Sunteți pe pagina 1din 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
Mihai
EMINESCU:
“OAMENII
SE ÎMPART
ÎN DOUÃ CATEGORII:
UNII CAUTÃ
ªI NU GÃSESC,
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC ALÞII GÃSESC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ ªI NU SUNT
Anul 23. Nr. 49 (1.184) Vineri, 14 decembrie 2018 Difuzare prin abonament MULÞUMIÞI”.

Caleidoscop informativ Viaþa ºcolii


PRIMÃRIA DÂRDÂIE DE FRIG Doina BOJESCU
În dimineaþa zilei de 10 decembrie s-au pomenit
fãrã cãldurã 13 birouri ale Primãriei oraºului Cernãuþi.
Din cauzã cã nu ºi-au prezentat la timp limitele INSPIRAÞIA E MESAGERUL
TAINIC AL COPILÃRIEI
consumului de gaze în regiune au rãmas fãrã cãldurã
birouri ale administraþiilor raionale, sãli ale universitãþii
de stat ºi chiar spitale.
Ce mai vreþi de la sãrmanii cetãþeni, dacã pânã ºi
primãriile dârdâie de frig?! L a începutul acestei
sãptãmâni am trait un
moment de revelaþie la o întâlnire
ÎN VACCINARE NI-I SALVAREA minunatã cu elevii claselor a V-
Regiunea Cernãuþi a intrat în topul primelor cinci a, a VI-a ºi a VII-a, în cadrul unei
regiuni din Ucraina dupã numãrul bolnavilor de variolã lecþii de limba românã, la ºcoala
la 100.000 de locuitori. De la începutul anului au fost româneascã nr. 13 din suburbia
înregistrate 2.758 de îmbolnãviri de cori, dintre care cernãuþeanã Horecea. A durat
1.873 în mijlocul copiilor. Regiunea este asiguratã cu aproape o orã de dialog cu micii
vaccinuri în proporþie de numai 69%. cititori, eu cunoscându-i atât de
Copiii beneficiazã de imunizare gratuitã, dar uneori sinceri ºi ageri, cu priviri senine
nici cu bani nu gãseºti vaccinul necesar. ºi plini de curiozitate. Au fost
TOATE SUNT LA FEL DE BUNE adorabili. Mi-au amintit de clipele
În regiunea Cernãuþi doar unul din cei 11 ºefi ai copilãriei mele când eram ºi eu
administraþiilor raionale de stat este membru de partid. curioasã a vedea cum aratã un scriitor. Mi-au recitat o tãcere adâncã. Le-am povestit despre operele
În ansamblu pe þarã procentul apartenenþei partinice versuri, mi-au citit poveºti din creaþiile mele. Erau preferate pe care le citeam iarna, în fundul cuptorului,
este ceva mai mare (peste 35%). Iar în conducerea fascinaþi, atenþi ºi trãiau clipe de fericire la aceastã cum am devenit ºi ilustratoare de carte. Le-am povestit
Administraþiei Regionale de Stat este reprezentat doar lecþie de românã, devenind pelerini în imperiul creaþiei, cã scriu mai mult noaptea decât ziua, cã toate motivele
un singur partid – “Frontul Popular”. pãºind pe tãrâmul personajelor din poveºti. Îmi cuno- poveºtilor le-am gândit pe când eram de vârsta lor, fapt
Bieþilor funcþionari nu li-i uºor sã-ºi aleagã un partid ºteau atât de bine poveºtile, pânã la cele mai care i-a uimit, fiindcã anume copilul este stãpânul lumii
când toate sunt la fel de bune. neînsemnate nuanþe. Mi-au dat multe întrebãri cât mai fanteziilor, timpul când eu nici nu bãnuiam în ce poate
diverse: de unde îmi iau subiectele pentru creaþie, de creºte imensitatea fanteziei. Le-am precizat cã vârsta
CU FACEBOOC ªI CU BUCLUC copilãriei ºi dezvoltarea capacitãþii de a scrie trebuie
unde porneºte imaginaþia ºi inspiraþia, care este
La Cernãuþi ºoferul unei rutiere a fost sancþionat sã meargã în pas cu Mãria Sa Cartea, cã lectura are o
scriitorul meu preferat ºi povestea preferatã, câte poezii
cu o amendã pentru încãlcarea regulilor de circulaþie. mare importanþã în destinul omului.
am scris pânã acum, cum se nasc poveºtile, care va fi
Un cetãþean vigilent l-a filmat cum trece cu microbuzul Dotatã, cu o voce blândã, despre imoprtanþa cãrþii
urmãtoarea mea carte, despre ce scriu acum, etc.
