Cercetare (Poola Mea de Om) (Nota)

Oprea Florin Defirșarea Clasa a XI-a A
1
Cuprins
1.Fondul forestier..................................................................................3
1.1Prezentare generala.......................................................................3
1.2Volumul de lemn ce se recolteaza anual din paduri......................5
1.3Lucrarile de ingrijire a arborilor tinere...........................................8
1.4Prevenirea si stingerea incendiilor..............................................10
2.Regenerarea Padurilor.....................................................................11
2.1Prezentare generala.....................................................................11
2.2Pepiniere silvice...........................................................................13
2.3Puieti forestieri............................................................................14
3.Protectia padurilor...........................................................................16
3.1 Prezentarea generala .................................................................16
3.2Cercetare stiintifica......................................................................17
4.Tăierile ilegale din pădurile româniei..............................................19
4.1.Introducere.................................................................................19
4.2Împotriva tăierilor ilegale din românia........................................20
4.3Activitatea procurorilor...............................................................23
4.4Societatea civilă se alătură luptei împotriva tăierilor ilegale......24
4.5Aplicația din buzunarul justițiarilor ............................................25
4.6Instituții cu atribuții de administrare și control în domeniul silvic
............................................................................................................26
4.7Metodologie ...............................................................................27
4.8Anexe..........................................................................................29
5.Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri
............................................................................................................31
6.Noul Cod Silvic.................................................................................34
Bibliografie.........................................................................................43
2
1.Fondul Forestier
1.1Prezentare generala
Conform art. 11 alin (1) din Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare – Codul Silvic, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I nr. 611 din 12.08.2015, fondul forestier proprietate publica a
statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, regie
autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura, Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" si de Regia Autonoma "Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat".
Suprafata totala a fondului forestier proprietate publica a statului, administrata
de RNP – Romsilva, prin 41 de directii silvice, in cadrul a 313 ocoale silvice, este
de 3.136.500 ha (la data de 30.06.2018), reprezentand mai putin de jumatate
din fondul forestier national.
Terenuri acoperite cu padure: 3.033.765 ha, din care:
- rasinoase: 781.628 ha (25,8%);
- fag: 971.576 ha (32,0 %);
- stejari: 550.393 ha (18,1 %);
- diverse alte specii tari: 518.170 ha (17,1 %);
- diverse specii moi: 211.998 ha (7,0 %).
Paduri incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie):
1.955.386 ha (64%), avand urmatoarea distributie:
- Paduri cu functii de protectie a apelor: 31%;
- Paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor: 42%.
3
- Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali

daunatori: 6%;
- Paduri cu functii de recreere: 11%;
- Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului
forestier: 10%, din care cca. 17 173 ha sunt introduse in Catalogul national al
padurilor virgine si cvasivirgine.
Paduri incadrate in grupa a II-a functionala (paduri cu functii de productie si

protectie): 1.078.379 ha (36%).
Pe langa terenurile acoperite cu padure, fondul forestier proprietate publica a
statului, mai cuprinde si alte categorii de folosinta, insumand 102.735 ha, in
care sunt incluse:
- terenuri care servesc nevoilor de cultura silvica: 2.382 ha;
- terenuri care servesc nevoilor de productie silvica: 11.647 ha;
- terenuri care servesc nevoilor de administratie silvica: 27.363 ha;
- terenuri aflate in clasa de regenerare: 7.035 ha;
- terenuri neproductive: 34.605 ha;
- fasie frontiera: 75 ha;
- terenuri ocupate temporar din fondul forestier: 418 ha;
- ocupatii si litigii: 19.210 ha.
4
Repartizarea padurilor pe clase de varsta:
1.2Volumul de lemn ce se recolteaza anual din paduri

Pentru a intelege cat, cum si de ce se taie padurile si se recolteaza lemn. in mod
legal, va invitam sa faceti cunostinta cu cateva elemente de baza ale
silviculturii romanesti.
Padurea este cea mai complexa comunitate de viata de pe pamant si

functioneaza dupa principiile comune ale sistemelor deschise. Silvicultura s-a
infiintat din necesitatea gospodaririi cat mai complexe si mai eficiente a
padurii, deci pentru mentinerea unui echilibru cat mai stabil intre rolul ecologic
al padurii si cel de furnizor al unor cantitati importante de lemn si alte produse
vegetale si animale.
Inca de acum aproape 100 ani, marele silvicultor roman Marin Dracea
consemna: „Cand ai patruns intr-o padure, inainte de a lua vreo decizie, trebuie
sa stabilesti mai intai, ce a fost in trecut, ce este in prezent si cum va trebui sa
arate padurea in urma masurilor ce vor fi aplicate”. Astazi, aceasta teza este
pusa in practica prin amenajarea padurilor, ceea ce reprezinta, conform
Codului silvic, „ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure aducerea si
pastrarea padurilor in stare corespunzatoare din punctul de vedere al functiilor
ecologice, economice si sociale pe care acestea le indeplinesc si este activitate
de dezvoltare tehnologica”.
5
Amenajamentele silvice sunt, evident, rezultatul actiunii de amenajare a

padurilor, si nu reprezinta, asa cum cred unii dintre cei neavizati, totalitatea
drumurilor forestiere, a potecilor, observatoarelor si hranitorilor pentru fauna
cinegetica etc, amplasate in interiorul padurilor.
Amenajamentele silvice se intocmesc, de regula, pentru o perioada de 10 ani

si contin, pe langa descrierea amanuntita a conditiilor pedoclimatice in care se
afla padurea vizata de acestea, si o evidenta foarte clara a arboretelor care o
compun, precum si o proiectare a lucrarilor de executat prin planurile de
amenajament: planul de recoltare a produselor principale, planul de realizare a
lucrarilor de ingrijire a arboretelor tinere, planul lucrarilor de regenerare a
arboretelor ajunse la maturitate.
Arboretul este, conform Codului silvic, „portiunea omogena de teren
forestier, atat din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cat si al conditiilor
stationale, in care se aplica aceeasi lucrare silviculturala”. In interiorul padurii
arboretele (unitatile amenajistice) sunt delimitate pe arborii (copacii din
padure) de limita cu o banda orizontala de vopsea rosie.
Asadar, volumul de lemn ce poate fi recoltat din padurile proprietate publica

a statului administrate de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva este prevazut
de amenajamentele silvice, iar in fiecare an, in functie de starea fiecarui
arboret, inginerii silvici stabilesc prioritatea si necesitatea executarii lucrarilor
prevazute de planurile de amenajament si identifica arborii care trebuie
recoltati. In urma executarii acestor lucrari rezulta produse lemnoase,
clasificate astfel:
•produse principale – lemnul recoltat din arboretele ajunse la maturitate sau,
asa cum spun silvicultorii, la varsta exploatabilitatii, conform unor tehnologii
specifice, numite tratamente, cu scopul de a asigura regenerarea acestora;
peste 90% din arboretele parcurse cu astfel de taieri se regenereaza pe cale
naturala, din samanta arborilor taiati sau din lastarii sau drajonii produsi de
acestia;
•produse secundare – lemnul care rezulta in urma executarii lucrarilor de
ingrijire si conducere a arboretelor tinere (curatiri si rarituri);
6
•produse de igiena – lemnul care provine din arbori care se usuca in procesul
normal de eliminare naturala;
•produse din taieri de conservare – lemnul rezultat in urma aplicarii lucrarilor
speciale de conservare executate in arboretele cu varste inaintate, exceptate
definitiv sau temporar de la taieri de produse principale, in scopul mentinerii
sau imbunatatirii starii lor fitosanitare si asigurarii permanentei padurii.
Pe langa acestea, din diferite motive, ce nu pot fi prevazute la momentul

