1.

Aspecte generale

Asigurarile au aparut in mod firesc din nevoia de protecție a omului împotriva

calamitaților naturii și împotriva consecințelor accidentelor, precum și din nevoile unor mijloace
de existența in cazul limitării sau pierderii capacitații de munca ca urmare a îmbolnavirii sau
bătrâneții.

Calea de urmat pentru evitarea efectelor păgubitoare ale calamităților naturale este
solidarizarea prin constituirea pe baza de contribuție a unor fonduri care sa fie utilizate pentru
refacerea bunurilor distruse, intretinerea persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă, deci
calea asigurarii.1

Asigurarea de bunuri este o asigurare cu caracter facultativ, inclusă în portofoliu tuturor

societăţilor de asigurare, care îşi desfăşoară activitatea în România în cadrul ramurii de non-life.
Se poate încheia de persoane fizice şi juridice, în general cu sediul sau reşedinţa în
România cu societate de asigurări care practică asigurări non-life. Obiectul şi riscurile asigurate
sunt în general acelaşi la toate societăţile de asigurare, diferit fiind mecanismul de încheiere al
asigurării.2
Această formă de asigurare poate avea ca obiect, în principiu, orice fel de bunuri: mobile,
imobile, corporale, incorporate, indiferent de destinaţia lor civilă, comercială, administrativă sau
de altă natură. Inclusiv bunurile proprietate publică ale statului sau ale unităţilor administrative
centrale sau locale pot fi asigurate, deoarece, asigurarea reprezintă un act de administrare a
bunului şi nu de dispoziţie a acestuia.

Asigurarea de bunuri are ca obiect:

- protecţia proprie a asiguratului împotriva riscurilor ce planează asupra bunului, precum

incendiul, inundaţia, furtul etc. şi a cărei pieire totală sau parţială ar crea consecinţe negative în
patrimoniul asiguratului. în schimb, asigurarea obligatorie a deţinătorilor de bunuri periculoase
poartă asupra pagubelor produse de bunuri în formă statică sau dinamică terţelor persoane. Deci,
prin asigurările obligatorii nu se indemnizează pagubele suferite de către proprietarul sau
detentorul bunului asigurat, ci exclusiv prejudiciile materiale şi morale suferite de către terţele
persoane. Pentru ca şi asiguratul să fie despăgubit este necesar să încheie o asigurare facultativă
asupra bunului în cauză.3
1 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/asigurari/Necesitatea-si-rolul-asigurari48.php, accesat online, data
15.05.2018.
2 https://conspecte.com/Asigurari/asigurari-de-bunuri.html, accesat online, data 01.05.2018.

3 https://legeaz.net/dictionar-juridic/asigurare-de-bunuri , accesat online, data 01.05.2018

1|Page
 Potrivit dispoziţiilor art. 2214 Noul Cod Civil, în cazul asigurării de bunuri, asigurătorul
se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului,
beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptăţite.4

Asigurarea de bunuri prezintă anumite particularităţi în raport cu celelalte forme de

asigurare, care privesc existenţa unui interes în asigurare, riscurile asigurate şi obligaţiile părţilor
contractante.

2. Interesul în asigurare

Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat". Interes în asigurarea

bunului are proprietarul, posesorul acestuia, locatarul - utilizator din contractul de leasing,
chiriaşul, comodatarul, antreprenorul .

Lipsa interesului în asigurare atrage refuzul asigurătorului de a încheia asigurarea, iar

pierderea interesului pe durata contractului de asigurare determină încetare acestuia. Mai exact,
când pieirea totală sau parţială a bunului nu produce niciun fel de prejudiciu în patrimoniul unei
persoane, aceasta nu are nici interes în asigurare şi astfel nu poate încheia, în nume propriu, o
asigurare cu privire la acel bun. De aceea, în poliţele de asigurare ce poartă asupra unui bun, de
regulă, se menţionează că înstrăinarea lui atrage şi încetarea contractului de asigurare, tocmai
datorită lipsei interesului asigurat.5

3.Perioada de asigurare

Asigurarea se încheie pe o perioadă de un an, iar la cerere și pe perioade mai scurte în

baza declarației de asigurare semnată de asigurat. Asigurarea se consideră încheiată prin plata
primelor de asigurare și emiterea de către asigurător a contractului de asigurare și este valabilă
numai pentru bunurile și riscurile specificate în contract,la adresele indicate în acesta.
Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacă există un început de
dovadă scrisă. Primele de asigurare se stabilesc de asigurator, răspunderea acestuia începe,de

4 Noul Cod Civil, Ediția a11a, actualizată la 25 septembrie 2015, editura Hamangiu, București.
5 A se vedea V. Nemeș, Dreptul asigurarilor, editia a-4-a, editura Hamangiu, București, 2012, p.257.

