Sunteți pe pagina 1din 7

Facultatea relații internaționale

Protocol si ceremonial diplomatic

Cercetare și comunicare individuală


Reguli de protocol în cazul organizării recepțiilor diplomatice : (exemplu concret în baza
tipurilor de recepții diplomatice, cu determinarea pasamentului , meniului, modalităților de
aranjare a mesei și de asortare a bucatelor , invitației ).

A elaborat-Milea Cezar

A verificat- Nicolaescu Irina

Chișinău 2018
Actualitatea şi importanţa problemei abordate .Normele de protocol, cele de ceremonial, etichetã
şi curtoazie s-au aflat într-o constantă evoluţie aş putea spune până în secolul XIX. Timpul a fost
cel care a decis normele protocolare, datorită schimbărilor sociale şi politice inevitabile. Chiar
dacă în ziua de azi se spune că protocolul este ca şi o limbă moartă, acest lucru trebuie contrazis.
Protocolul este o parte din ceea ce reprezintă viaţa unui om, iar în timpul nostru prea puţini îşi
dau seama de acest lucru. El ţine de timpurile vechi şi nu face altceva decît să îmbogăţească şi să
înfrumuseţeze viaţa prin regulile lui. De ce e important protocolul? Pentru că prin intermediul
lui, prin atitudine şi gesturi un om transmite celui sau celor cu care realizează un dialog un mesa
Protocolul nu trebuie înţeles ca fiind o formalitate, un lucru care se impune de la sine în
societate, ci prin el trebuie să se demonstreze repectul pe care oamenii îl au unii faţă de alţii,
indiferent de ce religie au sau din ce parte a lumii sunt . Scopul şi obiectivele cercetării . Scopul
comunicării rezidă în efectuarea unei cercetări ample şi detaliate a specificului receptiilor
diplomatice în relațiile între state . În realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:
• cercetarea determinărilor conceptuale, tipologice şi funcţionale a recepţiilor diplomatice.
• stabilirea unor forme specifice de recepţii .
• identificarea pasilor esentiali in realizarea recepţiilor diplomatice
• evaluarea problemei diferentilor culturale în pregătirea unei recepţii diplomatice.
Cuvintele cheie: recepţie, dineu, buffet, invitaţie, plasament la masă, meniu, listă de invitaţi.

În practica diplomatică s-a stabilit o tipologie variată a recepţiilor diplomatice: cupa de