intocmirii amenajamentelor silvice, lemnul arborilor afectati de diversi factori
biotici sau abiotici este, de asemenea recoltat, sub urmatoarele categorii:
•produse accidentale – lemnul arborilor rupti sau doborati de fenomene
naturale deosebite (precipitatii abundente, intensificari violente ale vantului,
alunecari de teren etc.);
•produse extraordinare – lemnul rezultat in urma unor taieri legal aprobate
pentru instalarea in paduri a unor obiective de interes si utilitate publica
(autostrazi si alte drumuri de importanta nationala, instalatii si retele electrice
din sistemul energetic national, exploatari ale resurselor subsolului, etc).
Volumul total al produselor principale prevazut de amenajamentele silvice

reprezinta posibilitatea padurii respective, iar posibilitatea anuala este raportul
intre posibilitate si numarul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic.
Conform Codului silvic, acesta este volumul maxim de produse principale ce se
poate recolta anual, cu exceptia unor situatii deosebite, pentru care este
necesara aprobarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Avand in vedere cele de mai sus, in anul 2017, din padurile proprietate
publica a statului administrate de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva s-a
recoltat lemn in volum total de circa 9.535,8 mii mc, din care: 4.928,0 mii mc
produse principale, 2.247,3 mii mc produse secundare, 324,0 mii mc produse
de igiena, 592,9 mii mc produse din taieri de conservare si 1.443,6 mii mc
produse accidentale.
7
Pentru anul 2018, Consiliul de Administratie al Regiei Nationale a Padurilor –

Romsilva, luand in considerare prevederile amenajamentelor silvice,
amplasarea in teren a lucrarilor silvice si necesitatea recoltarii produselor
accidentale ivite in urma doboraturilor de vant din luna septembrie 2017, a
aprobat un program de recoltare a masei lemnoase, din fondul forestier
proprietate publica a statului, de 9.983 mii mc, din care produse principale circa
6.300 mii mc, fata de o posibilitate anuala de 6.910 mii mc, diferenta fiind
completata cu produse secundare, de igiena sau din taieri de conservare si,
desigur, produse accidentale.
Recent, pentru anul 2019, Consiliul de Administratie al Regiei Nationale a

Padurilor – Romsilva a aprobat un program de recoltare masa lemnoasa in
volum total de 9.500 mii mc, din care circa 6.220 mii mc produse principale, in
conditiile in care posibilitatea anuala insumeaza circa 6.866 mii mc. Fireste, si in
acest an, diferenta este completata cu volumul produselor secundare, de igiena
si din taieri de conservare, precum si cu cel al produselor accidentale.
1.3Lucrarile de ingrijire a arborilor tinere

Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor (degajari,
depresaj, curatiri, rarituri, elagaj artificial, emondaj) consta in faptul ca asigura
dirijarea, dozarea si sistematizarea populatiei de arbori in cadrul arboretului
tanar, in vederea obtinerii unei structuri favorabile sub raport ecologic si
genetic, care sa permita exercitarea eficienta a functiilor de protectie specifice
padurilor si realizarea productiei optime de lemn de calitate superioara.
Rolul lucrarilor de degajari, depresaj, curatiri, rarituri este de a imprima
sensul si ritmul reducerii numarului de exemplare din arboretele tinere in
directia dorita, asigurand structura optima pentru dezvoltarea acestuia si a
fiecarui exemplar destinat ajungerii la exploatabilitate, concomitent cu
mentinerea unei stari corespunzatoare de sanatate si care sa asigure
exercitarea deplina a functiilor prioritare si secundare speciale de protectie ce
le-au fost atribuite prin amenajamentele silvice.
Stabilirea suprafetelor care necesita a fi parcurse anual cu astfel de lucrari se
realizeaza in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale starii
de vegetatie a arboretelor, evaluata in teren de personalul silvic. Potrivit
ultimelor modificari aduse Codului Silvic, suprafata arboretelor prevazuta in
8
amenajamentul silvic a fi parcursa cu lucrari de ingrijire si conducere este

minimala.
Din punct de vedere strict economic, marea majoritate a acestor lucrari sunt
consumatoare importante de resurse financiare, iar efectul lor favorabil se va
obtine mult mai tarziu, peste zeci de ani (la varsta exploatabilitatii), cand
recuperarea se poate face prin valorificarea produselor principale.
In anul 2017, in arboretele tinere din fondul forestier proprietate publica a
statului pe care il administreaza Regia Nationala a Padurilor – Romsilva s-au
efectuat urmatoarele lucrari de ingrijire si conducere pe 114.032 ha, din care:
• Degajari/depresaj 10.614 ha;
• Curatiri 17.040 ha;
• Rarituri 83.867 ha;
• Elagaj artificial 2.511 ha.
Pentru anul 2018, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva si-a propus sa
parcurga, in fondul forestier proprietate publica a statului pe care il
administreaza, cu lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor tinere, o
suprafata totala de 103.223 ha, din care:
• Degajari 9.501 ha;
Recent, Consiliul de administratie al R.N.P. – Romsilva a aprobat programul de

realizare a acestor lucrari in anul 2019, pe o suprafata totala ce insumeaza
100.441 ha, repartizata pe categorii de lucrari, astfel:
• Degajari 8.965 ha;
9
1.4Prevenirea si stingerea incendiilor

Actiunile de prevenire si stingere a incendiilor de padure se fac in
conformitate cu prevederile Regulamentului privind gestionarea situatiilor de
urgenta ca urmare a incendiilor de padure, aprobat prin O.M. nr. 551/2006 si a
Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor cu nr. 2579/09.07.2012 pentru
aprobarea fluxului informational-decizional de avertizare-alarmare in cazul
unor situatii de urgenta generate de riscurile specifice Ministrului Mediului si
Padurilor.
Monitorizarea situatiilor de urgenta, evaluarea informatiilor, instiintarea,
avertizarea, pre alarmarea, alertarea la nivel national, precum si coordonarea
aplicarii unitare a masurilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta
sunt asigurate de Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta, organ tehnic cu
activitate permanenta, constituit in cadrul autoritatii centrale care raspunde de
silvicultura.
Detinatorii de paduri, indiferent de titlul de proprietate, sunt obligati sa ia
masuri de prevenire si stingere a incendiilor si sa se doteze cu mijloace tehnice
specifice de prevenire si stingere a incendiilor.
Masurile de limitare, inlaturare sau contracarare a incendiilor de padure
constituie o obligatie pentru organele administratiei publice centrale si locale
cu atributii in acest domeniu si pentru toate persoanele fizice si juridice, cu
exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor, copiilor si a altor categorii
defavorizate.
Persoanele fizice sau juridice care identifica un incendiu de padure, au
obligatia de a anunta, in cel mai scurt timp, unitatile de pompieri la numarul de
urgenta 112 si de a participa la actiunile de prevenire si stingere a incendiului.
10
2.Regenerarea Padurilor
2.1Prezentare generala
Regenerarea padurilor este una dintre activitatile prioritare ale Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva, prin care se urmareste asigurarea integritatii
si permanentei padurilor, pentru ca acestea sa-si exercite cu continuitate
functiile de protectie si de productie.
In scopul asigurarii permanentei padurilor, Regia Nationala a Padurilor -

