Sunteți pe pagina 1din 54

Elemente de logic¼

a matematic¼
a

Curs 1, partea I
4 noiembrie 2018

(Institute) 4 noiembrie 2018 1 / 27


Ce este logica matematic¼
a
Importanţa logicii

Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu


legile generale de raţionament corect.
Logica opereaz¼ a cu
obiecte: de…niţii, propoziţii, predicate, operatori logici, cuanti…catori

Propoziţie=un enunţ declarativ care este …e adev¼ arat, …e fals (adev¼arat


sau fals, dar nu şi una şi alta)
De…niţie=operaţie logic¼ a prin care se precizeaz¼
a înţelesul sau sfera de
aplicabilitate a unui cuvânr
Predicat (n-ar)=un enunţ care depinde de n variabile, cu proprietatea c¼ a
la orice ansamblu de valori date variabilelor corespunde o propoziţie
(adev¼arat¼a sau fals¼
a).

(Institute) 4 noiembrie 2018 2 / 27


Ce este logica matematic¼
a
Importanţa logicii

Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu


legile generale de raţionament corect.
Logica opereaz¼ a cu
obiecte: de…niţii, propoziţii, predicate, operatori logici, cuanti…catori
mijloace de lucru: limbajul, regulile de deducţie
Propoziţie=un enunţ declarativ care este …e adev¼ arat, …e fals (adev¼arat
sau fals, dar nu şi una şi alta)
De…niţie=operaţie logic¼ a prin care se precizeaz¼
a înţelesul sau sfera de
aplicabilitate a unui cuvânr
Predicat (n-ar)=un enunţ care depinde de n variabile, cu proprietatea c¼ a
la orice ansamblu de valori date variabilelor corespunde o propoziţie
(adev¼arat¼a sau fals¼
a).

(Institute) 4 noiembrie 2018 2 / 27


Logica-domenii de aplicabilitate

Logica a ap¼arut în antichitate în cadrul …loso…ei (Socrate, Platon,


Aristotel). Logos=cuvânt, discurs.
Logica modern¼
a s-a dezvoltat în cadrul matematicii (sec. XIX)
(Boole, De Morgan, Frege, Russell, Whitehead)
Cine studiaz¼ a logica?
-Filoso…i (vezi "Logic¼ a şi argumentare")
-Matematicienii (Logica matematic¼ a, utilizat¼
a în toate disciplinele
matematice)
-Juriştii -Logica juridic¼
a
-Informaticienii-Logica (matematic¼ a şi) computaţional¼ a

(Institute) 4 noiembrie 2018 3 / 27


Aristotel (384-322) G. Boole (1815-1864) A. De Morgan (1806-1871) G. Frege (1848-1925)

(Institute) 4 noiembrie 2018 4 / 27


Logica uzual¼
a- un exemplu

Se cere s¼ a a‡¼ am cum sunt aşezate unul peste altul 5 cuburi de culori
diferite, ştiind c¼
a:
1. Cubul roşu este pe cubul verde.
2. Cubul verde este mai sus de cubul albastru.
3. Cubul verde nu este pe cubul galben.
4. Cubul galben este pe cubul verde sau pe cubul albastru.
5. Avem şi un cub negru.
Pas 1. Din 1 şi 4 rezult¼
a 6. "Cubul galben este pe cubul albastru"

(Institute) 4 noiembrie 2018 5 / 27


Logica uzual¼
a- un exemplu

Se cere s¼ a a‡¼ am cum sunt aşezate unul peste altul 5 cuburi de culori
diferite, ştiind c¼
a:
1. Cubul roşu este pe cubul verde.
2. Cubul verde este mai sus de cubul albastru.
3. Cubul verde nu este pe cubul galben.
4. Cubul galben este pe cubul verde sau pe cubul albastru.
5. Avem şi un cub negru.
Pas 1. Din 1 şi 4 rezult¼
a 6. "Cubul galben este pe cubul albastru"
Pas 2. Folosim 1, 6 şi 2. Deducem ordinea de sus în jos: R, V, G, A

