Curs 5

Septarea ventriculara

Doua evenimente sunt corelate cu procesul de septare:

1. Protruzia aortei in masa pernitei endocardice superioare, drept urmare materialul pernitei va forma o
prelungire dreapta si o prelungire stanga. Prelungirea dreapta va fuziona cu parte inferiaora a septului
spiral si va forma septul membranos, iar prelungirea stanga va participa la formarea continuitatii mitro-
aortice.

2. Extincita spre dreapta a jonctiunii atrioventriculare. Acest fapt permite alinierea viitorului atriu drept cu
viitorul ventricul drept

Septarea ventriculara incepe pe peretele antero inferior al ventriculului primitiv la nivelul santului bulbo-
ventricular (este zona de fuziune a tubilor endocardici). Aceasta plica creste prin apozitie de miociti la baza
spre lumenul ventricular.Plica are doua limburi(brate) : limb inferior ce fuzioneaza cu materialul pernitei
endocardice inferioare, iar limbul superior cu materialul pernitei endocardice superioare. Plica are si o
margine libera care priveste spre joctiunea atrioventriculara si care se restrange treptat. Intre septul
intermediar si marginea libera a septului interventricular se delimiteaza orificiul inter-ventricular(muscular).
Ne amintim ca in aceasta perioada marginea concava a tubului cardiac sa restrans si a ajuns in vecinatate
aorificiului atrioventricular incat sangele din viitorul atriu stang ajunge simultan in ventriculul stang si drept.
Cresterea si formarea septului interventricular va impiedica tocmai acest lucru si va separa sangele din
partea stanga de sangele din partea dreapta. Pentru ca in timoul vietii intrauterine nu exista circulatie
pulmonara, septul intermuscular nu ajunge sa inchida orificiul interventricular muscular. Cu alte cuvinte, in
viata intrauterina intre cei doi ventriculi exista un orificiu interventricular (Roger). El va disparea la nastere
odata cu intrarea in fucntie a circulatiei pulmonare. Persistenta lui se numeste defect septal interventricular
(pe partea musculara a septului)/ perisstenta de orificiu Roger.

Pana acum am vazut ca atriul primitiv prin care sangele patrunde in inima sa septat. Sangele care pleaca
din atrii va ajunge in ventricule diferite cu sept intre ele(muscular). Ce se intampla cu calea de iesire?
Calea de iesire este reppreszentata de bulbul primitiv care leaga sacul aortic ded ventrticul primitiv. Din ea
vor resulta:
-partea trabeculata a ventriculului drept
-partile subvalvulare ale ventriculilor(conul pulmonarea si vestibulul aortic)
-trunchiul arterial(vz forma partea intrapericardica a aortei si pulmonarei)

Septarea se va produce in etajul 2 si 3 al bulbului, adica in partea cu conul si parte cu trunciul arterial.
Prin fuziuneanacestor pernite se formeaza in lumenul bulbar septul spiral-este spiralst si spiralarea explica
pozitia finala a aortei in jurul arterei pulmonare.

Septul spiralmare trei parti

-o parte posteriaora care fuzioneaza cu prelungirea dreapta a pernitei superioare si formeaza septul
membranos.
-o parte inferioara care fuzioneaza cu limbul superior al septului interventricular muscular. Separa conul
pulmonarei de vestibulul aprtic si se numeste sept conal.
-o parte superioara care va separa aorta de pulmonara in setmentul intrapericardic

La fiecare fuziune pot genera un tip de defect septal

-daca prelungirea post nu fuzioneaza apara defect de tip septum membranosum
-daca septul conal nu fuzioneaza cu limb superior-defect de tip sept conal
-dc orif roger nu se inchide-defect de tip septal muscular roger.

Formare coronarelor
In etapele primordiale de formare a tubului cardiac(cudare) exista o structura numit organ proepicardic
care genereaza celule precursoare ce invaddaza poaca mioepicardica. Acestea se grupeaza si formeaza
o retea vasculara primitiva care se cuplleaza pe deo parte cu cornul stg a sinusului venos si pe alta parte
cu primordiile coronariene inmugurite din aorta.
Evolutisastriului stang

Vena pulmonara primitiva (care are patru afluenti) ramane sa se deschida in atriu stang. Treptat vena este
inglobata in pearetele atriului stang, iar cei oatru afluenti ajung sa se deschida direct in atriu stang.

Valvele atrio ventriculare

Se formeaz aprintrun proces complex de proliferari si resorbtii ale pernitelor endocardice ce marginesc
orificiile atrioventriculare. In mod global, acest proces poate fi definit ca delaminare a pearnitelor
endocardice. Valvulele aortice se formeaza de la nivelul unor pernite endocardice care sufera un proces
de cavitatie rezultand sinusurile valvulare.
Curs 6

Malformatii cardiace.