Romsilva realizeaza regenerarea arboretelor pe suprafete din fondul forestier
proprietate publica a statului si din fondul forestier apartinand altor
proprietari, persoane fizice si juridice, cu care regia a incheiat contracte de
administrare, suprafete de pe care s-a recoltat masa lemnoasa urmare
executarii lucrarilor de exploatare - regenerare, sau pe terenuri fara vegetatie
forestiera, care nu au alte folosinte atribuite prin amenajamentele silvice.
Daca acestor obiective li se adauga preocuparea pentru introducerea in

circuitul productiv, prin impadurire, a terenurilor degradate, inapte folosintelor
agricole si participarea la actiunea de instalare de perdele forestiere de
protectie, completam un tablou ce are menirea de a prezenta una dintre
preocuparile importante ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, aceea de a
regenera padurile si de a extinde suprafata acestora si binefacerile pe care
acestea le revarsa cu generozitate.
11
Incepand cu anul 2007, urmare aplicarii legilor referitoare la reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere si retrocedarii a peste 3,3
milioane de hectare din fondul forestier proprietate publica a statului, Regia
Nationala a Padurilor - Romsilva realizeaza anual lucrari de regenerare a
padurilor pe o suprafata de circa 15000 ha in fondul forestier proprietate
publica a statului pe care il are in administrare.
Preocuparea pentru cresterea suprafetei ocupate de paduri prin impadurirea

terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare, este ilustrata
de faptul ca in perioada 1997 – 2011 Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a
preluat in vederea impaduririi o suprafata de 22300 ha terenuri degradate sau
inapte pentru folosinte agricole. Acestea au fost plantate integral pana la finele
anului 2013.
Semnarea de catre Romania a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru

Schimbari Climatice (1992), dar mai ales notificarea Protocolului de la Kyoto
(1997), au pus bazele unor instrumente specifice in lupta impotriva
schimbarilor climatice si a efectelor acestora.
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva impreuna cu Fondul Prototip de Carbon

al Bancii Mondiale au initiat, in anul 2001, un proiect pentru monitorizarea
reducerilor de emisii de CO2 rezultate in plantatii realizate cu fonduri alocate
de statul roman, pe o suprafata de terenuri degradate de cca. 6.033 ha.
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sprijini cu asistenta tehnica si cu

material biologic (in limita excedentului de puieti) initiativele ce vizeaza
impadurirea unor terenuri din afara fondului forestier national, inapte
folosintelor agricole, ale persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati
fara scop lucrativ in domeniile : cultural, artistic, educativ, de invatamant,
stiintific, cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic,
sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico – sanitar, de asistenta si servicii
sociale, de protectie a mediului, de reprezentare a asociatiilor profesionale,
precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a
monumentelor istorice.
12
Beneficiarul materialului biologic acordat in conditiile Legii nr.32/1994, trebuie

sa fie detinatorul terenului care se va impaduri.
2.2Pepiniere silvice
Materialul biologic necesar realizarii lucrarilor de regenerare a padurilor pe cale

artificiala prin impaduriri, este produs in pepinierele silvice ale Regiei Nationale
a Padurilor - Romsilva.
In cele 7 pepiniere silvice centrale si circa 580 pepiniere silvice existente la

nivelul ocoalelor silvice se produc anual circa 50.000.000 puieti forestieri apti
de plantat, cu provenienta certificata, intr-o varietate de peste 60 de specii, dar
si circa 1.200.000 puieti ornamentali din peste 250 de specii si varietati.
13
Lista pepinierelor silvice centrale din cadrul unitatilor Regiei Nationale a

Padurilor - Romsilva:
2.3Puieti forestieri
14
Materialul de reproducere utilizat la producerea puietilor forestieri se asigura din plantaje si

rezervatii de seminte inscrise in Catalogul national al resurselor pentru materiale forestiere de
reproducere din Romania.
In acest scop, RNP - Romsilva administreaza circa 27.574 ha arborete sursa de seminte, 478 ha
plantaje si 50 ha culturi de plante mama.
Lista principalelor specii de puieti forestieri produsi in pepinierele regiei:
Nr. crt Denumire specie

1 Anin 38 Malin
american
2 Artar 39 Mar
3 Artar american 40 Mesteacan
4 Artar tataresc 41 Mojdrean
5 Brad 42 Molid
6 Caria 43 Nuc comun
7 Carpen 44 Nuc negru
8 Carpinita 45 Paducel
9 Castan comestibil 46 Paltin (de
munte)
10 Castan porcesc 47 Par
11 Catina alba 48 Pin negru
12 Catina rosie 49 Pin silvestru
13 Cenuser 50 Pin strob
14 Cer 51 Plop alb
15 Chiparos de balta 52 Plop
euroamerican
16 Cires 53 Plop negru
17 Corcodus 54 Porumbar
18 Corn 55 Salcam
19 Dud 56 Salcie
20 Duglas albastru 57 Salcioara
21 Duglas verde 58 Sanger
22 Fag 59 Scorus
23 Frasin 60 Scumpie
24 Frasin pennsylvania 61 Sofora
25 Frasin pufos 62 Stejar
brumariu
26 Garnita 63 Stejar de
balta
27 Gladita 64 Stejar
peduncular
28 Gorun 65 Stejar pufos
29 Ienupar 66 Stejar rosu
30 Jneapan 67 Tei argintiu
31 Jugastru 68 Tei cu frunza
mare
32 Larice 69 Tei pucios
15
33 Lemn cainesc 70 Ulm de