2|Page
regulă, dupa 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au plătit acestuia primele de asigurare și s-a
întocmit contractul de asigurare.6
Asiguratul este obligat sa întrețină bunurile asigurate în bune condiți, în scopul prevenirii
producerii evenimentelor asigurate. Dacă prin nerespectarea de catre asigurat a acestor obligații s-
ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa denunțe asigurarea, fara restituirea primelor
achitate. Despagubirea datorată de asigurator nu poate depași valoarea bunului în momentul
producerii evenimentului asigurat, cuantumul pagubei și nici suma la care s-a facut asigurarea,
dacă nu s-a prevazut altfel în condițiile de asigurare.

●Suma asigurată
Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea reală a bunurilor în momentul încheierii
contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile trebuie să fie în deplină
concordanţă cu valoarea reală a acestora.

Pentru prevenirea subasigurării, majoritatea societăţilor de asigurare aplică principiul

răspunderii proporţionale.

4. Riscurile asigurării

În asigurarea de bunuri există o clasificare a riscurilor în:

- riscuri civile - asociate clădirilor care folosesc ca locuinţe şi birouri şi a bunurilor din acestea;

- riscuri comerciale şi industriale - asociate clădirilor ce folosesc ca unităţi de producţie şi

comercializare şi bunurile aflate în acestea.

În general, în asigurarea de bunuri riscurile preluate în asigurare de societăţile de

asigurare sunt:

- în asigurarea clădirilor, altor construcţii şi a conţinutului lor se iau în considerare

următoarele riscuri generale: incendiu, trăsnet, explozie, ploaie torenţială inclusiv efectele
indirecte ale acesteia, grindină, inundaţie, furtună, uragan, cutremur de pământ, prăbuşire sau

6 http://www.scritub.com/economie/asigurari/Caracteristicile-asigurarilor, accesat online, data 02.05.2018.

3|Page
alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă pe clădiri şi construcţii, avalanşe de zăpadă,
căderea pe clădiri a unor corpuri, apă de conductă7

În cazurile stabilite prin contractul de asigurare, în asigurările de bunuri şi de răspundere

civilă, asiguratorul nu datorează indemnizaţie, dacă riscul asigurat a fost produs cu intenţie de
către asigurat sau beneficiar ori de către un membru din conducerea persoanei juridice asigurate,
care lucrează în această calitate. Aceste prevederi legale nu sunt aplicabile însă, în cazul
producerii unui risc pe care părţile, prin voinţa lor, l-au exclus de la asigurare, în această situaţie
nemaifiind necesară dovedirea intenţiei asiguratului în producerea riscului, pentru a se justifica
refuzul plăţii indemnizaţiei de asigurare, întrucât simpla incidenţă a cazului exclus atrage
neacordarea despăgubirii8

Societatea poate fi beneficiară a 2 tipuri de “asigurari”, care pot înlatura sau diminua
riscul de insolventă : asigurarea ,este o raspundere a societații fată de terți, caz în care platește
asiguratorul, în locul societații și/sau al managerilor.9

Acţiuni de întreprins la survenirea cazului asigurat

Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să chemaţi organele competente (poliţia,
pompierii) şi să cereţi întocmirea procesului-verbal. De asemenea, informaţi compania de
asigurări despre survenirea cazului asigurat, în limitele de timp stabilite în contract (de regulă, nu
mai târziu de 3-4 zile).

Întocmiţi o cerere, către compania de asigurări, cu indicarea exactă a locului, timpului şi

condiţiilor în care a avut loc cazul asigurat. De asemenea, va fi necesară enumerarea tuturor
bunurilor distruse sau deteriorate, anexând poliţa de asigurare, bonul fiscal sau alt document ce
atestă achitarea asigurării şi actul de constatare a survenirii cazului asigurat.

Aşteptaţi venirea comisarului de avarie. El va verifica dacă evenimentul produs este un

caz asigurat, va stabili mărimea pagubei, a despăgubirilor ce trebuie achitate şi va întocmi actul
de constatare a pagubelor. Actul trebuie întocmit în interiorul termenului expres stabilit, calculat
începând cu ziua primirii cererii de către asigurător.10

7 https://biblioteca.regielive.ro/referate/asigurari/asigurari-de-bunuri-si-locuinte, accesat online, data 03.05.2018.