la semnalul roºu al semaforului ºi a postat filmuleþul în viaþa omului a vorbit dna Eugenia Facas, directoarea
Adeseori ne pare cã interesul copiilor noºtri pentru
pe Facebook. Dupã cum s-a dovedit, nu era prima ºcolii, menþionând faptul cã lectura îl dezvoltã spiritual
lecturã parcã dispare. Îi vedem zilnic pe cei mici preo-
ispravã de acest fel a ºoferului nedisciplinat. ºi îl educã pe om, îi aratã drumul spre înãlþimi, acolo
cupaþi la telefoanele de ultima generaþie, avându-le pe
Mare e puterea reþelelor de socializare, numai sã unde se pune în valoare bunãtatea, prietenia, iubirea
bancã la lecþii. Totuºi, m-am convins de faptul cã elevii
ºtii sã te foloseºti de ele! de apropele, iubirea pentru neam ºi pentru limba
citesc, dacã le pui în faþã cãrþi interesante. La aceastã
AVEM COPII, AVEM ªI DATORII ºcoalã, m-am regãsit într-o lume minunatã, înþelegând maternã, dragostea faþã de animale, pãsãri ºi, în general,
Judecata l-a condamnat la 120 de ore de muncã cã nu am scris înzadar, cã toate gândurile mele fru- pentru naturã, pentru viaþã.
în folosul comunitãþii pe un tãtic din Cernãuþi, care se moase, adunate pentru cei mici în aceste cãrþulii, sunt Întâlnirea a fost coordonatã de cãtre profesorii de
eschiva sistematic de la plata pensiei de întreþinere a aidoma unor mesageri în drumul spre viitor. Iar ”Povestea limba ºi literatura românã ai acestei ºcoli: dna Alina
copilului sãu minor. Deºi situaþia materialã îi permitea norocului” devine realã atunci când îþi atingi visul, nu Abugules ºi dl Nicolae Costaº, împreunã cu dna
sã-ºi întreþinã copilul, cetãþeanul a lãsat ca restanþa conteazã ce profesie sau îndeletnicire ai ales. directoare Eugenia Facas ºi ºefa de studii, dra Vera
sã ajungã la 15.600 de grivne. Le-am povestit copiilor despre momentele cele mai Demciuc. Aduc sincere mulþumiri pentru întâlnirea cu
Atunci când facem copii sã nu uitãm cã faþã de ei interesante din copilãria mea, despre anii de ºcoalã aceºti copii minunaþi ºi pedagogi dãruiþi cu harul
avem ºi datorii. cu bucurii ºi necazuri. M-au fãcut sã le mãrturisesc un înþelepciunii. Am trait împreunã un crâmpei de fericire
MESERIA-I BRÃÞARÃ DE AUR caz pe care nu l-am spus niciodatã, nimãnui, ºi care din viaþa ºcolii. Totuºi, inspiraþia ºi dorinþa de a deveni
pe atunci m-a fãcut sã cred în minuni. Mã ascultau cu cineva e mesagerul tainic al copilãriei.
Cernãuþeanul Dumitru Hnatiuc ºi-a gãsit fericirea
în viaþã dupã ce a însuºit meseria de tâmplar. De fapt,
tânãrul are studii financiare ºi chiar a lucrat în oficiul ABONAREA-2019
unei bãnci. Însã munca de birou nu-i aducea nici
satisfacþie, nici câºtig, de aceea a hotãrât sã-ºi
schimbe calificarea.
O CONCORDIE ARMONIOASÃ PENTRU TOÞI ROMÂNII
Imaginaþi-vã ce folos ar avea þara dacã toatã armata Dragi cititori ai CONCORDIEI! la celelalte ziare ºi grãbiþi-vã la oficiile poºtale, ca sã
juriºti ºi economiºti ar face ceva concret. Continuã abonarea la presa periodicã pe anul vã faceþi la timp abonamentul!
