.

INFORMAŢII GENERALE:
Proba de informaţii cuprinde răspunsuri la îndemâna copilului; presupune o largă
problematică,legată de o adecvată informare, copilul inteligent având interese mai
diverse, curiozitate mai mare şinevoia de stimulare crescută, de aceea ordonarea
informaţiilor ne dă o indicaţie generală a capacităţii
saleintelectuale.T e s t u l m ă s o a r ă c a n t i t a t e a d e i n f o r m a ţ i i g e n e r a l e e x t r a s ă d e c o
p i l d i n m e d i u l î n c o n j u r ă t o r ; întrebările nu îl pun să găsească relaţii între
fenomene, ele se pun în evidenţă doar dacă le-a obţinutînainte, ca pe cunoştinţe
generale.
Testează:
- memoria de lungă durată;- abilitatea de a înţelege;- capacitatea gândirii asociative;- interesul
şi documentarea;- ambiţii intelectuale;- mediul cultural;
Media rezultatelor
: - la 7 ani şi jumătate: 8 – 9;- la 10 ani şi jumătate: 13;- la 13 ani şi jumătate: 18.Ca variabilă
factorială este o probă esenţială a WISC-ului, considerată, după vocabular, ca a doua probă care
măsoară inteligenţa generală (factorul „g”). Corelează cel mai bine cu Q.I. verbal: 0,95.
Avantaje
: - este proba de introducere în examinare;- are o aranjare foarte bună a itemilor (de la simplu la
complex), asigurând succese pentrufoarte mulţi copii;- itemii sunt neutri din punct de vedere
emoţional;- se administrează foarte rapid;
Limite
: - rezultatele sunt influenţate tipic de informaţiile şcolare;- poate avea influenţă la nivelul de
aspiraţii al mediului familial;- nu discerne copilul cu tendinţe spre conformism convenţional.
Sumar de interpretare
: ne oferă:- sărăcie verbală (sau fluiditate verbală);- tendinţe de a răspunde bizar sau în mod
personal;- răspunsurile pot puncta:- copilul care evită răspunsul;- copilul căruia îi este teamă că
nu ştie destul;- copilul obsesiv – compulsiv, care dă răspunsuri excesiv de detaliate.
Scorul mare
– copilul cu memorie bună, scorul mare reflectând nivelul cultural, deci date despre:- copilul
ambiţios cultural;- copilul cu interes pentru mediu;- copilul care nu se poate opri din descrierea
datelor convenţionale;- nevoia exagerată de stocare de cunoştinţe a copilului.
Scorul mic
ne indică:- primele date despre copilul cu limitări intelectuale (fiind considerat cu saturaţie mare
de factor „g”), ceea ce poate fi un indiciu în folosirea altei probe;- d a t e d e s p r e t e n d i n ţ e l e
perfecţioniste obsesive;- o s t i l i t a t e f a ţ ă d e ş c o a l ă ; -orientarea faţă de
acţiune, mai puţin spre reflecţie;-un mediu care consideră aceste
cunoştinţe ca fiind dăunătoare. 1
You're reading a free preview.
Pages 2 to 8 are not shown in this preview.

READ THE FULL VERSION

2. COMPLETARE DE IMAGINI
Răspunsuri corecte
Măsoară
: - identificarea vizuală a obiectelor familiare şi a formelor;- i d e n t i f i c a r e a ş i i z o l a r e a
formelor neesenţiale de cele esenţiale, importantă fiind atenţia
ş i concentrarea.Ca variabilă factorială – măsoară cel mai puţin inteligenţa; apar adesea
răspunsuri datorate întâmplării;corelează însă bine cu totalul scării verbale, fiind testul de
performanţă cu cea mai bună corelaţie cu Q.I.verbal, alături de cuburi: 0,50.- p e n t r u c o p i i i
de peste 10 ani măsoară şi organizarea perceptivă, respectiv abilitatea de
a interpreta şi organiza materiale percepute vizual într-un timp limită.
Avantaje:
- uşor de administrat;- rapid;- presupune un minimum de verbalizare;- este excelent la copilul cu
probleme de adaptare („sparge gheaţa”);- reprezintă o relaxare pentru copilul care a trecut
stresant peste proba anterioară;- este folosit la copilul cu percepţia adecvată, dar are
dificultăţi în reproducerea verbo – motorie;
Limite
: - există slabe diferenţe de scor odată cu înaintarea în vârstă.
Scorul mare
poate arăta : - percepţia adecvată;- abilităţi în a stabili situaţiile învăţate;- conformism excesiv;-
atenţie obsesivă faţă de detalii;- perfecţionism compulsiv;- concentrare.
Scorul scăzut
: - preocupări pentru detalii neesenţiale, care poate fi şi semnul unei
m a r c a t e anxietăţi;- negativism accentuat (copilul repetă : „Nu lipseşte nimic”);- poate fi legat
de aspecte absurde, ce ne arată şi dificultăţi de orientare în realitate;- dificultăţi de concentrare a
atenţiei, determinate de anxietate;- orientare spre sine, autoculpabilizare, reflectate în greşeli
ce le găseşte la sine saula imagine.
3. SIMILITUDINI
Acest subtest este un excelent test de inteligenţă generală, Wechaler foloseşte aceste scale în
egalămăsură la copil şi la adult.
Măsoară
aspectele calitative ale relaţiilor pe care subiectul le extrage din mediu.Testul urmăreşte:-
memoria;- abilitatea de a înţelege;- gândirea asociativă;- interese şi obiceiuri („pattern-uri”) de a
citi;- abilitatea de a selecţiona şi verbaliza relaţii adecvate între două obiecte sau
concepteaparent diferite, urmărindu-se, urcând în ierarhie, distingerea esenţialului de
neesenţial.Răspunsurile ne prezintă nivelul abstractizării la asemănări (ex. It. 7 / bere
– vin – răspunsul„amândouă sunt băuturi alcoolice” ne indică un nivel crescut de
abstractizare).Rezultatul depinde de : - cantitatea de lucruri învăţate;- relaţiile cu mediul
(la copilul mic);- cele învăţate – să fie de acelaşi grad de conceptualizare (la copilul
mare).Există o diferenţă atât la nivelul maturizării cât şi la nivelul dezvoltării
gândirii între copiii carerăspund că pruna şi piersica se aseamănă pentru că au pieliţă şi cei ce
răspund că sunt fructe.Scorul scăzut se întâlneşte la copilul mare care abordează concret
realitatea, are procesele gândiriir i g i d e , s a u n e o f e r ă d a t e a s u p r a u n o r d e f o r m ă r i î n
p l a n u l g â n d i r i i ; u n e o r i p o a t e i n d i c a n e î n c r e d e r e profundă a subiectului în
examinator („încerci să mă păcăleşti, ele nu sunt la fel”).
Avantaje
: - măsoară abilitatea extragerii esenţialului prin înţelegerea vorbirii;- necesită un timp scurt de
administrare;- pot apărea date despre anumite preocupări personale;2
 You're Reading a Free Preview

