.190.338 acțiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,1 lei/
actiune; in urma finalizarii procesului de subscriere, societatea Agrana Zucker GmbH,
societate austriaca avand sediul in Viena, Friedrich-Wilhelm-Raiffeisen-Platz 1, 1020,
inregistrata cu nr. FN 51.929t, detine un numar de 796.253.730 actiuni cu o valoare totala
nominala de 79.625.373 lei, reprezentand 98.4013% din capitalul social al Societatii.
Situatiile financiare individuale au fost intocmite in baza principilui continuitatii
activitatii, care presupune ca Societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil.
Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii, conducerea analizeaza previziunile referitoare
la intrarile viitoare de numerar. Pe baza acestor analize, conducerea considera ca Societatea va

23
putea sa isi continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului
continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare este justificata.
In intervalul de timp imediat urmator aprobarii situatiilor financiare aferente exercitiului
01.03.2016 — 28.02.2017, conducerea societatii va analiza si identifica solutia optima in
vederea reconstituirii activului net in conformitate cu prevederile legale incidente si va convoca
de indata adunarea generala extraordinara a actionarilor, careia ii va inainta raportul cu privire
la situatia patrimoniala a societatii si propunerea de reconstituire a activului net.

1 -Situatia economico-financiara

a) Elemente de bilant
INDICATORI

30.06.2016 30.06.2017

1. Total active,din care: LEI 648.785.375 617.656.558

a) stocuri LEI 303.866.156 218.649.931

b) creante LEI 136.835.507 199.996.775

c) numerar (banca, casa) LEI 19.686.820 17.439.975

2. Total pasive curente (datorii la
furnizori,bugete, TVA, LEI 628.321.223 497.105.919
care:
a) datorii la institutii de credit LEI

b)avansuri incasate in contul comenzilor LEI 2.081.907 2.365.558

c)datorii comerciale catre furnizori LEI 40.788.315 22.429.973

d)sume datorate entitatilor afiliate LEI 579.290.458 466.888.003

e)alte datorii(inclusiv fiscale) LEI 6.160.543 5.422.385

3.Datorii pe termen mediu : din care: LEI

a)datorii la institutii de credit LEI

24
 b) datorii financiare catre societati afiliate LEI

Datoriile totale (curente si pe termen mediu) inregistrate de societate la 30 iunie 2017, in valoare
totala de 497.105.920 LEI au urmatoarea structura:

datorii comerciale catre furnizori interni: 16.041.352

LEI
datorii comerciale catre furnizori externi 6.388.621 LEI
datorii comerciale catre entitati afiliate : 25.957.725
LEI
avasuri incasate in contul comenzilor 2.365.558 LEI
Datorii financiare fata de entitati afiliate 440.930.278
LEI
alte datorii : 5.422.385 LEI

Creantele societatii inregistrate la 30 iunie 2017, in valoare de 199.996.775 LEI, au urmatoarea

componenta:
creante comerciale terti (clienti + avansuri catre furnizori): 80.742.410 LEI
creante comerciale entitati afiliate: 48.723.163 LEI
alte creante (diversi debitori) 70.531.202 LEI

b) Contul de profit si pierdere

0

Ianuaric - Iunie Ianuarie - Iunie /0 30.06.2017

RON
2016 2017 vs.
30.06.2016
Cifra de afaceri 384.716.387 437.468.709

Venituri operationale 399.936.768 478.298.137

Cheltuieli operationale 397.855.499 453.766.299

Profit /pierdere
2.081.269 24.531.838
operational
Venituri financiare 3.984.886 1.867.293 -53,14%
Cheltuieli financiare 7.661.350 7.332.987 -4,29%
Pierdere financiara -3.676.464 -5.465.694

Total venituri 403.921.654 480.165.430

Total cheltuieli 405.516.849 461.099.286

25
Rezultat brut -1.595.195 19.066.144

Impozit pe profit

Rezultat net -1.595.195 19,066.144

In perioada Ianuarie — Iunie 2017 Societatea a inregistrat un rezultat pozitiv din
activitatea operationala, respectiv un castig de 24.531.838 RON, iar din activitatea financiara o
pierdere de 5.465.694 RON, rezultatul net al semestrului 1 2017 fiind un profit de 19.066.144
RON.