Turchestan
34 Liliac 71 Ulm (de
munte)
35 Maces 72 Vanj
36 Maclura 73 Visin turcesc
37 Malin 74 Zambru
3.Protectia padurilor
3.1 Prezentarea generala
Starea fitosanitara a padurilor este o rezultanta a multiplelor interactiuni
dintre mediul fizico-geografic in care se afla padurile, biocenozele forestiere si
activitatile umane.
In Romania, din punct de vedere geografic, padurile fiind localizate aproape
in exclusivitate in zone cu un grad relativ ridicat de favorabilitate (65 % in zona
montana, 28 % la deal, 7 % la campie) - sunt afectate in principal de factori
biotici si mai putin de factori abiotici. Impreuna, aceste doua categorii de
factori afecteaza anual suprafete ce variaza intre 5% si peste 30-40% din
suprafata totala a padurilor, din care cca. 85% sunt suprafete afectate de
factori biotici, in principal de insecte si in mai mica masura microorganisme
patogene, mamifere etc.
In padurile de foioase, unde se inregistreaza majoritatea atacurilor puternice
si foarte puternice, principalii daunatori sunt insectele defoliatoare (Lymantria
dispar, Tortrix viridana, Operophtera brumata si alte cateva specii de
Geometridae).
In padurile de rasinoase principalii daunatori sunt gandacii de scoarta (in
special Ips typographus), a caror inmultire in masa este favorizata, de regula, de
abundenta arborilor lipsiti de aparare in urma dezradacinarii sau ruperii lor de
catre vanturile puternice sau de catre zapezile abundente.
Cea mai periculoasa specie de insecte defoliatoare din padurile de conifere
este Lymantria monacha care a dezvoltat o gradatie puternica in perioada
1953-1958, in zona Mures (Borsec, Toplita, Tulghes, Gheorghieni, Lunca
Bradului, Rastolnita, M. Ciuc), Suceava (Brosteni, V. Dornei) si Neamt (Bicaz,
Ceahlau, Galu, Borca).
16
Dintre factorii abiotici, cel mai important, atat prin amploarea suprafetelor
afectate, cat si prin gravitatea disturbantelor provocate in ecosistemele
forestiere, in special in molidisuri, este vantul. Uneori se resimt pe suprafete
mari si efectele secetei (mai ales in zona de campie), ale ingheturilor tarzii,
poluarii industriale si ale altor factori.
Tendintele, evidentiate in ultimele decenii, de amplificare a fenomenelor de
seceta, a doboraturilor produse de vant, a atacurilor diversilor factori biotici din
fagete, de extindere a fenomenului de uscare anormala la tot mai multe specii
etc., indica o fragilitate crescanda a ecosistemelor forestiere din Romania.
In legatura cu evolutia tratamentelor aplicate impotriva defoliatorilor se pot
distinge mai multe etape:
- Etapa I cuprinsa intre anii 1955-1986, cand s-au folosit exclusiv insecticide
organoclorurate (DDT). Aceste tratamente au reusit sa evite defolierile la scara
mare, dar au produs dezechilibre majore in ecosistemele forestiere,
determinand aparitia unor gradatii frecvente (la 2-3 ani);
- Etapa a II-a intre 1986-1990, caracterizata prin folosirea insecticidelor
organofosforice (produse in Romania: Silvetox, Onefon - pe baza de triclorfon)
si a primelor testari cu produse noi, biodegradabile, din grupa piretroizilor de
sinteza (Decis) si a inhibitorilor de crestere (Dimilin). In aceasta etapa au
inceput primele experimentari cu preparate microbiologice (Dipel si
Bactospeine);
- Etapa a III-a dupa anul 1990, cand s-a renuntat la insecticidele
organofosforice, s-a redus utilizarea piretroizilor de sinteza si s-a extins
utilizarea inhibitorilor de crestere (Dimilin si Rimon), precum si a preparatelor
bacteriene (Dipel, Foray) si virale.
3.2Cercetare stiintifica
Cercetarea stiintifica in domeniul protectiei padurilor este realizata, in
principal, de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura.
Directii de cercetare abordate
Intrucat principalii daunatori ai padurilor din fondul forestier national sunt
insectele si agentii criptogamici (ciuperci, oomicete, bacterii, virusuri),
cercetarea din acest domeniu este organizata in doua directii traditionale:
17
1) Entomologia forestiera - cuprinde cercetarile privind cunoasterea din

punct de vedere biologic si ecologic a principalilor daunatori, precum si
stabilirea modalitatilor de depistare, prognoza (daca este posibil), prevenire a
atacurilor si combaterea daunatorilor.
In acest domeniu, cercetarile s-au focalizat, in principal, pe:
- supravegherea populatiilor de insecte vatamatoare cu ajutorul feromonilor
sintetici;
- studiul relatiilor dintre insecte vatamatoare si speciile gazda;
- perfectionarea sistemului de depistare, prognoza, prevenire si combatere a
unor daunatori forestieri;
- studiul insectelor de tulpina care afecteaza arborii pe picior;
- studiul insectelor invazive;
- studiul insectelor din sol, vatamatoare pentru radacina puietilor;
- studiul factorilor de stabilitate in ecosistemele naturale;
- insecte seminofage.
In ultima perioada au fost abordate si cercetari privind biodiversitatea
nevertebratelor forestiere.
2) Fitopatologia forestiera - cuprinde cercetarile privind cunoasterea
manifestarii si impactului agentilor criptogamici patogeni (ciuperci, oomicete,
bacterii, virusuri), a biologiei si ecologiei acestora, precum si metodele de
identificare, monitorizare, prevenire si combatere ale speciilor virulente.
Totodata, se studiaza si bolile complexe, cu cauzalitate multipla, respectiv
bolile provocate de factori abiotici (incendii, seceta, inundatii, inghet, poluare
s.a.) care afecteaza culturile forestiere sau arboretele - riscul de producere,
impact si metodele de prevenire / diminuare a pagubelor / control ale acestora.
In tara, sunt instalate suprafete si dispozitive experimentale de lunga durata
cum ar fi reteaua nationala de monitorizare pentru Lymantria monacha,
suprafete pentru supravegherea uscarii/debilitarii speciilor forestiere, teste
privind rezistenta speciilor, varietatilor, provenientelor sau clonelor la boli si
daunatori precum si suprafete experimentale de durata limitata (privind
tratamentele experimentale).
18
4.Tăierile ilegale din pădurile româniei
4.1.Introducere
Pădurea este linia vieții planetei. Pădurea este esențială pentru viața pe
Pământ și furnizează servicii fundamentale umanității. Pădurea contribuie la
bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; captarea
carbonului; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a
eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejarea biodiversității;
producția de lemn, fibre, biomasă; participarea la definirea identităților
culturale și a valorilor spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc. Cu toate
acestea, până la ora actuală, 80% din pădurile lumii au fost distruse sau
degradate.
În România sunt importante și pentru biodiversitatea pe care o susțin.
Suntem norocoși să avem încă păduri sălbatice și virgine, care adăpostesc floră
și faună unice, cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare, endemice
și carnivore mari precum râsul sau lupul. Pădurile noastre de fag și cele mixte
de conifere și foioase sunt martori ai compoziției originare a pădurilor Europei.
La nivel național suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al
XX-lea, ajungând azi la 28,95%1 . Acum ne aflăm mult sub media UE de 32,4%2
19
- cu mult sub capacitatea și optimul calculat de 45%3 . În prezent fondul

forestier național are o suprafața de 6.900.962 ha4 , jumătate fiind proprietate
publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva
R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităților
administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415.000 ha5 de
pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt
administrate, fiind deci expuse tăierilor ilegale.
Un studiu Greenpeace România pentru intervalul 2000-2014 ne arată că
aproximativ 360.000 ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din
2015 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel.
Acest studiu continuă activitatea de monitorizare pe care Greenpeace România
a început-o anii anteriori prin publicarea unor rapoarte despre tăierile ilegale
pentru intervalul 2009-20156 . Studiul urmărește datele oficiale despre cazurile
de tăieri ilegale identificate și investigate de autorități.
4.2ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE DIN ROMÂNIA