Page 2 is not shown in this preview.

DOWNLOAD

Limite
: - diferenţa între primii 4 itemi şi următorii este prea mare pentru copiii mici;- pentru copiii mici
proba este prea comprimată;- succesele se pot datora şi memoriei bune şi experienţei, nu numai
formării conceptelor.
Sumar de interpretare
:- determină copilul cu gândire concretă, limitată la concepte superficiale;- scorul mare indică
nivelul înalt al gândirii conceptuale (= nivel crescut de inteligenţă).
4. ARANJARE DE IMAGINI
Testul a fost introdus pentru că evaluează capacitatea de a descoperi ce urmează
după o anumeimagine şi de a o plasa apoi logic în relaţia cu altă imagine, ceea ce este un ul din
criteriile inteligenţei înviziunea autorului.
Măsoară
ca factori:- percepţia;- comprehensiunea vizuală;- planificarea evenimentelor secvenţial şi
cauzal;- sintetizarea datelor într-un întreg inteligibil;Relevă foarte bine inteligenţa „g”
(= inteligenţa aplicată la situaţia socială şi interpersonale).O serie de itemi au potenţial traumatic
pentru copilul mic: „focul” (preocupările pe tema pedepseişi jocul cu focul) şi „somnorosul”.
Având însă în vedere că ne pot releva relaţii şi conflicte parentale, dincauza structurii lor, acest
test poate fi bogat în material nuanţat.Ca variabilă factorială – este cea mai
bună măsură a inteligenţei dintre probele de performanţă,mai ales între 7 ½ ani şi 10 ½
ani.Combinat cu cuburile , testul ne poate da o bună măsură a inteligenţei nonverbale.
Limite
: Succesul poate fi determinat de experienţa (mai exact, de prezen
ţ a s a u a b s e n ţ a experienţei) tipică de viaţă, sau a celor văzute la film, TV, citite în cărţi.
Avantaje
: - forma cartonaşelor este atrăgătoare, situaţia fiind familiară pentru mulţi dintre copii;- este
evaluată mai mult planificarea logică, secvenţială , decât atenţia.
Sumar de interpretare
:- subliniază perceperea detaliilor, abilitatea de a manipula detaliile în mod logic;- diferenţiază
deficitele perceptive pure de dificultăţile de organizare a sistemului în
progresiesecvenţială;- observarea manierei de abordare a cartonaşelor poate da informaţii
despre abilitatea subiectuluide a prevedea şi planifica;- povestiri logice pot fi aşteptate în general
de la vârsta de 7 ani, 7 şi ½ ani; copiii mai mici tind îngeneral să vadă imaginea ca element
separat;- perseverarea şi inabilitatea de a realiza un cadru de referinţă este un semn
clasic al problemei perceptive.Scorurile scăzute ne pot pune în evidenţă problemele de
organizare, în schimbare profundă acum,trecându-se mai mult pe orizontală decât pe
verticală, precum şi ordonarea activităţii de la stânga spre dreapta şi nu invers.S c o r u l
scăzut poate fi determinat şi de o stare de moment a copilului, de
i m p u l s i v i t a t e s a u anxietate, sau de trăsăturile generale ale copilului orientat în general spre
exterior şi spre activitate.
5. ARITMETICA
Testul
măsoară
abilitatea de a realiza operaţii aritmetice simple şi se corelează semnificativ cu scorul
total al inteligenţei (cu excepţia dificultăţilor de verbalizare şi de citit), având valoare predictivă
învederea prognozei potenţialului abilităţilor mintale.Din acest motiv Wechsler include acest tip
de itemi atât la copii cât şi la adulţi.Aceşti itemi necesită o accentuată focalizare a atenţiei şi
extragerea relaţiilor implicate.Proba se bazează pe ideea că abilitatea de a manipula
conceptul de număr este un criteriu alinteligenţei, ceea ce rezultă din observaţia că
nivelul cultural este în mod direct relaţionat cu folosirea conceptului de
număr.Reprezintă un examen de relaţionare a factorilor cognitivi şi noncognitivi în termeni de
gândire
şi performanţă, vizând atenţia şi concentrarea. Copilul trebuie să demonstreze abilitatea de a tran
sforma problema din cuvinte în operaţii aritmetice.Măsoară abilitatea copilului de a utiliza
conceptul abstract număr şi operaţiile numerice, care suntmăsura dezvoltării cognitive.3