(Institute) 4 noiembrie 2018 5 / 27


Logica uzual¼
a- un exemplu

Se cere s¼ a a‡¼ am cum sunt aşezate unul peste altul 5 cuburi de culori
diferite, ştiind c¼
a:
1. Cubul roşu este pe cubul verde.
2. Cubul verde este mai sus de cubul albastru.
3. Cubul verde nu este pe cubul galben.
4. Cubul galben este pe cubul verde sau pe cubul albastru.
5. Avem şi un cub negru.
Pas 1. Din 1 şi 4 rezult¼
a 6. "Cubul galben este pe cubul albastru"
Pas 2. Folosim 1, 6 şi 2. Deducem ordinea de sus în jos: R, V, G, A
Pas 3. Din rezultatul de la Pasul 2 şi a…rmaţiile 3, 5 rezult¼
a: R, V, N,
G, A

(Institute) 4 noiembrie 2018 5 / 27


Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼


al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 27


Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼


al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune
Principiul noncontradicţiei: o propoziţie nu poate … simultan
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 27


Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼


al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune
Principiul noncontradicţiei: o propoziţie nu poate … simultan
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
Principiul terţului exclus: o propoziţie este A sau F, a treia
posibilitate nu exist¼
a

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 27


Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼


al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune
Principiul noncontradicţiei: o propoziţie nu poate … simultan
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
Principiul terţului exclus: o propoziţie este A sau F, a treia
posibilitate nu exist¼
a
Principiul raţiunii su…ciente: exceptând axiomele, accept¼am ca
adev¼
arate numai a…rmaţiile bazate pe demonstraţii corecte.

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 27


Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼


al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune
Principiul noncontradicţiei: o propoziţie nu poate … simultan
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
Principiul terţului exclus: o propoziţie este A sau F, a treia
posibilitate nu exist¼
a
Principiul raţiunii su…ciente: exceptând axiomele, accept¼am ca
adev¼
arate numai a…rmaţiile bazate pe demonstraţii corecte.
Logica NU accept¼ a argumente bazate pe: propoziţii false, invocarea
autorit¼
aţii, raţionamente incomplete (de ex., de tip inductiv).

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 27


Chestiuni didactice. Elemente de logic¼
a în programele
şcolare (înv. primar)
C.P., clasele I şi a II-a
Competenţa general¼ a 4. Generarea unor explica¸ tii simple prin folosirea
unor elemente de logic¼ a
4.1. Formularea (rezultatelor) unor observaţii asupra mediului
apropiat/Descrierea unui plan de lucru folosind limbajul comun/câţiva
termeni ştiinţi…ci, reprezent¼ ari prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”;
4.2. Identi…carea relaţiilor de tipul „dac¼ a... atunci. . . ” între dou¼ a
evenimente succesive/ Identi…carea unor consecinţe ale unor acţiuni,
fenomene, procese simple/ Formularea unor consecinţe rezultate în urma
observ¼ arii unor relaţii, fenomene, procese simple
Exemple de activit¼ aţi de înv¼aţare: executarea unor instrucţiuni care
folosesc operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”; punerea în scen¼ a a unor
situaţii problematice în care se folosesc operatorii logici; jocuri
logico-matematice referitoare la intersecţia a dou¼ a mulţimi, apoi reuniunea
a dou¼ a mulţimi (disjuncte)
(Institute) 4 noiembrie 2018 7 / 27
Chestiuni didactice. Elemente de logic¼
a în programele
şcolare (înv. primar)

Clasele a III-a şi a IV-a-nu sunt trimiteri explicite


Competenţa general¼ a 1. Identi…carea unor rela¸ tii/regularit¼a¸ ti din mediul
apropiat:
1.1. Observarea (explicarea) unor modele/regularit¼ aţi din cotidian, pentru
crearea unor raţionamente proprii.
Exemple de activit¼ aţi de înv¼
aţare: identi…carea regulii de construcţie a
unui şir de simboluri sau de numere
Competenţa general¼ a 5. Rezolvarea de probleme în situa¸ tii familiare:
5.1. Utilizarea terminologiei speci…ce şi a unor simboluri matematice în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente simple
(diverse).