În 2016 au fost identificate 9.444 de
cazuri de tăieri ilegale la nivel național,
dintre care 5.222 au constituit fapte penale,
media pe zi de contravenții și
fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi.
Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au
înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra
aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de
anul anterior.
Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri
ilegale e rezultatul unor noi
prevederi legislative care au sporit numărul
și valoarea sancțiunilor, a unei mai
mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului
Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare.
20
21
Se poate constata că scăderea contravențiilor față de anul anterior este mai

redusă, comparativ cu scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, acest
lucru explicându-se prin adoptarea și în țara noastră a legislației UE7 , care
prevede noi tipuri de sancțiuni.
La nivel național au fost aplicate sancțiuni în valoare de 33.038.652 RON.
Cele mai mari sancțiuni au fost înregistrate în județele Argeș.
22
4.3ACTIVITATEA PROCURORILOR
În ceea ce privește activitatea de investigare a infracțiunilor silvice derulată
de procurori, în anul 2016 au fost investigate 18.107 cazuri, dintre care au fost
soluționate 5.447, respectiv 30,08%. Din totalul cazurilor soluționate în cursul
anului trecut au fost soluționate 597, prin trimitere în judecată - respectiv
10,96%
23
4.4SOCIETATEA CIVILĂ SE ALĂTURĂ LUPTEI

ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE
Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a
avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către
autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de
transparență.
Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost
identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea
aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor
sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca
urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%.
24
4.5APLICAȚIA DIN BUZUNARUL JUSTIȚIARILOR:

În cursul anului 2016 s-au înregistrat 16.214 de apeluri la numărul de urgență
112, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material
lemnos, reprezentând o scădere cu cca. 19% față de anul anterior. Această
scădere se datorează în principal faptului că în cursul anului trecut a fost lansată
aplicația de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deținătorilor de
smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a
mai fi necesar să apeleze numărul de urgență 112. Această aplicație a fost
descarcată și instalată de peste 60.000 de utilizatori.
25
4.6INSTITUȚII CU ATRIBUȚII DE ADMINISTRARE ȘI

CONTROL ÎN DOMENIUL SILVIC
Potrivit Codului Silvic aprobat în martie 2008 și modificat în 2015,
gestionarea pădurilor se află în responsabilitatea Ministerului Apelor și
Pădurilor căruia i se subordonează următoarele instituții: R.N.P. Romsilva R.A. -
cu atribuții administrative, Garda Forestieră - cu atribuții de monitorizare și
control și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin
Drăcea” - cu atribuții de cercetare. Potrivit Legii nr. 133/2015 pentru
modificarea și completarea Codului Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie
2015, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și Agenția Națională de
Administrare Fiscală (A.N.A.F.) au din nou dreptul de a constata și de a aplica
sancțiuni în domeniul silvic.
26
4.7METODOLOGIE
Datele pe baza cărora a fost întocmit acest studiu au fost colectate de la
instituțiile cu atribuții de monitorizare și control printr-o solicitare de acces la
informații în baza Legii 544/2001.
Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-martie 2017 și se referă la
datele statistice valabile pentru anul 2016. Instituțiile respondente sunt:
Ministerul Apelor și Pădurilor, Procuratura Generală, Poliția, Regia Națională a
Pădurilor – Romsilva R.A., Gărzile Forestiere, Garda Națională de Mediu,
Jandarmeria și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Greenpeace România a solicitat date statistice cu privire la numărul de cazuri
de tăieri ilegale identificate, numărul de infracțiuni constatate și investigate,
sancțiunile aplicate, volumul de masă lemnoasă extras ilegal, valoarea
27
prejudiciilor și apelurile înregistrate la 112 în legătură cu transporturile de

material lemnos. Toate instituțiile contactate au răspuns solicitării noastre.
Pentru fiecare județ și categorie de informații s-au folosit cele mai mari valori
disponibile (dacă datele de la IPJ Buzău au indicat X contravenții și infracțiuni,
iar cele de la Garda Forestieră Focșani au indicat X+1, am folosit datele
furnizate de Garda Forestieră Focșani).
În multe cazuri, atunci când este vorba despre acțiuni comune, diferite
instituții înregistrează separat aceeași intervenție. Din aceste motive și pentru a
nu dubla informația, statisticile de față nu reprezintă suma intervențiilor
organismelor de monitorizare și control și nici totalul absolut. În consecință
rezultatul este o cifră minimă și ca atare nu reflectă întreaga amploare a
fenomenului.
La nivelul anului 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la
nivel național, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri/zi, în scădere
semnificativă fată de anii anteriori.
Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele: Mureș –
1.057 de cazuri (11%), Brașov – 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%).
42% dintre cazurile investigate de autorități au fost identificate de cetățeni și
semnalate de către aceștia autorităților. Județele cu cel mai mare grad de
implicare a cetățenilor sunt: Argeș, Dâmbovița și Dolj.
Numărul infracțiunilor depistate a scăzut cu 47% față de anul 2015.
Au fost tăiați ilegal 140.964,85 m3 de lemn, mai mult de jumătate (52,59%)
provenind din județele Maramureș, Iași și Cluj.
Cele mai mari prejudicii se înregistrează în județul Maramureș – 17.996.536
RON, ceea ce reprezintă 45,59% din valoarea prejudiciului înregistrat la nivel
național.
Au fost confiscate 1.146 mijloace de transport folosite pentru transportarea
de material lemnos fără proveniență legală.
28
4.8Anexe
29
30
5.Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc

la tăieri ilegale din păduri
Dacă în domeniile dezvoltare, industrie, cultură și altele, județul Mureș nu

reușește să domine topurile naționale, adeseori nici măcar regionale, totuși județul
nostru a reușit să se facă remarcat la nivel național, ocupând locul I la furturi din
pădure (după cum arată ultimul Raport Greenpeace privind tăierile ilegale din
pădurile României, 2016)! Iar față de anii trecuți am „progresat”… De exemplu,
în urmă cu un an eram „doar” pe locul 5 în țară.
Vestea bună este că în ultimii ani s-au înmulțit atât numărul de cazuri depistate
în țară, cât și în județul Mureș. Desigur, vestea este bună pentru că autoritățile au
reușit în ultimii ani să depisteze mult mai eficient ilegalitățile referitoare la
păduri… Astfel spus, acum câțiva ani, mult mai mulți hoți rămâneau neprinși. În
acest sens, atât Radarul pădurilor, cât și legile mai stricte au dat rezultate… Iar,
acum și societatea civilă are un rol din ce în ce mai importat: mureșenii încep să
sesizeze autorităților tăierile ilegale pe care le observă.
31
Chiar dacă ne situăm pe locul I în țară, furturile de lemn au scăzut semnificativ

față de anii trecuți în județul Mureș.
În 2016 (anul la care face referire ultimul Raport Greenpeace), județul Mureș e
pe primul loc în ceea ce privește numărul de cazuri de tăieri ilegale – 1.057 de
cazuri (11%), la mare distanță de locul doi, județul Brașov – 664 de cazuri. În
2015, chiar dacă Mureșul a ocupat locul 5, au fost înregistrate mult mai multe
tăieri ilegale – 1.614 cazuri. În perioada 2013 – 2014, județul Mureș a fost pe locul
trei în țară în privința tăierilor ilegale, cu 3.351 de cazuri.
De fapt, scăderea numărului de tăieri ilegale e un fenomen înregistrat la nivel