2019. Dintre toate ziarele ºi revistele care apar în Preþul de abonament la Concordia a crescut, dar
DUPà MOARTE – POCÃINÞÃ? Ucraina Concordia este un ul dintre cele mai nu din vina redacþiei, ci din cauza scumpirii serviciilor
Sondajele de opinie aratã cã doar 33% din cetãþeni accesibile. Sãptãmânalul figureazã în Catalogul poºtale. Astfel, un abonament a ajuns sã coste:
sprijinã introducerea legii marþiale în cele 10 regiuni ediþiilor periodice locale ºi Catalogul presei din 1 lun㠖 9,71 grn.; 3 luni – 29,13 grn.;
ale Ucrainei. Cam tot atâþia respondenþi sunt de Ucraina, care poate fi consultat la orice oficiu poºtal 6 luni – 58,26 grn.; 1 an – 116,52 grn.
pãrerea cã Preºedintele Petro Poroºenko a decretat din þarã, unde vã puteþi abona pe anul viitor. La oficiile poºtale se mai percepe o micã taxã
aceastã lege cu intenþia de a amâna alegerile Suntem convinºi cã un abonament n-o sã vã spargã suplimentarã pentru completarea chitanþelor, aceasta
predizenþiale din martie anul viitor. bugetul familiei, mai ales cã vã puteþi abona numai pe variind în funcþie de termenul pentru care doriþi sã vã
Dupã moarte nu existã pocãinþã, spun sfinþii pãrinþi, jumãtate de an sau chiar pe trei luni. Comparaþi preþurile abonaþi.
numai cã nimeni nu vrea sã-i asculte.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
ACTUALITATE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ªtiri BucPress
LEGEA EDUCAÞIEI DIN UCRAINA – PARLAMENTUL EUROPEAN A DAT UNDÃ
UNUL DINTRE MOTIVELE NESEMNÃRII VERDE ROMÂNIEI PENTRU SCHENGEN
PROTOCOLULUI SESIUNII COMISIEI Parlamentul European a votat, marþi,
primirea imediatã României ºi Bulgariei
aderarea României ºi Bulgariei la spaþiul
Schengen, ca membre cu drepturi
ROMÂNO-UCRAINENE PRIVIND DREPTURILE în spaþiul Schengen, fãrã legãturã cu
raportul MCV. Practic, eurodeputaþii au
depline. O abordare în douã etape –
suspendarea controalelor la frontierele
MINORITÃÞILOR NAÞIONALE aprobat raportul supus la vot cu 514 interne maritime ºi aeriene, urmatã de
voturi „pentru”, 107 „împotriv㔠ºi 38 de eliminarea controalelor la frontierele
Comunitatea româ- abþineri. interne terestre – implicã un anumit
neascã din Ucraina ºi-a Dupã votul de marþi din Parlamentul numãr de riscuri ºi ar putea sã aibã un
manifestat nemulþumirea European urmeazã decizia finalã a efect negativ asupra viitorului extinderii
în repetate rânduri faþã Consiliului Uniunii Europene. Comisia Li- spaþiului Schengen, subliniau membrii
de adoptarea în 2017 a bertãþilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 Comisiei.
Legii Educaþiei, care noiembrie recomandarea adresat㠄Comisia Libertãþilor Civile a reafirmat
reduce în mod substan- miniºtrilor statelor membre ale Uniunii cã Bulgaria ºi România ar trebui sã
þial dreptul la studii în Europene (UE) de a aproba rapid devinã membre cu drepturi depline ale
limba maternã. Acest spaþiului Schengen ºi a
subiect a fost unul de respins perspectiva
bazã în timpul sesiunii unei aderãri parþiale,
de la Bucureºti a Comisiei interguverna- Dan Neculãescu a subliniat respon- mai întâi cu frontierele
mentale mixte româno-ucrainene privind sabilitatea autoritãþilor ucrainene de a aeriene ºi maritime ºi
protecþia drepturilor persoanelor aparþi- implementa recomandãrile cuprinse în apoi cu frontierele te-
nând minoritãþilor naþionale. opinia Comisiei de la Veneþia privind restre”, a declarat ra-
În context, Secretarul de Stat în Legea Educaþiei din Ucraina. portorul Serghei Sta-
MAE al României, dl Dan Neculãescu, „În ciuda eforturilor depuse, nu a fost niºev, din cadrul gru-
le-a transmis autoritãþilor ucrainene, la posibil ca la întâlnirea din 11 decembrie pului parlamentar euro-
sesiunea Comisiei interguvernamentale 2018 sã fie convenit ºi semnat textul pean al socialiºtilor ºi
mixte româno-ucrainene privind protecþia protocolului sesiunii. Cei doi copre- democraþilor.