2. Analiza activitatii societatii in cursul semestrului 1 2017

a) Descrierea activitatii de baza
Agrana Romania SA are ca obiect de activitate principal producerea si comercializarea zaharului
si a produselor derivate.
Agrana Romania SA detine trei fabrici de zahar.
asffel: fabrica din Roman, strada Energiei nr.6; fabrica
din Buzau, Aeea Industriei nr.7 fabrica din Tandarei,
strada Teilor nr. 1-3
Fabrica din Roman poate procesa atat zahar brut cat si sfecla de zahar, in timp ce in
fabricile din Buzau si Tandarei se proceseaza numai zahar brut.
b)lnfiintarea societatii comerciale, actionariat
Societatea Agrana Romania SA a fost inflintata in anul 1991. Societatea are ca actionar
majoritar pe Agrana Zucker GmbH, persoana juridica austriaca. La randul sau, Agrana Zucker
GmbH este detinuta de catre Agrana Beteiligungs AG Austria, societate listata pe bursa de
valori din Viena.
Structura actionariatului la 30 iunie 2017, regaseste mai jos:
Capital social nr. actiuni valoare/actiune Participare
Actionari
RON RON/actiune

Agrana Zucker
GMBH 79.625.373 796.253.730 0,10 98,40

585.686,50 5.856.865 0,10 0,72

Altii 707.974,3 7.079.743 0,10 0,88

26
TOTAL 80.919.034 809.190.338 0,10 100
Actiunile Agrana Romania S.A. sunt listate pe sistemul alternativ de tranzactionare AERO din
cadrul Bursei de Valori Bucuresti, sub simbolul BETA.
c) Descrierea oricarei fuziuni sau reorganizari semnificative a societatii comerciale. . in
timpul semestrului 1 2017:
Nu au existat fuziuni sau reorganizari semnificative a societatii comerciale, ale filialelor sale sau
ale societatilor controlate, in timpul exercitiului financiar.
d) Analiza achizitiilor si Isau instrainarilor de active
In cursul semestrului 1 2017 Agrana Romania S.A. a achizitionat active imobilizate (imobilizari
corporale si necorporale) in valoare de 2.452.765 lei.
In perioada ianuarie-iunie 2017 societatea a vandut/casat mijloace fixe cu o valoare de intrare de
161.613 lei (valoare neta: 87.248 lei)
e) Descrierea principalelor rezultate ale activitatii societatii
Pe parcursul perioadei ianuarie — iunie 2017 AGRANA ROMANIA SA a obtinut , in nume
propriu, in fabricile sale sau din contracte de procesare incheiate cu firme terte si afiliate, o
cantitate de 69.963 tone zahar alb.
In baza unui contract de prelucrare a radacinilor de sfecla de zahar incheiat intre Agrana
Romania SA si Agrana Zucker GmbH, compania a prelucrat in fabrica din Roman o cantitate de
228.435,56 tone de sfecla „in afara cotei", obtinand 35.000 tone zahar alb „in afara cotei” pentru
compania afiliata mentionata anterior.
Principalele proiecte de investitii/ reparatii capitale initiate/ finalizate in cursul semestrului 1
2017, in vederea eficientizarii activitati economice a societatii si respectarii reglementarilor de
mediu incidente, au fost: - La sucursala din Buzau,au fost demarate lucrari pentru conditionarea
turnului insacuire si modernizare schimbatoare caldura; - La fabrica de zahar din Roman au fost
achizitoanate utilaje si efectuate lucrari pentru modernizarea magaziei de zahar si a liniei de
ambalare zahar pungi.
f) Analiza activitatii de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene. surse import)
Agrana Romania SA a efectuat achizitii de zahar brut din Republica Brazilia si Republica I
Cuba.