național. în 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel
național (în scădere semnificativă fată de anii anteriori), dintre care 5.222 au
constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de
cazuri/zi. Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni,
cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. De fapt, per total
a scăzut numărul cazurilor de tăieri ilegale: în anul 2015 au fost înregistrate
aproape 100 de raportări pe zi de tăieri ilegale de arbori. Dar, anul 2015 a fost
unul dezastruos: au fost înregistrate de trei ori mai multe furturi faţă de valoarea
înregistrată în 2009-2011.
„Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi

prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai
mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului
Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare”, se arată în Raportul
Greenpeace.
Județul Mureș e pe primul loc… vestea să zicem bună ar fi că: se fură des, dar
nu se fură cel mai mult: stăm prost la numărul de cazuri, dar nu și la cantitățile
furate.
Interesant e că deși la noi au fost înregistrate cele mai multe tăieri ilegale, la
infracțiuni, suntem pe locul 6, după Dâmbovița, Gorj, Argeș, Vrancea și
Hunedoara. La contravenții suntem pe locul 3, după Argeș și Vrancea. Cele trei
județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național. Deci, putem
concluziona că de multe ori, furturile din pădurile mureșene sunt de mici
dimensiuni. De aceea, un alt clasament arată că după valoarea sancțiunilor
aplicate, județul Mureș e pe locul 8.
32
În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la

140.964,85 m3, la nivel de țară; județul Mureș e pe locul 8. Dar, în funcție de
valoarea prejudiciului nu suntem în top 10 național.
Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la

furtul din păduri: după numărul de mijloace de transport confiscate suntem pe
locul 2.
Deci, se fură des, dar nu se fură foarte mult. Situația se poate explica prin faptul
că la noi în județ avem și comunități foarte sărace care fură din păduri mai ales la
venirea iernii, pentru a se încălzi. Desigur, la nivel individual, un astfel de om nu
poate fura prea mult: și va puncta la numărul de contravenții și la numărul de
cazuri de tăieri ilegale, însă nu foarte mult la cantitatea de lemn…
„Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a

avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către
autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de
transparență – aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul
Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost

identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea
aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor
sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca
urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%” arată Raportul
Greenpeace.
Județul Mureș e pe locul 8 în acest sens, cu 177 de cazuri sesizate de cetățeni.

Deci, luând în considerare numărul de cazuri de furturi din păduri, dar și mărimea
și valoarea acestor furturi, după cum au fost prezentate anterior, putem
concluziona că și mureșenii sunt destul de interesați și se implică în lupta pentru
salvarea pădurilor.
Studiul Greenpeace arată că România stă mai rău în ceea ce privește suprafața
totală a pădurilor decât media europeană. În plus, ritmul defrișărilor s-a păstrat la
același nivel în ultimii ani: suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în
secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de
32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%. În prezent, în
România pădurile acoperă 6.90 milioane de hectare iar suprafața totală de păduri
afectată de tăieri totale sau parțiale este de peste 360.000 de ha.
33
6.Noul Cod Silvic

Noul Cod Silvic al Romaniei, propus de Departamentul pentru
Apa, Paduri si Piscicultura din Ministerul Mediului va fi dezbatut
in aceasta saptamana in Comisia de Agricultura de la Camera
Deputatilor, dupa ce saptamana trecuta documentul a primit
aviz favorabil de la Comisia de Administratie publica. Principala
modificare consta in interzicerea comercializarii lemnului care
nu are acte de provenienta, deci taiat ilegal, si astfel protejarea
padurilor de defrisarile ilegale. Traseul lemnului va fi urmarit
printr-un sistem electronic, pentru a se verifica daca se vinde o
cantitate mai mare de lemn decat cea aprobata pentru taiere,
iar vinovatii vor primi sanctiuni penale.
In plus, Romsilva va asigura paza gratuit pentru micii

proprietari de padure care nu isi permiteau sa isi pazeasca
padurea si era furata. In absenta unor reglementari dure si
eficiente in acest domeniu, in pertioada 1990-2011 au fost
defrisate 366.000 de hectare de padure, atat din ocoalele
silvice de stat cat si din cele private, cauzand un prejudiciu de 5
miliarde de euro, potrivit unui raport al Curtii de Conturi.
Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, in Romania se taie
peste 3 ha de padure in fiecare ora. Din datele/informatiile
prezentate de Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza in
medie 41 ha, dintre care o mare parte o reprezinta taierile
ilegale. Costurile de reimpadurile sunt imense, de exemplu,
pentru impadurirea a 700 de ha in Arges, autoritatile urmeaza
sa plateasca circa 3 milioane de euro.
34
Versant defrisat ilegal in judetul Alba
Care sunt principalele modificari aduse de noul Cod Silvic
- se interzice comercializarea lemnului taiat ilegal. Mai exact,

comerciantii nu vor putea cumpara lemn daca acesta nu are un
aviz de insotire a marfii, dat de administratorul padurii
(Ocoalele Silvice) si unde se precizeaza sursa de provenienta a
masei lemnoase.
- punerea pe piata a lemnului se face de catre

administratorul padurii. Inainte de comercializare, lemnul este
masurat in rampa, iar documentele de insotire a marfii sunt
eliberate de catre administrator. Acum, lemnul este masurat in
padure, marja de eroare fiind de +/- 15%, ceea ce incurajeaza
piata la negru, potrivit Departamentului pentru Ape, Paduri si
Piscicultura din Ministerul Mediului. Astfel, este clara cantitatea
de lemn care intra pe piata si doar aceea va fi
comercializata. Emiterea avizului de insotire se face numai de
catre personalul silvic, nu si de catre operatorii care
exploateaza masa lemnoasa ca pana acum. Numarul emitentilor
scade la aproximativ 440 (structuri silvice), comparativ cu cei
aproximativ 9.000 de operatori, care emiteau aceste
documente pana acum. Astfel, responsabilitatea punerii pe
35
piata a lemnului revine administratorului de padure si nu

firmelor care exploateaza padurea.
- Pentru urmarirea lemnului recoltat din paduri se utilizeaza

un Sistem informational integrat de urmarire a materialelor
lemnoase (SUMAL). Utilizarea SUMAL este obligatorie pentru
ocoalele silvice si pentru toti operatorii si comerciantii care
recolteaza, depoziteaza, prelucreaza, comercializeaza sau
efectueaza operatiuni de import-export cu lemn si materiale
lemnoase, dupa caz. Astfel, firmele care taie lemn trebuie sa
spuna ce cantitate de lemn au taiat, cantitate certificata si de
avizele date de ocoalele silvice. Si agentii econiomici care
cumpara lemnul trebuie sa introduca in acest sistem ce cantitati
cumpara, iar cifrele de la cele trei surse trebuie sa se
potriveasca. Adica, ce intra in sistem trebuie sa si iasa, ca la
bilantul contabil. Cine nu introduce aceste date in sistem in 15
zile va primi amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei. Daca nu
sunt introduse in 45 de zile, taietorii si firmele care distribuie
lemn nu vor mai putea cumpara avize de insotire a marfii, deci
nu o vor mai putea vinde. SUMAL a fost implementat inca din
2008, dar nu a functionat fiindca nu existau amenzi pentru cei
care nu introduceau datele in sistem.
- pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de