drepturilor persoanelor aparþinând ºedinþi au concluzionat menþinerea
minoritãþilor naþionale, care a avut loc deschisã a sesiunii curente a Comisiei
marþi la Bucureºti, cã sunt responsabile mixte ºi continuarea negocierilor în TOT MAI MULÞI TURIªTI ÎNTÂMPINÃ
de implementarea recomandãrilor vederea finalizãrii ºi semnãrii proto-
Comisiei de la Veneþia privind Legea colului”, se aratã în comunicatul difuzat ANUL NOU LA CERNÃUÞI
Educaþiei. de MAE de la Bucureºti. Pentru a întâmpina Anul Nou,
la Cernãuþi vor veni turiºti din
O NOUÃ ÎNFRÃÞIRE: COMUNA MAHALA întreaga lume. Mai multe obiec-
tive turistice sunt atractive pentru
(UCRAINA) ªI COMUNA HIDA (ROMÂNIA) aceºtia. În capitala Bucovinei
istorice vor avea loc evoluãri ale
Comuna Mahala reprezentativã a co- artiºtilor amatori (la muzeul
din raionul Noua Suli- munei Mahala, re- satului din Cernãuþi), vor fun-
þã, regiunea Cernãuþi, giunea Cernãuþi, în cþiona staþiunile de schi din zonã.
este cunoscutã în frunte cu Elena Nan-
Conform directorului Centrului
întreg spaþiul româ- driº s-a aflat într-o
dezvoltãrii turismului, dl Volo-
nesc prin iniþiativele vizitã oficialã în comu-
dymyr Þaruk, oraºul Cernãuþi
civice ºi culturale ale na Hida, judeþul Sãlaj,
doameni primar Ele- intrã în topul oraºelor turistice
unde a fost semnat
na Nandriº. Având în acordul de înfrãþire a care prezintã cel mai mare
componenþa comu- celor douã localitãþi interes în ceea ce priveºte petre-
nei mai multe sate din Ucraina ºi Româ- cerile de Revelion.
din preajma centrului regional, primarul nia. Mai multe detalii despre acest acord „Avem deja rezervãri pentru
împreunã cu consilierii locali au decis de colaborare ºi înfrãþire puteþi afla din Anul Nou ºi Crãciunul pe nou.
sã caute noi parteneriate cu diverse interviul acordat de primarul Elena Nan- Îndeosebi vor veni turiºti din Kiev,
localitãþi din România ºi Republica driº reporterului BucPress TV din Cer- Herson, Odesa, Harkov. Deseori suntem întrebaþi despre programul de sãrbãtori, ce
Moldova. Aceste parteneriate sunt nãuþi, Vitalie Zâgrea. Pentru aceasta evenimente interesante se vor desfãºura în oraºul nostru. Avem retro-excursii, excursii
însoþite de acorduri de înfrãþire a comunei trebuie sã accesaþi rubrica BucPress TV pe la sfintele lãcaºe, iar în cadrul sãrbãtorilor de iarnã sunt desfãºurate excursii la
Mahala cu alte localitãþi. pe pagina Agenþiei BucPress, indicatã în staþiunile de schi, vizite la Mãnãstirea din Bãnceni, ºi festivalul tradiþiilor de iarnã din
La 28 noiembrie 2018, o delegaþie subsolul acestor informaþii. Horbova”, a specificat directorul biroului de excursii, Pavlo Koleadînski.

ROMÂNCELE DIN APªA DE JOS, RAIONUL TECEU, –


PRINTRE ÎNVINGÃTOARELE CUPEI RAIONALE DE HANDBAL
La Teaciv (Teceu) au avut loc competiþii sportive la handbal feminin. Aceste
competiþii au devenit tradiþionale ºi în fiecare an se face bilanþul realizãrilor tinerelor
sportive în ajunul sãrbãtorilor de Crãciun ºi de Anul Nou.
La turneu au participat ºase echipe, anul naºterii 2009-2011 ºi 2007-2008. Arbitrul
principal al meciurilor a fost Yuliya Bozhuk, antrenor principal al secþiei de handbal
de la Colegiul sportiv pentru copii ºi adolescenþi din Teaciv (Teceu).
Campionatul s-a dovedit a fi interesant ºi spectaculos. Cele mai tari jocuri au
fost în secþia celor mai tineri jucãtori, ei au avut prima ocazie de a concura cu
colegii lor. Fetele au evoluat cu mare entuziasm ºi-au demonstrat abilitãþile ºi voinþa
de a câºtiga. Numeroºii suporteri au fost ºi ei activi ºi i-au sprijinit cu mari emoþii pe
participanþii la turneu.
Drept rezultat, dupã o serie de meciuri, au fost desemnaþi câºtigãtorii ºi premianþii.