8 A se vedea ÎCCJ, Secția a-II-a civilă, decizia nr.787 din 28 februarie 2014. www.scj.ro.
9 https://www.juridice.ro/323863/iccj-contract-de-asigurare-excluderea-unor-riscuri-de-la-asigurare.html, accesat
online, data 03.05.2018.
10 https://rapidasig.md/despre-asigurari/bunuri, accesat online, data 15.05.2018.

4|Page
 ●Valoarea la data asigurarii reprezintă:
- pentru mijloacele fixe si obiectele de inventar – valoarea din nou a acestora (prețul de
inlocuire), din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, întrebuintarea si starea de întretinere a
bunurilor respective;
- pentru materiile prime, materiale, produce finite, marfuri și altele asemanatoare – prețul
de cost al acestora;
- pentru obiecte de muzeu sau de expoziție, pentru lucrări de artă pe sticla, din sticla sau
pe placi de marmură – sumele corespunzatoare valorii lor de circulație.11

● Societatea de asigurări nu acordă despagubiri pentru:

- pagubele indirecte provocate de: reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparație,
scăderea prețurilor bunurilor, întarzieri în livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze
cuprinse în asigurare;
- pagube produse prin întreruperea folosirii bunurilor sau prin întreruperea producției,
chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;
- pagube produse de operatiuni militare în timp de razboi, daca nu s-a convenit altfel;
- cheltuieli facute pentru transformarea sau îmbunatatirea bunurilor în comparație cu
starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat; cele pentru repararea unor avarii sau
distrugeri produse de cauze necuprinse în asigurare;
pagube produse de tulburari civile, revolte, acte de terorism sau sabotaj;
- pagube produse de influențe directe ale exploziei atomice, ale radiațiilor sau infestarii
radioactive, ca urmare a folosirii energiei atomice;
- prejudiciile provocate de masurile de confiscare, nationalizare, sechestrare,
rechiziționare
- pagubele sau cheltuielile în legatura cu poluarea și/sau contaminarea provocate direct
sau indirect din orice cauză;
- pagube provocate de alte riscuri care nu sunt cuprinse în asigurare.
Cuantumul pagubei se stabilește în funție tipul acesteia: totală sau partială.12

11 http://www.creeaza.com/afaceri/asigurari/ASIGURAREA-BUNURILOR767.php, accesat online, data 15.05.2018.

12 http://www.creeaza.com/afaceri/asigurari/ASIGURAREA-BUNURILOR767.php, accesat online, data 15.05.2018.

5|Page
 5. Contractul de asigurare

 Încheierea contractului de asigurare:

Contractul de asigurare se încheie între asigurat și asigurator și urmărește diminuarea

pagubei ce se poate produce în urma evenimimentului riscului asigurat.
Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obligă să platescă o prima
asiguratorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligindu-se, la producerea acestuia, să
plătească asiguratului sau unei terţe persoane o despăgubire sau suma asigurată.13
Asigurarea se consideră încheiată prin plata primei de asigurare şi emiterea de asigurător a
poliţei de asigurare, fiind valabilă numai pentru bunurile şi riscurile specificate în poliţă la
adresele încheiate în aceasta.14

 Caracterele juridice ale contractului de asigurare:

-contract sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă obligaţii reciproce şi

interdependente (asiguratul - declaraţii de risc exacte, achitarea primei de asigurare în termenii
indicaţi la încheierea contractului; asigurătorul - plata sumei despăgubirilor, dacă asiguratul şi-a
îndeplinit obligaţiunile sale)
-contract concesual - se încheie prin consemţămîntul părţilor, se formează prin simplul
acord de voinţă al părţilor.
-contractul cu titlu oneros - fiecare parte urmăreşte să obţină un folos, o contraprestaţie
în schimbul obligaţiei ce-şi asumă. Asiguratul beneficiază de protecţia pe care o oferă
asigurătorul, care preia asupra sa riscul asigurat, pentru o primă.
contract este cu executare succesiva - se eşalonează în timp. Asigurătorul se obligă să
acopere un anumit risc pe o perioadă lungă de timp (asigurările pe viaţă), plata se efectuează
lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anuală întreagă;
-aliatoriu, la încheierea lui părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor
patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligaţiile asumate de asigurat şi asigurător
depind de un eveniment viitor şi incert.

13 https://www.consultantavocat.ro/contractul-de-asigurare, accesat online, data 10.05.2018.

