Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie

Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica

Lucrarea nr. 2
Dimensionarea unei instalatii fotovoltaice

1. Consideraţii generale privind instalatiile fotovoltaice

1.1. Caracteristici ale celulelor fotovoltaice

Cele mai importante caracteristici ale celulelor fotovoltaice sunt ca şi în cazul bateriilor: tensiunea;
intensitatea curentului electric si puterea electrică.

Tensiunea utilă a celulelor fotovoltaice, ca şi intensitatea curentului electric asigurat, depend semnificativ
de natura materialului semiconductor utilizat la fabricaţie, ca şi de dimensiunile acestor celule. În figura 5.8
este reprezentată variaţia tensiunii şi a intensităţii curentului electric asigurate de o celulă fotovoltaică
realizată din siliciu şi având dimensiunile de 10x10cm.

Se observă că tensiunea maximă care poate fi


asigurată de celulele fotovoltaice rtealizate din
acest material este de aproximativ 0,5V. Valoarea
tensiunii maxime care poate fi asigurată, depinde
foarte puţin de intensitatea radiaţiei solare, dar
valoarea intensităţii curentului electric, depinde
sensibil de acest parametru, prezentând o variaţie
între 0,4A în cazul unei radiaţii solare de 200W/m2
şi 2,2A în cazul unei radiaţii solare de 1000W/m2.

Puterea electrică a celulelor fotovoltaice se


calculează ca produs dintre tensiunea U şi
intensitatea curentului electric I, având în vedere că aceste echipamente generează curent continuu. P=U·I

Considerând că tensiunea este de U=0,5V şi intensitatea curentului electric este I=2A, se poate calcula
puterea asigurată de o celulă din Si de 100cm2: P=0,5·2=1W. Această valoare redusă a puterii, arată că este
evidentă necesitatea de a lega mai multe celule
fotovoltaice în serie, pentru a se obţine panouri
fotovoltaice capabile să asigure o putere electrică
semnificativă. Din acest motiv şi dimensiunile
panourilor sunt semnificative. Considerând un panou
realizat din 10x10 celule fotovoltaice de tipul celor
prezentate anterior, dimensiunile acestuia vor fi
100x100cm=1m2, iar acest panou va putea să asigure
o putere de 10x10=100W. Pornind de la curbele de
variaţie a intensităţii curentului electric, cu
intensitatea radiaţiei solare, reprezentate în figura 5.8,
şi calculând valoarea puterii ca produs dintre tensiune

Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 1 of 7


Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica
şi intensitate, se pot trasa curbe de variaţie a puterii furnizate de celulele fotovoltaice, de tipul celei din
figura 5.9.

Analizând această curbă se observă că valoarea maximă a puterii se obţine în punctul în care intensitatea
curentului electric generat de celula fotovoltaică începe să scadă. Acel punct de pe curba de variaţie a
intensităţii curentului electric, este numit punct de putere maximă PPM, iar puterea maximă
corespunzătoare, poartă denumirea de putere în punctul de putere maximă PPPM. Se observă că şi în
condiţiile în care s-a considerat că intensitatea curentului electric este de 3A, ceea ce corespunde unei
intensităţi foarte mari a radiaţiei solare şi unei construcţii foarte performante a celulei fotovoltaice, puterea
maximă pe care o poate atinge celula fotovoltaică este de cca. 1,35W, ceea ce sugerează din nou necesitatea
legării în serie a mai multor celule în vedrea obţinerii unor panouri fotovoltaice, ca cel din figura 4.10,
asemenea panouri fiind capabile să asigure puteri de cca. 10…250W.

Trebuie menţionat şi faptul că performanţele panourilor fotovoltaice sunt


dependente de temperatură. Astfel cu cât creşte temperatura, cu atât scade şi
eficienţa panourilor fotovoltaice de a converti energia radiaţiei solare în curent
electric. Se poate considera, ca valoare orientativă, o reducere a eficienţei
panourilor fotovoltaice cu 0,3%, pentru fiecare grad de creştere a temperaturii. De
regulă performanţele electrice ale panourilor fotovoltaice sunt indicate la
temperatura de 25°C. Este evident că din acest punct de vedere, cea mai eficientă
conversie a energiei solare în energie electric este realizată în spaţiul cosmic, unde
temperatura este apropiată de 0K.

1.2. Tipuri de celule fotovoltaice

În funcţie de natura cristalină a materialului semiconductor utilizat la fabricarea acestora (de regulă siliciul,
aşa cum s-a arătat anterior), se disting trei tipuri de celule fotovoltaice: monocristaline; policristaline;
amorfe.

Monocristalele se obţin sub formă de baghetă sau vergea, prin turnarea siliciului pur. Aceste baghete se taie
ulterior în plăci foarte subţiri care se utilizează la fabricaţia celulelor fotovoltaice. Acest proces tehnologic
asigură cel mai ridicat nivel de eficienţă a conversiei fotoelectrice, dar este şi cel mai costisitor.