În grupul celor minori, lideri au devenit handbalistele din Teaciv. Pe locul al secund
s-a clasar echipa din satul Hruºevo, pe al treilea – româncele din Apºa de Jos.
Printre jucãtorii de handbal seniori „aurul” a revenit echipei din Teaciv. Pe locurile
doi ºi trei s-au clasat sportivele din Apºa de Jos ºi, respectiv, din Hruºevo.
Agenþia BucPress, www.bucpress.eu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 14 decembrie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Repere culturale
Tatiana ANDRUS,
ºefa bibliotecii din Culiceni, raionul Herþa

SEMINARUL METODIªTILOR DIN REGIUNE


LA BIBLIOTECA DIN CULICENI
Biblioteca din satul Culiceni a dat dovadã mereu cã ºefã a bibliotecii. Salutându-i pe oaspeþi, am
este o instituþie activã ºi creativã în toate domeniile. vorbit despe colaborarea bibliotecii din
Întotdeauna i-am primit cu inimele deschise pe toþi cei Culiceni cu participanþii proiectului franco-
care au pãºit pragul bibliotecii sãteºti, iar anul acesta moldovean „Libro Voiajeux”, am prezentat
am fost onoraþi de „Clubul metodiºtilor din regiunea realizãrile de colaborare în cadrul acestui
Cernãuþi”, care dintre toate instituþiile au ales pentru proect.
întrunirea lor anume biblioteca din Culiceni. Apoi am vorbit despre activitatea
La 4 decembrie, în sala de calculatoare a bibliotecii membrilor clubului de interese pentru tineri
sãteºti s-a desfãºurat adunarea sub genericul „Meto- ºi copii „Cartea ecranizatã”, care fun-
distul ºi internetul: forma de comunicare”. Seminarul a cþioneazã în cadrul bibliotecii noastre. Prin acest club bibliotecile publice contemporane. La sfârºit a fost fãcut
fost deschis de dna Elena Mihai, directorul Sistemului am demonstrat cã biblioteca noastrã este o instituþie bilanþul activitãþii desfãºurate unde fiecare ºi-a exprimt
centralizat de biblioteci din Herþa. Apoi a vorbit primarul modernã care face totul pentru cititorii sãi, ca ei sã pãrerea.
satului Culiceni, dl Gheorghe Gologan, care i-a felicitat intre de fiecare datã în bibliotecã cu bunã dispoziþie ºi A fost o zi foarte specificã, pentru oaspeþi ea a fost
pe oaspeþii veniþi prima datã pe melegurile noastre. dorinþa de a-ºi petrece aici timpul liber. deosebitã în sensul cã majoritatea ne-au vizitat pentru
Primarul a mai subliniat specificul satului nostru ºi, ca Urmãtoarea temã luatã în dezbatere a fost prima datã satul ºi au admirat mult natura noastrã ºi
bun gospodar, a venit cu o surpriz㠖 felicitarea pentru „Metodistul contemporan: tehnologii noi – posibilitãþi „adevãrata iarnã”, au luat cunoºtinþã de activitea
biblioteca satului care anul acesta a împlinit 70 de ani, noi”, prezentatã de dna Maria Dovgan, director adjunct bibliotecii. Iar mie aceastã zi mi-a adus multe emoþii
donând bibliotecii ºi câteva cãrþi, îndeosebi dicþionarul al Bibliotecii ªtiinþifice Universale „Myhailo Ivasiuk” din pentru cã a fost primul seminar în cariera mea de
român-ucrainean ºi ucrainean-român tradus de dum- Cernãuþi. În continuare a vorbit dna T. Makareiciuk, ºefa bibliotecarã. Din suflet vreau sã le mulþumesc tuturor
nealui. departamentului ºtiinþifico-metodic, care a sugerat celor care m-au susþinut ºi m-au ajutat mult la acest
În continure, cuvântul a fost oferit subsemnatei ca metodiºtilor idei pentru anul 2019 prioritare pentru eveniment important.

Vitrina editorialã

Î n toamna acestui an
cunoscutul scriitor ºi pu-
blicist Simion GOCIU, fonda-
DE-A PURURI ROBUL GRAIULUI MATERN
torul ºi primul redactor-ºef al culoaselor taine din Astfel, temperament elegiac, în lumea ce va fi/ atunci s-o
sãptãmânalului „Concordia”, dar cuvinte, încercând scriitorul bucovinean, observã cuprind/ tãcerile nu vor mai
ºi al altor publicaþii precum sã urzeascã me- criticul literar Emilian Marcu, vine cunoaºte/ rostul cuvintelor”.
