Problema filozofică și problema științifică

“Câte capete atâtea și păreri” (Ion Ionescu)

Deseori, fiind interogate două persoane diferite cu privire la o oarecare întrebare

acestea pot da doua răspunsuri diferite care le par corect din punctul lor de vedere.
Situația similară observăm între filozofie și știință
Deși ambele au menirea de a lărgi înțelegerea asupra faptului cum funcționează
universul o fac în diferite moduri

Conform spuselor filozofului spaniol Ortega y Gasset filozofia este un obiect

straniu si radical diferit de orice altceva, figurind cu lucruri reale, fizice, spirituale,
ireale, ideale, fantastice si pe linga toate acestea este in primul rind suficienta
sieisi.

Stiinta functioneaza la un nivel considerat mai inferior fata de filozofie insa mai
stabil din punct de vedere al rezultatelor obtinute bazindu-se in mare parte pe ceea
ce poate fi masurat si calculat

Ortega considera ca doar filosofia încearca sa dea raspuns întrebarilor

fundamentale. Adevarul filosofic va fi astfel suficient, dar inexact; adevarul
stiintific este insuficient, dar exact.

Atit in filozofie cit si in stiinta exista termenul ca “adevar”

CONCEPTUL CLASIC AL ADEVĂRULUI

Obiectivitatea adevărului presupune independența conținutului cunoașterii

adevărate de subiectul cunoașterii. Dacă adevărul este obiectiv în conținutul său,
atunci este întotdeauna subiectiv în formă. Adevărata cunoaștere există numai prin
om și este exprimată într-o formă subiectivă, individuală.

Adevărul absolut este înțeleas ca complet, necondiționat și final. Aadevarul

absolut este o cunoaștere care se păstrează în orice epocă istorică. Acesta este
idealul cunoașterii.

Adevărul relativ este incomplet, nefinit, convențional deaccea există componente

care, în procesul de dezvoltare a cunoașterii, sunt eliminate sau limitate la o
anumită sferă de aplicare.
 CONCEPTE NELCLASSICI DE ADEVĂRARE

Conceptul de adevăr convențional, de exemplu, conceptul convențional de

adevăr, a devenit larg răspândită în filosofia modernă, tratează adevăr ca un acord
între membrii comunității științifice.

Conceptul pragmatic al adevărului în concepția pragmatică a adevărului înțeles ca

utilitatea cunoașterii, cunoașterea adevărată este recunoscută, ceea ce duce la
succes.

Concept coerent de adevăr consta în ceea ce privește coerența cunoașterii, care

este stabilit la niveluri diferite: în teorie, între diferite teorii în cadrul aceleiași
discipline, între discipline, între știință în ansamblu și celelalte elemente ale culturii
spirituale. Adevărul în cadrul concepției coerente este cunoașterea care se
încadrează în sistemul deja existent de cunoaștere general acceptată

Știința modern este mai apropiata de tratamentul clasic al adevărului și crede că

adevărul este întotdeauna obiectiv (nu depinde de dorințele și dispozițiile unei
persoane), este concret (nu există nici un adevăr "în general", fără condiții clare),
procedural (în curs de dezvoltare constantă).

In cazul in care exista conceptual de "adevăr" și exista si oponentul acestuia -

"minciună". Sub adevăr, înțelegeți adevărul social, care conține morală. Minciuna
este preschimbarea a cunoașterii pentru a induce în eroare pe cei pentru care este
destinată din anumite considerente.

Avind liberul arbitru fiecare decide pentru sine ce este adevarat si ce fals insa
raspuns la intrebarea data nu ar trebui sa fie dat intr-o masura grabnica ci bine
cintarit si argumentat cel putin pentru sine insusi deoarece de acest lucru depinde
cum subiectul va vedea lumea inconjuratoare a realitatii sale