ha paza se va asigura in mod gratuit de catre Romsilva. Pana in
prezent, proprietarii de mici bucati de padure se plangeau ca nu
au posibilitatea sa plateasca paza si din aceasta cauza vin hotii
si le taie copacii ilegal. In prezent sunt circa 500.000 de hectare
de padure nepazite, potrivit MAP.
- se vor introduce compensatii financiare pentru proprietarii

care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de
timp.
- valorificarea superioara a lemnului va fi incurajata,

producatorii de mobila avand drept de preemtiune la
administartorii padurilor de stat. In Europa, beneficiul statului
din introducerea unui mc de lemn pe piata este de 200 de euro,
in timp ce in Romania doar 80 de euro. Potrivit ministerului de
resort, au existat cazuri cand un mc de lemn s-a vandut cu 50
de bani, acest produs fiind mult subevaluat. In plus, printr-un
36
act ulterior Ministerul pentru Ape, Paduri si Piscicultura doreste

sa descurajeze exportul, intentionand ca lemnul sa ramana in
cantitate cat mai mare in tara.
- functia padurii se va calcula si din punct de vedere al

mediului, nu doar economic.
- Romsilva va trebui sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane

hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea
retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia
va trebui sa cumpere padure.
- se retage autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu

are sef de ocol numit in conditiile legii.
- personalul silvic va fi obligat sa obtina o autorizatie de

practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar
putea fi data de un for independent politic.
- ocoalele silvice private vor fi obligate ca in termen de 6 luni

sa isi reinoiasca autorizatia de functionare. Potrivit
Ministerului pentru Ape, Paduri si Piscicultura in prezent sunt
ocoale silvice care nu au utilajele necesare sau personal cu
pregatire adecvata.
- armonizarea Codului Silvic cu Codul Penal. Prin definirea si

incadrarea ca infractiuni a faptelor de taiere, rupere, distrugere,
degradare, scoatere din radacini, fara drept, ori furtul arborilor,
indiferent de valoarea pagubei precum si prin sanctionarea
acestor fapte în baza legilor penale, se înaspresc sanctiunile
aplicabile, în scopul descurajarii agresiunilor asupra fondului
forestier national. Tot in scopul descurajarii agresiunilor asupra
fondului forestier national, faptele ce constituie tentative de
valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal, respectiv:
primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori
comercializarea materialelor lemnoase fara provenienta legala
vor fi constatate si sanctionate tot ca infractiuni, în baza legilor
penale.
"Îmi propun sa ajungem la o stare de normalitate, sa avem

37
cadru legal si instituții de control si o administrare prin care

padurile din Romania sa ramana mostenire generatiilor viitoare.
In acest moment lucram la o strategie privind marirea
suprafetei de padure. Aceasta are drept obiectiv impadurirea
terenurilor degradate, versantilor pt reducerea riscului la
inundatii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunarii si a
perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apa. Avem in
fondul de ameliorare fonduri pentru aceste proiecte, finalizam
ghidurile pentru ca primariile, persoanele fizice, consiliile
judetene sa poata accesa finantari pentrut realizarea
impaduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este sa fac
ordine in paduri", a declarat Lucia Varga, ministrul de legat
pentru Ape, Paduri si Piscicultura, cea care isi asuma modificare
Codului Silvic..
Defrisari ilegale in judetul Alba
Macelul din paduri in cifre: defrisari ilegale de cinci

miliarde de euro in 20 de ani
In perioada 1990-2011, s-au defrisat ilegal 366.000 ha de

padure, proprietate de stat si privata, fiind valorificati peste 80
38
milioane metri cubi de lemn, in suma de peste cinci miliarde

euro, conform sintezei Raportului de audit privind "Situatia
patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada
1990-2012", realizat de Curtea de Conturi. "In perioada 1990-
2011, volumul taierilor ilegale din padurile Romaniei s-a
mentinut, cu unele fluctuatii anuale, la un nivel extrem de
ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind padurile aflate in
proprietatea statului", potrivit raportului. Cele 5 miliarde de
euro rezulta din calcularea beneficiului la un pret de 70
euro/metru cub lemn de foc, valoarea cea mai mica a lemnului.
"Aceasta cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai
mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea
strainatatii (catre tari din Europa, Nordul Africii, Asia) la preturi
cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de
foc", precizeaza raportul.
Potrivit Raportului Curtii de Conturi, in toata perioada

analizata, taierile ilegale de material lemnos s-au realizat in
multe situatii pe fondul neglijentei/abuzurilor personalului silvic.
"Cele mai stringente problemele a padurilor din Romania sunt
taierile ilegale, defrisarile necontrolate si reimpaduririle
insuficiente. Cauzele acestor probleme sunt in principal
datorate legislatiei care a ramas in urma cu schimbarile din
acest domeniu, in special cu schimbarea regimului proprietatii,
in acest moment aproape 50% din suprafata padurilor din
Romania sunt in administrarea ocoalelor private", se mai arata
in raportul Curtii de Conturi.
Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace in Romania,

situatia este mult mai rea, rezultand ca se taie peste 3 ha de
padure in fiecare ora.
Din datele/informatiile prezentate de Romsilva, rezulta ca

zilnic se exploateaza, in medie 41 ha, din care o mare parte o
reprezinta taierile nelegale/furturile. Volumul total al taierilor
ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in
perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispozitie de
Ministerul Mediului si RNP Romsilva de 633.500 m.c. "Avand in
vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezulta ca in
perioada analizata s-a taiat/defrisat ilegal padurea pe o
suprafata de 291.932 hectare", se spune in raport.
39
Potrivit Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura,

efectele defrisarilor la vedem in viata de zi cu zi: alunecari de
teren, inundatii, colmatarea cursurilor de apa, accentuarea
efectelor fenomenelor meteorologice extreme - in special seceta
si mai ales scaderea calitatii vietii datorita diminuarii efectului
pe care il are padurea asupra aerului pe care il respiram
(plamanul verde al planetei). "Odata cu taierile masive de
paduri, inundatiile sunt din ce in ce mai intense si mai
distructive si este nevoie de investitii foarte mari pentru a
apara viata si bunurile oamenilor", spun reprezentantii
ministerului.
O alta problema o reprezinta costurile impaduririi terenurilor

defrisate. Potrivit aceleiasi institutii, pentru impadurirea a 700
de ha defrisate ilegal in judetul Arges, autoritatile trebuie sa
scoata din buzunar circa 3 milioane de euro.
Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura face

controale pentru a starpi coruptia din sistem, insa lucrurile se
misca anevoios. "Pentru ca exista inca situatii in care este pusa
sub semnul întrebarii activitatea unor angajati ai
Inspectoratelor silvice, se fac controale incrucisate si
supracontroale pentru a identifica persoanele care înca mai
închid ochii la furtul de lemn in loc sa aplice legea. De pilda,
Brasov face control la Bihor. In primele 6 luni din 2013,
Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare au
realizat 7609 controale, in urma carora s-a constatat un volum
de arbori taiati ilegal de 179.950 mc si prejudicii de circa noua
milioane de euro. S-au dat amenzi de circa 7,2 milioane lei si s-
au facut 427 de sesizari penale", se arata intr-un raspuns trimis
de Departamentul Apelor, Padurilor si Pisciculturii la solicitarea
HotNews.ro. Potrivit institutiei insa majoritatea sezizarilor
penale sunt solutionate cu neinceperea urmariirii penale
deoarece Codul Silvic nu este armonizat cu cel Penal.
40
1500 ha de padure defrisate ilegal in judetul Alba
In judetul Alba pe Valea Mirajului si Valea Gotului au fost

despadurite ilegal circa 1500 de hectare de padure, proprietate
privata persoane fizice care nu au asigurat paza cu un ocol
silvic. In urma controalelor facute de minister s-au confiscat
4557 metri cubi de lemn in valoare de 565.006 lei si amenzi
contraventionale (doua amenzi) in valoare de 26.500 lei.
Circa 1150 de arbori defrisati ilegal din Parcul National