(Institute) 4 noiembrie 2018 8 / 27


Noţiunea de propoziţie în logic¼
a

Propoziţie=un enunţ declarativ despre care ştim c¼ a este …e adev¼arat, …e


fals (este adev¼arat sau fals, dar nu şi una şi alta).
Valoare de adev¼ ar: "adev¼ arul" (v (p ) = 1) sau "falsul" (v (p ) = 0)
Selectaţi enunţurile care sunt propoziţii în sensul logicii:
(1) "Ziua de 5 octombrie 2014 a fost o zi de duminic¼ a"
(2) "V¼ a rog s¼
a m¼ a ascultaţi cu atenţie!"
(3) "Orice p¼ atrat este şi dreptunghi şi romb"
(4) "Câte zile are anul 2017?"
(5) "Mileniul al treilea a început la 1 ianuarie 2000".
(6) "P¼atratul oric¼arui num¼ ar natural par este multiplu de 4".

(Institute) 4 noiembrie 2018 9 / 27


Operaţii cu propoziţii. Operatori (conectori) logici

Nume Simbol Scriem Citim Adev¼


arat dac¼
a şi numai dac¼
a

Negaţia : :p non p p este F (fals¼a)


Conjuncţia ^ (&) p^q p şi q Ambele p, q adev¼ a rate

Disjuncţia _ p_q p sau q Cel puţin una dintre p, q adev¼ a rat¼


a

Implicaţia ! p ! q p implic¼a q Nu avem p adev¼ a rat¼a ŞI q fals¼


a

Implicaţia :p _ q
Echivalenţa $ p $ q p echivalent cu q
Echivalenţa (p ! q ) ^ (q ! p ) p şi q au aceeaşi valoare de adev¼ar

(Institute) 4 noiembrie 2018 10 / 27


Tabele de adev¼
ar

p q :p p^q p_q (:p ) _ q p!q q!p p$q


0 0 1 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 0 0
1 0 0 0 1 0 0 1 0
1 1 0 1 1 1 1 1 1

v (p ) + v (:p ) = 1; v (p ^ q ) = min(v (p ), v (q )) = v (p ) v (q );
v (p _ q ) = max(v (p ), v (q )) = v (p ) + v (q ) v (p ) v (q ).
v (p $ q ) = 1 dac¼ a şi numai dac¼a v (p ) = v (q ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 11 / 27


Formule (expresii) propoziţionale)

Consider¼ am trei mulţimi de simboluri: V = fp, q, r , ...g mulţimea


variabilelor propoziţionale, O = f:, ^, _, !g mulţimea conectorilor logici
şi A = f(, )g, mulţimea simbolurilor auxiliare (paranteze).
O expresie propozi¸ tional¼a este o secvenţ¼
a …nit¼
a de simboluri alese din
mulţimile V , O , A, care se construieşte respectând urm¼ atoarele reguli:
(E1) Orice variabil¼ a propoziţional¼a este o expresie;
(E2) Dac¼ a E şi F sunt expresii, atunci (E ) _ (F ), (E ) ^ (F ),
: (E ),(E ) ! (F ) , (E ) $ (F ) sunt expresii
(E3) Singurele expresii corecte sunt cele construite ţinând seama de (E1) şi
(E2).
Exemple. 1) Expresii pentru sau exclusiv: (p _ q ) ^ [: (p ^ q )], dar şi
(p ^ :q ) _ (:p ^ q )
2) Nu sunt expresii , (E ) : (F ), _(E )(F ), (E )(F )^, [(E ) ^ (F )] : (G ),
etc.