Malformatii de pozitie
Sunt rezultatul unor tulburarari de descentus si se numesc ectopii. Pot exista ectopii cervicale, inima este
cu vf in sus, la baza gatului. Ectopii sternale: cordul este subcutanat si uneori chiar la exterior( defect de
fuziune al plicilor laterale). Ectopii abdominale, cordul este integral in cavitatea abdominala.

Malformatii ale vaselor mari

Inversiunea de vase mari
Fereastra aortica

In viata intrauterina sangele din inima dreapta nu poate urma calea fireasca spre circulatia pulmonara.
Canalul arterial uneste baza arterei pulmonare stg cu partea terminala a crosei aortice, reprezentand o
cale de comunicare dreapta-stanga. La nastere, sufera o contractie urmata treptata de fibrozarea sa si
transformarea in ligament arterial. Cand canalul nu se inchide, boala se numeste persistenta de canal
arterial(boala cianogena). Pe sub ligamentul arterial trece ansa nervului laringeu recurent stang. Marirea
de.. A as poate comprima recurentul producand disfonie bitonala.

Malformatii de valve
Pot fii valve subnumerare sau supranumerare, pot fo mr de cuspide inversare dreapta sau stanga, sau
aorta poate avea numai doua valve semilunare. De assemenea la niv valvelor se pot produce stenoze sau
artrezii(lipsa se dezvoltare si diferentiere a valvelor, ele sunt prost conturate, groase, csrnoase, imobile).
Atreziile arteriale presupun ca peretele arterial este gros, nediferentiat adica are caracter embrionar, cu
mobilitate redusa si lumenul este redus sau lipseste

Hipoplaxia ventriculului stang. Se datoreaza inchirii precoce intrauterine a comunicarii interatriale.

Ventriculul stang are peretii f grosi, miocardulmeste de tip embrionar nediferentiat si cavitatea este extrem
de diminuata, este insotita de numeroase alte defecte.

Izomerismul cardiac. Initial, structurile formatoare ale cordului sunt lateralizate, adica unele sunt de
dreapta si unele de stanga. In izomerismul atrial, aspectul normal al urechiuselor este inversat( normal,
urechiusa dr are aspect conic si este voluminoasa, iar cea stg are aspect de deget incovoiat)
Cand aspectul exterior este sugestiv, e posibil ca aspectul sa fie insotit de mari tulburari de septare.
In izomerism, nu se mai formeaza septul intermediar si exista un canal atrio-ventricular mare, un ventricul
unic partial septat si cu o schita d sept interatrial. Vasele atriale pot fip inversate sau fuzionate. Ramurile
fasc His ajung spre partea dominanta, ambele ramuri se duc intrunul dintre ventriculi.

Malformatii ale arterelor coronare

Pot fi de origin
OstiilE de origine ale arterlor coronare pot fi oriunde in radacina aortei, pot fi suoranumerare intrun
sinus(2,3,4) pot lipsi intro parte, sau pot pleca din artera pulmonara.

Malformatii cpmplexe
Tetralogia Fallot in care este aorta calare pe sept, stenoza de artera pulmonara, hipertrofie de ventricul
drept si persistenta de orif interventricular.
Varful inimii si baza piramidei ventriculare(orif intraaortic) se rotesc in sens inverss realizand o miscare de
stoarcere a cavitatii ventriculare. Apreciera acestor miscarisuht indicatorii globali de stresare a
miocardului.
La baza piramidei ventriculului stang, exista in aoarenta doua orificii: cel mitral si cel aortic. In realitate,
cele doua orificii sunt separate printro banda fibroasa numita continuitate mitroaortica care este mentinuta
in pozitie datorita insertiei pe cele doua trigoane. Dac sectionak aceasta banda, se observa ca in realiate
la baza vs, exista un singur orificiu mare denumit mitroaortic. Si in tinpul contractiei orif mitroartic se
comporta ca un tot unitar in misc de stoarcere.

Intre podeaua atriului drept si baza septului interventricular se formeaza un spatiu numit spatiu piramidal
cu varful spre anterior, la centru tendinos. Pe centrul tendinoseste asezat noduolui atrioventricular(in scop
de izolare electrica). Partea post a nodulului proemina in podeaua atrilui drept si pe aici ajunge impulsul
electrioc de la miocioti in nodul. Extremitatea ant a nodulului se continua cu fasc His care are 3 parti:
preperforanta, perforanta(prin centru tendinos), postperforanta. Fascicului reprezinta singura cale de
comunicare electrica intre atrii si ventricule. Fasciculele aberante din nodul sau din fasc His sunt
responsabile se numesc Maheim, sunt responsabile de aparitie tahicardiilor supraventriculare.