„Gazeta de Herþa”, revista pentru lancolii pentru a le în literatura românã cu un anumit Simion Gociu pare a cânta dintr-
copii ºi biblioteca „Fãgurel”, cu pune pe rãnile sân- calm al rostirii versurilor, bine un gât de lebãdã reuºind sã
prilejul frumosului jubileu de 70 gerânde ale sufle- stãpânind proprietatea cuvântului îmblânzeascã curcubeul rãstig-
de ani, a scos de sub lumina tului. prin imagini coerente: „când nu nit peste poezie, sã-l facã sã
tiparului un nou volum de poezii Pentru Simion voi putea/ aprinde lumina în soarbã lumina din dulcele grai
intitulat „Dansul vieþii”. Gociu, actul liric, pupile/ ºi nu voi fi totuna cu românesc, grai cãruia el îi este
Trebuie sã menþionãm cã în observã confratele timpul// sã nu mã întrebi/ ce mai de-a pururi rob”.
poezia cu care îºi deschidea sãu de condei Mir- fac/ sau încotr-o m-am pornit/ cã D.M.
cartea de debut editorial (Sãru- cea Lutic, nu este un
tul spicelor, 1984), tânãrul pe simplu exerciþiu in- DÃ-MI, DOAMNE, CÂNTECUL
atunci Simion Gociu, cu glasul telectual, ci un mod PUTERE
Nu sunt visãtorul de glorii, SMULS
sãu liric, îºi declara crezul poe- de instituire a eului,
ele nu-mi fãuresc destinul. Cântecul smuls cu forþa din gurã
tic, dorinþa sincerã ºi neclintitã o realitate a inimii
În cale sã-mi iasã cu plinul Curge otrãvitor ca veninul.
de-a lungul anilor de a se „dãrui (chiar viaþa însãºi, în
Feþi-Frumoºii râvnitei istorii. Nimeni în cale nu-i iese cu plinul
pânã la sânge” plaiului natal ºi ecluziunile ei anta-
Sorbindu-i cuvintele grele de urã.
graiului matern, conaþionalilor gonice), o dimen-
siune a clarobscu- În ochi sã-mi aducã seninul
sãi, mai ales celor de la sate, În ele se coace ºi bântuie chinul
rului metafizic, un ºi încã harul trezei memorii,
plugarilor trudesc ca „sã prefacã Cuprins între douã silabe de zgurã.
zilele în sfârcuri de izvoare”.: corolar de umbre ºi în picioare cãlcând iluzorii
imperii. Sã vinã blajinul, Doar calul acesta nebun se îndurã
„Înãlþamã-voi fãclie/ Peste de lumini... Poetul
Sã pascã din simþuri pelinul.
harnicul ogor/ Ca un viers de cultivã un emoþio-
ciocârlie/ Sã ard lung mistuitor”. nant discurs al sine- da, ªtefan cel Mare ºi Sfânt,
sã nu-l mai întârzie timpul, Cine mai crede într-un miracol,
În întreaga sa creaþie liricã spi- lui, promoveazã o
sã vinã cât încã mai sunt. Chiar de-l frige pe buze ispita,
ritul poetului Simion Gociu osci- lirice. Roua nu numai înfrumu- logicã esteticã proprie, configu-
Când pe aproape nu-i un oracol.
leazã într-o atmosferã a tradiþio- seþeazã peisajul feeric al unei reazã o ecuaþie eminamente
nalismului ºi factura grabnicã a dimineþi, ci „tremurã la subþioarã personalã a libertãþii creative, a Iatã, el e râvnitul, Olimpul,
al nostru, aici pe pãmânt. Gravidã, întârzie clipa. Salvare?
modernismului. Astfel, de la de ierbi”, iar luna, mult pãtimita exprimãrii artistice, un compor-
Dã-mi, Doamne, Ar fi o minune. Sigilând cu copita,
ciocârlie, bulgãre ºi glie, de la lunã, nu priveºte de sus doar lini- tament liric distinct, marcat de
bob, spic ºi lan de grâu, de la ºtea adormitã a existenþei, ci convulsiuni ºi destinderi, un stil putere sã-l cânt. Doar calul acesta îl trece-n uitare...
ierburile pârguite, de la floarea „poleieºte secera timpului”. al efervescenþei, care degajeazã
de cimbru sau de cicoare, de la Poetul nu pune accent pe latura semnificaþii predilect voalate.