(Institute) 4 noiembrie 2018 12 / 27


Echivalenţa formulelor propoziţionale
Consider¼ am o formul¼ a în care …gureaz¼ a n variabile propoziţionale.
a 2n secvenţe ordonate (n uple) de 0 şi 1. (vezi Diagrame de tip
Exist¼
arbore). Pentru a vedea ce valoare de adev¼ ar are propoziţia obţinut¼
a din
acea expresie pentru diferite valori de adev¼ ar ale variabilelor propoziţionale,
trebuie s¼a consider¼am 2n cazuri.
Echivalenţa expresiilor: E F dac¼ a E şi F depind de aceleaşi variabile
propoziţionale şi dac¼
a E şi F au aceeaşi valoare de adev¼ ar pentru orice
ansamblu de valori de adev¼ ar ale variabilelor.
Exemplu: (p _ q ) ^ [: (p ^ q )] (p ^ :q ) _ (:p ^ q ). Not¼ am
E = p _ q, F = : (p ^ q ), G = :p ^ q, H = p ^ :q.

p q E F E ^F G H G _H
0 0 0 1 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 1 1 1 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0
(Institute) 4 noiembrie 2018 13 / 27
Tautologii. Contradicţii

De…niţie. Se numeşte tautologie o expresie propoziţional¼ a care este


identic adev¼arat¼a, adic¼a este adev¼ arat¼
a indiferent de valorile de adev¼ar ale
variabilelor propoziţionale de care depinde expresia. (În greac¼ a:
ταντoλoγια =care spune acelaşi lucru).
De…niţie. Se numeşte contradicţie o expresie propoziţional¼ a care este
identic fals¼
a, adic¼ a este fals¼
a indiferent de valorile de adev¼
ar ale variabilelor
propoziţionale de care depinde expresia.
O expresie propoziţional¼ a care nu este nici tautologie, nici contradicţie se
numeşte contingent¼ a.
Observaţie. Negând o tautologie obţinem o contradicţie, iar negând o
contradicţie obţinem o tautologie.
Convenţie. Dac¼ a E ! F este o tautologie, scriem E ) F . Dac¼ aE
$ F este o tautologie, scriem E , F .
Observaţie. E , F este acelaşi lucru cu E F . Aşadar, E $ F este o
tautologie dac¼ a şi numai dac¼ aE F.
(Institute) 4 noiembrie 2018 14 / 27
Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.
5 Distributivitatea conjuncţiei faţ¼
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.
5 Distributivitatea conjuncţiei faţ¼
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
6 Distributivitatea disjuncţiei faţ¼
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.
5 Distributivitatea conjuncţiei faţ¼
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
6 Distributivitatea disjuncţiei faţ¼
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).
7 Legile lui De Morgan: : (p _ q ) (:p ^ :q ) şi
: (p ^ q ) (:p _ :q )

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Reguli de calcul propoziţional

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.
3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.
5 Distributivitatea conjuncţiei faţ¼
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
6 Distributivitatea disjuncţiei faţ¼
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).
7 Legile lui De Morgan: : (p _ q ) (:p ^ :q ) şi
: (p ^ q ) (:p _ :q )
8 Absorbţie: p _ (p ^ q ) p, p ^ (p _ q ) p.

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )
3 Regula silogismului (tranzitivitatea implicaţiei):
[(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r )

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )
3 Regula silogismului (tranzitivitatea implicaţiei):
[(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r )
4 Negarea implicaţiei: : (p ! q ) (p ^ :q )

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )
3 Regula silogismului (tranzitivitatea implicaţiei):
[(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r )
4 Negarea implicaţiei: : (p ! q ) (p ^ :q )
5 Principiul demonstraţiei prin contrapoziţie: (p ! q ) (:q ! :p )

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )
3 Regula silogismului (tranzitivitatea implicaţiei):
[(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r )
4 Negarea implicaţiei: : (p ! q ) (p ^ :q )
5 Principiul demonstraţiei prin contrapoziţie: (p ! q ) (:q ! :p )
6 Principiul demonstraţiei prin reducere la absurd:
(p ! q ) [(p ^ :q ) ! (r ^ :r )]

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


Tautologii remarcabile. Legi ale logicii, principii de
demonstraţie

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p )
2 Legea terţului exclus: (p _ :p )
3 Regula silogismului (tranzitivitatea implicaţiei):
[(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r )
4 Negarea implicaţiei: : (p ! q ) (p ^ :q )
5 Principiul demonstraţiei prin contrapoziţie: (p ! q ) (:q ! :p )
6 Principiul demonstraţiei prin reducere la absurd:
(p ! q ) [(p ^ :q ) ! (r ^ :r )]
7 (p ^ :p ) ! q ("Falsul implic¼a orice").