27
 Pentru mentinerea cotei de piata, Societatea a apelat si in cursul primului semestru al
anului 2017 la achizitii importante de zahar alb, atat de pe piata romaneasca cat si din alte tari
UE (Austria, Ungaria. etc) si non-UE (Republica Moldova, Republica Ucraina).
In ceea ce priveste sfecla de zahar, productia este conditionata de factorii climatici
precum si de specificul agriculturii tarii noastre insa societatea incerca cresterea, de la an la an, a
numarului de hectare cultivate cu sfecla.
g) Profit obtinut:
Agrana Romania S.A. a inregistrat la 30 iunie 2017 un profit contabil de 19.066.144 LEI
(30 iunie 2016: pierdere contabila 1.595.195 LEI).
h) Cifra de afaceri :
Agrana Romania SA a inregistrat in cursul semestrului 1 2017 0 cifra de afaceri neta de:
437.468.709 LEI (30.06.2016: 384.716.387 LEI).
Cifra de afaceri a Societatii in valoare de 437.468.709 lei este realizata pe piata interna si
externa prin vanzarea productiei proprii revanzarea produselor cumparate de la firmele terte si
firmele din grup prestari de servicii si vanzari diverse.

Cifra de afaceri neta are urmatoarea structura

Lei 30.06.2016 30.06.2017

Vanzari produse finite si marfuri

404.981.590
(zahar) Discount de volum acordat 343.425.051
-1
de catre Societate -1.811.738 .798.866
Venituri din vanzari subproduse (melasa) 3.079.906 2.149.999
Venituri din servicii prestate si chirii 15.671.114 14.023.422
Venituri din vanzari indulcitori; produse zaharoase;
seminte; sfecla. zahar brut. ingrasamant 23.398.371 17.531.998
Discount de volum acordat de catre Societate -36.619 -19.993
Venituri din vanzari diverse (deseuri; materiale. etc) 990.302 600,559
384.716.387 437.468.709

Vanzarile de zahar pe canale de distributie in valori absolute si procente se prezinta astfel:

Lei 30.06.2016 30.06.2017

Intern. din care: 248.909.427 72,86% 249.420.718 61,86

Retail 166.306.728 47,56
Industrie 81.098.431 3,990, 127 13,31
Altele 1.504.268 0,99
Export 57.952.605 0,78
Livrari parterneri EU 34.751.281 37,36

28
 Total vanzari de zahar (propriu si marfa) 341.613.313 1000/0 100.000/0

Indicatorul UM 30.06.2016 30.06.2017 06.17 vs.

06.16 ( 0/0)
1. Total vanzari zahar tone 145,637 157.250
2. Cifra de afaceri (neta) RON 384.716.387 437.468.709
Vanzari de zahar alb RON 341.613.313 403.182.723
Vanzari subproduse si alte RON 26.441.658 19.662.005
marfuri
Vanzari diverse si servicii RON 16.661.416 14.623.981 -12,23%
3. Pret mediu de vanzare
Zahar RON/tona 2.642 2.564 -2,95%

Nivelul cifrei de afaceri nete aferente semestrului 1, 2017 este in crestere semnificativa
nivelul inregistrat la 30.06.2016. Cifra de afaceri din vanzarea zaharului alb a crescut fata de
semestrul 1 2016 cu 18,02%, in principal datorita cresterii volumelor de zahar vandute.

2.11 Matricea BCG

Grupul de consultanta Boston Consulting Grup a creat o matrice, denumita pe scurt BCG, care
reprezinta un instrument foarte cunoscut si utilizat în marketing. Este dezvoltata sub forma unei
matrici de tipul 2X2, ce pleaca de la premisa ca performanta economica este determinata de doi
factori foarte importanti:
 cota relativa de piata ;
 rata relativa de crestere a pietei.
Cota relativa de piata reprezinta raportul dintre cota de piata a firmei în discutie si cota de piata a
celui mai puternic concurent al firmei (foarte importanta este cunoasterea celui mai puternic
concurent!). Cota relativa de piata exprima nivelul de dominare a pietei de catre firma. Cota de
piata indica, de asemenea, capacitatea de a produce venit, fluxul de numerar fiind factorul cel
mai important: cu cât nivelul de dominare a pietei este mai mare, cu atât creste capacitatea firmei
de a genera lichiditati. Iata unul din argumentele care determina o firma sa îsi doreasca o pozitie
pe piata cât mai buna.
Rata de crestere a pietei este un indicator important din doua motive. Pe o piata aflata în crestere
rapida, vânzarile unui produs/servicii pot creste într-un ritm mai alert, decât pe o piata cu o

29
crestere lenta. Pe de alta parte, aceasta crestere a vânzarilor atrage o cantitate mare de lichiditati
ce poate fi utilizata la dezvoltarea firmei.