mâinile trudite ale þãranului ºi pitoreascã a vieþii de la þarã, ci Semãnând cu niºte des-
alte elemente ºi imagini obiº- încearcã sã subordoneze natu-ra, cântece în care pluteºte un
nuite ale poeziei, prezente în s-o interiorizeze, oferindu-i alte tremur neînþeles, observã un alt
multe din versurile primelor dimensiuni umane, ce se conto- poet bucovinean, Ilie T. Zegrea,
culegeri, pe parcursul anilor pesc cu stãrile sufleteºti generate versurile lui Simion Gociu mi-
Simion Gociu îºi esenþializeazã de experienþa de viaþã urbanã pe zeazã nu atât pe sentiment, pe
discursul poetic, încât ciocârlia, care o trãieºte. Poezia pentru emoþia spontanã a cititorului,
prezentã în atâtea versuri de Simion Gociu a fost ºi este un cât pe crearea unei atmosfere
facturã tradiþionalistã, nu cântã refugiu, ori de câte ori cineva îi de intimitate, de destãinuire a
pur ºi simplu, ci evadeazã în ini- împovãra sufletul cu huiduieli, gândurilor ce-ºi fac drum prin
ma cerului, ºi prin gaura fãcutã încerca sã i-l tãvãleascã în noroiul cuvinte cãutate uneori cu miga-
de ea curg „stropi de argint”, ce pârelor de la treuca kaghebistã, lã în spaþiul rustic al obcinilor
se prefac în adevãrate meditaþii el se retrãgea în lumea mira- bucovinene.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
14 decembrie 20 18
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
DIVERSE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Caritate Calendarul popular

Sergiu BARBUÞA Dumitru MINTENCU

SÃ FIM MAI DARNICI ªI MAI BUNI MOªUL TUTUROR COPIILOR


La 19 decembrie creºtinii ortodocºi îl dacã înfloreºte pânã la Crãciun, înseamnã
vor sãrbãtori (pe stil vechi) pe unul dintre cã pãcatele le-au fost iertate.
cei mai importanþi sfinþi ai credinþei strã- În unele locuri, copiii lasã moºului un
moºeºti pe Sf. Nicolai – Fãcãtorul de pic din mâncarea lor preferatã, un mod
Minuni, al cãrui nume se tãlmãceºte ca de a-i cere iertare, iar fetele folosesc
„biruitor de popor, biruitor al rãului”. Sf. ritualuri pentru a-ºi afla viitorul.
Ierarh Nicolai a trãit pe vremea împãraþilor Moº Nicolai este o personificare a
Diocþian ºi Maximilian. A murit la 6 decem- timpului îmbãtrânit. Una dintre cele mai
brie anul 342. Din anul 1807 moaºtele Sf. rãspândite superstiþii legate de Sf. Nicolai
Nicolai se aflã la Bali, Italia, luate din Mira, este cã în aceastã zi începe oficial iarna.
ca sã nu cadã în mâinile musulmanilor. Sf. Niculai e un moº bãtân cu barbã albã,
Despre Sf. Nicolai legenda ne spune pe care trebuie sã o scuture ca sã ningã.
cã, alãturi de Sf. Toader, acesta pãzeºte Dacã de Nicolai pãmântul e negru, se
Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolai, ”Sfântul Nicolai a avut aureola unui Soarele, care, îngrozit de relele pe care spune: „Hei, a întinerit Sf. Nicolai”. În
arhiepiscopul Mirelor Lichiei, reprezintã om bun. În viaþa lui a fost un ajutor celor
o zi de mare bucurie pentru credincioºii bolnavi, cãlãuzitorul celor ce cãlãtoresc,
Parohiei Ortodoxe din Movila, raionul rugãtor pentru creºtini, sãritor la nevoie,
Herþa, pãstoritã de pãrintele Igor Andro- aproape de cei în neputinþã ºi, mai
nachi. În ziua de 6 decembrie, eveni- presus de toate, a fost un om bun. Este
mentul a adunat în Biserica ”Adormirea Sfântul care trebuie sã ne fie nouã un
Maicii Domnului” din aceastã pitoreascã mare exemplu în viaþa noastrã de zi cu
localitate numeroºi enoriaºi care au venit zi. Totdeauna vorbim cã trebuie sã fim
cu mic ºi mare sã înalþe rugãciuni cãtre milostivi, sã facem fapte bune, sã nu-i
Preabunul Dumnezeu. ocolim pe cei ce ne cer ajutorul, dar de