Policristalele se obţin în urma unui proces de producţie mai puţin ieftin, constând din turnarea siliciului
lichid în blocuri, care ulterior sunt tăiate în plăci subţiri. În procesul de solidificare, se formează cristale de
diferite dimensiuni şi forme, iar la marginea acestor cristale apar şi unele defecte de structură. Ca urmare a
acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin această metodă sunt mai puţin eficiente.

Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film extrem de subţire de siliciu pe o suprafaţă de sticlă,
sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. În acest caz, solidificarea atomilor nu se realizează într-o
structură cristalină ci sub forma unei reţele atomice cu dispunere neregulată, denumită structură amorfă. În
această reţea atomică apar şi numeroase defecte, care diminuează performanţele electrice ale materialului.
Grosimea stratului amorf de siliciu, obţinut prin această metodă este mai mică de1µm. Pentru comparaţie
grosimea unui fir de păr uman este de 50…100µm. Costurile de fabricaţie ale silicului amorf sunt foarte
reduse, datortă cantităţii extrem de reduse de material utilizat, dar eficienţa celulelor fotovoltaice care
utilizează siliciu amorf este mult mai redusă decât a celor care utilizează structuri cristaline de material.
Datorită costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizează preponderent la fabricarea
Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 2 of 7
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica
echipamentelor cu putere redusă, cum sunt ceasurile sau, calculatoare de buzunar. În tabelul alăturat sunt
prezentate performanţele celor trei tipuri de celule fotovoltaice din punct de vedere al conversiei energiei
radiaţiei solare în energie electrică. Performanţele diferitelor tipuri de celule fotovoltaice

1.3. Sistem fotovoltaic hibrid

În figura 5.14 este prezentat un sistem hibrid pentru producerea şi utilizarea simultană a curentului
continuu şi alternativ cu ajutorul panourilor fotovoltaice.

Având în vedere că un asemenea sistem are nevoie de o putere electrică mai mare, specifică de regulă
consumatorilor de curent continuu, este nevoie de utilizarea unui număr mai mare de panouri fotovoltaice,
iar numărul bateriilor este de asemenea mai mare, pentru ca sistemul să poată asigura puterea electrică
maximă, pentru un timp cât mai lung, înainte ca bateria să se descarce. Trebuie menţionată prezenţa
obligatorie într-un asemenea sistem a unui echipament denumit invertor, care transformă curentul continuu
în curent alternativ.

Acest sistem hibrid are în componenţă şi un generator electric acţionat de un motor cu ardere internă de tip
Diesel. Acest generator, care poate să producă atât curent continuu cât şi curent alternativ, are rolul de a
asigura puterea electrică necesară în perioadele de vârf de sarcină, sau în perioadele în care radiaţia solară
nu este suficient de intensă.

Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 3 of 7


Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica
2. Schema de principiu

Consumatorul casnic este conectat la reteaua trifazata de energie electrica (”on-grid”) a orasului Sibiu si solicita
dimensionarea unei instalatii fotovoltaice care sa ii asigure consumul zilnic estimat in conditii optime. Avand in
vedere ca pentru calcularea energiei consumate nu sunt date privind curba de sarcina orara dimensionarea va fi
estimativa, definindu-se doar aproximativ echipamentele necesare. Pentru eficientizarea energetica a instalatiei
trebuie utilizate aplicatii software dedicate si informatii detaliate asupra variatiei consumului.
Date utile
1. Locatia consumatorului: Romania, Sibiu
Latitudine: 45,8°; Longitudine 24,14°, Elevatie: 444m

Date tehnice modului PV tip Siemens SM50

Insolatia este 1238 [kW/m2/an], pentru un unghi de


incidenta la 45% si orientare sudica a tuturor panourilor.
2.Consumul lunar se considera uniform distribuit.
Acesta va fi asigurat prioritar din energia electrica solara
si in completare prin reteaua de alimentare.

3. Algoritmul de calcul
Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 4 of 7
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica

Nr Parametru de calcul Formula de calcul Date utilizate Rezultat


crt
1 Necesarul zilnic de ni-numarul consumatorilor 7910
energie electrica de acelasi tip i; [Wh/zi]
activa estimat din Pi-puterea nominala a
consumatorii casnici. cons. de tip i;
ti-timp mediu de utilizare
zilnica .