(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 27


De…niţia ca operaţie logic¼
a

O de…niţie este o delimitare precis¼


a a unei familii particulare de
obiecte dintr-o familie mai ampl¼a, deja cunoscut¼ a (numit¼ a gen
proxim), prin intermediul unei propriet¼aţi comune tuturor obiectelor
nou de…nite şi numai acestora (proprietate numit¼ a diferen¸t¼a
speci…c¼a). Exemplu: un pentagon este un poligon (gen proxim) cu 5
laturi (diferen¸
t¼a speci…c¼a).

(Institute) 4 noiembrie 2018 17 / 27


De…niţia ca operaţie logic¼
a

O de…niţie este o delimitare precis¼


a a unei familii particulare de
obiecte dintr-o familie mai ampl¼a, deja cunoscut¼ a (numit¼ a gen
proxim), prin intermediul unei propriet¼aţi comune tuturor obiectelor
nou de…nite şi numai acestora (proprietate numit¼ a diferen¸t¼a
speci…c¼a). Exemplu: un pentagon este un poligon (gen proxim) cu 5
laturi (diferen¸
t¼a speci…c¼a).
Structura de…niţiei: de…nitul, de…nitorul, relaţia dintre aceşti termeni

(Institute) 4 noiembrie 2018 17 / 27


De…niţia ca operaţie logic¼
a

O de…niţie este o delimitare precis¼


a a unei familii particulare de
obiecte dintr-o familie mai ampl¼a, deja cunoscut¼ a (numit¼ a gen
proxim), prin intermediul unei propriet¼aţi comune tuturor obiectelor
nou de…nite şi numai acestora (proprietate numit¼ a diferen¸t¼a
speci…c¼a). Exemplu: un pentagon este un poligon (gen proxim) cu 5
laturi (diferen¸
t¼a speci…c¼a).
Structura de…niţiei: de…nitul, de…nitorul, relaţia dintre aceşti termeni
Regulile de…niţiei: s¼a …e: caracteristic¼
a, clar¼
a şi precis¼
a, consistent¼
a;

a nu …e: circular¼ a, negativ¼
a (când poate … a…rmativ¼ a).

(Institute) 4 noiembrie 2018 17 / 27


De…niţia ca operaţie logic¼
a

O de…niţie este o delimitare precis¼


a a unei familii particulare de
obiecte dintr-o familie mai ampl¼a, deja cunoscut¼ a (numit¼ a gen
proxim), prin intermediul unei propriet¼aţi comune tuturor obiectelor
nou de…nite şi numai acestora (proprietate numit¼ a diferen¸t¼a
speci…c¼a). Exemplu: un pentagon este un poligon (gen proxim) cu 5
laturi (diferen¸
t¼a speci…c¼a).
Structura de…niţiei: de…nitul, de…nitorul, relaţia dintre aceşti termeni
Regulile de…niţiei: s¼a …e: caracteristic¼
a, clar¼
a şi precis¼
a, consistent¼
a;

a nu …e: circular¼ a, negativ¼
a (când poate … a…rmativ¼ a).
În orice teorie axiomatic¼
a exist¼
a noţiuni primare (care nu se de…nesc).
Exemple: dreapt¼ a, punct, plan.

(Institute) 4 noiembrie 2018 17 / 27


Predicate de una sau mai multe variabile
Fie E mulţimea tuturor propoziţiilor.
a x 2 Γ ( predicat unar ) este o funcţie
Un predicat P (x ) de o variabil¼
P : Γ ! E.