şampanie, vin d’honneur, masa – bufet (la fourchette), dejunul, ceaiul, dineul, cina, cocteilurile.
Practica protocolară permite alegerea acelui tip de recepţie care este adecvat unei situaţii anumite
după formă (adică se petrece în picioare sau cu plasamentul la masă) şi după timpul stabilit
pentru petrecere: ziua sau seara. La recepţiile ce au loc ziua se referă cupa de şampanie, cupa de
vin, dejunul, iar cele de seară – ceaiul, coctailul, dineul, masă – bufet, cina. Cupa de şampanie. A
devenit tradiţional ca la ceremoniile de semnare a unor acorduri sau documente oficiale,
înmânarea de ordine şi medalii, conferinţe de presă, prezentare de felicitări sau la alte acţiuni
protocolare să se ofere cupa de şampanie, aceasta prezentând avantajul îndeplinirii unei
obligaţiuni protocolare cu cheltuieli de reprezentare minime. Cupa de şampanie acoperă o
perioadă de timp circa 15 – 30 de minute. Durata scurtă a acestei acţiuni impune gazdei o atenţie
deosebită faţă de oaspeţi în vederea realizării unor contacte, dacă nu cu toţi oaspeţii, cel puţin cu
principalele persoane prezente la ceremonie. Se recomandă să se servească şampanie „sec” sau
„demisec” (nu concomitent ambele tipuri), întotdeauna şampania trebuie să fie însoţită de un
pişcot, pentru reducerea acidităţii acesteia. Se serveşte de către ospătari îmbrăcaţi corespunzător
(smocking sau frac şi mănuşi albe), care poartă printre invitaţi cupele de şampanie pe tăvile
acoperite de şervet. Pişcoturile se servesc pe aceeaşi tavă, pe un suport de cristal sau argint.
Analogică este şi recepţia de tipul cupa de vin sau vin d’honneur însă denumirea va accentua
caracterul deosebit al recepţiei diplomatice. Cupa de şampanie se organizează cu ocazia unor
acorduri protocolare, economice, conferinţe de presă, aniversarea unor instituţii sau firme,
premieri etc. Se oferă şampanie şi eventual pişcoturi. În funcţie de natura şi importanţa
evenimentului, ţinuta chelnerilor va fi: smoching sau frac, mănuşi albe, pantofi lăcuiţi; după
servire, chelnerii se retrag şi revin pentru a debarasa. Cocteilul se organizează cu ocazia
prezenţei unor delegaţii străine, inaugurarea unor firme sau altor obiective economice, sociale,
culturale, sportive, în cinstea participanţilor la diferite congrese ştiinţifice, manifestări culturale,
economice etc. Acţiunea se organizează la cererea beneficiarilor, la dejun sau la cină; în funcţie
de numărul participanţilor şi dorinţa organizatorilor, cocteilul poate dura o oră sau chiar mai
multe; invitaţii stau în picioare şi se servesc singuri de la barurile aranjate şi cu preparate de la
masa-bufet. Invitaţii vin la o asemenea acţiune să continue discuţiile începute în timpul
consfătuirii sau congresului, leagă prietenii, schimbă idei şi încheie unele afaceri.
Recepţia se organizează în aceleaşi împrejurări ca şi cocteilul, dar şi la unele mult mai
importante (în cinstea unor delegaţii străine la nivel înalt etc.). De asemenea, numărul invitaţilor
este mai mare, gama sortimentală este mult mai bogată şi mai variată, poate dura mai mult, în
funcţie de dorinţele organizatorilor, se organizează mai multe baruri şi mese-bufet.
Banchetul este o masă fastuoasă, solemnă, pentru un număr mai mare sau mic de invitaţi. Se
organizează cu ocazia unei sărbători, ceremonii, solemnităţi şi reuneşte persoane cu idei şi
preocupări comune: politice, artistice, literare sau gastronomice. Dejunul oficial sau de afaceri,
respectiv dineul de gală, se organizează cu prilejul unor vizite oficiale, prezenţa unor
personalităţi marcante din viaţa socială, oameni de afaceri, de artă etc.
Participă un număr mai mic sau mai mare de invitaţi, în funcţie de interesele organizatorilor, de
posibilităţile concrete ale unităţilor de restauraţie.

Organizarea şi aranjarea mesei-bufet.

La cocteiluri şi recepţii se organizează masa-bufet în diferite forme, în funcţie de numărul