Cardiomiocitul. Organ mioendocrin:

In citoplasma miocitilor atriali dar si a celor venticulari exista granule specifice care contin peptidul atrial
natriuretic(ANP). Peptidul cerebral natriuretic(BNP) carer este continu mai aoes in miocerd ventricular.
Actiunile lor sunt
-vasodilatatie
-scadrea presiuni venoase centrale
-cresterea natriurezei si atriurezei
In consecinta outem soune ca inima are si o functie endocrina, mai coresc paracrina.
Nivelul sangvin al BNP este utilizat pt diagnosticul insuficientei cardiace acute.

Vascularizatia cordului

In privinta vascularizatiei, putem spune ca inima este teritoriul regulilor incalcate. Exemple:

1. La o prima vedere, cordul pare un organ vascular independent. In realitate, ramuri din arterele
pericardofrenice, bronsice, esofagiene se capilarizraza sub epicard. Defapt, subepicardul are un mare
potential angiogenteic: daca se coase un epiplon mare pe epicard, arterele epiploice se vor capilariza in
subepicard. Din pacate valoare functionala (debitul) nu e mare.

2. Vasculaziratia coronariana este de tip terminal.

Terminal=Regula este c aintre teritoriile a doua artere vecine nu exista anastomoza. Drept urmare,
blocarea brutala a unei artere este urmata de moartea(infarctul) unei portiuni de miocard. Daca obstructia
este lenta, apare "du made"(la cerere) anastomoza intercoronariene . In relitate, exista la adult
anastomoze intercoronariene in mutle teritorii: intraseptal si subepicardic.

3. In mod normal o artere se continua cu o retea capilara. La cord exista si anaztomoze arterio-lumnale si
mai mult, anastomoze arterio-venoase.

4. In mod obisnuit o arterea dupa ce patrunde in muschi nu mai revine la suprafata. La cord insa pot exista
punti coronariene, punti miocardice peste segmente de artera coronara. Inainte si dupa punte artera este
usor dilatat.

5. De regula simpatic si ps produc efecte diferite. La cord, in ultima instanta, ambele sisteme sunt
coronaro dilatatoare.

6. Pentru un organ atat de activ, nea, fi asteptat ca circulatia cardiaca sa durze mult. La cord, circulatia
este f scurta,8 s. In efort scade.
Asta se explica prin faptul ca exista o retea capilara imensa si un raport 1-1 intre capilare si fb musculare.
In hipertrofiile cardiace, raportulmse mentine si fb musculara hipertrofiata nui mai primeste suficient
oxigen.

Sa considerst multa vreme ca exista o granita fixa, prestabilita intree teritoriile celor doua artere. Existand
3 situatii:
-dominanta dreapta
-dominanta stanga
-codominanta

Se spune ca artera care ocupa crucea cordului e cea dominanta. Dominanta este artera care are debit,
lingime diamentru mare.

Durera cardiaca
Epicardul, endocardul si peretele arterial sunt foarte bine inervate senzitiv, deci ca sa apara durere
cardiaca trebuie sa fie lezat epicard, endocard sau perete post.
Cand nu doare, exista echivalente de durere, modificare a afectivitatii sinreactie de panica. Durerea
miocardica nu migreaza, termenul corect este : durerea miocardica se raporteaza in dermatomerul cu
acelasi nr ca metamerul de orgine. Cordul se formeaza din metamerele c2-t4. Marginea cubitsla a
membrului superior face parte din dermatomerul c8-t1. Reg antero lat a gatului din dermatomer c2. Aria
precardiacasi reg scapulara din t1-t4.

Reamintim ca activitatea cordului este sub influenta regulatoare a formatiunilor glomice. D asemenea in
oeretele atrial exista baroreceptori de prersiune scazuta care sunt implicati in reglarea volumului sangvin.
Curs 9

Faringe
Este o regiune topografica care intersecteaza partial calea digestiva cuc ea respiratorie.
Muschiul palatofaringian au originea orin doua fascucule pe valul palatin si se insera pe peretele post al faringelui
si pe coarnele postero-sup ale tiroidei( deasupra constrictorului sup al faringelui) cand se contracta cei doi muschi
au un comportament general de sfincter si ridica o plica pe peretele faringian numita plica lui Pass-Avan. Cand
valul palatin se orizontalizeaza se ataseaza acestei plici si se separa astfel orofaringele de nazofaringele.
-amigdala linguala
-amigdala palatina intre plicile palato glos si palato faringian
-foliculi limfatici pe val palatin
-amigdala tubara
-amigdala faringiana deasupra coarnelor.

Inelul se faseste la granita dintre non-self si self si deaia avem aparatori limfatici.

Procesul piriform are o ploca limitata de laringeu superior ramura lui interna, singura plica ridicata de un.…