(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 27


Predicate de una sau mai multe variabile
Fie E mulţimea tuturor propoziţiilor.
a x 2 Γ ( predicat unar ) este o funcţie
Un predicat P (x ) de o variabil¼
P : Γ ! E.
Un predicat P (x, y ) de variabilele x 2 Γ1 , y 2 Γ2 (predicat binar )
este o funcţie P : Γ1 Γ2 ! E .

(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 27


Predicate de una sau mai multe variabile
Fie E mulţimea tuturor propoziţiilor.
a x 2 Γ ( predicat unar ) este o funcţie
Un predicat P (x ) de o variabil¼
P : Γ ! E.
Un predicat P (x, y ) de variabilele x 2 Γ1 , y 2 Γ2 (predicat binar )
este o funcţie P : Γ1 Γ2 ! E .
Un predicat P (x1 , x2 , ..., xn ), unde xk 2 Γk pentru k = 1, n (predicat
n ar ) este o funcţie p : Γ1 Γ2 ... Γn ! E .

(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 27


Predicate de una sau mai multe variabile
Fie E mulţimea tuturor propoziţiilor.
a x 2 Γ ( predicat unar ) este o funcţie
Un predicat P (x ) de o variabil¼
P : Γ ! E.
Un predicat P (x, y ) de variabilele x 2 Γ1 , y 2 Γ2 (predicat binar )
este o funcţie P : Γ1 Γ2 ! E .
Un predicat P (x1 , x2 , ..., xn ), unde xk 2 Γk pentru k = 1, n (predicat
n ar ) este o funcţie p : Γ1 Γ2 ... Γn ! E .
Example
Un predicat P : Γ ! E , P = P (x ) pentru care toate valorile sunt egalit¼
aţi
se numeşte ecuaţie cu necunoscuta x 2 Γ.

(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 27


Predicate de una sau mai multe variabile
Fie E mulţimea tuturor propoziţiilor.
a x 2 Γ ( predicat unar ) este o funcţie
Un predicat P (x ) de o variabil¼
P : Γ ! E.
Un predicat P (x, y ) de variabilele x 2 Γ1 , y 2 Γ2 (predicat binar )
este o funcţie P : Γ1 Γ2 ! E .
Un predicat P (x1 , x2 , ..., xn ), unde xk 2 Γk pentru k = 1, n (predicat
n ar ) este o funcţie p : Γ1 Γ2 ... Γn ! E .
Example
Un predicat P : Γ ! E , P = P (x ) pentru care toate valorile sunt egalit¼
aţi
se numeşte ecuaţie cu necunoscuta x 2 Γ.

Observaţie: Este foarte important s¼ a preciz¼


am mulţimea de de…niţie
a unui predicat. De exemplu, s¼ am P : R !E , cu
a consider¼
P (x ) : "x 2 + 1 = 0" şi Q : C !E , cu Q (x ) : "x 2 + 1 = 0".
(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 27
Predicate de dou¼
a variabile. Exemplu

"Este adev¼ a sau nu a…rmaţia Sistemul urm¼ator, cu a 2 R, are solu¸


arat¼ tie
?"
ax + y = 1
,
x +y = a+2
Un r¼aspuns la întrebare, formulat în limbajul comun, este :"depinde!",
adic¼
a "valoarea de adev¼ ar a acestei a…rmaţii depinde de valoarea
parametrului a".
Acest r¼aspuns este incomplet. Problema este s¼ a determin¼ am mulţimea
valorilor a 2 R pentru care a…rmaţia de mai sus este adev¼ arat¼
a (şi implicit,
complementara acestei mulţimi, adic¼ a mulţimea valorilor a 2 R pentru
care a…rmaţia de mai sus este fals¼
a).