invitaţilor, configuraţia salonului şi alte elemente. Se pot aranja în formă de fileu,
dreptunghiulare, careu, ovale, plasate în centru sau la una din laturile salonului. Platourile cu
preparate sunt aranjate estetic pe mesele-bufet, prevăzute cu tacâmuri de serviciu pentru a uşura
serviciul. Când acţiunea se apropie de sfârşit, pe masa-bufet se pot pune elemente de décor de
rezervă (vase cu flori, obiecte de artă, sticle cu băuturi etc.). Ţinuta chelnerilor va fi aceeaşi ca la
cupa de şampanie.
Pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni se parcurg mai multe etape:
- se ia legătura cu beneficiarul (firmă, instituţie, persoană fizică), pentru a fixa o serie de
elemente: tipul acţiunii, data, ora, numărul de invitaţi, baremul;
- se verifică în registrul de rezervări dacă data şi salonul solicitat sunt libere;
- dacă după discuţiile preliminare clientul se hotărăşte ferm, se întocmeşte o fişă a acţiunii
sau se încheie o convenţie cu clauze precise pentru ambele părţi, clientul semnând alături de
prestator; în fişă, în plus, se consemnează ora aperitivului, orele între care se desfăşoară acţiunea,
forma meselor, tipărirea meniului, componenţa acestuia şi băuturile cu care se asociază,
decoraţia florală, orchestra, ring de dans, alte clauze.
Se au în vedere saloanele de servire, salonul de primire, garderoba şi grupurile sanitare sub
aspect funcţional şi al curăţeniei, corespunzător numărului de invitaţi.
De regulă se stabilesc un chelner şi un ajutor la 6 invitaţi (invitaţii de onoare, personalităţile au
fiecare chelnerul său, un şef de sală la 40-50 invitaţi, un şef de rang la 10-15 invitaţi, un somelier
(persoana care alege şi recomandă vinurile la 20-25 de invitaţi). Se au în vedere şi alte meserii şi
funcţii: turnanţi (rezervă), personalul de primire, barmani, garderobiere, personal pentru
pregătirea inventarului şi a mobilierului necesar.Forma de aranjare a meselor este dictată de
importanţa acţiunii, de numărul invitaţilor, de posibilităţile concrete oferite de salonul respectiv:
se practică curent aranjarea meselor în formă de I, T, L, U, E, pieptene, evantai simplu, evantai
dublu, careu, rotundă, ovală etc.
Aranjarea în formă de "I" este sobră şi se recomandă pentru 30-40 de persoane (de regulă fără
plasament la capete), iar cea în formă de "T "pentru 40-50 de persoane (nu se plasează locuri cu
spatele la cele de pe latura interioară); aranjarea în formă de "U" pentru 50 de persoane şi peste,
cu menţiunea ca la masa de onoare să nu fie prea mulţi invitaţi deoarece distanţa dintre cele două
laturi perpendiculare pe aceasta să nu fie prea mare (la masa de onoare se marchează locurile
doar pe latura care este situată cu faţa către celelalte); aranjarea în formă de pieptene sau de
greblă se face în funcţie de numărul invitaţilor şi de mărimea mesei de onoare, care determină
numărul şi lungimea dinţilor. Se pot aranja şi mese rotunde dar cu plasament doar la locurile care
sunt cu faţa la masa oficială; la masa oficială se pun scaune în număr egal, de o parte şi de alta a
locului prezidenţial, fiecare invitat trebuie să dispună de 60 cm (scaun) sau 70 cm (fotoliu); la
mesele în formă de "E", pieptene, greblă, distanţa dintre dinţi trebuie să fie de minimum 2 m.
Pentru acţiunile importante numerele de masă sau bristolurile se fixează pe un suport, care
permite fiecărui invitat să găsească cu uşurinţă locul; se aşează cărţile de vizită cu numele şi
prenumele fiecărui invitat pe şervet sprijinit pe paharul de apă sau în faţa paharelor pentru fiecare
invitat se aşează un meniu tipărit într-o grafică adecvată care pe lângă preparatele şi băuturile ce
se oferă, conţine data şi eventual scopul manifestării; locul acestuia este în stânga farfuriei sau în
picioare la stânga paharului de apă. Decoraţia florală are un rol important în reuşita acestor
acţiuni: aranjamentele se fac în funcţie de natura evenimentului (la mesele cu caracter festiv se
pot utiliza şi sfeşnice cu lumânări), care creează ambianţă plăcută.

În vederea stabilirii locului la masă, se vor avea în vedere o serie de reguli:


- locurile pentru musafirii fără rang trebuie să alterneze pe cât posibil în forma bărbat-
femeie-bărbat-femeie;
- soţii şi soţiile nu trebuie să stea niciodată unul lângă celălalt (cu excepţia meselor de
patru persoane);
- la o recepţie fastuoasă se aşează o persoană tânără lângă una mai în vârstă, dar astfel încât
persoana tânără să aibă vis-à-vis pe cineva de vârsta sa;
- dacă există un oaspete dintr-o ţară străină care cunoaşte pe unul dintre invitaţi este bine să
fie aşezaţi alături;
- dacă există invitaţi ce împărtăşesc aceleaşi pasiuni chiar dacă nu se cunosc, trebuie
aşezaţi împreună;
- se aşează un invitat foarte timid lângă unul vorbăreţ. în aşa fel ca unul să vorbească iar
celălalt să asculte;
- dacă soţia îşi depăşeşte soţul în grad, i se va da un loc mai bun decât acestuia din urmă.

Lista invitaţilor
Orice firmă serioasă şi care se respectă trebuie să aibă în "banca de date" propria listă permanent
actualizată, care va conţine următoarele categorii de virtuali oaspeţi:- oficialităţi, respectiv
oameni politici, reprezentând legislativul sau executivul ori alte instituţii importante centrale sau
locale (judeţ, oraş etc.);
- personalităţi care au tangenţă cu afacerea, respectiv furnizori şi beneficiari, agenţi de
publicitate, alte persoane sau reprezentanţi ai unor organizaţii cu care se intră în relaţii în cadrul
afacerilor;
- alte personalităţi, respectiv persoane publice, precum oameni de litere, artişti, oameni de
ştiinţă şi cultură, conducători ai instituţiilor de învăţământ şi ai altor instituţii locale etc.;
- reprezentanţii presei - întreţinerea unor relaţii bune cu mass-media prezintă o importanţă
deosebită pentru succesul unei firme;
- reprezentanţi ai personalului firmei, companiei, aleşi însă cu atenţie, fie din rândul
superiorilor, fie din cei în sarcina cărora cade derularea şi reuşita afacerii.