Programul sãrbãtorii a început cu multe ori se primeºte cã noi mult vorbim,
sãvârºirea Sfintei Liturghii, care a fost dar puþin facem. De aceea e nevoie ca
animatã de corul Bisericii din Voloca, mai ales acuma, când suntem în pragul
dirijor Ion Bodnar. Sãrbãtoarea a fost sãrbãtorilor de iarnã, în postul preme-
încununatã de un mic concert susþinut rgãtor al marii sãrbãtori Naºterea Dom-
de copiii din localitate, dar ºi de oaspeþii nului, sã fim mai aproape de cei sãraci,
de seamã din raionul Hliboca care au sã-i ajutãm pe cei ce au nevoie de ajutorul
prezentat un program de colinde închinat nostru, sã aducem zâmbete pe faþa
celei mai mari sãrbãtori creºtine – Ziua copiilor ºi a celor mai triºti ca noi. Sã nu
Naºterii Domnului. fim nepãsãtori, ci sã fim sprijinitori. ªi
La final, preotul paroh Igor Andronachi atunci vom avea rãsplatã de la Dumne- le vede pe pãmânt, vrea sã fugã. De aceea majoritatea zonelor rurale din Romãnia,
a fãcut referire la viaþa ºi virtuþile Sfântului zeu. Aceastã acþiune de caritate a fost Tatãl Ceresc i-a pus pe aceºti doi sfinþi în special în Bucovina, se pãstreazã obi-
Nicolae, iar bucuria copiilor a fost marca- organizatã cu sprijinul bunului creºtin sã-l pãzeascã. De asemenea, Sf. Nicolai ceiul ca începând cu ziua de Sf. Nicolai
tã prin primirea de cadouri ºi iconiþe din Claudiu Vlad ºi membrilor Societãþii stãpâneºte apele ºi este patronul mari- fetele ºi flãcãii sã se adune pentru a se
partea lui Moº Nicolai. În aceeaºi zi, zeci Bibliotecarilor Bucovineni din Cernãuþi, narilor, pe care îi salveazã de la înec. El îi organiza în vederea sãrbãtorilor de iarnã:
de bãtrâni singuri, neajutoraþi, nepu- cãrora îi adresãm profunde mulþumiri ºi apãrã ºi pe soldaþi în rãzboi, ajutã vãdu- se aleg liderii cetelor de colindãtori,
tincioºi ºi sãraci, din localitatea Movila, ne rugãm lui Dumnezeu sã-oi rãsplã- vele, copiii ºi fetele sãrace la mãritat. repertoriul colindelor, începe pregãtirea
au fost ajutaþi prin oferirea mai multor teascã înmiit pentru aceastã frumoasã Un episod popular referitor la Sf. costumelor. Astfel deruleazã pregãtirea
pachete cu alimente. faptã”, a precizat pãrintele Andronachi. Nicolai este acela potrivit cãruia a oficialã a pregãtirii de de Crãciun ºi Sf.
strecurat noaptea în casa unui om sãrac Vasile.
o pungã cu galbeni, cu care cele trei fete În România, aproape 800.000 de
ale omului au putut sã-ºi facã zestre ºi persoane poartã numele Sf. Ierarh Nicolai.
sã se cãsãtoreascã. Aruncând punga Astfel, din totalul româncelor, peste
peste fereastrã, aceasta a nimerit într-o 206.800 poartã numele de Nicoleta,
gheatã. De aici ºi obiceiul ca în noaptea 53.797 – Niculina sau Neculina, iar altele
spre Sf. Nicolai copii sã-ºi pregãteascã aproximativ 10.000 de femei – Niculiþa sau
ghetele pentru ca Moº Nicolai sã le punã Neculiþa. Dintre bãrbaþii care îºi sãrbã-
cadouri. Cei cuminþi se bucurã de cadou, toresc onomastica cu ocazia Sf. Ierarh
ar cei care nu au fost cuminþi primesc o Nicolai peste 325.700 poartã numele
nuieluºã de mãr. De asemenea, se spune Nicolae, aproximativ 60.000 – Niculai sau
cã cei care au primit în ghete nuieluºa, Neculai, 29.797 – Niculae, iar alþii peste
trebuie sã o punã în apã lângã icoane, ºi 25.700 – Nicu.

Societatea Scriitorilor Români din Cernãuþi exprimã sincere


condoleanþe scriitorului Mircea Lutic în legãturã cu încetarea
din viaþã a surorii
STELA
ºi împãrtãºeºte durerea pierderii irecuperabile alãturi de întreaga
familie a rãposatei.
Dumnezeu s-o ierte ºi s-o primeascã în împãrãþia Sa!

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel: +38 0972337516 cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.