2.12 Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și
poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină
punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un
moment dat pe piață.

30
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970
la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din engleză Strengths,
Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări”.
Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca elementele de
analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folosite ulterior în cadrul
proiectului, dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, livrabilele sau
bugetul alocat și trebuie readus pe linia de plutire.

Puncte tari:

• oferirea unor produse calitative;

• oferta de produse este larga si bine definita;
• mentinerea relatiilor cu clientii cat mai buna;
• monitorizarea vanzarilor in cadrul magazinelor ce comercializeaza produsele Agrana;
• lansarea pe piata a unor noi produse competitive;
• stabilitatea afacerii si calitatii produselor;
• preturile oferite de companie variaza in functie de produs, fiind astfel destinate
tuturor categoriilor de consumatori;
• societatea a desfasurat activitatile in limitele cadrului legal in domeniu, fara nicio
abatere sanctionabila;
• existenta unui potential inalt de diversificare a gamei de produse;
• pondere mare a personalului cu studii medii si superioare;
• investitii pentru modernizarea anumitor puncte de lucru, achizitioanarea de noi
utilaje;

31
 Puncte slabe:

• necesitatea imbunatatirii liniilor tehnologice in functie de inovatiile ce apar

permanent;
• se constata o inrautatire a situatiei financiare printr-o scadere relativa a profitului in
anul 2017;
• promovarea insuficienta prin activitati specifice de marketing a produselor
comercializate
• capacitate limitata de productie;
• scaderea numarului de salariati

32
 Oportunitati:

• imbunatatirea sistemului de distributie;

• participarea la targuri si expozitii de profil;
• efectul scaderii TVA a avut ca urmare cresterea comenzilor;
• diferentierea produselor comercializate de cele ale competitorilor prin ambalaj si prin
cresterea perioadei de valabilitate;
• posibilitatea cresterii productiei prin intermediul exporturilor;
• alinierea la standardele europene, prin obtinerea certificarilor obtinute de-a lungul
timpului;
• societatea poate beneficia de subventii pentru investitii;
• competitori relativ putini la nivelul sectorului;
• posibilitatea de a obtine finantari europene pentru cresterea capacitatilor de productie
sau pentru imbunatatirea tehnologica a societatii

33
 Amenintari:

• modificari permananente ale preferintele consumatorilor;

• cresterea presiunilor salariale din ultimii ani;
• cresterea cotei zaharului la nivel mondial si pe bursele de valori;
• schimbarile climatice ce afecteaza productiile;
• migrarea fortei de munca spre domenii ale economiei mai bine platite sau catre piete
ale muncii mai dezvoltate;
• deficitul de forta de munca, fluctuatii de personal necalificat si slab calificat;
• preturi de desfacere a produselor mici, necorelate cu nivelul costurilor de productie;
• cresterea competitiei prin aparitia de noi produse si/sau marci.

34
 CAPITOLUL 3 - PROIECTAREA UNUI SISTEM LOGISTIC
LA SC AGRANA ROMÂNIA

3.1 Proiectarea asigurarii cu resurse materiale

Pentru dezvoltarea companiei Agrana am pregătit o strategie solidă de dezvoltarea a