(Institute) 4 noiembrie 2018 19 / 27


Cuanti…catori: universal, existenţial

Fie un predicat unar P (x ), unde x 2 Γ. Pornind de la acesta, putem


forma propoziţiile:
(1) "Pentru orice x 2 Γ, P (x ) este adev¼ arat¼
a " (notat¼a prescurtat prin
(8x 2 Γ) P (x ));
a x 2 Γ pentru care P (x ) este adev¼
(2) "Exist¼ arat¼
a " (notat¼ a prescurtat
prin (9x 2 Γ) P (x )).
Observaţie. ((8x 2 Γ) P (x )) =) ((9x 2 Γ) P (x )).
Exemplu. Dac¼ a Γ = f1, 2, ..., ng este o mulţime …nit¼a, atunci
(8x 2 Γ) p (x ) p (1) ^ p (2) ^ ... ^ p (n), iar
(9x 2 Γ) p (x ) p (1) _ p (2) _ ... _ p (n).
Interpretare. (8x 2 Γ) p (x ) ^ p (x ) (conjuncţie extins¼a),
x 2Γ
(9x 2 Γ) p (x ) _ p (x ) (disjuncţie extins¼a).
x 2Γ
x este variabil¼
a liber¼ am: P (x ), x 2 Γ şi variabil¼
a când consider¼ a legat¼
a în
(1) şi (2).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 27


Reguli de negaţie pentru cuanti…catori

a legile lui De Morgan. Fie P (x ) predicat unar,


Aceste reguli generalizeaz¼
x 2 Γ.

: ((8x 2 Γ) P (x )) ((9x 2 Γ) :P (x )) ,
: ((9x 2 Γ) P (x )) ((8x 2 Γ) :P (x )) .

Negaţia transform¼
a un cuanti…cator în dualul s¼ au, iar lui P (x ) i se aplic¼
a
negaţia.
Exemplu. Fie Γ o clas¼ a de elevi şi P (x ) : "Elevul x este major", unde
x 2 Γ. Atunci : ((9x 2 Γ) P (x )) înseamn¼ a: "Toţi elevii clasei sunt
minori", iar : ((8x 2 Γ) P (x )) înseamn¼ a: "Cel puţin un elev al clasei este
minor".

(Institute) 4 noiembrie 2018 21 / 27


Contraexemple

Fie P (x ) un predicat cu x 2 Γ.
A g¼asi un contraexemplu pentru a…rmaţia (8x 2 Γ) P (x ) înseamn¼ aa
indica un element x0 2 Γ astfel încât P (x0 ) este propoziţie fals¼ a. Altfel
spus, a g¼asi un astfel de element x0 înseamn¼ a a ar¼
ata c¼a propoziţia
(9x 2 Γ) P (x ) este adev¼arat¼a.
Exemple. G¼ asiţi contraexemple pentru a…rmaţiile:
1) Orice num¼ ar natural este mai mare sau egal cu 1.
2) P¼atratul oric¼
arui num¼ ar complex este num¼ ar real pozitiv.
3) P¼atratul oric¼
arui num¼ ar complex este num¼ ar real.
4) Orice ecuaţie de gradul I cu coe…cienţi reali are soluţie unic¼
a.
5) Toate speciile de p¼ as¼
ari au capacitatea de a zbura.

(Institute) 4 noiembrie 2018 22 / 27


Teoreme
Matematica opereaz¼ a cu de…niţii şi exemple, cu axiome, teoreme şi
demonstraţii.
Exemplele indic¼ a obiecte matematice concrete care satisfac cerinţele
impuse de o anumit¼ a de…niţie (cerinţe de gen proxim şi de diferenţ¼ a
speci…c¼ a). Dac¼ a nu exist¼
a obiecte care satisfac cerinţele impuse de o
de…niţie, acea de…niţie este inconsistent¼ a şi folosirea ei conduce la
absurdit¼ aţi. De aceea, când se introduc noţiuni matematice noi
(într-un curs, într-o lecţie, într-un articol), acea de…niţie trebuie
însoţit¼
a de cel puţin un exemplu.
Axiomele sunt enunţuri acceptate ca adev¼ arate f¼ar¼a demonstraţie. La
baza oric¼ arei teorii matematice moderne st¼ a un sistem axiomatic.
Teoremele sunt a…rmaţii adev¼ arate în cadrul unei teorii
matematice, altele decât axiomele. (se demonstreaz¼ a pe baza
axiomelor şi/ sau altor teoreme). Etimologia cuvintelor teorem¼a şi
teorie este comun¼ a, din cuvântul grecesc "theorein"-a privi la ceva.
(Institute) 4 noiembrie 2018 23 / 27
Teoreme: ipotez¼
a, concluzie