Comana
41
In Ocolul Silvic Comana, din judetul Giurgiu, au fost taiati

ilegal circa 1150 de arbori, potrivit unui control facut in 2012.
"In cantoanele silvice Mislea Prundu, in urma controlului pe 37,
2 ha din suprafata totala de 446,9 ha au fost identificati 659
arbori taiati ilegal, a caror volum este de 646 mc cu o valoare
de 384.703 lei fara TVA. De asemenea, s-au descoperit circa
3.300 de arbori marcati ilegal. In cantonul silvic Mojdrean, prin
efectuarea controlului pe 65 ha din 430, au fost identificati 563
arbori taiati ilegal a caror volum este de circa 681,655 mc, cu o
valoare de 283.079 lei fara TVA. De asemenea, s-au descoperit
1.500 de arbori marcati ilegal. In total paguba produsa in cele
doua cantoane este de circa 6 milioane lei.", se arata intr-un
raspuns trimis de Departamentul pentru Ape, Paduri si
Piscicultura.
Impotriva padurarilor si a sefului de district s-a facut

plangere penala si s-a dispus efectuarea unui control la Ocolul
Silvic Comana. In urma controlului salariatii au fost sanctionati
cu taieri din salariu. Taierile insa au continuat si in 2013, fiind
taiati circa 4.000 mc de lemn, in valoare de circa 2,2 milioane
lei. In total, in 2007, 2008 si 2012 s-au taiat ilega 20.000 mc
de lemn in valoare de 9,7 milioane lei din acest Ocol Silvic.
42
Bibliografie
https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-15905152-macelul-din-padurile-romaniei-
ultimii-20-ani-taiat-ilegal-366-000-padure-cauzand-prejudicii-5-miliarde-euro-
vezi-cum-putea-rezolva-problema-noul-cod-silvic.htm
https://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/raport-taieri-
ilegale-2016.pdf
http://www.rosilva.ro
https://www.punctul.ro/cum-a-ajuns-judetul-mures-pe-primul-loc-la-taieri-
ilegale-din-paduri/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Defrisarea_padurilor_din_Romania
43

Cercetare (Poola Mea de Om) (Nota)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare (Poola Mea de Om) (Nota)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oprea Florin Defirșarea Clasa a XI-a A

- Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali

Paduri incadrate in grupa a II-a functionala (paduri cu functii de productie si

Repartizarea padurilor pe clase de varsta:

1.2Volumul de lemn ce se recolteaza anual din paduri

Padurea este cea mai complexa comunitate de viata de pe pamant si

Amenajamentele silvice sunt, evident, rezultatul actiunii de amenajare a

Amenajamentele silvice se intocmesc, de regula, pentru o perioada de 10 ani

Asadar, volumul de lemn ce poate fi recoltat din padurile proprietate publica

Pe langa acestea, din diferite motive, ce nu pot fi prevazute la momentul

Volumul total al produselor principale prevazut de amenajamentele silvice

Pentru anul 2018, Consiliul de Administratie al Regiei Nationale a Padurilor –

Recent, pentru anul 2019, Consiliul de Administratie al Regiei Nationale a

1.3Lucrarile de ingrijire a arborilor tinere

amenajamentul silvic a fi parcursa cu lucrari de ingrijire si conducere este

Recent, Consiliul de administratie al R.N.P. – Romsilva a aprobat programul de

1.4Prevenirea si stingerea incendiilor

In scopul asigurarii permanentei padurilor, Regia Nationala a Padurilor -

Daca acestor obiective li se adauga preocuparea pentru introducerea in

Incepand cu anul 2007, urmare aplicarii legilor referitoare la reconstituirea

Preocuparea pentru cresterea suprafetei ocupate de paduri prin impadurirea

Semnarea de catre Romania a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru

Regia Nationala a Padurilor - Romsilva impreuna cu Fondul Prototip de Carbon

Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sprijini cu asistenta tehnica si cu

Beneficiarul materialului biologic acordat in conditiile Legii nr.32/1994, trebuie

Materialul biologic necesar realizarii lucrarilor de regenerare a padurilor pe cale

In cele 7 pepiniere silvice centrale si circa 580 pepiniere silvice existente la

Lista pepinierelor silvice centrale din cadrul unitatilor Regiei Nationale a

Materialul de reproducere utilizat la producerea puietilor forestieri se asigura din plantaje si

Lista principalelor specii de puieti forestieri produsi in pepinierele regiei:

Nr. crt Denumire specie

33 Lemn cainesc 70 Ulm de

1) Entomologia forestiera - cuprinde cercetarile privind cunoasterea din

4.Tăierile ilegale din pădurile româniei

- cu mult sub capacitatea și optimul calculat de 45%3 . În prezent fondul

4.2ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE DIN ROMÂNIA

Se poate constata că scăderea contravențiilor față de anul anterior este mai

4.4SOCIETATEA CIVILĂ SE ALĂTURĂ LUPTEI

4.5APLICAȚIA DIN BUZUNARUL JUSTIȚIARILOR:

4.6INSTITUȚII CU ATRIBUȚII DE ADMINISTRARE ȘI

prejudiciilor și apelurile înregistrate la 112 în legătură cu transporturile de

5.Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc

Dacă în domeniile dezvoltare, industrie, cultură și altele, județul Mureș nu

Chiar dacă ne situăm pe locul I în țară, furturile de lemn au scăzut semnificativ

De fapt, scăderea numărului de tăieri ilegale e un fenomen înregistrat la nivel

„Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi

În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la

Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la

„Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a

Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost

Județul Mureș e pe locul 8 în acest sens, cu 177 de cazuri sesizate de cetățeni.

6.Noul Cod Silvic

In plus, Romsilva va asigura paza gratuit pentru micii

Versant defrisat ilegal in judetul Alba

Care sunt principalele modificari aduse de noul Cod Silvic

- se interzice comercializarea lemnului taiat ilegal. Mai exact,

- punerea pe piata a lemnului se face de catre

piata a lemnului revine administratorului de padure si nu

- Pentru urmarirea lemnului recoltat din paduri se utilizeaza

- pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de

- se vor introduce compensatii financiare pentru proprietarii

- valorificarea superioara a lemnului va fi incurajata,

act ulterior Ministerul pentru Ape, Paduri si Piscicultura doreste