culturilor de sfeclă de zahâr in zona Galați-Brăila.
Scopul nostru ambițios va fii la Agrana ca in cursul urmatorului an să dezvoltăm culturile
de sfeclă de zahăr pe o suprafață totală de 15.000 de hectare, deoarece atât Galațiul cât și Brăila
au un potențial ridicat pentru această cultură dat fiind faptul că aici se poate iriga. Astfel
prognozam ca în Galați și Braila datorită irigațiilor vom ajunge la o producție de 40 sau 45 de
tone la hectar. Totodată pregătimp pentru urmatorii doi ani să ne extindem suprafețele cultivate
în această zonă. Din 2019, urmează să ne concentrăm mai mult pe creşterea producţiei la hectar a
fermierilor care au devenit deja cultivatori de sfeclă. Vrem să îi ajutăm să obţină rezultate din ce
în ce mai bune la această cultură.
Societatea nu lucrează numai cu agricultori mari, ci și cu fermieri care
exploatează suprafețe mai mici, ba mai mult ne dorim să îi încurajam pe aceștia pentru a forma
asociații astfel încat avantajele fiind de partea ambelor tabere.
Pentru definirea activitatilor de punere la dispozitia consumului a resurselor materiale
necesare se folosesc mai multe concepte, dar care practic sunt utilizate pentru a defini acelasi
lucru.
Astfel în literatura economica straina se folosesc doi termeni: cumparare sau
aprovizionare Uneori se foloseste si termenul de logistica, iar în viziunea sistemelor integrate de
productie de tip J.I.T. termenul de gestiunea fluxurilor materiale.
Continutul cu care sunt folositi acesti termeni uneori este foarte diferit de la autor
la autor, dar trebuie avut în vedere ca autorii vest-europeni si nord-americani sunt mai putin
atenti la continutul semantic al termenului si mai mult la "imaginea" pe care doresc sa o
transmita.
Se observa ca pe lânga faptul ca se creaza o imagine foarte generala, continutul
exprimat este atât al termenului de cumparare cât si al celui de aprovizionare.

35
 Alti autori definesc activitatea de asigurare materiala prin termenul de logistica .
Apreciem ca folosirea acestui termen reflecta o anumita pozitie privind integrarea activitatii de
asigurare materiala în activitatea de ansamblu a întreprinderii. Continutul acestui termen este
mult mai bogat (larg) decât al activitatilor de asigurare materiala.

3.2 Proiectarea distribuitiei produselor

Conceptul de distribuţie are în vedere, în primul rând, “itinerarul” pe care îl parcurg

mărfurile pe piaţă, de la producător consumatorul final (producători, intermediarii şi
consumatori). Aceşti participanţi la deplasarea succesivă a mărfurilor de-a lungul acestui traseu
alcătuiesc, ceea ce în terminologia marketingului se numeşte un “canal de distribuţie”.
Putem spune că distribuţia se referă la totalitatea activităţilor economice care au loc
pe „traseul” parcurs de marfă între producător consumatorul final. Distribuţia cuprinde
două procese, distincte, importante: „gestionarea” canalelor de distribuţie, adică a părţii
economice a traseului mărfurilor şi logistica mărfurilor (distribuţia fizică) care are în vedere
latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final. Deci, cu alte cuvinte putem spune
că politica de distribuţie a întreprinderii are drept scop strategic identificarea variantei
(variantelor) optime atât pentru circuitul fizic cât şi pentru cel economic al mărfurilor. Modul în
care mărfurile parcurg un traseu economic pentru a ajunge la consumatorii finali, prezintă
importanţă nu numai pentru buna funcţionare mecanismului economic în general, ci şi pentru
(poate în primul rând) poziţia întreprinderii pe piaţă la un anumit moment. Stabilirea şi
funcţionarea canalelor de distribuţie, a circulaţiei pe care o au mărfurile în funcţie de specificul
acestor canale reprezintă un proces important care are în vedere tocmai latura economică a
procesului despre care s-a menţionat mai sus.
Acest proces are în vedere identificarea modului în care se realizează actele de vânzare-
cumpărare, prin intermediul cărora, odată cu mişcarea efectivă a mărfurilor are loc şi schimbarea
proprietăţii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietar de la producător
la consumator. Conectarea unui sistem de canale de distribuţie la trăsăturile mediului extern are
implicaţii majore asupra aspectului acestuia şi anume, asupra unor aspecte

36
precum: componentele, amploarea, costul, etc. unui canal de distribuţie. În toate cazurile, un
canal de distribuţie cuprinde sigur cel puţin două elemente: producătorul şi consumatorul.
Celor doi, care reprezintă punctele extreme - de început şi de sfârşit - ale unui canal de
distribuţie, li se pot alătura un lanţ de verigi succesive pe care mărfurile le parcurg. Trebuie avut
în vedere faptul că foarte important este profilul pieţei pe care întreprinderea acţionează. Există
diferenţe importante în modul în care este construit un canal de distribuţie la nivelul pieţei
bunurilor de consum sau a pieţei bunurilor productive