De regul¼ a, o teorem¼a matematic¼ a se reprezint¼


a schematic sub forma unei
implicaţii adev¼
arate "Dac¼a p, atunci q", transcris¼a ca p ) q.
Aici p se numeşte ipoteza teoremei, iar q se numeşte concluzia teoremei.
Teorema p ) q nu a…rm¼ a c¼
a q este propoziţie adev¼arat¼
a, ci doar c¼
a: dac¼
a
p este adev¼ arat¼
a, atunci q este adev¼arat¼
a.

O teorem¼ a este un enunţ al c¼


arui adev¼ar poate … demonstrat folosind
raţionamente şi/sau calcule matematice.
Un raţionament este o înl¼anţuire logic¼
a de judec¼
aţi.
În procesul de demonstrare a unei teoreme ar¼ at¼
am c¼ a, în toate situaţiile în
care ipoteza este adev¼arat¼
a concluzia este de asemenea adev¼ arat¼a,
bazându-ne pe de…niţii, axiome şi teoreme demonstrate anterior.

(Institute) 4 noiembrie 2018 24 / 27


Teoreme: direct¼
a, reciproc¼
a
O form¼ a mai complet¼a sub care reprezent¼ am o teorem¼ a este c a (p ) q ):
"în cadrul c are loc: dac¼a p este adev¼ arat¼
a, atunci q este adev¼ arat¼ a".
Cadrul c precizeaz¼a datele la care se refer¼a p şi q, precum şi notaţiile
acestora.
Reciproca unei teoreme: enunţ care se obţine pornind de la teorema
dat¼
a, inversând rolurile între ipotez¼
a şi concluzie.
Reciproca teoremei p ) q a…rm¼ a "q ! p este adev¼
a c¼ arat¼
a".
Reciproca unei teoreme poate … fals¼ a: nu este tautologie formula:
(p ! q ) ! (q ! p ) .
(Reciproca unei implicaţii adev¼
arate poate … fals¼
a. "Dac¼
a am grip¼
a,atunci am
febr¼
a". "Suma a dou¼ a numere naturale impare este par¼ a")

p q p!q q!p (p ! q ) ! (q ! p )
0 0 1 1 1
0 1 1 0 0
1 0 0 1 1
(Institute)1 1 1 1 1 4 noiembrie 2018 25 / 27
Teoreme: direct¼
a, contrara reciprocei, contrara directei

Teoremei (numit¼ a) c a (p ) q ) îi putem asocia implicaţiile:


a direct¼
1) q ! p, numit¼ a reciproca teoremei;
2) :p ! :q, numit¼ a contrara directei;
3) :q ! :p, numit¼ a contrara reciprocei.
Echivalenţe logice:
a) (p ! q ) (:q ! :p ) (analog, (q ! p ) (:p ! :q )
St¼
a la baza demonstraţiei prin contrapoziţie: pentru a demonstra c¼ a
p ) q, presupunem concluzia fals¼ a şi demonstr¼ am c¼a ipoteza este fals¼
a.
b) : (p ! q ) p ^ :q.
St¼
a la baza demonstraţiei prin reducere la absurd: pentru a demonstra
a p ) q, presupunem ipoteza adev¼
c¼ arat¼a şi concluzia fals¼
a, apoi
demonstr¼am c¼ a se obţine o contradicţie r ^ :r .

(Institute) 4 noiembrie 2018 26 / 27


Mulţumesc pentru atenţie!

(Institute) 4 noiembrie 2018 27 / 27