14 https://dokumen.tips/documents/asigurarea-de-bunuri, accesat online, data 10.05.2018

6|Page
 contract de adeziune - este redactat şi imprimat de asigurător, la el a aderat asiguratul;15

6. Efectele contractului de asigurare

Drepturile si obligaţiile asiguratului:

Drepturile asiguratului până la producerea riscului asigurat:

-dreptul de a modifica contractual, dreptul de a încheia asigurări suplimentare, dreptul de
răscumpărare.
Obligaţiile asiguratului: până la producerea riscului asigurat
- plata primei de asigurare, obligaţia de a informa pe asigurător în privinţa modificării
circumstanţelor care agraveaza riscul, obligaţia de intreţinere a bunului asigurat în bune condiţii,
conform dispoziţiilor legale în vigoare.
După producerea riscului asigurat:
-dreptul de a încasa despăgubirea de asigurare
Obligaţiile asiguratului sunt:

-combaterea efectivă a calamităţilor pentru limitarea pagubei și salvarea bunurilor

asigurate, avizarea asigurătorului, în termenele prevazute de condiţiile de asigurare, cu privire la
producerea riscului asigurat participarea la constatarea cazului asigurat produs şi a pagubei
rezultate, furnizarea de acte şi date referitoare la riscul asigurat16

7. Încetarea contractului de asigurare

Modul obişnuit de încetare a contractului de asigurare cu durată determinată îl

constituie ajungerea la termen, respectiv expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Un alt mod de încetare a contractului, destul de uzual, este producerea riscului asigurat.
Această situaţie o întâlnim în asigurări de viaţă şi de accidente a persoanelor, când survine cazul
asigurat. După plata sumei asigurate, obligaţiile asigurătorului faţă de asigurat se sting, ceea ce
echivalează cu încetarea automată a contractului.
15 L. Stănciulescu, Dreptul contractelor civle, ediția a-3-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017,
p.477.
16

7|Page
 Pentru asigurările de bunuri, contractul încetează numai dacă, prin realizarea riscului,
bunul asigurat a fost distrus în totalmente. Dacă distrugerea este parţială, contractul poate
continua să-şi producă efectele pentru o sumă asigurată redusă. Soluţia este asemănătoare în
cazul asigurărilor de răspundere civilă. Dacă suma asigurată nu se epuizează prin achitarea
despăgubirii terţului prejudiciat prin fapta asiguratului, asigurătorul va răspunde în continuare
până la suma contractată.

Modurile neobişnuite de încetare a contractului sunt:

a) Denunţarea – constă în exercitarea contractului în mod unilateral, din cauze autorizate

de lege şi anume: dacă asiguratul nu a comunicat în scris modificările intervenite în cursul
contractului în legătură cu datele luate în considerare la încheierea asigurării; când se constată
neîndeplinirea de către asigurat a obligaţiei de întreţinere corespunzătoare a bunului sau neluarea
măsurilor de prevenire impuse de lege, autorităţi, ori de însăşi natura bunurilor asigurate.

b) Rezilierea – reprezintă desfacerea pentru viitor a contractului datorită neexecutării

obligaţiei uneia dintre părţi, din cauze care-i sunt imputabile.

c) Nulitatea – Contractul de asigurare este nul atunci când el a fost încheiat fără
respectarea condiţiilor esenţiale de valabilitate (orice persoană poate contracta, dacă nu este
declarat necapabilă de lege. Incapabili de a contracta, conform prevederilor Codului Civil RM,
sunt: minorii, interzişii judecătoreşti şi, în genere, toţi cei căror legea le-a interzis oricare
contractare.17

8. Asigurarea bunurilor obiect al contractelor de leasing

Potrivit reglementărilor din domeniul leasingului, bunurile asupra cărora poartă contractul
de leasing trebuie să fie asigurate iar această obligaţie este pusă în sarcina
locatorului/finanţatorului.

Obligaţia locatorului/finanţatorului de a asigura bunul dat în leasing, este prevăzută în art.

5 din O.G. nr. 51/1997, care dispune că acesta are libertatea alegerii societăţii de asigurare pentru
încheierea contractului de asigurare. Acelaşi art. 5 stipulează că primele de asigurare vor fi plătite
de către locatar/utilizator, dacă prin contract părţile nu convin altfel. Părţile contractante pot
stabili atât asigurătorul cu care se va încheia poliţa de asigurare a bunului, cât şi partea care va
suporta costul asigurării, adică plata primelor.18

17 https://www.scribd.com/doc/19379534/ASIGURAREA-DE-BUNURI, accesat online, data 10.05.2018,

18 http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/drept-de-autor, accesat online, data 15.05.2018.

8|Page