2 Energia solara zilnica Is=1000 [W/m2] 3000


pentru zona de densitatea puterii radiante [Wh/zi/m2
amplasare a solare intr-o zi insorita la ]
panourilor un unghi de inclinare de
00 ; techiv=3 [h/zi]
3 Numar de module K=1,15 factor pierderi 56 buc
fotovoltaice SM 50 electrice; Imed=3,26 ;
montate la 450 Pn.modul-50 W (panoul
unghiul incidenta si Siemens SM 50)
1800 azimut
4 Capacitatea bateriei D=2 [zile] autonomie; 2198 [Ah]
de acumulare Ubat=24[Vc.c] tensiune
celula;
Kdesc=0,3 (30%) descarc
are nivel minim admis
5 Capacitate nominala Dmax=0,8 coeficient de 3053 [Ah]
corectata reducere capacitate de
deservire in functie de
nivelul minim admis de
functionare
Rθ=0,9 coeficient de
reducere capacitate la
temperaturi scazute
6 Alegerea bateriei de Cele 6 baterii se vor conecta cate doua Bateriile au caract. 6 [buc]
acumulare inseriate pentru a realiza tensiunea de 24Vcc, tehnice: 12[Vcc]; : 500 baterii
pe trei linii paralele, [Ah]; autonomie 2 zile.
7 Alegerea Cei 3 regulatori se vor conecta cate unul pe Regulatorii au caract. 3 [buc]
regulatorului fct de trei linii paralele avand L1-24panouri tehnice: 24[Vcc]; regulatori
baterie si panouri (1200W), L2-24panouri, L3-8panouri (400W) 1200[W]; 50[A]
8 Puterea totala 2800 [W]
disponibila
9 Puterea nominal a ηinvertor=0,85; randamentul 3294 [W]
invertorului invertorului;

10 Alegerea invertorului Invertorul se va conecta intre bateria Invertorul are caract. 1 [buc]
fct de baterie si alimentata la 24Vcc si consummatorul tehnice: 3,3[kW]; invertor
consum alimentat la 230Vca, 104[A]; Uint=24[Vc.c];
Uies=230 [Vc.a]

Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 5 of 7


Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica
Materialul de calcul pentru pct1 din algoritm, necesarul zilnic de energie electrica activa estimat din
consumatorii casnici se determina utilizand informatiile din tabelul de mai jos:

Aparat electric Putere (W) Aparat electric Putere (W)


Cafetieră 800 Uşă garaj 350
Prăjitor de pâine 800-1500 Ventilator de panou 10-50
Mixer 300 Ventilator de tavan 10-25
Cuptor cu microunde 600-1500 Uscător de păr 1000
Plită 1200 Aparat de tuns 15
Maşină de spălat vase 1200-1500 Alimentare cu apă 100
Maşină de spălat: Automată 500 Pompă submersibilă (250-750 W) 480-1200
Aspirator 1000 Laptop 20-50
Maşină de cusut 100 PC 80-150
Fier de călcat 1000 Imprimantă 100
Uscător de rufe 4000 Televizor:
Înălzitor de gaz 300-400 color 25" 150
Boiler 100 color 19" 70
Hota 300-1000 Radio 5
Condiţionare aer: Boxe stereo 10-30
Local 1000 Ceas 3
Centralizat 2000-5000 Lampă:
Fluorescentă cu echivalare incandescentă 100 W 100
incandescentă
Echivalent 40 W 11 fluorescentă 25 W 28
Echivalent 60 W 16 incandescentă 50 Wc.c. 50
Echivalent 75 W 20 cu halogen 40 Wc.c. 40
Echivalent 100 W 30 fluorescentă 20 Wc.c 22
Răcitor: Frigider
15 cu. ft. (Upright) 1240 Wh/zi 20 cu. ft. (AC) 1411 Wh/zi
15 cu. ft. (Chest) 1080 Wh/zi 16 cu. ft. (AC) 1200 Wh/zi
3. Bibliografie
http://www.www.siemens.com , Siemens Photovoltaic, http://www.a1solar.com

4. Concluzii

Consumatorul casnic, caracterizat prin curba de sarcina prezentata la punctul 2 este conectat “on grid”, la
reteaua de energie electrica din Sibiu, unde insolatia este cf. bazei de date NASA prezentata la pct2.
Prioritar este consumul de energie electrica obtinut din cea solara si in completare este cea din reteaua
publica, pentru asigurarea necesarului de energie electrica zilnica de 7910 [Wh]. Astfel s-au ales 56 de
panouri Siemens tip SM50, care se conecteaza in serie 24/24/8panouri, pe trei linii paralele, fiecare avand
cate un regulator. Invertorul ales de 3,3kW se monteaza intre bateria alimentata la 24Vcc si consumatorul
alimentat la 230Vca. Cele 6 baterii alese se conecteaza cate doua in serie, pe trei linii paralele, pentru a se
realiza tensiunea de 24Vcc.

Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 6 of 7


Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie
Departamentul de Calculatoare si Inginerie Electrica
Anexa

SIEMENS MODUL SM 50/H`, 50 y

Surse regenerabile de energie laborator nr. 2 Page 7 of 7