3.3 Proiectarea costurilor, veniturilor și profiturilor din activitatea

logistică

An 01.06.2018 01.06.2019
Cheltuieli cu aprovizionarea 2.498.487 lei 2.485.588 lei
Cheltuieli cu materiile 120.000.000 lei 120.000.000lei
prime
Cheltuieli cu transportul 1.470.000 lei 1.500.000 lei
materiilor prime
Cheltuieli cu utilitatiile 5.720.681 lei 6.571.938 lei
Cheltuieli cu angajatii 800.000 lei 1.000.000 lei
Venituri din servicii 5.892.481 lei 7.745.294 lei
prestate
Venituri din vanzari 150.950.600 lei 180.299.345 lei
produse
Cheltuieli totale 130.489.168 lei 131.557.526 lei
Venituri totale 156.843.081 lei 188.044.639 lei
Profit total 26.353.913 lei 56.487.113 lei

37
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

In concluzie, se poate observa o crestere atat a productiei, cat si a profitului companiei

datorita noilor restructurari de la nivelul conducerii ce au avut loc de-a lungul timpului, ceea ce a
dus la o evolutie a companiei, atat la nivelul conducerii si organizarii acesteia, cat si la nivelul
infrastructurii si al echipamentelor de productie.

Cateva propuneri ce ar putea creste profitul si evolutia companiei:

- Achizitionare de cat mai multe terenuri arabile pentru a produce materiile prime
necesare procesarii produselor la un pret cat mai scazut si pentru reducerea costurilor
de transport;
- Cresterea exproturilor de produse catre tarile mai dezvoltate, datorita pretului mai
ridicat al produselor firmei pe piata externa comparativ cu piata locala;
- Accesarea de fonduri europene pentru modernizarea fabricilor si pentru achizitia de
noi terenuri agricole pentru producerea materiilor prime;
- Construirea de noi fabrici pentru a creste productia, pentru a reduce costurile de
transprot in anumite zone si pentru a acapara piata interna;
- Dezvoltarea departamentului de cercetare a pietei pentru a crea noi produse ce
corespund cererii consumatorilor.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.agrana.ro/en/

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Agrana

3. https://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-BETA/date-financiare

4. http://www.agrana.ro/fileadmin/inhalte/romania/juridic/AGA/201706/Raport_Dir

ectorat_Agrana_Romania_28.02.2017.pdf

5. http://www.business24.ro/articole/rezultate+financiare+agrana

6. https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/agrana-partenerul-cultivatorilor-

de-sfecla-de-zahar

7. http://www.fermierulagrana.ro/despre-noi/

8. https://www.viata-libera.ro/satul/35341-galati-viata-libera-agrana-sfecla-zahar-

irigatii-margaritar-coronita

9. https://bvb.ro/info/Raportari/BETA/BETADocument%20de%20prezentare%20lis

tare%20ATS.pdf

10. http://www.fermierulagrana.ro/declaratia-agrana-romania-cu-privire-lacuantumul-

subventiilor-la-sfecla-de-zahar/

39
 CUPRINS
CAPITOLUL I – Prezentarea generală a societății

1.1 Scurt istoric 2

1.2 Structura organizatorică 3

1.3 Structura de producție/ produs 6

1.4 Compartimentul logistic 9

CAPITOLUL II – Analiza activităților logistice desfășurate la

societatea Agrana
2.1 Analiza activității de asigurare cu resurse materiale 12

2.2 Piața furnizorilor de resurse materiale 13

2.3 Transportul și manipularea resurselor materiale 14

2.4 Depozitarea și stocarea resurselor materiale 16

2.5 Canalele de distribuție practicate 16

2.6 Logistica de destribuție 17

2.7 Transportul și manipularea produselor 17

2.8 Depozitarea și stocarea 18

2.9 Fluxul informațional 19

2.10 Analiza costurilor totale logistice: pe total și în structură 20

2.11 Matricea BCG 27

40
2.12 Analiza SWOT 28

CAPITOLUL 3 - PROIECTAREA UNUI SISTEM LOGISTIC

LA SC AGRANA ROMÂNIA
3.1 Proiectarea asigurării cu resurse materiale 34

3.2 Proiectarea distribuției produselor 35

3.3 Proiectarea costurilor, veniturilor și profiturilor din activitatea logistică 36

CONCLUZII ȘI PROPUNERI 37

BIBLIOGRAFIE 38

41