Primirea şi prezentarea invitaţilor


Oamenilor, în general şi celor care sunt sau numai se cred importanţi, în particular, le pasă foarte
mult de felul cum li se vorbeşte, de cum sunt prezentaţi. De aceea, la primirea invitaţilor şi
prezentarea acestora, trebuie acordată o atenţie deosebită unui asemenea aspect; a te adresa
celorlalţi, a-i prezenta cu atenţie, nu este doar o problemă de curtoazie, de politeţe şi de bun simţ,
ci şi de a-i face celuilalt o bună impresie, cultivând, în acelaşi timp, bunele relaţii în afaceri.
A face corect prezentările presupune:
- prezentaţi unei persoane vârstnice pe cea tânără;
- prezentaţi un membru al organizaţiei dumneavoastră unui membru al altei organizaţii;
- prezentaţi unei persoane oficiale pe una neoficială;
- prezentaţi unui superior pe un colaborator sau un prieten;
- prezentaţi unui partener (furnizor sau cumpărător) un angajat sau un prieten ori o rudă;
- atunci când cineva cunoscut vine în grupul dumneavoastră şi sunteţi singura persoană
care îl cunoaşte, veţi întrerupe conversaţia pentru a-i ura bun venit şi a-l prezenta grupului;
- când faceţi prezentările între persoane de aceeaşi categorie, nu veţi folosi un titlu dacă
prezentaţi o persoană mai în vârstă un profesionist sau pe cineva cu un rang oficial; se foloseşte
însă titlul oficial al unei persoane atunci când vă adresaţi acesteia sau când o prezentaţi altcuiva,
chiar dacă nu mai ocupă aceeaşi poziţie socială pe care o avea cu puţin timp în urmă;
- când vi se prezintă o persoană trebuie să vă concentraţi asupra numelui acesteia în
vederea memorării, căutând să faceţi o asociere cu o caracteristică personală a respectivului; dacă
nu înţelegeţi numele când vă este prezentată persoana în cauză, nu trebuie să vă jenaţi şi să
întrebaţi încă o dată numele ei, persoana respectivă va fi flatată că vă interesează;
- trebuie evitate, pe cât posibil, situaţiile în care vă adresaţi interlocutorului pe numele mic;
dacă în grupul respectiv s-a acceptat (tacit) acest lucru, o persoană mai tânără va aştepta ca cea
mai în vârstă să facă ea mai înainte acest lucru;
- referitor la salut, modul în care faceţi cunoştinţă cu ceilalţi oameni, arată ce fel de
persoană sunteţi; de aceea, atunci când sunteţi prezentat, este important să vă ridicaţi în picioare,
să faceţi un pas înainte şi să zâmbiţi, să vă spuneţi numele şi să daţi mâna cu persoana respectivă,
să spuneţi câteva cuvinte care să aibă un rol de compliment: încântat să vă cunosc, mă bucur să
vă cunosc, îmi pare bine să fiu alături de dumneavoastră etc.
- a strânge mâna cuiva, punând-o pe cea liberă deasupra mâinilor împreunate este un semn
de afecţiune, care nu presupune însă o îmbrăţişare.
Bibliografie

1. http://www.referatele.com/referate/noi/marketing/organizarea-i-efectu11722142013.php
2. https://radjcarbune.wordpress.com/2011/07/12/receptiile-diplomatice-lectie-pentru-
politicienii-from-moldova/
3. https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte-politice/regulile-de-organizare-a-receptiilor-
diplomatice-oficiale-si-neoficiale-dineurilor-oficiale-si-dineurile-cu-bufet-354247.html
4. https://graduo.ro/referate/stiinte-politice/regulile-de-organizare-a-receptiilor-diplomatice-
oficiale-si-neoficiale-dineurilor-oficiale-si-dineurile-cu-bufet-475708
5. http://www.academia.edu/15252949/SERVIREA_MESELOR_FESTIVE